Cele mai citite
 


ASTMUL BRONŞIC LA COPII
duminică, 9 iunie 2013   ::   3 Comentarii :: :: Stiri, Pediatrie, Alergologie si Imunologie, Mama si copilul, Plamanii
 

 

 
 
 
 
Astmul reprezintă cea mai frecventă boală cronică la copiii din ţările industrializate. Definiţia astmului bronşic este reprezentată de o serie de atacuri repetate de obstrucţie aeriană şi bronhospasm provocate de expunerea la diverşi factori triggeri cum ar fi: expunerea la alergeni, efortul fizic sau infecţiile virale. Această definiţie prezintă unele limite de aplicabilitate la sugari şi la copilul mic care prezintă frecvent episoade de tuse şi wheezing.

 

 

În continuare voi prezenta cazul unei paciente în vârstă de 1 an şi 9 luni care se prezintă la cabinetul medicului de familie însoţită de mama sa pentru: dispnee, tuse iritativă care predomină noaptea, stare de agitaţie, inapetenţă. Din antecedentele copilului se reţine faptul că este un copil născut la termen, eutrofic, alimentat artificial cu lapte praf până la vârsta de 1 an, cu diversificarea alimentaţiei precoce la vârsta de 3 luni şi care în prezent consumă cantităţi moderate de ciocolată, prăjituri.
 
Din condiţiile de viaţă reţinem faptul că ambii părinţi sunt fumători dar nu fumează în casă, iar condiţiile de locuit sunt bune. În ceea ce priveşte antecedentele heredo-colaterale nu există alergii cronice sau astm bronşic.

Din punct de vedere al antecedentelor personale patologice, pacienta a prezentat în urmă cu aproximativ 5 săptămâni un episod de IACRS cu rinoree, tuse productivă, subfebrilităţi care a fost tratat simptomatic cu antiinflamatorii, antipiretice, mucolitice, după care simptomele au diminuat dar a persistat rinoreea şi tusea seacă nocturnă. De asemenea, pacienta a prezentat 3 episoade de bronşiolită în antecedente pentru care a fost spitalizată precum şi o eczemă atopică la nivelul pomeţilor pentru care a urmat tratament cu dermatocorticoizi.

Din examenul obiectiv al pacientei reţinem prezenţa unei stări de agitaţie, conjunctivelor hiperemice, rinoreei apoase, obstrucţiei nazale, hiperemiei faringiene, cianozei periorale şi perinazale, cu dispnee predominanţă expiratorie, expir prelungit, wheezing, polipnee, tiraj intercostal, diminuarea murmurului vezicular pe ambii câmpi pulmonari cu hipersonoritate, raluri sibilante şi subcrepitante bilaterale, aria matităţii cardiace uşor diminuate, AV=130/min, fără late modificări patologice la nivelul celorlaltor organe.
 
Diagnosticul de etapă a fost de astm bonşic în criză, diagnostic susţinut de anamneză – în special prezenţa episoadelor de bronşiolită şi a eczemei atopice, considerate ca fiind factori declanşatori, precum şi de datele obţinute din examentul obiectiv la pacientei. Anamneza şi datele clinice pledează pentru diagnosticul de wheezing recurent care potrivit ghidurilor medicale este considerat o formă de astm bronşic a copilului mic.
 
 Diagnosticul diferenţial al acestei afecţiuni se impune a fi făcut cu: fibroza chistică, bronşiectazie, bronşiolita acută, corp străin intrabronşic, deficit de alpha-tripsină, deficite imunologice serice, sindrom de compresiune mediastinală. Aceste afecţiuni sunt infirmate pe baza existenţei episodului infecţios în urmă cu 5 săptămâni, care probabil a declanşat criza actuală, precum şi de persistenţa tusei iritative, a dispneei expiratorii şi a wheezingului. Un diagnostic diferenţial mai dificil rămâne cel cu bronşiolita acută datorită simptomatologiei asemănătoare.
 
Se instituie de urgenţă tratament în cabinetul medicului de familie cu β2 antagonist inhalator (Salbutamol 0,1-0,2 mg/kg corp) care se repetă la interval de 20 de minute între inhalaţii. Răspunsul bun la această terapie, cu dispariţia simptomatologiei după a doua inhalaţie, susţin diagnosticul presupus.
 
În vederea susţinerii cu o mai bună acurateţe a diagnosticului de astm cât şi pentru stabilirea dignosticului etiologic, sunt necesare investigaţii suplimentare reprezentate de: hemoleucograma şi formula leucocitară, Ca seric, determinarea IgE şi IgG4, teste pentru sensibilizare, testul sudorii (pentru excluderea mucoviscidozei), dozarea leukotrienelor, IDR la PPD, radiografie toracică.
 
Tratamentul de fond aplicat la domiciliu până la aflarea rezultatelor investigaţiilor paraclinice este reprezentat de Singulair (Montelukastum) 2 mg/zi- medicamentul de primă intenţie al astmului uşor al copilului mic, Salbutamol sirop (β2 antagonist cu acţiune rapidă) 2ml de 4x/zi, Ketotifen sirop ( antagonist al receptorului H1 cu efect inhibitor asupra răspunsului alergic în doză de 2x3,5 ml/zi. Se recomandă modificarea condiţiilor de viaţă ale copilului în ceea ce priveşte fumatul părinţilor, îndepărtarea potenţialilor alergeni din locuinţă şi evitarea din alimentaţie a dulciurilor, făinoaselor, conservanţilor alimentari.
Rezulatetele investigaţiilor paraclinice relevă eozinofilie moderată, valori crescute ale  IgE şi IgG4, hipocalcemie (Ca seric=7,9mg%), iar pe radiografia toracică se evidenţiază hipertransparenţă difuză a câmpurilor pulmonare bilateral şi o uşoară accentuare a desenului peribronhovascular. Pentru testele de sensibilizare, testul sudorii, dozarea leukotrienelor, pacienta este îndrumată spre o clinică de specialitate.
 
Toate aceste rezultate confirmă dignosticul de astm bronşic formă uşoară iar evoluţia ulterioară a pacientei a fost favorabilă cu dispariţia în totalitate a simptomatologiei. La acestă pacientă nu a fost necesară suplimentarea schemei terapeutice cu alte medicamente bronhodilatatoare sau corticoterapie antiinflamatorie, avându-se în vedere şi vârsta mică a pacientei. Se va continua tratamentul indicat pe o perioadă de 3 luni şi se adaugă pentru corectarea hipocalcemiei colecalciferol 2 picături/zi şi Ca 500mg/zi, 10 zile/lună- 3 luni consecutiv.
 
În concluzie cazul prezentat demonstrează implicarea asistenţei medicale primare în depistarea viitorilor astmatici, fără a se impune costuri suplimentare, în tratamentul formelor uşoare de boală mai ales la sugari şi la copiii mici , precum şi în monitorizarea evoluţiei ulterioare a pacientului sub tratamentul indicat.
 
 
Dr. SUĂTEAN DIANA-MARIA
medic specialist Medicinǎ Internǎ
medic rezident Medicinǎ de Familie
Medcenter Cluj

 

Notare
Comentarii
de Crucean Marilena
Buna ziua. Baietelul meu de 4 ani are tuse seaca si un pic de suierat pe piept care se aude doar ziua,iar tusea se manifesta doar pe timpul zilei,noaptea niciodata. Ce poate fi ,alergie sau astm? Am facut tratament cu Aerius,Montelukast si Nasonex ,pe perioada tratamentului nu a mai tusit,dupa tratament a inceput iarasi. Ce trebuie sa fac,unde sa mergem pt control?

de Alina
Daca nu a tusit in timpul tratamentului cu Montelukast, e posibil sa fie vorba de astm. De mers trebuie mers la un medic pediatru (unul bun), nu cred ca un medic de familie care "vede si copii" e suficient. Astmul si alergia nu sunt independente una de alta, din ce stiu eu astmul este de obicei cauzat/provocat/favorizat de o alergie. Pt alergii se fac analize de sange, in special IgE dar nu numai.

Eu am avut (inca mai am) o problema asemanatoare cu fetita mea de 4 ani si jumatate, mai exact dupa fiecare raceala ramane cu o tuse seaca timp de saptamani sau chiar luni. Am fost cu ea la pediatru, initial a zis ca exista o suspiciune de astm (dar nu s-a confirmat la analize), acum se pare ca este un astm bronsic indus viral, deci nu pe baza alergica. Acum asteptam cu nerabdare urmatoarea raceala, sa vedem ce se mai intampla. Sanatate!


de Crucean Marilena
Multumesc Alina. Acum este racit si tuseste mai mult decat inainte,maine mergem la doctorul de familie ,iar in vacanta mergem la un pediatru sau alergolog. Nu i am mai dat decat ceva pt raceala pe baza de plante deocamdata,sa vedem ce ne spune doctorul. Ma deprime sa l aud tot timpul tusind si mi e teama pt sanatatea lui,sper sa descoperim ce are si sa tratam. Multa sanatate.

Apasati aici pentru a trimite un comentariu
Citeste si...
Alergia mai agresivă ca niciodată Caracteristici generale Ne aflăm într-un secol aflat sub amprenta poluării, a stresului, a luptei cu timpul, a obsesiei igienice şi a egocentrismului dus la limitele de sus ale materialismului. Toate aceste direcţii sfâşie efectiv fiinţa umană în toate felurile, motiv pentru care organismul biologic...
Bronşita Bronşita reprezintă o reacţie inflamatorie a mucoasei bronşice la acţiunea unor factori infecţioşi sau fizico-chimici. Aceasta poate fi acută sau cronică.
Astmul Bronsic Cele mai caracteristice simptome sunt: crizele de sufocare, crizele de tuse insotite de eliminarea de sputa muco-gelatinoasa, greutate in respiratie, senzatie de apasare toracica, respiratie suieratoare.
ALERGIA ALIMENTARA Orice aliment poate cauza o reacţie alergică, multe din alergiile alimentare apărând în primii ani de viaţă. Ingestia anumitor alimente la un individ alergic poate determina rapid manifestări cutanate, respiratorii, gastrointestinale sau chiar anafilaxie.
Cazurile de alergii, în creştere Bolile alergice devin de la an la an mai frecvente, în prezent estimându-se că aproximativ 20% din populaţia mondială şi 25% din cea europeană suferă de astfel de afecţiuni, informează Gral Medical,
Copiii si virozele respiratorii Printre persoanele cele mai vulnerabile la gripa se numara si copiii. Medicii recomanda vaccinarea antigripala incepand de la vârsta de sase luni, insa cu anumite recomandari. Multi parinti se tem ca in aceasta perioada rece copiii lor s-ar putea imbolnavi de o simpla raceala sau, mai grav, ar putea...