Cele mai citite
 


Victor Surdu: Dacă România ajunge să parcurgă o criză alimentară ar fi culmea nenorocirii (interviu)
miercuri, 2 martie 2011   ::   0 Comentarii :: :: Stiri
 
Bucureşti, 2 mar /Agerpres/ - Deputatul social-democrat Victor Surdu, şeful Departamentului de agricultură al PSD, afirmă, într-un interviu acordat AGERPRES, că, în situaţia în care România va ajunge să treacă printr-o criză alimentară, acest lucru ar însemna 'culmea imbecilităţii, culmea nenorocirii'.
El susţine că reducerea TVA reprezintă o problemă 'falsă economic, financiar şi psihologic', apreciind că această reducere ar trebui aplicată la pâine şi lapte, la alimentele care pot rezolva o problemă socială.
Potrivit deputatului PSD, un al treilea val de scumpiri pentru alimente, după majorarea TVA şi creşterea preţurilor materiilor prime care stau la baza hranei animalelor, s-ar putea înregistra în cea de-a doua parte a anului, fiind vorba despre 'un fel de protecţie pe care o vor face producătorii şi toţi crescătorii, dar mai ales comercianţii'.
Fost ministru al Agriculturii, Surdu a adăugat că România, în ultimii cinci ani, a produs aproximativ 8 - 9 miliarde de euro din agricultură pe an, jumătate faţă de 1990, şi o treime faţă de potenţialul ţării.
Victor Surdu menţionează că social-democraţii, prin măsuri care se regăsesc în programul de guvernare al formaţiunii, îşi propun ca, în 10 ani, fără să ia bani de la buget mai mult decât TVA-ul pe care îl produce, să poată dezvolta această contribuţie a agriculturii la Produsul Intern Brut cu 18 - 19 miliarde de euro pe an.
În ceea ce priveşte actuala guvernare, Victor Surdu califică situaţia din ţară drept 'o tragedie înălţătoare - când biruind oltenii mor'.
Deputatul spune că are un mare regret în ceea ce priveşte activitatea sa politică şi anume că nu a ştiut să se menţină mai mult timp la conducerea Ministerului Agriculturii pentru a-i ajuta pe ţăranii săi. 'Eu am avut o misiune în anul 1990 şi nu am reuşit să mi-o duc la capăt, că n-am ştiut cum să fac să mă menţin acolo ca să fac ceva cu agricultura şi cu ţăranii mei. Aşa de rău îmi pare de ei că au ajuns cârpiţi şi se rup hainele de pe ei când vine un tir cu mălai de la UE ca ajutor social. Răzeşii ăia, brazii ăia de răzeşi au ajuns mai rău decât înainte de Cuza', a spus Victor Surdu.

AGERPRES: Domnule Surdu, sunteţi deputat ales într-un colegiu din judeţul Neamţ, iar Eurostat arată că judeţele Suceava, Botoşani, Neamţ, Iaşi, Bacău şi Vaslui sunt pe locul al doilea ca grad de sărăcie din Europa. Ce se poate face pentru a creşte nivelul de trai în aceste zone?
Victor Surdu: Noi am încercat şi am reuşit mai multe lucruri acolo - întâi să refacem sectorul de animale. Am făcut cu oamenii de acolo patru ferme de vaci, de 20 şi 30 de capete, în doi ani şi ceva de când sunt deputat. Am mai făcut o fermă de porci, vreo patru asociaţii agricole mai puternice şi vreo şapte mai de mărime medie. Acum, pentru toţi oamenii de acolo intenţionăm să facem mai multe lucruri, cum ar fi să le refacem puterea de a produce în curte, la gospodăria populaţiei, păsări, porci şi fructe, pentru că au mulţi pomi în jurul caselor, care sunt neîntreţinuţi, netăiaţi de ani de zile.
Industrie în acea zonă nu mai este - la Roman nu mai funcţionează nimic, la Târgu Neamţ mai nimic, la Piaţa Neamţ tot la fel. Ei, majoritatea, au lucrat pe la Fabrica de ţevi, pe la Combinatul chimic, acum o parte sunt plecaţi, iar celor care mai sunt pe acolo încercăm să le introducem nişte activităţi de producţie agricolă, care să fie mult mai intensive decât cele de grâu şi porumb, care se fac cu tractorul.

AGERPRES: În toate aceste iniţiative aţi colaborat şi cu aleşii din acului guvernamental?
Victor Surdu: Nu pot să spun, pentru că eu, în general, nu sunt o persoană conflictuală şi faptul că am câştigat alegerile împotriva lor acolo, la Neamţ, nu ştiu dacă le-a căzut bine. Dar oricum am avut o conlucrare bună cu ei şi la nivelul Consiliului Judeţean. Am mai refăcut un târg de animale la Tupilaţi, care fusese desfiinţat, el fiind înfiinţat de pe timpul lui Ştefan cel Mare. De fapt, este primul târg de animale din România făcut după normele Uniunii Europene şi după Ordinul 45 al Autorităţii Naţionale Sanitar-Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor (ANSVSA). Acum vrem să facem un abator mic, pentru toate animalele care nu se vând în târg, să nu plece omul cu ele acasă şi să le valorifice la abator. Am lărgit o piaţă de legume & #351;i fructe la Tupilaţi, una la Ţibucani şi una la Girov. Deci, în aceste zone nu ne putem aştepta la nişte chestiuni spectaculoase. Până acum nu a venit niciun miracol, nici un mare investitor care să absoarbă 200 - 300 de persoane la lucru. Este acolo o fabrică în zonă, chiar la mine în colegiu, că eu am 19 comune în colegiu, de polistiren expandat pentru termoizolaţii, creată de un austriac.

AGERPRES: Aţi vorbit de ANSVSA. Colegul dvs. social-democratul Liviu Harbuz, vicepreşedintele Departamentului de agricultură al PSD, a atras atenţia că, printr-un proiect de reorganizare a Autorităţii, se doreşte de fapt mutarea la Ministerul Sănătăţii a activităţii pentru siguranţa alimentelor şi la Ministerul Agriculturii a activităţii pentru sănătatea animalelor, deşi ministrul Agriculturii, Valeriu Tabără, a primit o recomandare de la comisarul european pentru Sănătate, John Dalli, 'de a lăsa în pace această instituţie (ANSVSA - n.r.) şi de a o conserva în structura în care ea se află acum. Cum vedeţi această propunere de reorganizare a ANSVSA?
Victor Surdu: Unora li se pare că acest ANSVSA este stat în stat cu restul, adică Ministerul Agriculturii, cu celelalte activităţi din agricultură, şi deranjează pe toată lumea că trebuie să efectueze controlul alimentelor, că fac poziţii sanitar-veterinare, că trebuie să îi oblige să nu umble aiurea cu porcii, cu păsările. Astea sunt nişte norme obligatorii, pentru că, dacă medicul uman vindecă omul, medicul veterinar vindecă omenirea. Medicul veterinar, dacă face o greşeală, poate să intoxice sau să bage în spital 100, 200, 300, 500, o regiune întreagă de oameni. Aici nu e de joacă, iar ANSVSA trebuie să aibă suveranitate, trebuie să-şi facă politici comune cu Ministerul Agriculturii, pentru că nu se poate altfel, dar trebuie să aibă autoritate. De asta se numeşt e Autoritate, să fie lăsată în pace. La ANSVSA trebuie puşi oameni de strictă specialitate şi cei mai buni meseriaşi dintre ei, ceea ce este valabil şi pentru Ministerul Agriculturii şi pentru orice alt minister din ţara aceasta. Aici este o luptă de interese, de persoane, care nu duce la nimic. Problema de fond este să îi lăsăm în pace pentru că ei sunt foarte bine organizaţi, au facultăţi de Medicină Veterinară foarte bine puse la punct, cu laboratoare, cu practică. Aici nu este de joacă cu ANSVSA. Noi ne-am făcut de râs, ca de obicei, avem atâţia medici veterinari şi ne-am dus la Bruxelles ani de-a rândul cu preşedintele ANSVSA. Se putea găsi un medic veterinar, că acolo toată lumea care se duce, toate ţările, clubul celor 27 de state UE se duc cu meseriaşi, nu aşa, să îi trebuiască traducător, că de unde ştie el medicină veterinară.

AGERPRES: Alimentele s-au scumpit în medie cu 7% luna trecută. Cea mai mare scumpire a fost la carne. Producătorii avertizează că 2011 va fi anul scumpirilor, afirmând că preţurile vor creşte tot mai mult la pâine, lapte, ulei. Cum se poate remedia sau stopa această creştere? Prin ce măsuri şi cine o poate face?
Victor Surdu: Eu propun să împărţim în două scumpirile, ca efecte. În primul rând, trebuie să constatăm că această creştere a TVA de la 19 la 24% nu a produs efecte imediate, pentru că mai erau stocuri, atât de animale vii, cât şi de importuri în depozite, în frigorifere, iar pe măsură ce aceste stocuri s-au lichidat au început să se scumpească alimentele, carnea proaspătă sau carnea congelată sau produsele din carne pe baza creşterii TVA. Apoi, a doua scumpire se produce din cauza creşterii preţurilor la furaje. În anul de graţie pe care l-am depăşit, în 2010, în două ţări au fost mari probleme - în Rusia şi în China. Chiar dacă am mai văzut noi pe la televizor câteva inundaţii, China se confruntă, în general, cu o perioad ă grea de secetă. Or, şi Rusia şi China erau exportatoare, de unde ani la rând au fost importatoare, de produse alimentare şi în primul rând grâu, grâu furajer, sorg, etc. Franţa, care este un mare producător şi exportator de grâu, a interzis anul trecut, în luna octombrie, să se mai facă vreun export de grâu. Şi atunci, grâul şi porumbul şi slotul de floarea-soarelui şi slotul de soia, care sunt baza în furajele concentrate pentru pasăre şi porc, preţurile la aceste cereale s-au dus foarte sus. Şi atunci apare al doilea val de scumpiri pe seama scumpirii materiilor prime care stau la baza hranei animalelor. Al treilea val de scumpiri despre care se vorbeşte că va fi anul acesta, în a doua etapă, este un fel de protecţie pe care o fac producătorii şi toţi crescătorii, dar mai ales c omercianţii, pentru că în lanţul alimentar, dacă o să faceţi o paralelă foarte atentă, cei care câştigă cel mai mult sunt cei care vând, adică ultimii din lanţul alimentar, iar cei care câştigă cel mai puţin sunt primii, adică producătorii direcţi, fermierii. Şi, în această bătălie, ca să zic aşa, între interesele unora şi ale altora, până la urmă ajunge la consumator, care este european şi care este supus unei pieţe unice.
Dacă ne referim încă o dată numai şi numai la ce se întâmplă cu producătorul român, acesta este un sportiv, care porneşte la un start cu cel puţin două handicapuri faţă de producătorul străin - nu are organizarea şi infrastructura sau dotarea exploataţiilor agricole aşa cum le are fermierul din afară. Nu discutăm aici de mărimea fermei, ci despre cele trei elemente ale costului, care, până la urmă, se duc în buzunarul fiecăruia dintre noi, care merge la magazin sau la supermarket şi cumpără. Producătorul are în faţă trei elemente: el trebuie să obţină o producţie cât mai mare pe hectar sau pe animal, asta înseamnă randament, trebuie să îl obţină la un cost cât mai mic de producţie şi să îl vândă c&acir c;t mai aproape de preţul pieţei, ca să nu îl piardă, şi să obţină un pic de profit şi ca să nu rămână cu el în stoc, că el poate să ceară un preţ mai mare, dar nu i-l dă nimeni. Şi atunci, al treilea val de scumpiri, acesta care se prognozează pentru anul care vine, porneşte de la faptul că lucrătorul român are aceste două handicapuri - sportivul care pleacă fără infrastructura ce s-a consolidat în timp la fermierul din Occident, din cele 27 de state membre ale UE sau cele din Clubul celor 15 state ale Uniunii, care era iniţial, piaţa fiind unică, însă el nu poate vinde la costurile pe care le produce fermierul român pentru că acestea sunt influenţate de diferenţa de subvenţie. Fermierul din vest are o subvenţie mult mai mare decât fermierul care a venit din ţările care erau socialiste. Noi nu putem să scăpăm de import dacă nu ne pregătim să exportăm.

AGERPRES: Credeţi că scăderea TVA-ului la alimente ar putea fi o soluţie pentru stoparea creşterii preţurilor?
Victor Surdu: Nu. E falsă problema şi economic şi financiar şi psihologic. Scăderea TVA-ului ar fi valabilă în primul rând la pâine şi lapte, la alimentele de bază, care reprezintă o problemă socială, dar care pot rezolva o problemă socială. În colegiul pe care îl reprezint în Parlament am mai făcut vreo patru lăptării, care prelucrează, fac produse de fermă, aşa-zisele produse tradiţionale româneşti, specifice zonei de deal şi munte din Neamţ.

AGERPRES: Departamentul de agricultură din PSD susţine propunerea de reducere a TVA-ului la alimentele de bază?
Victor Surdu: Noi am discutat şi răsdiscutat. În România suntem în anul 21 de la schimbarea regimului comunist şi noi, totuşi, avem o mare problemă socială - pensionarii sunt o problemă socială, ei trăiesc şi la oraşe şi la sate, dar sunt o problemă socială, şi cei 4 milioane de agricultori care au suprafeţe de teren agricol de până la două hectare şi nu câştigă mai nimic de pe suprafeţele respective. Şi atunci, noi am pus problema asta ca pe una socială - dacă ne întindem să reducem TVA la mai multe alimente nu vom reduce TVA niciodată, nici când vom fi noi la putere. Trebuie să reducem TVA la pâine şi lapte.

AGERPRES: Potrivit Băncii Mondiale, creşterea preţurilor la alimente a împins 44 de milioane de persoane sub pragul sărăciei. Se îndreaptă lumea spre o criză alimentară?
Victor Surdu: Crizele alimentare ţin şi de o creştere demografică şi noi ştim asta. În general, sunt creşteri, avem statistici, dar cea mai importantă chestiune este legată de cum se întâmplă pe glob, în marile zone producătoare de produse agricole, fenomenele climatice. Şi acestea sunt în valuri, o dată e mai bine în zona Americii, o dată e mai bine în zona Europei. În general, ceea ce afectează agricultura şi provoacă implicit în pasul al doilea criza alimentară este lipsa de apă. Şi, dacă alţii care sunt pe nişte nisipuri nenorocite au rezolvat cu apa, s-au chinuit, au făcut irigare cu picurare şi toată apa care rezultă, apa menajeră, o iau, o prelucrează, o fac înapoi bună şi o dau apoi la agricultură, noi ne batem joc de apa pe care o avem şi vorbim de 20 de ani de 3 milioane de hectare pe care le avem la irigat. S-au împlinit, anul trecut, în luna noiembrie, 100 de ani de la înfiinţarea Societăţii Naţionale de Îmbunătăţiri Funciare, care s-a ocupat de irigaţiile acestea şi care se numeşte 'Anghel Saligni', unul dintre cei mai reprezentativi oameni inteligenţi ai României, şi ne batem joc, nu facem nimic cu aceste irigaţii. În primul şi-n primul rând, nu trebuie autostradă în România, în primul rând trebuie să funcţioneze apa de la Măriuţa şi Botoşani şi până la zona în curs de deşertificare din Dobrogea. Profilarea unei crize mondiale alimentare este justificată, pentru că există riscul ca unele ţări mari producătoare să intre în dezechilibre de apă. Se cam repetă ciclic ac est lucru, cam la zece ani, pe diferite zone ale globului.

AGERPRES: Se poate confrunta şi România cu o criză alimentară pe viitor?
Victor Surdu: Asta ar fi culmea! Dacă România va ajunge să parcurgă o criză alimentară asta ar fi culmea, asta ar însemna culmea imbecilităţii, culmea nenorocirii. Păi, nu suntem în anii 1946 - 1947, când aram cu boii, când a fost foametea aceea cruntă. Avem trei milioane de hectare de irigaţii, curge apa peste noi din toate părţile, în loc să strângem apa şi s-o folosim vara la irigaţii. Statisticile ne plasează (printre ţările cu risc crescut în privinţa crizei alimentare - n.r.) pentru că văd că suntem leneşi, pentru că văd că ce ne-a dat nouă bunul Dumnezeu nu utilizăm. Olanda, la ce populaţie are, este exportatorul numărul doi în lume de produse agricole după SUA.

AGERPRES: 20 de tone de roşii cu pesticide au ajuns în România, iar autorităţile sanitar-veterinare de la Bucureşti sunt cu ochii pe legumele şi fructele din Turcia sau Iordania. Ce riscă populaţia care consumă roşii cu pesticide?
Victor Surdu: Populaţia se redepe la supermarket şi cumpără dacă e mare şi ieftin. Tot ce e mare şi ieftin este toxic. Cel mai toxic de la supermaket este cartoful mare, care vine din afară. Cartoful de mărime mijlocie este cartoful sănătos. Pentru roşii, fiecare import trebuie controlat. Foarte important este că românii au produs legume de foarte bună calitate, care mergeau la export şi care erau căutate tocmai pentru prospeţimea lor, pentru aromele, pentru naturaleţea lor.
Noi avem în program la Departamentul de agricultură al PSD, pe care din ianuarie îl tot încurajăm în rândul populaţiei, cu şeful compartimentului de la legume, Vlad Gheorghe, şi anume să îşi facă fiecare câte un solar de la modul cel mai mic, care este aşa-zisul 'solar deştept'. Există o echipă de vreo trei specialişti, care au proiectat şi executat deja acest tip de solar, şi ca să-i încurajez pe oameni că acesta este adevărul am făcut şi la mine acasă unul. 120 de metri pătraţi este minimum şi apoi module până la 5.000 - 10.000, cât vrea fiecare. Este un solar deştept pentru că în primul rând apără sănătatea omului şi produce peste 300 de roşii la hectar.

AGERPRES: Ce propune Departamentul de agricultură al PSD ca să se protejeze populaţia de astfel de pericole?
Victor Surdu: Întărirea prestigiului, ordinii şi disciplinei la ANSVSA şi a laboratoarelor, că mai există două laboratoare care fac controlul fito-sanitar şi pentru pesticide la noi în ţară. Mai există laboratoare, de asemenea, care fac controlul pentru organisme modificate genetic.

AGERPRES: Despre eventualitatea privatizării laboratoarelor sanitar-veterinare din cadrul ANSVSA ce părere aveţi?
Victor Surdu: Este şi asta o formulă, dar vedeţi că foarte mulţi medici veterinari de ţară s-au privatizat şi medicii veterinari câştigă mai prost acum decât o îngrijitoare la şcoală, pentru că medicul veterinar, dacă nu are animale, pe ce să îşi ia banii?

AGERPRES: Guvernul blochează zeci de proiecte europene care ar putea aduce în ţară sute de milioane de euro din fondurile nerambursabile. Cum îi sprijină PSD pe cei care sunt supuşi presiunilor Executivului şi cum pot agricultorii să îşi finanţeze activitatea?
Victor Surdu: Guvernul acesta, în loc să lase pe toată lumea să facă proiecte, pe toate măsurile, el a blocat cam tot pentru că nu erau oamenii lor. Ei cred că în felul acesta o să fie veşnic la putere. N-o să fie! Eu am acum o mulţime de proiecte, vreo 47, de la compartimentul de legumicultură, de sere şi solare, care au fost respinse pe diferite motive puerile. Noi, la Departamente (ale PSD - n.r.) avem 22 de compartimente pe fiecare cultură în parte şi facem treabă. Vrem banii de la UE pe care nu îi tragem şi-i pierdem, dar nu facem nimic. Şi o să constatăm, peste un an sau doi, când vine PSD la putere, că am avut un Guvern slab şi am pierdut banii de la UE. La ce-i foloseşte asta? De bine de rău trebuia (Guvernul - n.r.) să dea drumul la toate proiectele - care era eligibil, bine, care nu, nu. Acest Guvern a blocat tot .

AGERPRES: Mai mulţi deputaţi, la iniţiativa democrat-liberalului Mircia Giurgiu, vor să oblige reţelele comerciale să rezerve 10% din spaţiu pentru vânzarea produselor tradiţionale româneşti. Este o măsură realistă sau suficientă pentru sprijinul producţiei agricole interne?
Victor Surdu: Am încercat să discutăm cu ei şi să încercăm să introducem acest lucru în Legea produselor agro-alimentare, aşa-zisul Cod de bune practici în domeniul alimentaţiei. Dar n-o să meargă, e o poveste. Şi, chiar dacă o să-l introducă, n-o să aibă efecte, n-o să funcţioneze, pentru că la noi sunt foarte multe legi bune, dar care, nefiind controlate în aplicarea lor, nefiind luate măsuri de amendare, nu se aplică, nu se respectă.

AGERPRES: Ce ne puteţi spune despre Camerele agricole. Care este rolul lor? Cum vor ajuta dezvoltarea agriculturii în România?
Victor Surdu: Este, cum zic unii, Legea 'Surdu'. Camerele agricole, legea aceasta trebuia să apară încă din 1990, când eram ministrul Agriculturii. Atunci, trebuia să apară Legea reîmproprietăririi, recunoaşterii dreptului de proprietate, Legea cadastrului şi Legea Camerelor agricole. Legea reîmproprietăririi a apărut în 1991, cea a cadastrului la 7 ani de zile şi tot n-avem cadastru în toată ţara şi asta e o mare problemă, iar camerele agricole, abia acum, după 20 de ani, când am revenit în Parlament.
În privinţa Legii camerelor agricole, acum se opune toată lumea aplicării ei pentru că am considerat că această lege nu trebuie să aibă nimic cu politica, trebuie să fie legea producătorilor agricoli, a proprietarilor de pământ. Şi şi-a băgat coada politicul acum şi s-a trezit 'a, noi, politicul, nu suntem pe nicăieri, atunci hai să vedem cum o mai amânăm'. Trag de ea s-o mai amâne. Camerele agricole trebuie să preia rolul de a-i spune lui badea Ion şi babei Rada ceea ce trebuie să facă, începând de la ei din curte, unde au o jumătate de hectar, trei sferturi de hectar, un hectar, şi terminând cu fermele mari, ceea ce înseamnă politica statului român, ce înseamnă politica de la Bruxelles, unde ne îndreptăm, cum putem fi competitivi, cum putem fi rentabili. Legea camerelor agric ole trebuia să-i ajute în toate proiectările, adică să coboare Bruxellesul şi Bucureştiul în fiecare comună, trebuia să-i ajute în întocmirea dosarelor de subvenţie, trebuia să-i ajute în toate lucrurile acestea care ţin de agricultură, în organizarea animalelor, a medicilor veterinari, a târgurilor, în organizarea colectării laptelui, a ouălelor ecologice. Asta trebuia să facă Legea camerelor agricole.

AGERPRES: De ce nu s-a ajuns până aici?
Victor Surdu: Pentru că politicul a văzut că el nu este pe acolo. Dacă ei (parlamentarii - n.r.) o modifică acum, că vor s-o modifice, iar eu am fost de acord s-o modifice numai să apară odată, să înfiinţăm camerele agricole, când ajungem noi la putere o facem cum trebuie înapoi, într-o lună. Aceste camere agricole nu sunt subordonate nimănui, de asta enervează pe toată lumea. Sunt subordonate numai agricultorilor şi asta supără cumplit. Adică, să îşi facă specialiştii de cap în această ţară unde politicul controlează tot?

AGERPRES: Ne puteţi spune câteva propuneri menite să relanseze agricultura din România care se regăsesc în programul de guvernare al PSD?
Victor Surdu: Am lucrat la Departament (Departamentul de Agricultură al PSD - n.r.) la acest program cu 4.000 de oameni, că atâţia suntem la acest departament în toată ţara. Adică, noi, la central, suntem 22 de compartimente cu 70 de oameni, iar la nivel judeţean mai sunt restul până la 4.000. Noi lucrăm la Departamentul de Agricultură în fiecare miercuri seară. Avem o şedinţă la care participă cam 30 de oameni şi mai avem o dată pe lună o videoconferinţă cu toate judeţele.

AGERPRES: Sunt doar membri PSD sau şi specialişti neafiliaţi politic?
Victor Surdu: Din 4.000, membri ai PSD sunt aproximativ 3.800, iar 200 - specialişti neafiliaţi politic din instituţiile de învăţământ de specialitate. Programul de guvernare al PSD, care este în două variante, una de 50 de pagini şi alta de 150 de pagini, este făcut de toată lumea aceasta. Şi am plecat de la ideea că trebuie să avem un program, pentru că, din păcate, în ultimii 20 de ani de zile, la baza deciziilor politice, în general, şi în special în agricultură, a lipsit fundamentarea ştiinţifică.

AGERPRES: Cum îi ajută concret pe agricultori?
Victor Surdu: În general, programul se referă la cele patru sisteme de agricultură care ar trebui practicate clar în România şi care, în funcţie de cum le practică fermierul respectiv, trebuie ajutate şi de stat şi trebuie dirijaţi şi banii de la UE în această direcţie. Adică, sistemul de agricultură organică - cea curată, ecologică, care se poate practica cu succes în principal la gospodăriile mici. Şi rezolvăm, astfel, şi o problemă socială - este vorba de cele vreo 3.800.000 de gospodării mici, ferme mici, gospodării ţărăneşti. Sistemul de agricultură convenţională este cea care se practică în fermele mari, cu multă cheltuială de întors pământul, de arat, semănat şi cu mult consum de carburanţi şi cu multe noxe aruncate î n atmosferă, rezultate de la arderea carburanţilor şi mult dioxid de carbon. Sistemul de agricultură conservativă - foarte multe ţări, văzând care este problema cu apa, încet-încet au început să treacă la agricultura conservativă, adică să folosească cât mai puţin aratul, cât mai puţin să răscolească pământul şi să folosească resturile vegetale, paiele, toată tocătura care vine de la porumb, de la floarea-soarelui, ca un mulci la suprafaţa pământului şi să semene în mulciul acesta pentru a nu scădea apa din sol. Şi sistemul de agricultură bazată pe biotehnologie, am botezat-o eu, iar oamenii de la Academie au fost de acord, care foloseşte organisme modificate genetic, plante transgenice.
În funcţie de aceste patru sisteme, fiecare agricultor are un program şi, în funcţie de cum practică sistemul de agricultură, noi să-i dăm banii. Nu putem să-i dăm aceeaşi bani celui care ară adânc cu plugul, precum celui care seamănă în mirişte, pentru că acesta, mie, ca cetăţean care trăiesc în această ţară, şi mie ca stat îmi aduce nişte avantaje şi atunci pe acela îl ajut mai bine decât cel care ară pământul ca acum 100 de ani, ca acum 1.000 de ani.

AGERPRES: Cum aţi califica activitatea comisarului european Dacian Cioloş?
Victor Surdu: Bună şi pozitivă României, numai că activitatea noastră pe lângă comisarul european este slabă. Noi ar trebui să avem acolo în jur de 60 de specialişti şi avem vreo cinci. Cine să umble, cine să alerge, cine să facă lobby pentru România?

AGERPRES: Aţi fost ministru al Agriculturii, sunteţi în politică din 1990 şi aţi fost cel care a iniţiat primele reforme în domeniul agriculturii. Ce părere aveţi despre situaţia din România? Cum caracterizaţi situaţia actuală?
Victor Surdu: România are 15 milioane de hectare de pământ agricol. Pe 5 milioane de hectare de teren, care înseamnă pajişti, păşuni şi fâneţe, dealuri şi zona alpină, agricultura a suferit cel mai mult, este într-o regresie totală. Şeptelul de animale este la pământ, au vândut vacile pe nimic, acum vând şi oile. Am început acum, în judeţele Neamţ şi Maramureş, un program care este în curs de aplicare, făcând o nouă zonare şi a culturilor, a animalelor, pentru schimbarea, încet-încet, în zona de munte, a vacii de lapte în vacă de carne, pentru că populaţia s-a rărit în zona de munte şi atunci e mult mai comod de crescut vaca de carne. Noi oricum importăm 70 - 80% din carnea de vită pe care o consumăm. Aici mai avem mult de lucrat, pe zon a aceasta de munte. Am făcut întâi fundamentarea ştiinţifică şi acum lucrăm pe zona practică, pe fiecare munte cum s-ar zice.
A doua componentă importantă o reprezintă tot cam cinci milioane de hectare, care sunt la gospodăriile mici şi care constituie o mare problemă socială. Ne vom ocupa de fiecare (gospodărie - n.r.) în parte şi în special prin camerele agricole. A treia mare problemă este agricultura care se practică în fermele mari şi care acum, la noi, merge foarte bine şi pe care o s-o ajutăm să producă la preţ de export, pentru a fi tot timpul rentabilă şi pe care o să o ajutăm să treacă de la agricultura convenţională la cea conservativă, pentru cei care vor. Un mare merit în zona respectivă îl are însă Institutul de Cercetare-Dezvoltare pentru Creşterea Ovinelor şi Caprinelor Palas - Constanţa, care, împreună cu staţiunile din ţară şi câţiva crescători de oi, au făcut şi refăcut în fiecare an şeptelul de ovine, care este în creştere. Aici suntem pe drumul bun. Noi, în ultimii cinci ani de zile, producem cam 8 miliarde - 9 miliarde de euro din agricultură pe an, comparativ cu anii 1990, cam la jumătate, şi comparativ cu ce am putea face, cam o treime. Şi atunci, noi ne-am propus ca, în 10 ani, cu nişte măsuri de bun-simţ, fără să luăm bani de la buget mai mult decât TVA-ul pe care îl producem, să putem dezvolta această contribuţie a agriculturii la Produsul Intern Brut cu aproximativ dublu, adică, 18 - 19 miliarde de euro pe an.

AGERPRES: Iar la nivel politic, cum aţi caracteriza situaţia din România?
Victor Surdu: La nivel politic este o tragedie înălţătoare - 'când biruind oltenii mor'. Adică, am câştigat nişte alegeri, noi, PSD, de vreo două - trei ori şi nu suntem la guvernare şi guvernarea aceasta de dreapta i-a adus pe români de au zece kilograme cu tot cu ambalaj, cu tot cu haine. Nimeni nu mai poate, nu mai rezistă, nu mai este nicio speranţă. Cea mai mare greşeală pe care au făcut-o cei de la guvernare - dacă n-ai oameni care ştiu, invită la masă şi pe alţii că nu sunt duşmani, tot români sunt. Marea greşeală - au luat decizii de unii singuri şi este păcat că am pierdut vremea, mai ales cei care suntem mai în vârstă am pierdut şase ani din viaţă cu mai multă vorbă, mai multă ceartă, mai multe intrigi, mai multe ambiţii. Suntem cam singuri, n-avem o conducere politică la nivelul ţării amabilă, prietenoasă, de relaţie. Suntem sălbatici.

AGERPRES: Credeţi că venirea la guvernare a Uniunii Social Liberale ar putea îmbunătăţi situaţia românilor?
Victor Surdu: Dacă băieţii ăştia ai noştri, care ne conduc, şi eu am încredere în ei că am votat asta, vor şti să fie atât de înţelepţi şi să nu-şi dorească în primul rând funcţii şi să-şi dorească în primul rând obiectul, miezul, lucrul. Deci, să punem problema dacă mâine ne apucăm de guvernat ce facem în prima zi, a doua zi, cum am scos acele 100 de măsuri. Dacă o să se ţină de acest lucru şi nu o să se schimbe - pe urmă că trebuie pus ministrul ăla, că nu ştiu ce a făcut, trebuie puşi miniştri pe criteriul valorii - cei mai buni din cei mai buni, acceptaţi de breasla lor, care au autoritate, care vorbesc, ştiu, fac - atunci USL o să aibă un mare succes.

AGERPRES: Ne permiteţi şi câteva întrebări de suflet? Care este locul unde vă simţiţi cel mai bine şi cel mai liniştit?
Victor Surdu: În grădină, acasă. Acesta este locul întâi. Al doilea - între bisericile, credincioşi şi alegătorii mei de la Neamţ. Dacă nu mă duc să-i văd la un sfârşit de săptămână sunt mort, trebuie să mă duc să-mi încarc bateriile.

AGERPRES: Există anumite regrete până în acest moment atât în viaţa politică cât şi în cea privată?
Victor Surdu: Da, este un mare regret în viaţa politică, pentru că asta privată este mai încurcată sau mai simplă. Eu am avut o misiune în anul 1990 şi nu am reuşit să mi-o duc la capăt, că n-am ştiut cum să fac să mă menţin acolo ca să fac ceva cu agricultura şi cu ţăranii mei. Aşa de rău îmi pare de ei că au ajuns cârpiţi şi se rup hainele de pe ei când vine un tir cu mălai de la UE în ajutor social. Răzeşii ăia, brazii ăia de răzeşi au ajuns mai rău decât înainte de Cuza. Trebuia să fiu lăsat acolo, poate e şi vina mea, poate, nu ştiu, n-am ştiut multă politică, cum să fac, cum să nu supăr oamenii din jurul meu, care erau mai importanţi şi care îşi doreau mai mult funcţii decâ t să facă, şi care, în sfârşit, e un drept al lor, nu trebuie să-i judec eu, Dumnezeu judecă pe toată lumea. Poate, dacă eram mai modest, mai lucrativ cu factorii politici importanţi de la conducerea ţării aş fi rămas la Ministerul Agriculturii şi nu era aşa de greu cum este acum.

AGERPRES: La începutul lunii februarie, din câte ştim, aţi aniversat mai bine de un deceniu de la căsătoria religioasă cu Angela Similea. Cum aţi caracteriza aceşti ani petrecuţi alături de soţia dvs.?
Victor Surdu: Extraordinari. O familie frumoasă, reunită, copii din două căsnicii, sunt ca fraţii, o prietenie între toţi cei care am fost cum am fost căsătoriţi înainte. Acum suntem toţi prieteni. O căsătorie numai de succese.
Notare
Comentarii
In momentul de fata nu sunt comentarii. Fiti primul care trimite unul!
Apasati aici pentru a trimite un comentariu
Citeste si...
RETROSPECTIVA SÃPTÃMÂNII 9 - 15 MAI Economia românească traversează o revenire ciclică sprijinită de cererea internă puternică astfel încât creşterea PIB ar urma să atingă 4,2% în 2016, principalele riscuri la adresa perspectivei fiind incertitudinile electorale şi cele externe, arată experţii FMI într-un raport elaborat în urma consultărilor...
INTERVIU/Nini Săpunaru:România este singura ţară europeană care poate cultiva cu succes soia modificata genetic România este singura ţară din Uniunea Europeană care poate cultiva cu succes soia modificată genetic, iar această cultură ar putea contribui cu 1 - 1,5 miliarde de euro la PIB-ul ţării, a declarat, într-un interviu acordat AGERPRES, Nini Săpunaru, preşedintele Comisiei pentru agricultură, silvicultură...
INTERVIU/Botănoiu (MADR): Nu am luat poziţia ghiocel în faţa FMI în problema deficitului; vom negocia şi reducerea TVA România trebuie să înceapă cadastrarea terenurilor agricole deoarece, din 2020, plăţile în agricultură se vor face pe exploataţie şi nu pe unitatea de suprafaţă, afirmă secretarul de stat în Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Daniel Botănoiu, într-un interviu acordat AGERPRES.
INTERVIU/Dumitru Băiculescu(ANSVSA):România poate controla şi elimina boala limbii albastre numai prin vaccinarea tuturor rumegătoarelor România poate controla şi elimina boala limbii albastre numai prin vaccinarea tuturor animalelor rumegătoare pe o perioadă de trei ani, a declarat noul preşedinte al Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor (ANSVSA), Dumitru Băiculescu, într-un interviu acordat AGERPRES...
Activitatea ministerelor în 2011 - retrospectivă economică Revista The Banker, ce aparţine grupului Financial Times, a acordat ministrului Finanţelor, Gheorghe Ialomiţianu, premiul Ministrul de Finanţe al anului în Europa.