Cele mai citite
 


Marko Bela: Opoziţia face o greşeală enormă crezând că pentru UDMR contează numai puterea (interviu)
vineri, 9 septembrie 2011   ::   0 Comentarii :: :: Stiri
 
Vicepremierul Marko Bela a declarat, într-un interviu acordat AGERPRES, că opoziţia face o greşeală "enormă" crezând că pentru UDMR importante sunt numai puterea şi guvernarea, catalogând drept "infantile" afirmaţiile liderilor Uniunii Social Liberale (USL), care spun că, dacă UDMR nu va trăda acum puterea, atunci va rămâne în opoziţie.
Fostul preşedinte al UDMR susţine că deşi Uniunea a dovedit că este o formaţiune capabilă să facă alianţe cu partide care au diferite ideologii, esenţial este să existe nişte programe care să vizeze atât nevoile etnicilor maghiari, cât şi un interes naţional general.
În ceea ce priveşte proiectul de exploatare auriferă de la Roşia Montană, vicepremierul consideră că această decizie trebuie să fie asumată de întreaga coaliţie de guvernământ, ci nu să cadă exclusiv "pe umerii" ministrului Mediului şi celui al Culturii.
Marko Bela a mai vorbit şi despre priorităţile UDMR din actuala sesiune parlamentară, printre care se află şi adoptarea statutului minorităţilor naţionale.
Liderul UDMR, care împlineşte joi 60 de ani, a vorbit şi despre "menirea" sa iniţială, aceea de poet, subliniind că în ultima vreme scrie din ce în ce mai multe poezii.


AGERPRES: Sunteţi parte a coaliţiei de guvernământ. USL spune că vă ''lasă uşa deschisă" acum, dar dacă ei vor câştiga alegerile fără dvs, atunci veţi rămâne în opoziţie. Vă asumaţi riscul ca după 2012 să fiţi în opoziţie sau veţi negocia cu USL?
Marko Bela: Noi suntem priviţi ca o formaţiune politică care este capabilă să facă alianţe cu mai multe partide din Parlamentul României. Şi acest lucru este adevărat, fiindcă am fost în alianţe şi cu cei din actuala opoziţie, iar în acest moment suntem în alianţă cu PDL. Într-adevăr, din acest punct de vedere, UDMR este o formaţiune compatibilă cu mai multe ideologii şi cu mai multe partide, dar numai şi numai pe bază de programe. Când am făcut o coaliţie, atunci întotdeauna am avut un program, am avut scopuri pe care voiam să le realizăm, atât în ceea ce priveşte drepturile minorităţilor, cât şi în ceea ce priveşte o reformă de interes general în România. Deci, am făcut coaliţii cu alţii numai atunci când am văzut că avem şanse de a realiza anumite obiective, ci nu de dragul puterii. Cei din opoziţie, în acest moment, fac o greşeală majoră, după părerea mea, fiindcă cred, cel puţin din declaraţiile lor aşa reiese, că pentru UDMR contează numai puterea şi numai guvernarea şi că noi ne temem atât de mult de a fi în opoziţie, încât suntem gata să facem orice pentru a rămâne la putere. Nu este aşa! Dacă cineva citeşte atent declaraţiile partidelor de opoziţie, ale liderilor lor, va vedea că în afara unei ameninţări că dacă nu trădăm imediat aliaţii noştri, atunci nu ne vor mai lua la guvern după alegeri, ei nu pot să spună nimic despre rostul unei alianţe cu UDMR. Ce anume ar vrea să facă împreună cu UDMR, ce obiective ar putea să-şi realizeze UDMR, dacă se aliază cu ei? Deci, aceste ameninţări şi această ofertă că dacă nu trădăm, atunci o vom păţi, pentru mine sunt puţin infantile.

AGERPRES: A început sesiunea parlamentară. Pentru UDMR o prioritate o reprezintă adoptarea statutului minorităţilor. Se va realiza acest lucru în acest an, iar dacă nu, vă veţi retrage din coaliţie?
Marko Bela: Mie niciodată nu mi-a plăcut să vin cu ameninţări şi aş recomanda acest lucru şi colegilor mei din UDMR, fiindcă de obicei anumite ameninţări că dacă nu se realizează un anumit program, atunci părăsim coaliţia, sunt, aşa cum se spune, contraproductive, deci au un efect contrar şi irită aliaţii. Nici noi nu prea acceptăm dacă suntem abordaţi astfel. Dar este clar că o alianţă se bazează pe interese reciproce. Şi UDMR are de realizat obiective importante, şi partenerii noştri, şi dacă anumite obiective nu se realizează, atunci coaliţia nu-şi mai are rostul. În acest moment, preocuparea noastră trebuie să fie realizarea acestor obiective şi nu părăsirea coaliţiei. Nu se discută în acest moment în UDMR părăsirea coaliţiei, dar legea minorităţilor este un proiect important şi ar trebui să se realizeze cât mai repede.

AGERPRES: Vorbeaţi despre interese reciproce. Comasarea alegerilor şi reorganizarea administrativă par a fi priorităţi ale PDL. La masa coaliţiei, sunt aceste proiecte, alături de statutul minorităţilor, elemente de negocieri?
Marko Bela: Nici comasarea alegerilor, nici reorganizarea administrativă nu figurează în programul comun de guvernare şi nici în protocolul coaliţiei. Figurează regândirea sistemului electoral, respectiv, reorganizarea regiunilor de dezvoltare economică, dar reorganizarea administrativă, nicicum. În legătură cu comasarea alegerilor, noi nu avem nicio problemă, dimpotrivă. Practic, aşa cum văd, colegii din UDMR sunt de acord cu comasarea alegerilor şi pe motiv de economie de bani, de campanie, de energii, şi pe motiv că eventual rezultatele ar fi mai coerente, în cazul administraţiei locale, respectiv Parlamentului. Nici nu cred că aici ar fi vorba de un interes al PDL. Eu nu am reuşit să descopăr, până în momentul actual, de ce ar fi comasarea alegerilor interesul special al vreunui partid. Ori fiecare partid va avea un avantaj, ori fiecare va avea un dezavantaj din această comasare. Momentan, pot exista şi considerente aparte pentru fiecare partid, totuşi, după părerea mea, nu ar trebui să fie un motiv de litigii, de dispută. Pur şi simplu, într-adevăr avem destul de multe alegeri şi aşa. Aici, din punctul nostru de vedere, nu vedem probleme mari de principiu, sunt avantaje şi dezavantaje dacă le comasăm şi nu avem niciun fel de divergenţă cu partenerii noştri. În schimb, în legătură cu regionalizarea, acolo noi nu am fost de acord cu cele opt regiuni, nici în varianta opt plus doi, care este mai bună, dar nu este satisfăcătoare. Putem discuta în continuare problema reorganizării administrativ teritoriale, dar nu văd cum am putea fi de acord cu ideea celor opt regiuni. Nici interesele speciale ale maghiarilor, recunosc acest lucru, nu coincid cu acest proiect de opt regiuni mamut. Sincer, făcând abstracţie de la problema maghiară, nici nu cred că cele opt regiuni ca judeţe ar funcţiona foarte bine. După părerea mea, în timp ce actualele judeţe sunt prea mici pentru anumite strategii de perspectivă, cele opt ar fi prea mari. Soluţia, de fapt, în perspectivă, ar trebui să fie între cele două variante.

AGERPRES: A pierdut UDMR la capitolul imagine, ca urmare a măsurilor de austeritate asumate de Guvern?
Marko Bela: Cu toţii am pierdut, după părerea mea. Eu însumi am simţit schimbarea atmosferei în jurul nostru după ce am luat nişte măsuri foarte dureroase şi trebuie să fim conştienţi de acest lucru. În schimb, eu cred că, pe de-o parte, aceste măsuri totuşi îşi vor avea efectul pozitiv şi acest lucru, încet-încet, se va simţi. Cel puţin sper foarte mult. Anul acesta deja s-a simţit un pic, dar oamenii nu simt încă în buzunarul lor, recunosc acest lucru.

AGERPRES: Dar vor simţi până la alegerile din 2012?
Marko Bela: Indiferent de rezultatul alegerilor, noi, dacă ne-am asumat guvernarea, trebuia să găsim soluţiile cele mai corecte. Nu ştiu dacă am găsit soluţiile cele mai corecte, dar eram convinşi că numai astfel putem stopa criza şi toată lumea vede ce se întâmplă în lume, ce se întâmplă în jurul nostru. Este adevărat că în România este sărăcie în acest moment, dar există o anumită stabilitate şi o anumită siguranţă. Acest lucru este foarte important. Pe de altă parte, UDMR în Guvern şi-a asumat nu numai măsuri de austeritate, dar şi de reformă - spre exemplu în domeniul sănătăţii, dar şi în domeniul educaţiei - fiindcă împreună am elaborat proiectul Legii educaţiei. Eu sper foarte mult ca oamenii să vadă acest lucru. Sondajele de opinie publică, în acest moment, arată că UDMR şi-a păstrat totuşi susţinerea, ne-am păstrat electoratul.

AGERPRES: Spuneţi că UDMR susţine şi reforma în sănătate, dar activitatea ministrului Cseke Attila nu a fost tocmai apreciată. La un moment dat, şi preşedintele Traian Băsescu a spus că a fost bună decizia lui Cseke de a demisiona. Pe de altă parte, îmi amintesc că dvs v-aţi declarat tot timpul mulţumit de prestanţa fostului ministru al sănătăţii.
Marko Bela: Oamenii nu sunt mulţumiţi de starea sistemului de sănătate, de spitale, de problema medicamentelor, accesul la servicii şi tot ce ţine de acest domeniu, fiindcă bugetul nu este suficient. Cei care identifică acest lucru cu persoana ministrului sunt nemulţumiţi şi cu ministrul. Dar cei care pot să facă o diferenţă văd foarte bine că ministrul, şi în astfel de condiţii de buget auster pentru care nu dânsul a fost răspunzător, a făcut treabă, a încercat să facă o descentralizare şi a şi reuşit. A avut nevoie de un anumit curaj, după părerea mea, de a duce până la capăt transferul spitalelor către administraţiile locale şi, la fel, a avut nevoie de o consecvenţă foarte mare pentru a închide anumite spitale nefuncţionale, la urma urmei. Eu am apreciat foarte mult consecvenţa ministrului sănătăţii, este adevărat că în acelaşi timp nu a reuşit să rezolve anumite probleme, dar acest lucru nu ţine de dânsul. De exemplu, acest sistem bicefal, existând şi Ministerul Sănătăţii cu anumite răspunderi, existând şi separat şi autonom şi Casa Naţională de Asigurări de Sănătate, cu un anumit buget şi cu anumite răspunderi. Acum, sper să rezolvăm totuşi această problemă.

AGERPRES: Trecând la un alt ministru UDMR, Kelemen Hunor, ministrul Culturii, poziţia şi decizia sa privind proiectul de exploatare auriferă de la Roşia Montană au stârnit reacţii adverse atât în rândul societăţii civile, cât şi al Uniunii. Credeţi că poziţia ministrului Culturii privind acest subiect se va reflecta şi în opţiunea electoratului maghiar la viitoarele alegeri?
Marko Bela: Deocamdată, nici domnul ministru Kelemen Hunor, nici UDMR nu a luat nicio decizie. Deci, MCPN încă nu a aprobat acest proiect.

AGERPRES: A dat un aviz şi, implicit un semnal pozitiv.
Marko Bela: Eu nu cunosc formalităţile juridice prin care trebuie să treacă acest proiect în cazul MCPN şi după aceea în cazul Ministerului Mediului, dar MCPN încă nu a dat drumul acestui proiect şi vă spun foarte serios acest lucru. Într-adevăr, sunt argumente puternice pentru a realiza acest proiect, argumente economice, financiare şi aceste argumente s-au amplificat atunci când suntem într-o perioadă de criză şi când ţara are nevoie foarte mare de bani. În acelaşi timp, argumentele de protecţia mediului rămân şi ele sunt de o greutate extraordinară, în opinia mea. Şi aici, de fapt, este păcat că discutăm numai despre Roşia Montană, va trebui să discutăm despre o serie de probleme de poluare, de protecţie a mediului, tot ce ţine de acest domeniu. Să vă dau un exemplu, eu trăiesc în Târgu Mureş iar târgu-mureşenii pur şi simplu sunt intimidaţi de existenţa combinatului chimic care, vizibil, este un monstru industrial care poluează mediul. Ministrul Mediului şi acolo are o problemă majoră, ce să facă cu acel combinat, deci avem foarte multe probleme. Întorcându-ne la Roşia Montană, eu nu ştiu care va fi soluţia fiindcă, repet, argumentele pro şi contra sunt foarte puternice şi foarte importante, dar nu UDMR trebuie să ia o decizie.

AGERPRES: Proiectul Roşia Montană depinde cumva de ministrul Mediului şi cel al Culturii şi ambii sunt membri UDMR.
Marko Bela: Da, şi asta vreau să spun, că, în primul rând, nu putem lăsa pe seama celor doi miniştri şi pe umerii lor o astfel de decizie, de importanţă majoră pentru noi toţi. Şi nu putem lăsa nici pe seama UDMR. Eu am spus-o şi colegilor mei, întreaga coaliţie guvernamentală trebuie să ajungă la o anumită concluzie. Ori întreaga coaliţie susţine realizarea acestui proiect, ori întreaga coaliţie susţine stoparea lui, dar, după părerea mea, numai cu susţinerea întregii coaliţii putem merge mai departe.

AGERPRES: Altfel spus, cereţi o asumare a răspunderii pe acest proiect din partea întregului arc guvernamental?
Marko Bela: Aşa este, dar este clar acest lucru pentru mine. Şi de ce spun acest lucru? Vedeţi foarte bine că şi în celelalte partide, şi în PDL, sunt voci pro şi contra. În astfel de condiţii, nu cred că un ministru sau un anumit partid din coaliţie poate să-şi asume răspunderea şi eu nu aş recomanda acest lucru nici colegilor mei miniştri, nici UDMR-ului. După părerea mea, cât de repede, coaliţia trebuie să adopte o anumită poziţie. Ceea ce nu ne scuteşte şi nu scuteşte nicio persoană şi niciun demnitar de propria răspundere, şi totuşi este o altă situaţie.

AGERPRES: Peter Eckstein-Kovacs a demisionat recent din funcţia de consilier prezidenţial, iar unul dintre motivele declarate este tocmai cel legat de opinia sa diferită de a preşedintelui Băsescu cu privire la proiectul de la Roşia Montană. În plus, el şi-a exprimat şi speranţa ca UDMR să nu ajungă un "partid-cianură". Va fi Eckstein-Kovacs sancţionat de Uniune pentru poziţia sa diferită?
Marko Bela: Nu cred că trebuie să fie sancţionat domnul Eckstein-Kovacs Peter, pentru că dânsul, în legătură cu Roşia Montană, a fost consecvent. Unii sunt de acord cu el, alţii nu, dar el a fost consecvent. Şi acum câţiva ani a avut un proiect de lege, o iniţiativă de a interzice cianura, deci nu putem afirma că în legătură cu Roşia Montană el şi-ar fi schimbat părerea. În acelaşi timp, nu mi-a plăcut că şi-a legat demisia de această problemă fiindcă, sincer, de luni de zile eu ştiam de intenţia domnului Eckstein de a pleca de la Cotroceni. Mie mi-a spus de acum câteva luni că se gândeşte să renunţe la această funcţie. Încă, la vremea respectivă, problema Roşiei Montane nu era pe prim-plan. Eventual, unul dintre motive, pentru dânsul, a fost şi acesta, dar din acest punct de vedere nu mi-a plăcut că în mod direct, de fapt cu abilitate politică foarte mare, şi-a legat demisia de motivul Roşia Montană. Dar, în ceea ce priveşte poziţia dânsului legată de Roşia Montană, a fost consecvent.

AGERPRES: UDMR nu este partid, dar păstrând sintagma domnului Eckstein-Kovacs, riscă această formaţiune să ajungă un ''partid-cianură''?
Marko Bela: Aşa ştiu că domnul Eckstein, nu cu mult timp în urmă, vroia să devină preşedintele UDMR. De ce a vrut să fie preşedintele unei Uniuni care implică astfel de riscuri?

AGERPRES: Credeţi că UDMR ar trebui să devină, la un moment dat, partid politic?
Marko Bela: Dacă UDMR ar vrea să devină sau ar trebui să devină partid, răspunsul meu este fără echivoc: Nu! Ca şi funcţionare, nu văd să avem vreo problemă, practic, noi avem un statut mai flexibil, un cadru mai larg decât un partid politic. La noi există o libertate mai mare de opinii, de platforme în cadrul formaţiunii, dar alte diferenţe nu sunt. Şi noi, în ceea ce priveşte viaţa politică, ne comportăm ca un partid politic. Dacă luăm o decizie politică, de exemplu, toată lumea trebuie să respecte această decizie. În Parlamentul României, dacă grupul parlamentar ia o decizie, o vor respecta şi cei care nu au fost de acord cu decizia respectivă. Din acest punct de vedere, pe partea aceea de acţiune politică nu avem diferenţe foarte mari, sau deloc, faţă de un partid politic. Ceea ce diferă este relaţia noastră cu ideologia. Este adevărat că suntem membri în Partidul Popular European şi că totuşi greutatea în UDMR este spre centru-dreapta, dar niciodată nu ne-am asumat o singură doctrină sau o singură ideologie şi nu vom face acest lucru nici în viitor, fiindcă dacă vrem să reprezentăm întregul electorat maghiar, atunci trebuie să acceptăm că o parte din acest electorat este de stânga, alta de dreapta, sunt şi social-democraţi, şi liberali, şi creştin-democraţi. Deci, aici avem o deosebire esenţială faţă de partidele politice.

AGERPRES: Sunteţi mulţumit de activitatea UDMR sub noua conducere şi de modul în care Uniunea îşi comunică iniţiativele şi priorităţile?
Marko Bela: Alţii trebuie să judece acest lucru, fiindcă eu nu m-am distanţat, deocamdată, destul de mult de conducerea UDMR, ca să am o perspectivă foarte clară. Nu că aş vrea să mă distanţez, dar noi zilnic ne întâlnim cu colegii, inclusiv şi cu preşedintele Uniunii, discutăm, ne consultăm. Nu pot afirma că eu nu am nimic cu deciziile luate de UDMR. Bineînţeles că nu mă implic şi nici nu pot să mă implic în toate probleme legate de UDMR în ultima vreme. Este adevărat că privesc puţin mai relaxat anumite probleme şi decizii. Eu cred că a trecut o jumătate de an de când domnul Kelemen a devenit preşedinte şi a făcut faţă foarte bine provocărilor. Am avut deja câteva probleme de rezolvat, situaţii destul de dificile. Deci, eu ce aş fi dorit? Să aibă loc o schimbare în fruntea UDMR, să vină un politician mai tânăr, totuşi cu o altă viziune, dintr-un anumit punct de vedere, dar în acelaşi timp, să ducem mai departe politica UDMR, concepţia UDMR, construită în aceste decenii. Până în momentul actual, acest lucru s-a realizat, nu am de ce să nu fiu mulţumit.

AGERPRES: Partidul Civic Maghiar sau partidul încă neînregistrat al lui Laszlo Tokes reprezintă noi opţiuni politice pentru electoratul maghiar. V-aţi gândit la o strategie prin care să asiguraţi reprezentarea etnicilor maghiari în Parlament, deocamdată, încă există un prag electoral care trebuie atins. Eventuale alianţe sau coaliţii cu celelalte formaţiuni?
Marko Bela: Până astăzi, reprezentarea electoratului maghiar în Parlament a reuşit să o facă UDMR. De fiecare dată când s-au apropiat alegerile au apărut temeri că, eventual, nu vom reuşi să avem în continuare această susţinere. Au apărut şi partide, ştiţi foarte bine, Partidul Civic Maghiar a apărut cândva, acum mulţi ani, cu mari speranţe de a combate UDMR. Au obţinut ceva rezultate la alegerile locale, dar ei, încet-încet, după părerea mea, vor dispărea. Aşa se pare că au o susţinere din ce în ce mai mică. Acum, a apărut o altă iniţiativă, de fapt, persoanele sunt aceleaşi şi de data aceasta, domnul Tokes Laszlo şi colegii, prietenii domniei sale, care vor să facă un alt partid. După părerea mea, acest partid, dacă vor reuşi să-l înregistreze, nu se va deosebi cu nimic de Partidul Civic Maghiar de altădată. Aceleaşi persoane, aceleaşi încercări de a sparge UDMR-ul. Nu văd, practic, nicio diferenţă. Dacă nu au reuşit cu Partidul Civic Maghiar, nu înţeleg de ce ar reuşi cu un alt partid, sub o altă denumire. Continuând ideea, dacă nu au reuşit cândva în UDMR, că ei toţi au fost în UDMR, de ce ar reuşi în afara UDMR? De ce nu au reuşit? Că UDMR a fost un partid dictatorial, după părerea lor, şi nu i-a lăsat să se impună, o fi fost aşa, numai că faptele arată altceva. Inclusiv că preşedintele de altădată al acestei Uniuni şi care a fost acuzat de foarte multe ori de această grupare de o astfel de atitudine autoritară, singur a decis că nu vrea să ducă mai departe funcţia de preşedinte şi ar vrea să vină altcineva în locul lui. Aşa că, nu cred că ei, dacă ar fi fost politicieni buni, nu ar fi reuşit în UDMR. În acest moment, după părerea mea, preocuparea noastră în continuare trebuie să fie o susţinere cât mai mare a electoratului maghiar, o comunicare cât mai bună cu acest electorat şi nu să ne gândim la alianţe cu alţii, cu un alt partid maghiar. Mai ales că ceea ce v-am spus în legătură cu partidele româneşti este valabil şi în legătură cu aceste grupări sau partide maghiare. Care sunt programele? Unde sunt obiectivele prin care să aducă ceva nou alături de UDMR? Problema acestor partide maghiare care apar periodic este că ele, practic, nu au nimic de spus propriului electorat, în afara faptului că ei vor mandate, vor putere, vor şi ei ceea ce face UDMR, numai că, probabil, mult mai slab. Nici nu vorbesc de programul lor, ce vor sau cum vor să realizeze acest lucru. Între timp, unii au primit şi instrumente. Domnul Tokes Laszlo este europarlamentar. Este în Parlamentul European de câţiva ani buni, eu n-am cunoştinţă că ar fi rezolvat ceva acolo.

AGERPRES: Trecând de la politică la poezie. Domnule vicepremier, mai câştigaţi bani din poezii? Îmi amintesc de o perioadă în care aţi luat bani în avans pentru poeziile pe care urma să le scrieţi.
Marko Bela: Scriu din ce în ce mai multe poezii, dar nu banii sunt importanţi. Pentru mine importantă este menirea de literat, de poet. În ultimii ani mi-au apărut mai multe volume, inclusiv traduse în limba română şi încet-încet, mă întorc la menirea mea iniţială. AGERPRES/(A-Mirela Bărbulescu)

***
Vicepremierul Marko Bela împlineşte, joi, 60 de ani.
S-a născut la 8 septembrie 1951, în Târgu Secuiesc, judeţul Covasna. A urmat cursurile Facultăţii de Filologie, secţia limba şi literatura maghiară-franceză, din Universitatea ''Babeş-Bolyai" din Cluj-Napoca (1970-1974).
A fost profesor de limba franceză în comuna Sântana de Mureş (1974-1976), redactor la revista literară Igaz Szó din Târgu Mureş (1976-1989), redactor-şef al revistei literare Látó din Târgu Mureş (din 1990).
Membru fondator al Uniunii Democrate a Maghiarilor din România (UDMR) din 1989. Ales în funcţia de preşedinte al formaţiunii politice în anul 1993, a fost reales în 1995, 1999, 2003 şi 2007. După 18 ani la şefia UDMR, Marko Bela a fost succedat de Kelemen Hunor, care a fost ales preşedinte al Uniunii la Congresul UDMR din 26-27 februarie 2011.
Senator UDMR de Mureş în toate legislaturile Parlamentului României (1990-1992, 1992-1996, 1996-2000, 2000-2004); senator UDMR de Mureş, ales la 28 noiembrie 2004. În prima legislatură, a fost membru în Comisiile de cultură şi învăţământ ale Senatului, membru în Comitetul Director al Grupului Român al Uniunii Interparlamentare (1990-1992) şi preşedinte al grupului UDMR din Senat (1991-1992). În calitate de senator, a îndeplinit funcţiile de membru în Comisiile de politică externă şi de cultură ale Senatului României (1992-1996), membru în Comisia pentru politică externă şi în Comisia pentru învăţământ, ştiinţă şi tineret (1996-2000), membru în Comisia pentru politică externă (2000-2004) şi membru în Comisia pentru politică externă (2004-2008) şi în Comisia pentru cultură, artă şi mijloace de informare în masă (decembrie 2004 - martie 2005).
A candidat la alegerile prezidenţiale din 28 noiembrie 2004, unde a obţinut 533.446 voturi valabil exprimate (5,10%).
La 29 decembrie 2004, a fost numit în funcţia de viceprim-ministru în Guvernul Tăriceanu. În perioada 29 decembrie 2004-3 iulie 2007 a deţinut funcţia de ministru de stat pentru coordonarea activităţilor din domeniile culturii, învăţământului şi integrării europene, în Guvernul Tăriceanu. A demisionat din această demnitate la data de 3 iulie 2007, pentru a putea coordona campania electorală a UDMR (alegerile europarlamentare din noiembrie 2007, alegerile locale din iunie 2008 şi alegerile parlamentare din toamna anului 2008), dar şi ca rezultat al referendumului pentru demiterea lui Traian Băsescu.
A publicat volume de poezii traduse în limba română: ''Despre natura metaforelor'' (Bucureşti, 1989), ''Timp canibal'' (Cluj, 1997); volume de poezie în limba engleză şi franceză editate la Budapesta şi la Paris. De asemenea, a publicat 18 volume de poezie în limba maghiară, două volume de eseuri şi analiză literară în limba maghiară, 3 volume de studii şi discursuri politice în limba maghiară, precum şi traduceri în limba maghiară ale unor piese de Lucian Blaga şi Radu Stanca. A fost distins cu Premiul Uniunii Scriitorilor pentru poezie (1980).
La 18 noiembrie 2010, în cadrul celei de-a 17-a ediţii a Târgului Internaţional Gaudeamus - Carte de învăţătură, Marko Bela şi-a lansat volumul bilingv (maghiar, român) de sonete ''Erotica grădinii''.
Poet şi traducător de limbă maghiară renumit, Marko Bela a devenit membru al Uniunii Scriitorilor din România (1978), membru al Uniunii Scriitorilor din Ungaria (1990) şi secretar general al grupului P.E.N. al Scriitorilor Maghiari din România (1990). De asemenea, a fost secretar al Filialei Uniunii Scriitorilor din Târgu Mureş, în perioada 1990-1996.
Marko Bela a fost propus la 18 decembrie 2009 de Consiliul Permanent al Uniunii Democrate Maghiare din România să preia portofoliul de vicepremier, în noul Cabinet al primului-ministru desemnat Emil Boc (guvernul Boc IV). La 22 decembrie 2009 a primit aviz favorabil din partea comisiilor de specialitate ale Parlamentului. A primit votul de învestitură, în Parlament, la 23 decembrie 2009, împreună cu întreg Cabinetul Emil Boc (cu 276 de voturi pentru şi 135 de voturi împotrivă) şi a depus jurământul, ca ministru, în aceeaşi seară, la Palatul Cotroceni, în prezenţa preşedintelui României, Traian Băsescu.
Vorbeşte limba maghiară (maternă), limba franceză (nivel avansat) şi limbile română, engleză şi rusă (nivel de bază). Este căsătorit şi are trei copii. (AS - Horia Plugaru, Cerasela Bădiţă)
Notare
Comentarii
In momentul de fata nu sunt comentarii. Fiti primul care trimite unul!
Apasati aici pentru a trimite un comentariu
Citeste si...
Hunor Kelemen: Cei care au insistat cu SMURD-ul nu au evaluat bine situaţia; oamenii au spus 'Stop joc'(interviu) Preşedintele UDMR, Hunor Kelemen, este de părere că românii au înţeles măsurile de austeritate din 2010 şi 2011 şi au "răbdat", iar "picătura care a umplut paharul" şi care i-a determinat să protesteze a fost reforma din sistemul sanitar. În opinia sa, cei care au insistat mai mult decât trebuia pe acest...
Băsescu: Anul acesta, România nu are nevoie în mod cert de niciun euro de la FMI sau de la UE Preşedintele Traian Băsescu susţine că, în acest an, România nu are nevoie, "în mod cert", de niciun euro de la Fondul Monetar Internaţional sau de la Uniunea Europeană.
INTERVIU/Ponta: În prezent nu există Opoziţie; există, bun sau rău, Guvernul actual, în partea cealaltă - nimic Prim-ministrul Victor Ponta a acordat un interviu AGERPRES în care vorbeşte despre vizita pe care o efectuează în aceste zile în state din zona Golfului Persic, dar şi despre proiectele Guvernului privind economia, infrastructura şi salariile bugetarilor.
INTERVIU Ponta: Am învăţat destule din trecut, ca să nu pierdem a treia oară prezidenţialele Premierul Victor Ponta vorbeşte, într-un interviu acordat luni AGERPRES, despre impactul reducerii CAS şi poziţia clasei politice faţă de această măsură, despre creşterile de pensii şi salarii din 2015, dar şi despre desemnarea comisarului european din partea României.
Cseke Attila: În sistemul sanitar trebuie instituite reguli care să fie şi respectate - interviu Bucureşti, 7 apr /Agerpres/ - Ministrul Sănătăţii, Cseke Attila, a acordat un interviu Agenţiei Naţionale de Presă AGERPRES în care vorbeşte, între altele, despre noile programe naţionale de sănătate, descentralizarea sistemului, problemele de personal, dar şi despre subfinanţarea sistemului sanitar...