Cele mai citite
 


DERMATITE FRECVENTE LA NOU NĂSCUŢI ŞI SUGARI: Dermatita atopică
joi, 8 septembrie 2011   ::   0 Comentarii :: :: Stiri, Pediatrie, Dermatologie, Alergologie si Imunologie, Mama si copilul
 

Dermatita atopică (eczema constituţională), afecţiune cutanată cu incidenţă în creştere, ce evoluează cronic (ani), în pusee, cu perioade de remisiune completă sau parţială, având o etiopatogenie complexă, în care rolul principal îl are interacţiunea factorului genetic (pattern poligenic ) cu factorii de mediu.

 

 Boala apare la indivizii care au predispoziţie genetică (transmitere autozomal dominantă cu penetranţă variabilă) de a dezvolta afecţiuni alergice (astm bronşic, rinită, conjunctivită alergică), aşa numitul teren atopic.

 
În patogenie contribuie:
 
- disfuncţia imună celulară corelată cu o rată crescută de infecţii (scăderea activităţii celulelor imune, perturbări cantitative şi calitative ale populaţiei limfocitare cu modificarea raportului LTh1/LTh2, funcţie de fazele evolutive ale bolii);
 
- anomalii imunologice (eliberarea în cantităţi crescute de mediatori chimici-citokine, implicaţi în inflamaţie şi sinteză crescută de anticorpi tip IgE-reagine, markeri importanţi pentru atopie în 85% din cazuri);
 
- alterări ale funcţiei de barieră cutanată prin tulburări funcţionale epiteliale, sinteza inadecvată a ceramidelor (structuri lipidice ce menţin starea de hidratare optimă a pielii), având drept consecinţă o creştere a susceptibilităţii (reactivităţii) tegumentare la factorii de mediu endogeni şi/sau exogeni cu potenţial iritativ şi/sau alergizant (alergene alimentare, aeropurtate, diverşi agenţi infecţioşi, o serie de medicamente).
 
De asemenea, în tabloul clinic al bolii, se produc pierderi transepidermice crescute de apă, conducând la apariţia xerozei (uscăciunii) cutanate severe şi constante, interesând aproape complet tegumentul, expunându-l suplimentar, prin porţile de intrare create de fisuri la infecţii bacteriene locale. În această situaţie, colonizarea cu stafilococ auriu a leziunilor reprezintă un fenomen obişnuit.
 
De obicei, manifestările clinice debutează după vârsta de 4 luni (există un risc mai scăzut la sugarii alimentaţi natural). Morfologia şi localizarea leziunilor eczematoase sunt dependente de vârsta la care survine boala şi de gradul de activitate a acesteia. Astfel, în această perioadă îmbracă aspectul unei eczeme acute, cu leziuni eritematoedematoase exudative situate la nivelul feţei (în special obraji, frunte) - bilateral, simetric, dar şi la scalp (scuame pitiriaziforme pe fondul unui eritem discret şi cruste hemoragice, secundare gratajului). De obicei, respectă zona scutecelor şi aria periorală. Mai pot interesa trunchiul şi zonele de extensie ale membrelor.
 
Există şi o serie de forme clinice particulare cu localizări variate, şi anume:
-         pavilion auricular;
-         zona retroauriculară (bilateral, cu eritem intens, difuz, edem, escoriaţii şi fisuri);
-         semimucoasa buzelor-cheilita uscată (cu leziuni eritematoscuamoase, fisurate, intens pruriginoase, cu extensie periorală);
-         pulpele digitale (pulpita fisurara cu progresie către feţele dorsale ale degetelor şi repliurile unghiale cu modificări distrofice unghiale);
-         localizări plantare (cu leziuni eczematoase ăi buloase datorate suprainfecţiei cu streptococ hemolitic de grup A).              
 
În afara semnelor cutanate specifice se pot asocia şi alte semne indirecte ce pledează pentru boala:
-         paloare tegumentară;
-         interlinia păroasă a frunţii jos situată;
-         alopecie triangulară în zona temporală;
-         păr fragil, uscat, mat;
-         distrofie unghială;
-         accentuarea pliurilor palmare;
-         descuamare palmoplantară;
-         pitiriazis alb;
-         pliu suplimentar la nivelul pleoapei inferioare (semnul Dennie-Morgan),
-         keratoza pilară (mici papule foliculare, aspre la palpare);
-         buze uscate şi fisurate;
-         pigmentare perioculară;
-         accese de hipersudoraţie.
 
Pruritul este simptomul principal al bolii. Acesta are caracter intermitent în cursul zilei, dar se agravează vesperal în cursul nopţii, fiind insoţit de excoriaţii şi leziuni eroziv-crustoase, frecvent impetiginizate, iar în timp, de leziuni de tip prurigo şi lichenificare (îngrosare a tegumentului).
 
Este de remarcat faptul că cei afectaţi de dermatita atopică prezintă un risc crescut de a dezvolta şi alte afecţiuni cu mecanism alergic: urticarie şi/sau edem Quincke, reacţii anafilactice acute la alimente şi/sau înţepături de insecte, alergii de contact, rinită şi conjunctivită alergică, astm bronsic.     
 
Complicaţiile bolii sunt reprezentate în primul rând de infecţii (bacteriene,virale, micotice), ce nu numai că îmbracă forme severe de manifestare, ci agraveazaă tabloul clinic al dermitei, acţionând atât ca factori alergizanţi cat şi prin potentarea fenomenelor inflamatorii locale.
 
Dintre agenţii bacterieni, cel mai frecvent incriminaţi sunt:
-         stafilococul auriu (prezent în mod obişnuit la nivelul tegumentului afectat;
-         streptococul beta hemolitic de grup A, ce determină local pustulizări, impetiginizări, leziuni buloase, infecţii profunde, hipodermice cu evoluţie rapid progresivă în absenţa unei antibioterapii eficace.
 
Leziunile determinate de infecţiile virale precum papilomavirusuri-veruci vulgare, respectiv poxvirusuri-molluscum contagiosum sunt adesea multiple, diseminate, având caracter recurent.
 
Leziunile provocate de virusul herpetic şi/sau vaccinal iau forme grave de manifestare: primoinfecţie herpetică severă, infecţie herpetică diseminată - eczemă herpeticum sau infecţie vaccinală diseminată –eczemă vaccinatum (prin contaminare cu virus vaccinal), ce debutează brusc cu febră mare, alterarea importantă a stării generale şi apariţie de noi leziuni de tip papuloveziculos. Aceste leziuni se transformă rapid în leziuni pustuloase (ombilicate central), constituind tabloul clinic al aşa- numitei pustuloze varioliforme Kaposi-Juliusberg. Frecvent, se asociază adenopatia regională.
 
In absenţa instituirii promte a terapiei adecvate, evoluţia poate fi letală prin complicaţiile pe care le poate determina (meningoencefalite, bronhopneumonii virale).
 
Alte complicaţii posibile sunt:
-         generalizarea bolii (eritrodermizare);
-         sindromul paloare-hipertermie;
-         subdezvoltare staturoponderală (favorizata de regimurile hipoalergenice restrictive).    
                                                                           
Evoluţia clinică în această perioadă de viaţă este influenţată negativ de prezenţa infecţiilor, mai ales respiratorii, apariţia dentiţiei, modificări climatice (schimbări bruşte ale temperaturii, temperaturi extreme), dar şi de alergene din mediu. Este de menţionat că, la o parte din cazuri se produc remisiuni complete până la vârsta de 18 luni – 2 ani, iar altele evoluează până în jurul vârstei de 5 ani, existând un risc de reapariţie în adolescenţă sau la vârsta adultă. Factorii de prognostic prost sunt:gravitatea şi extensia bolii, istoricul familial de atopie, asocierea cu astm bronsic, rinita alergică, manifestări oculare (blefarite, keratoconjunctivite, keratoconus).
 
În ceea ce priveşte terapia acestei afecţiuni trebuie urmărite mai multe obiective pentru menţinerea sub control a bolii (prevenţia puseelor şi prelungirea perioadelor de remisiune), şi anume:
 
1) refacerea permanentă a funcţiei de barieră cutanată, prin utilizarea constantă, zilnică, imediat după baie pe tegumentul umed, a emolientului adecvat (formulă hipoalergenică, fără parfum şi conservanti), de cele mai multe ori scăzându-se necesarul terapiei topice active;
 
2) baia să fie făcută cu apă călduţă, cu agenţi de spalare bine toleraţi, hipoalergenici (fără săpunuri alcaline), evitându-se traumatizarea pielii;
 
3) evitarea contactului tegumentului cu agenţi iritativi precum: detergenţi (lenjeria să fie bine clătită), balsamuri pentru rufe, materiale sintetice, lână,solvenţi lipidici;
 
4) evitarea atmosferei uscate, a stimulilor care produc hipersudoraţie: căldură excesivă ambientală, îmbrăcămintea ocluzivă, mai ales pe parcursul nopţii, ce amplifică pruritul şi fenomenele inflamatorii locale;
 
5) locuinţa sa fie bine aerisită;
 
6) identificarea şi eliminarea factorilor trigger - declanşatori ai puseelor eczematoase:
a) focarele infecţioase - bacteriene, parazitare, micotice
b) alergenele alimentare (cel mai frecvent incriminate sunt laptele de vacă, ouăle, soia, grâul, arahidele, nucile, produsele conservate) - sunt indicate formule de lapte hipoalergenice; nu se recomandă dietele restrictive severe ce pot determina deficienţe nutriţionale,
c) aeroalergene: acarieni de praf, mucegaiuri, peri de animale
 
7) terapia activă topică şi/sau sistemică - dermatocorticoizi, antihistaminice sedative, antibiotice, antivirale - este necesară în timpul puseelor eczematoase şi vizează atât combaterea inflamaţiei şi complicaţiilor locale cât şi controlul simptomatic al bolii.Utilizarea dermatocorticoizilor trebuie făcută cu multă prudenţă, optând pentru cel mai puţin potent care controlează fenomenele inflamatorii. De asemenea, trebuie adaptată forma galenică (crema, unguent, emulsie, loţiune) funcţie de faza evolutivă a leziunilor, aplicarea să se facă pe perioade cât mai scurte, suprafeţe tegumentare reduse, urmând o schemă individuală dependentă de vârsta, localizarea şi gradul de extensie a bolii.
 
Această conduită scade riscul de aparitie a reacţiilor adverse locale şi/sau sistemice ale acestora (atrofie cutanată, teleangiectazii, leziuni purpurice, potentarea infecţiilor, tahifilaxie, supresie adrenală, etc.). 
 
Imunomodulatorii topici (pimecrolimus, tacrolimus), alternativă a dermatocoizilor cu toleranţă mai bună şi reacţii adverse minore, nu sunt indicaţi la nou-născuţi şi sugari.
 
 
 
Dr. Simona Alexandrescu
Medic specialist dermatologie
MEDCENTER Bucuresti Vitan
021. 323.24.17

www.medcenter.ro

 

Notare
Comentarii
In momentul de fata nu sunt comentarii. Fiti primul care trimite unul!
Apasati aici pentru a trimite un comentariu
Citeste si...
Dermatite frecvente la nou născuți și sugari – II Abordarea actuală a dermatitelor din primul an de viaţă este una complexă, ce vizează alături de o terapie activă, o îngrijire corespunzătoare a tegumentului nou-născutului şi sugarului, ţinând cont de particularităţile fiziologice ale acestuia la această vârstă.
Dermatita atopică, prezentă la peste 20% dintre copiii din Europa; SRD va demara o campanie de informare Bucureşti, 15 apr/Agerpres/- Dermatita atopică prezintă la nivel mondial o incidenţă în continuă creştere, cu o frecvenţă crescută în ţările dezvoltate economic, potrivit statisticilor, a
DERMATITE FRECVENTE LA NOU NĂSCUŢI ŞI SUGARI: Dermatita seboreică şi cea de scutec Abordarea actuală a dermatitelor din primul an de viaţă e una complexă, ce vizează alături de o terapie activă, o îngrijire corespunzătoare a tegumentului nou-născutului şi sugarului, ţinând cont de particularităţile fiziologice ale acestuia la această vârstă. (în special suprafaţa cutanată mică în...
Alergiile, neplăcerile sezonului de primăvară - cât de răspândite sunt alergiile - care sunt cei mai frecvenți alergeni - simptome, tratament, prevenție
ALERGIA ALIMENTARA Orice aliment poate cauza o reacţie alergică, multe din alergiile alimentare apărând în primii ani de viaţă. Ingestia anumitor alimente la un individ alergic poate determina rapid manifestări cutanate, respiratorii, gastrointestinale sau chiar anafilaxie.
Alergia mai agresivă ca niciodată Caracteristici generale Ne aflăm într-un secol aflat sub amprenta poluării, a stresului, a luptei cu timpul, a obsesiei igienice şi a egocentrismului dus la limitele de sus ale materialismului. Toate aceste direcţii sfâşie efectiv fiinţa umană în toate felurile, motiv pentru care organismul biologic...