Cele mai citite
 


Cseke Attila: Voi continua introducerea de reguli în sistemul de sănătate (interviu)
joi, 9 iunie 2011   ::   0 Comentarii :: :: Stiri
 
Ministrul sănătăţii, Cseke Attila, a subliniat, în cadrul unui interviu acordat AGERPRES, că trebuie introduse reguli în sistemul de sănătate, care să fie respectate de toţi. Altfel, sistemul nu se va putea situa la nivelul celor din străinătate, a completat el. Ministrul a vorbit şi despre semnarea contractului-cadru pentru acest an cu furnizorii de servicii medicale, explicând modificările introduse.
AGERPRES: Domnule ministru, cum se va finaliza semnarea contractului-cadru pentru acest an cu furnizorii de servicii medicale?
Cseke Attila: Au fost mai multe întâlniri şi dezbateri cu reprezentanţii medicilor de familie în acestă perioadă, pentru că în urma apariţiei contractului-cadru au apărut mai multe discuţii cu privire la unele reglementări care ar trebui îmbunătăţite, au fost propuneri ale medicilor de familie. Din punctul de vedre al Ministerului Sănătăţii, ele sunt rezolvate şi se regăsesc în modificarea contractului-cadru sau în normele care au apărut cu privire la aplicarea acestui contract-cadru de la 1 iunie.
S-a stabilit valoarea punctului per capita de trei lei, care, sigur, este în scădere faţă de cea aflată în vigoare până la 1 iunie de 4,5 lei. În schimb, la valoarea punctului per serviciu s-a dublat suma de la 0,9 lei, cât a fost în 2010 şi în prima parte a anului 2011, la 1,8 lei.
Interesul sistemului sanitar şi în mod cert al pacientului este acela de a efectua servicii, de a plăti medicul de familie într-un procentaj cât mai mare pe munca efectuată şi mai puţin pe ceea ce înseamnă numărul de pacienţi înscrişi pe listă. Din acest punct de vedere, reforma asistenţei medicale primare, din punctul de vedere al administratorului sistemului, este aceea că, dacă am preluat acest sistem la sfârşitul anului 2009 cu un procentaj de 90% plată venituri per capita şi 10% per serviciu, de la 1 iunie avem un procentaj de 50% cu 50%.
Acest lucru a fost acceptat de reprezentanţii medicilor de familie, pentru că eu cred că s-a înţeles că este în interesul tuturor în acest sistem ca pacientul să primească servicii. Având în vedere această modificare de procentaj, sigur că şi lista serviciilor care pot fi decontate a fost crescută şi au fost introduse mai multe servicii care până la 1 iunie erau plătite prin capitaţie - cele referitoare la imunizare, la consultul gravidelor, la epicriza de etapă, la consultaţii pentru pacienţi cu afecţiuni acute, cronice sau urgenţe medico-chirurgicale. Sigur, a celor care ţin de competenţa medicului de familie, astfel încât ceea ce este mai puţin per capita să poată fi recuperat la per serviciu.
De asemenea, am modificat prevederile contractului-cadru care se refereau la un buget orientativ al medicului de familie. Am eliminat prevederile art. 141 care prevedeau posibilitatea ca, în cazul neîncheierii contractelor de către medicii de familie, aceste contracte să poată fi încheiate cu medicii specialişti sau servicii medicale aferente cabinetelor medicilor de familie să fie efectuate de către medici specialişti şi, de asemenea, am modificat partea de sancţiuni pe contractul model.
Dacă până la 1 iunie era prevăzută o sancţiune care pornea de la diminuarea punctului per capita cu 10% la prima abatere, 20% la a doua abatere şi 30% la a treia abatere, astăzi avem la prima abatere un avertisment scris, la a doua abatere scăderea valorii punctului per capita cu 10% şi la a treia abatere rezilierea contractului. Toate acestea au fost discutate, sunt în concordanţă cu solicitările medicilor de familie. Am mai introdus pentru prima dată un spor de 100% pentru medicii de familie care îşi desfăşoară activitatea în Delta Dunării, care, eu cred, că este un spor meritat, pentru că sunt şi foarte puţini în această zonă şi sigur că, având în vedere dificultăţile geografice, activitatea lor este mult îngreunată şi eu cred că într-o asemenea zonă trebuie să acordăm un spor în plus.
Sigur, acum au apărut probleme sau cerinţe care sunt legate de partea proiectului de informatizare a sistemului şi în care, în mod evident, medicii de familie au un rol important pentru că practic ei deţin informaţiile primare medicale despre pacienţii înscrişi pe lista lor. Aici, având în vedere că acest proiect este important atât pentru minister, cât şi pentru CNAS - este un proiect implementat de Casa Naţională de Sănătate - vom putea găsi soluţii prin care acea muncă prestată sau care va trebui prestată de către medicul de familie să fie remunerată într-un fel sau altul. Soluţie putem să găsim la această solicitare.
În ceea ce priveşte a doua solicitare referitoare la creşterea bugetului, aici trebuie să spun foarte tranşant că, deşi nu îmi este în stil, problema principală porneşte din 2009, când a fost cea mai mare scădere a bugetului asistenţei primare - cu 25% în 2009 faţă de 2008 - şi care a generat o scădere bruscă a veniturilor medicilor de familie.
Bugetul de anul acesta al medicinei de familie este cu 3% mai mic faţă de anul trecut. Sigur, acest 3% se regăseşte undeva pentru că atât este bugetul. Ceea ce noi am încercat să facem prin aceste norme la contractul-cadru a fost ca marea parte a acestor scăderi să se regăsească la medicii de familie care au pe listă un număr mai însemnat de pacienţi şi să încercăm să-i afectăm mai puţin pe cei care au listă medie sau sub medie, sub 1.800 de pacienţi înscrişi pe listă. Sigur că sunt cazuri şi cazuri.

AGERPRES: Numărul de pacienţi înscrişi pe listă se depăşeşte de multe ori în mediul rural acolo unde nu există decât un singur medic de familie pentru mai multe comune. Sunt situaţii speciale.
Cseke Attila: Da. Oricum nu poţi să gândeşti un model în care toată lumea, de exemplu, să-şi păstreze veniturile de anul trecut atât timp cât numărul serviciilor sau partea de venituri creşte pe servicii efectuate, sigur că vor fi unii care efectuând mai multe servicii sau având mai mulţi pacienţi, având şi mai multe servicii vor avea un venit mai mare sau îşi vor păstra venitul. Cei care vor avea servicii mai puţine neavând atâţia pacienţi sau în luna respectivă nefiind atâţia bolnavi s-ar putea ca pe luna respectivă să fie o scădere. Un sistem perfect nu poate fi găsit şi modelat de nimeni, nu numai în România, ci nici în altă parte.

AGERPRES: Se adaugă şi faptul că a crescut chiria plătită pentru cabinete. Primăria Capitalei, cel puţin, are de gând să majoreze chiria la 60 de euro pe metrul pătrat. Se adaugă cheltuielile cu utilităţile. Pe de altă parte, se spune că nu sunt suficienţi bani la buget şi CNAS nu ar avea fonduri.
Cseke Attila: V-am spus, bugetul este cu 3% mai mic decât anul trecut. Sigur că bugetul sănătăţii nu este la o valoare la care pe mine să mă bucure, dar sunt şi alte domenii ale sănătăţii, în afara medicinei de familie, pentru care încercăm să avem un buget mai însemnat.
Aş reveni puţin la partea de autorităţi locale. Pentru că, totuşi, la fel ca în cazul spitalelor după descentralizare, şi la cabinetele medicilor de familie autorităţile locale ar trebui să înţeleagă că acestea deservesc o parte însemnată a comunităţii respective. Pentru că acum, dacă privesc lucrurile direct, din ceea ce am auzit de la medicii de familie, autorităţile locale cresc cheltuielile de întreţinere, iar toate acestea să le suporte statul, Casa Naţională de Asigurări de Sănătate, or nu este corect.
Autorităţile locale îşi cresc veniturile pe seama medicilor de familie, dar care medici de familie crescând aceste cheltuieli se adresează statului ca să plătim mai bine. Eu cred că acest cabinet de medic de familie trebuie susţinut şi de către autorităţile locale. Nu mi se pare normal ca pe domeniul sanitar să impui tarife mai mari, ori la spitale ori la medicii de familie, pentru că ele se răsfrâng până la urmă tot asupra pacientului. Dacă cresc cheltuielile de utilităţi la cabinetul medicului de familie şi să spunem statul ar găsi soluţii să dea bani mai mulţi, până la urmă bani se iau din altă parte, s-ar putea să se ia de la spitale sau s-ar putea să se ia de la medicamente. Deci tot împotriva pacientului se răsfrânge o asemenea măsură.
Şi autorităţile locale trebuie să înţeleagă, ceea ce, din păcate, mulţi nu au înţeles, şi pe sistemul sanitar au atribuţii şi responsabilităţi şi trebuie să se implice mai mult. Iar implicarea, din punctul meu de vedere, nu înseamnă doar vorbe frumoase, politicianiste, spuse la televiziuni, în mass-media, ci înseamnă bani alocaţi pe sistemul sanitar. Fiecare autoritate locală are, dacă nu altceva, măcar un cabinet de medic de familie unde se poate implica. Să se reabiliteze clădirea, care de multe ori este a autorităţilor locale şi să se dea măcar condiţii mai bune de desfăşurare a activităţii medicilor de familie.

AGERPRES: Această problemă a contractului-cadru apare în fiecare an. Totuşi, nu s-ar putea găsi nişte reglementări care în final să nu mai ducă la astfel de situaţii?
Cseke Attila: Din păcate, în fiecare an, este această discuţie a contractării cu diferite segmente pe sistemul sanitar. Faptul că noi, pentru prima dată, am aprobat un contract-cadru pe doi ani, pentru că cel care a intrat în vigoare este pe 2011-2012, exact acest lucru s-a urmărit să existe o predictibilitate în sistem şi să nu se mai întâmple ceea ce s-a întâmplat aproape în fiecare an.
În ultimele trei luni din an au avut loc diverse dezbateri, discuţii, invocarea de probleme, negocieri, dacă vreţi, pe contractul-cadru de anul viitor. Primele două-trei luni, până s-a aşezat sistemul pe noul contract din anul viitor, practic rămâneau şase-şapte luni în care sistemul funcţiona pe baza unor contracte încheiate şi care erau în execuţie.
Un contract-cadru pe doi ani dă o anumită predictibilitate. Şi ceea ce trebuie făcut în plus faţă de acest contract-cadru este aceea ca în toamnă să facem nişte norme. Normele actuale sunt mult îmbunătăţite şi chiar şi medicii de familie recunosc acest lucru, dar mai sunt, probabil, anumite lucruri care, în urma experienţei celor trei-patru luni care vin acum până în toamnă, pot fi îmbunătăţite şi să avem nişte norme care să nu mai ridice probleme şi care să dea o predictibilitate pentru toată lumea, atât pentru casa de asigurări, cât şi pentru medicii de familie.

AGERPRES: Există unităţi sanitare nemulţumite în ceea ce priveşte clasificarea spitalelor. Cum veţi rezolva această problemă? Ce ar trebui modificat în criterii?
Cseke Attila: Introducerea oricărei reguli într-un sistem întotdeauna naşte convulsii. Nu sunt surprins de faptul că unele spitale se consideră nedreptăţite, dar o asemenea regulă de clasificare a spitalelor era necesară. Nici nu putem, în schimb, să spunem acum că toată lumea să fie în prima sau a doua clasă, doar pentru că se consideră pe o fişă de autoevaluare că unitatea corespunde acelei clase. Mult mai important este ceea ce se implementează din această clasificare de spitale. Şi anume aceea că, pentru prima dată, se introduc reguli clare de finanţare a acestor spitale, se introduc sume minime, în proporţii minime, care vor fi contractate de casa de sănătate cu fiecare spital clasificat.
Şi mai este un rezultat, aş spune aproape palpabil, şi anume acela că bugetul spitalelor va fi rectificat în plus cu 500 milioane de lei, pentru că în strategia ministerului şi în interesul ministerului este să susţină spitalele mari, de la spitalele judeţene în sus, spitale regionale, instituţii naţionale care acoperă o zonă mult mai mare în domeniul lor de activitate şi care au un tratament complex pe acel domeniu.
Inechităţile care existau astăzi între spitale de aceeaşi clasă sau de aceeaşi mărime şi competenţă, prin aceste reguli de finanţare şi prin acestă infuzie de bani, de 500 milioane de lei, vor fi eliminate. Nu se poate ca un spital judeţean de urgenţă cum este Clujul sau cum este cel din Iaşi, ambele care acoperă regiuni întregi, zone mari din România, să aibă o finanţare de 68-69% din capacitate, în timp ce alte spitale de urgenţă gen Craiova sau Constanţa să aibă 90 chiar peste 90 - 96% contractat din această capacitatea lor. Din această finanţare diferenţiată care exista până la 1 iunie au existat foarte multe probleme.
De la 1 iunie, acum când încep contractările cu spitalele, va fi avută în vedere clasificarea lor şi la primele trei clase - I, II şi III - marea majoritate a spitalelor vor avea un buget crescut semnificativ. Pot să vă spun că la spitalele de urgenţă din Timişoara, Cluj, Târgu Mureş, Iaşi, creşterile merg până la 30% faţă de bugetul anului trecut, ceea ce înseamnă că probleme de finanţare la aceste spitale nu ar mai trebui să existe, dacă vor mai exista probleme semnalate în finanţare înseamnă că este o problemă de management şi, fiind spitale de-ale noastre, pot să spun acum că vor fi luate măsuri foarte clare şi dure pentru că ministerul a asigurat prin această finanţare, prin aceste reguli, prin această clasificare, o finanţare mult mai bună faţă de anul trecut. Depinde numai de managementul de la nivelul spitalului cum se gestionează această situaţie. Partea financiară va fi practic asigurată prin această clasificare şi prin regulile introduse.

AGERPRES: După clasificare, unităţile sanitare trebuie să se înscrie pentru acreditare. Spitalele nu se prea înscriu însă. Credeţi că a influenţat clasificarea?
Cseke Attila: Sunt două lucruri distincte. Nu am o situaţie acum, pentru că acreditarea este la CoNAS şi sigur că ei trebuie să facă acest proces. Dar, problema este următoarea: partea de clasificare a ţinut cont de competenţele spitalului, de zonele acoperite, de pacienţii care vin dintr-o anumită zonă mai restrânsă sau mai largă, de dotările existente, de personalul medical existent la acele spitale. Aceasta este partea de clasificare. În timp ce partea de acreditare, urmăreşte în primul rând nivelul actului medical efectuat în acel spital.
Deci, atunci când experţii şi specialiştii Comisiei Naţionale de Acreditare a Spitalelor - CoNAS vor face această analiză, în procesul de acreditare, pe lângă aspectele care au fost avute în vedere şi la clasificare, vor analiza şi nivelul calitativ al actului medical.
Noi avem reglementare expresă în Legea 95 pe partea de acreditare cu termene foarte precise. Aş atrage atenţia spitalelor care nu s-au înscris în acest proces de acreditare că mai este nici o lună până la care expiră termenul la care trebuie depuse cererile de acreditare. Legea 95 este foarte clară şi spune că spitalele publice care nu se înscriu până la acel termen în procesul de acreditare pierd dreptul de a mai primi fonduri publice. Deci spitalele care au primit, cam toate, clasificare şi nu s-au înscris încă în procesul de acreditare trebuie să se înscrie.
Este o chestiune clasificarea şi finanţarea în urma clasificării, care este un lucru bun câştigat pentru sistem, dar asta nu înseamnă că spitalele nu trebuie să intre şi în procesul de acreditare. Din câte ştiu eu, mai mult de jumătate din spitale sunt înscrise, dar această prevedere este expresă. Cine nu se va înscrie în procesul de acreditare va pierde dreptul de a fi finanţat de către Casă.

AGERPRES: Aţi vorbit despre necesitatea unei reglementări privind sectorul privat, asistenţa medicală privată. Cum vedeţi aceste reglementări?
Cseke Attila: Este un lucru dificil. Pe de o parte, trebuie să existe un proces de conştientizare a societăţii cu privire la acest aspect, anume faptul că multe spitale private sau unităţi private care s-au deschis în ultimii ani au contract cu Casa şi folosesc fonduri publice. Şi atunci un pacient trebuie să ştie că atunci când el plăteşte un anumit tarif sau o anumită taxă pentru un tratament, practic de cele mai multe ori pentru regimul hotelier, pentru partea de cazare, spitalul respectiv sau unitatea privată respectivă primeşte o finanţare, o decontare pe tratamentul respectiv de la statul român. Lucrurile aici ar trebui separate şi în sensul în care acest lucru trebuie evidenţiat. Sigur că ar fi şi obligaţia instituţiei private să informeze pacientul de acest lucru.
Pe de altă parte, dacă vă uitaţi pe domeniile de specialitate pe care s-au constituit unităţile private, sigur e economie de piaţă şi fiecare îşi constituie pe un domeniu pe care şi-l doreşte sau pe care are specialişti, dar, totuşi, foarte puţine dintre ele sunt pe domenii care tratează cazuri de urgenţă.
Sunt destul de dese situaţiile în care un pacient internat sau care are un tratament într-un spital privat în cazul în care se agravează situaţia este imediat transferat la spitalul public şi dacă, Doamne fereşte, se întâmplă ceva acolo tot spitalul public, tot sistemul public de sănătate este tras la răspundere. Ar trebui să găsim un oarecare echilibru în acestă reglementare.
Şi pe clasificare unele unităţi private au fost nemulţumite, dar problemele lor apar exact din faptul că, până acum, nefiind nicio regulă de clasificare, multe unităţi private s-au constituit având în vedere domeniul de care era interesat patronul sau managerul spitalului. Or, prin definiţia dată de specialist, spitalul trebuie să aibă anumite specilităţi. Şi atunci, când noi am spus că nu se încadrează decât la clasa a V-a sau este neclasificabilă o unitate privată, am constatat faptul că ea nu are specialităţile care să îi dea dreptul de a spune că este un spital.

AGERPRES: Mai se întâmplă un lucru. Se pare că privatul primeşte înaintea spitalului public banii de la Casă ...
Cseke Attila: Aici nu am informaţii. Şi sigur este un domeniu care ţine strict de CNAS şi de casele judeţene. Dacă este aşa, atunci este o problemă, pentru că, dacă noi cerem ca privatul să informeze pacientul asupra faptului că el primeşte şi fonduri publice şi că acel tratament este poate în mare parte sau complet decontat de către stat, atunci trebuie să punem şi o egalitate în procesul de finanţare. Factura ar trebui să fie aceeaşi, că vorbim de un spital public sau de unul privat, dacă s-a efectuat în condiţiile legii şi a contractului trebuie decontată şi nu trebuie făcută nicio diferenţă în timp între decontarea pentru un spital public sau pentru un spital privat.

AGERPRES: Când se va încheia contractul cu spitalele?
Cseke Attila: Eu cred că într-o săptămână-două, pentru că având acum reguli noi de finanţare pe această clasificare sigur că fiecare casă judeţeană trebuie să-şi facă această modelare şi, fiind o valoare minimă garantată în funcţie de clasa acordată spitalului respectiv, regulile de finanţare sunt schimbate. Practic, pentru prima dată, sunt reguli de finanţare şi ceea ce este foarte important aici iarăşi este că aceste reguli de finanţare, în afară de faptul că la spitalele mari se acordă un buget mai mare, dau şi o anumită predictibilitate.
Atât managerul, conducerea spitalului, cât şi autoritatea locală, dacă e deţinut spitalul de o autoritate locală, îşi vor putea face o strategie. Vor putea şti că anul acesta, pe acea formulă de finanţare, au un buget minim garantat de atât, anul viitor acel buget minim garantat este în continuare legat de acea formulă, ar putea vedea şi care este implicarea necesară a autorităţilor locale. Noi o să facem o evaluare a implicării autorităţilor locale, datele preliminare nu sunt foarte îmbucurătoare, pentru că multe autorităţi locale nu au înţeles că trebuie să se implice la spitale.

AGERPRES: Preşedintele CNAS a spus: pacienţii medicilor de familie care nu încheie contractul cu Casa să meargă la cei care au contract. Există o lege care spune că nu pot să se depăşească 2.200 de pacienţi şi nici nu se pot consulta mai mult de 20 de pacienţi zilnic. Cum vedeţi soluţionată această problemă a contractului-cadru? Veţi media o întâlnire între părţile implicate?
Cseke Attila: Voi media o întâlnire între CNAS şi medicii de familie şi sper să înţeleagă ambele părţi că, până la urmă, tot pacientul este cel care contează cel mai mult. În ceea ce priveşte această propunere a Casei, pot să vă spun că, sigur, ar putea apărea situaţii în care - având în vedere că media de consultaţii pe medic de familie pe zi este de 16 -17, unii sunt peste medie, alţii sunt sub medie - medicii de familie care au semnat deja contractul ca şi prestări de servicii să preia pacienţi de pe lista medicilor de familie care nu au semnat încă.
Eu sper însă că, în foarte scurt timp, în zilele următoare, această situaţie să fie rezolvată şi medicii de familie cu toţii, nu numai cei 13% care au semnat până astăzi, să semneze contractul cu casele de asigurări de sănătate.

AGERPRES: Se apropie ziua dumneavoastră de naştere. Vă rugăm să ne spuneţi ce v-aţi dori în plan personal şi în plan profesional.
Cseke Attila: Câteodată mi-aş dori mai multă linişte, mi-aş dori câteva zile în care să pot să citesc o carte bună, pentru că, de foarte mult timp, trebuie să recunosc, că nu am reuşit decât într-un eventual drum cu avionul, prin ţară. Sigur că mi-aş dori un concediu mai prelungit care nu va fi posibil în mod cert cât timp voi fi în această funcţie. Îmi doresc lucruri obişnuite, ce îşi doreşte orice cetăţean în acestă ţară şi sănătate.
Pe plan profesional, cel mai important lucru, chiar dacă supără pe unii, este acela de a continua introducerea de reguli în sistem. Fără reguli, acest sistem nu are şansă de a se ridica: că vorbim de reguli de finanţare a spitalelor, că vorbim de anumite reguli în funcţionarea cabinetelor medicilor de familie, că vorbim de reguli pe alte domenii, ele sunt absolut necesare şi trebuie impusă respectarea lor. Privim totdeauna cu invidie către alte sisteme de sănătate şi ne întrebăm alţii cum au ajuns acolo. Răspunsul, din punctul meu vedere, este simplu - au impus nişte reguli, câteodată dure, câteodată nepopulare şi le-au respectat. Prin aceste reguli respectate, dar respectate de toată lumea, atât de cei care gestionează sistemul, cât şi de către furnizorii deservicii medicale, cât şi de pacienţi, au ajuns să aibă un sistem care funcţionează mult mai bine decât sistemul nostru. Noi trebuie să le implementăm dacă vrem să avem şansa să ne ridicăm şi noi la un sistem sanitar cum este într-o ţară occidentală. AGERPRES/(A - Cornelia Stanciu)
Notare
Comentarii
In momentul de fata nu sunt comentarii. Fiti primul care trimite unul!
Apasati aici pentru a trimite un comentariu
Citeste si...
RETROSPECTIVÃ 2015 Cardul de sănătate şi terapia fără interferon, principalele noutăţi în sistemul de sănătate Bucureşti, 22 dec /Agerpres /- Implementarea cardului de sănătate, introducerea terapiei interferon free şi a unor noi medicamente pe lista de compensate, precum şi modificarea contractului-cadru au fost principalele noutăţi aduse sistemului de sănătate în 2015.
Cseke Attila: În sistemul sanitar trebuie instituite reguli care să fie şi respectate - interviu Bucureşti, 7 apr /Agerpres/ - Ministrul Sănătăţii, Cseke Attila, a acordat un interviu Agenţiei Naţionale de Presă AGERPRES în care vorbeşte, între altele, despre noile programe naţionale de sănătate, descentralizarea sistemului, problemele de personal, dar şi despre subfinanţarea sistemului sanitar...
RETROSPECTIVE 2013 - un an al reformelor, dar şi al protestelor în Sănătate Anul 2013 a fost unul al reformelor în sănătate, Ministerul Sănătăţii lansând în dezbatere publică mai multe proiecte de lege privind pachetul de bază, răspunderea civilă a personalului medical şi a furnizorului de produse şi servicii medicale, dar şi organizarea şi finanţarea rezidenţiatului.
RETROSPECTIVÃ Pachetul de servicii medicale de bază, actualizarea listei cu medicamente şi carduri de sănătate - noutăţi în 2014 Introducerea pachetului de servicii medicale de bază, actualizarea după şase ani a listei de medicamente compensate şi gratuite şi distribuirea cardurilor de sănătate au fost principalele schimbări din sistem în acest an.
Sistemul de sănătate nu a fost sustenabil în 2010 (retrospectivă) Sistemul de sănătate nu a fost sustenabil în 2010, fondurile alocate nu au fost suficiente, ceea ce a dus la situaţia ca pacienţii spitalelor să fie nevoiţi să-şi cumpere singuri, de multe ori, medicamentele, dar a înregistrat şi un număr insuficient de cadre medicale, din cauza blocării posturilor din...
Medicii de familie aşteaptă o soluţie pentru finanţarea cabinetelor După aproape două ore de discuţii, medicii de familie au ieşit de la întâlnirea dintre reprezentanţii lor şi reprezentanţii Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate (CNAS) mediată de ministrul sănătăţii, Cseke Attila, cu unele probleme tehnice rezolvate, legate de relaţia cu pacientul, de informatizare...