Cele mai citite
 


Vosganian: Industria şi exportul, cele două sectoare economice care merg ceva mai bine (interviu)
marţi, 29 martie 2011   ::   0 Comentarii :: :: Stiri
 

Preşedintele Comisiei economice, industrii şi servicii a Senatului, Varujan Vosganian, fost ministru al Economiei şi Finanţelor, a acordat, la sfârşitul săptămânii, un interviu Agenţiei Naţionale de Presă AGERPRES în care a apreciat că informatizarea sistemului fiscal ar fi "lovitura mortală" dată fenomenului evazionist din România. Vosganian a vorbit şi despre exporturile şi importurilor româneşti ca motor de creştere, evoluţiile macroeconomice actuale şi relaţia cu FMI.
 

 

AGERPRES: Consideraţi că evaziunea fiscală rămâne un fenomen intangibil în România?
Varujan Vosganian: În iulie 2010, un număr de 4,6 milioane de persoane au declarat că au carte de muncă în baza datelor oficiale, iar 6,2 milioane de persoane au declarat că fac serviciu. Deci, peste 1,5 milioane de persoane din România mergeau la serviciu, dar nu figurau nicăieri. Deci, economia subterană este de circa 25%.
România pierde în fiecare an, din cauza economiei subterane, a nefiscalizării agriculturii, în jur de 12 milioane de euro.
Informatizarea sistemului fiscal ar fi o lovitură de moarte dată evaziunii fiscale - obligativitatea plăţii prin card a tuturor achiziţiilor peste o anumită sumă, plata salariilor prin card şi aşa mai departe. Eu am demarat acest sistem, în 2008, cu Spania, dar s-a întrerupt după plecarea noastră, fireşte.

AGERPRES: Credeţi că pentru stoparea economiei subterane sunt suficiente doar măsurile luate în vămi ?
Varujan Vosganian: Măsurile cu vămile reprezintă doar o foarte mică parte din ceea ce înseamnă economie subterană. Este suficient să vezi ce fel de produse schimbăm la graniţa cu Moldova, Ucraina şi Serbia şi-ţi dai seama că este vorba mai ales de alcool şi ţigări. Or, acestea ocupă, oricum, o pondere mică în PIB. Deci, şi ele sunt importante, dar nu cele mai grave.
Există, de asemenea, o evaziune fiscală pe TVA produsă de UE - prin exonerări de TVA la intrare, de exemplu la intrarea de flori din Olanda, florăreasa vinde flori, peste o lună îşi închide firma, iar când trebuie să plătească impozitul, nu o mai afli.
Mai sunt şi alte componente de evaziune fiscală sau de economie naturală - spre exemplu, zona agriculturii, care este nefiscalizată în proporţie de 80%. Nu spun că este, neapărat, o infracţiune că un grădinar care-şi face puloverul cu lâna oilor din curte sau murături cu roşiile din grădină face PIB, dar nu impozite, pentru că nici nu vinde, nici nu cumpără. Apoi, există zona alimentară, a brutăriilor, a morilor, care au o presiune fiscală destul de redusă. Există, apoi, zona industriei alimentare de tipul serviciilor - dacă veţi vedea ce impozite pe profit plătesc restaurantele de pe Litoral vă veţi întreba cum de mai funcţionează.
Aşadar, sunt zone, iar procedurile sunt clare: introducerea impozitului forfetar, taxarea cu timbru pentru anumite tipuri de produse şi, în primul rând, informatizarea sistemului fiscal.

AGERPRES: Care este cea mai mare resursă economică a României, în prezent?
Varujan Vosganian: În momentul de faţă, din punct de vedere al sectoarelor economice, cele două care merg ceva mai bine sunt industria şi exportul. Exportul - pentru că în China au început să crească salariile, este o ţară cu o expertiză ceva mai redusă în anumite domenii şi, fiind la mare distanţă, producătorii nu-şi pot reorienta foarte repede producţia. Motiv pentru care, anumite sectoare, cum ar fi confecţiile, au început să revină în România. Asta face ca industria şi exporturile să se fi urnit ceva mai repede.
O altă resursă importantă pentru noi ar fi încrederea. Dacă românii ar avea o stare de spirit aşa cum au avut-o în 2006-2008, când au început să investească în propriul lor viitor şi se gândeau, deja, la orizonturi pe termen lung şi socoteau că România este o ţară în care merită să trăieşti, ar fi minunat. Astăzi, însă, românii se văd, iarăşi, ca într-un spaţiu al deznădejdii, ceea ce blochează toate perspectivele.
Într-o perioadă normală, oamenii încep să investească în asigurări de viaţă, de sănătate. Acum, ei nu mai investesc, ci, dacă mai au nişte bani, îi pun la bancă. Nu mai joacă la Bursă, aşa cum o făceau în trecut, nu mai sunt dispuşi să investească într-o iniţiativă nouă de afaceri. Trebuie încredere, care presupune, în primul rând, un anumit comportament din partea autorităţilor.

AGERPRES: Putem vorbi despre sectoare mai avantajoase pentru investiţii în economia actuală?
Varujan Vosganian: România se va relansa în clipa în care resursele se vor ieftini suficient ca afacerile să devină rentabile. Adică, dacă-mi scade metru pătrat de construcţie, de teren, plata pentru un nou loc de muncă, rata la bancă, destul ca afacerile să înceapă să mişte. Aşa văd eu relansarea economică din România. În perspectiva aceasta, domeniile care au prima şansă sunt cele din industrie, mai ales cele care au piaţă în străinătate, pentru că piaţa din România este, încă, extrem de restrânsă. Dar şansele mari le au agricultura, energia, industria şi exportul. Începând cu semestrul al doilea ne vom gândi şi la sectorul construcţiilor.

AGERPRES: Ce primă măsură aţi lua, având în vedere calitatea de fost ministru al Finanţelor şi de actual preşedinte al Comisiei economice a Senatului?
Varujan Vosganian: Un ministru al Finanţelor trebuie să facă două lucruri. În primul rând, să urgenteze informatizarea sistemului fiscal şi procesul de administraţie şi, în al doilea rând, trebuie să propună clasei politice un nou proiect. România a avut după 1990 un singur proiect pe care clasa politică şi l-a asumat: integrarea în NATO şi UE. Integrarea în NATO a fost, mai degrabă, rezultatul unui gest politic decât al unor transformări de structură. Transformări de structură s-au făcut o dată cu intrarea în UE, pe baza capitolelor de negociere. A fost singura dată când clasa politică, indiferent de guvernul care a fost, l-a urmat. Am început cu Guvernul Isărescu şi am terminat pe 1 ianuarie 2007, cu Guvernul Tăriceanu.
Din păcate, însă, noi am crezut că e suficient să intrăm în UE şi nu am înţeles că liberalizarea circulaţiei mărfurilor, a persoanelor, a serviciilor, şi a capitalurilor nu poate ţine loc de politici liberale în domeniul economic. Noi trebuia să facem şi politici liberale, nu doar liberalizare, pentru că liberalizarea fără politici liberale a creat un dezechilibru, ne-a consacrat rolul de ţară complementară, şi nu competitivă. Degeaba liberalizezi forţa de muncă, când numai medicii, muncitorii şi specialiştii tăi pleacă dincolo. De aceea, în 2007 ne-am dat seama că, de fapt, noi suntem doar complementari, nu şi competitivi. UE are două programe foarte importante: primul este cel de creştere inteligentă, durabilă, coezivă şi, al doilea, este cel de guvernanţă economică. Noi nu putem fi parte la aceste proiecte dacă nu avem un proiect naţional care să ne compatibilizeze.

AGERPRES: Ce trebuie să facă clasa politică?
Varujan Vosganian: Clasa politică trebuie să-şi asume un al doilea proiect naţional. Un proiect naţional se poate face pe trei domenii importante. Primul este legat de marile sisteme publice - administraţie, educaţie, sănătate, pensii -, al doilea pe infrastructură - nu doar drumuri şi căi ferate, ci şi cea informatică, de comunicaţii, infrastructura subterană, un concept mai larg de infrastructură, care implică şi informatică şi comunicare - şi al treilea, pe competitivitate. Cum, pe marile sisteme publice nu putem face consens politic, nu putem avea un proiect naţional. Fiecare are viziunea lui şi abia noi, PNL cu PSD reuşim, pe termen scurt, - pe termen lung nu vorbesc -, dar pe infrastructură şi comunicaţii se poate.
De aceea, ministrul de Finanţe, cu acordul premierului, trebuie să inventarieze pârghiile active ale statului - investiţii publice, parteneriat public-privat, ajutor de stat, susţinerea managementului IMM-urilor, cofinanţarea fondurilor europene -, să le inventarieze, să stabilească ce resurse poate aloca pentru fiecare şi să stabilească un Program până în 2020, care să fie obligatoriu pentru toate partidele aflate la guvernare, să fie o componentă separată în buget şi partidele, când votează, să ştie că ceea ce s-a hotărât s-a votat în Parlament şi lor să li se adauge sume din mediul privat.
Eu l-am numit generic Programul celor 100 de miliarde de euro - infrastructură şi competitivitate. Cam atâţia bani ar trebui să pună statul până în 2020, la care s-ar adăuga cel puţin 100 de miliarde din partea zonei private. Acest program trebuie să fie un proiect naţional, care să ne aducă în stadiul să avem un ritm de creştere anuală de 5% din PIB, care este singura şansă de a reduce decalajele faţă de celelalte ţări europene.

AGERPRES: Când eraţi ministrul Economiei şi Finanţelor estimaţi că, după 2014, România ar putea fi unul dintre cei mai importanţi actori regionali în domeniul energiei. Care este situaţia, în prezent?
Varujan Vosganian: România are nişte resurse foarte mari. În domeniul energiei, dat fiind că este o zonă strategică şi în care, în mare parte, este fie la nivel de companie, fie la nivel de resursă în administrarea statului, Guvernul are un rol foarte important. Ce s-a întâmplat în ultimii doi ani? Parteneriatele pe care le încheiasem cu Galaţi, Brăila, Borzeşti, Doiceşti s-au întrerupt, contractul pe care-l semnasem pentru reactoarele 3 şi 4 s-au blocat şi s-au blocat într-un mod jenant pentru statul român, pentru că cei care s-au răzgândit au spus că vor continua să investească în domeniu, dar nu în România.
Nu am reuşit să investim în retehnologizarea şi ecologizarea unităţilor din Bazinul Olteniei, mai mult decât atât, România a fost târâtă într-un scandal ruşinos în ceea ce priveşte o licitaţie pe care companiile franceze au socotit-o măsluită şi, în plus faţă de toate acestea, marile probleme ale economiei româneşti faţă de Termoelectrica şi companiile miniere nu au fost duse la bun sfârşit.
Nu am reuşit să fructificăm pe zona energiilor tradiţionale paşii pe care-i făcusem, iar, în ceea ce priveşte energiile regenerabile - în primul rând cele eoliene - de doi ani de zile se întâmplă un lucru straniu: legea pe care a votat-o Parlamentul în 2008, de stimulare a energiilor regenerabile prin acordarea certificatelor verzi, este blocată, pentru că, de doi ani nu sunt date norme de aplicare şi pentru că, în doi ani, Guvernul României nu a reuşit să convingă UE să valideze şi să dea acestei legi certificat de bună purtare.
Deşi anul trecut, din toate investiţiile străine, probabil un sfert a fost pe zonele energiilor regenerabile, de 800 de milioane de euro, suntem departe de a fructifica acest domeniu.
Nu mai vorbesc de modul în care energia a fost folosită, din nou, pentru a îndrepta banii către clientela politică şi pentru a câştiga tot felul de sume care au mers în cu totul altă parte. Este suficient să amintesc de reînnoirea contractelor Hidroelectrica pe termen lung, încheiate în anii 2003-2005. Când am venit ministru, în 2007, era un adevărat scandal cu contractele cu "băieţii deştepţi". Atunci a intrat în funcţiune Bursa, toată energia s-a vândut numai pe Bursă. Telefonul meu nu a sunat nici măcar o dată ca să mijlocesc contracte, pentru că am dat o lege care să mă împiedice pe mine însumi, pentru că o lege nu trebuie dată doar pentru a te feri de răul din altul, ci şi de răul din tine. Contractele urmau să expire prin 2013-2014. În 2010, toate au fost reînnoite brusc până în 2018. Preşedintele Băsescu nu a mai spus niciun cuvânt despre asta. De data asta, erau bune.

AGERPRES: Cum vedeţi relaţia României cu FMI?
Varujan Vosganian: Relaţia României cu FMI, deşi aparent a părut o relaţie încheiată în ceea ce priveşte acordul pornit în primăvara lui 2009, de fapt, a fost un eşec. Dacă vom compara obiectivele iniţiale cu ceea ce s-a întâmplat după doi ani, efectele sunt dramatice. Căderea cu 10% a PIB, inflaţie de 13%, un deficit bugetar cumulat de vreo 18 miliarde de euro, o dublare a datoriei publice, aproape un milion de oameni care şi-au pierdut locurile de muncă, reducerea în termeni reali a salariilor, toate acestea ne arată că în doi ani România a reuşit doar câteva lucruri: o stabilizare a cursului de schimb după o devalorizare masivă de circa 15%, la finele lui 2009, consolidarea rezervelor internaţionale ale BNR. Acestea sunt cele două avantaje ale acordului. Întrebarea ar fi, însă, dacă am avut acest bilanţ, de ce, totuşi, eu am fost de acord cu reînnoirea acordului?
Din cauza creşterii dramatice a datoriei publice, România are de rostogolit, că de plătit nu va putea, o sumă imensă. Ca să acopere deficitul bugetar are nevoie de cel puţin 6 miliarde de euro. Ca să refinanţeze datoriile scadente are nevoie de cel puţin 12-13 miliarde de euro. Deci, în total, România are de colectat între 18 şi 20 de miliarde de euro. Fără un girant moral, România nu ar putea aduna aceşti bani - pe plan intern, băncile româneşti nu pot asigura aceste sume şi nici firmele de asigurări. De aceea, România trebuie să meargă în străinătate. Or, dacă nu are un acord cu FMI, fie nu va reuşi să adune banii, fie dobânzile vor fi foarte mari.
Câtă vreme FMI, şi în urma protestelor opoziţiei, a somat că nu va mai da dreptul de a folosi banii pentru plata pensiilor şi salariilor, înseamnă că banii ar merge la BNR, care este, deja, marele câştigător al acestei crize şi are un nivel al rezervelor valutare care devine sfidător de mare pentru România. Rezervele valutare ale BNR sunt de 35 de miliarde de euro, iar BNR nu mai are nevoie să-şi mărească această rezervă. Motiv pentru care acordul este o formă principială de prevenţie şi care, în situaţii dramatice, poate implica sume de ordinul a 2-3 miliarde de euro. AGERPRES/(A - Otilia Halunga)

Notare
Comentarii
In momentul de fata nu sunt comentarii. Fiti primul care trimite unul!
Apasati aici pentru a trimite un comentariu
Citeste si...
INTERVIU/Ponta: În prezent nu există Opoziţie; există, bun sau rău, Guvernul actual, în partea cealaltă - nimic Prim-ministrul Victor Ponta a acordat un interviu AGERPRES în care vorbeşte despre vizita pe care o efectuează în aceste zile în state din zona Golfului Persic, dar şi despre proiectele Guvernului privind economia, infrastructura şi salariile bugetarilor.
Băsescu: Anul acesta, România nu are nevoie în mod cert de niciun euro de la FMI sau de la UE Preşedintele Traian Băsescu susţine că, în acest an, România nu are nevoie, "în mod cert", de niciun euro de la Fondul Monetar Internaţional sau de la Uniunea Europeană.
INTERVIU Ponta: Am învăţat destule din trecut, ca să nu pierdem a treia oară prezidenţialele Premierul Victor Ponta vorbeşte, într-un interviu acordat luni AGERPRES, despre impactul reducerii CAS şi poziţia clasei politice faţă de această măsură, despre creşterile de pensii şi salarii din 2015, dar şi despre desemnarea comisarului european din partea României.
RETROSPECTIVA SÃPTÃMÂNII 30 MAI - 5 IUNIE - ECONOMIC Marşul de protest al sindicaliştilor din Educaţie, determinat de proiectul Ordonanţei privind salarizarea bugetarilor, dar şi protestele de la Palatul Cotroceni ale sindicatelor afiliate la BNS, avaria în reţeaua de electricitate, care a afectat judeţele Argeş şi Vâlcea şi raportul Consiliului concurenţei...
RETROSPECTIVA SÃPTÃMÂNII 9 - 15 MAI Economia românească traversează o revenire ciclică sprijinită de cererea internă puternică astfel încât creşterea PIB ar urma să atingă 4,2% în 2016, principalele riscuri la adresa perspectivei fiind incertitudinile electorale şi cele externe, arată experţii FMI într-un raport elaborat în urma consultărilor...
INTERVIU/Petrescu (Poşta Română): Dacă nu aveam ghiulele de picior, indicatorii economici arătau mult mai bine Poşta Română va contracta în cel mult două luni un credit de 46,1 milioane de euro de la Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD) pentru realizarea unor investiţii în platformele IT&C, care au o vechime de peste 10 ani, dar şi într-un centru de sortare automatizat la Otopeni, a declarat...