Cele mai citite
 


Farmacia de sezon: Sfecla roşie
miercuri, 26 octombrie 2011   ::   1 Comentarii :: :: Leacuri din batrani, Raceala si gripa, Stiri, Nutritie, Diabetul, Ce mancam?, Altfel de medicina, Oncologie
 

 

 
 
 
 
 
Originară din bazinul Mării Mediterane, sfecla roşie este o legumă cu valoare nutritivă remarcabilă, comună în multe regiuni ale lumii, inclusiv pe teritoriul ţării noastre. Deşi  a fost cultivată din timpuri preistorice, vechii greci şi romani consumau numai frunzele, în timp ce rădăcina era utilizată ca medicament.

 

 

Primele reţete romane pentru gătirea rădăcinei apar în sec. II şi III e.n. În Europa, cultivarea sfeclei s-a extins în unele ţări (Germania, Franţa, Italia) din secolul XVI, Orientul Îndepartat se pare că nu a cunoscut-o până în Evul Mediu, iar în China apare menţionată abia din sec. XVIII.
In România, sfecla a ajuns în secolul IX, iniţial în zona Mării Negre, odată cu ridicarea cetăţilor greceşti, luând apoi drumul Rusiei. În secolul X, călugării ruşi o cultivau cu succes aproape de Marea Baltică, preparând din ea ciorbe şi un borş delicios, în vreme ce pentru iernile lungi, sfecla se punea la murat, de regulă împreună cu varză şi fructe de pădure.
 
Consumată zilnic, sfecla roşie protejează ficatul, ajută la detoxifierea organismului şi întăreşte echilibrul psihic
Datorită conţinutului ridicat de vitamine şi minerale (vitaminele A, C, B6, calciu, magneziu, fier, fosfor, zinc, tiamina, potasiu, acid folic, mangan), sfecla roşie îmbunătăţeşte metabolismul, previne apariţia bolilor de inimă şi are un efect miraculos asupra ficatului.
Sfecla roşie nu are colesterol şi este recomandată în curele de slăbire şi femeilor însărcinate, reducând riscul apariţiei malformaţiilor congenitale.
 
Important de reţinut!
 
Spre deosebire de restul de restul legumelor, cum ar fi roşiile, varza sau conopida, sfecla roşie îşi păstrează aproape toate proprietăţile prin fierbere, iar pusă la murat îşi îmbogăţeste doza de vitamine.
 
O ceaşcă de suc de sfeclă roşie are 75 de calorii, 3,4 fibre, 17 carbohidrati, 136 mg acid folic, 131 mg sodiu, 519 mg potasiu.
 
Se ştie că sucurile de legume se beau imediat după ce au fost stoarse. Nu este şi cazul sucului de sfeclă, care nu se bea imediat, ci trebuie lăsat 2-3 ore ca să se evapore unele ingrediente ce produc efecte negative (dureri de cap, stări de greaţă etc.).
 
Cu ajutorul sucului de sfeclă ne putem testa starea de sănătate, făcând un exerciţiu simplu. Se beau 100 ml suc de sfeclă şi se mănâncă o salată de sfeclă crudă, dată prin răzătoarea fină. Se urmăresc schimbările de culoare a urinei. Dacă nu sunt prezente afecţiuni serioase de sănătate, culoarea nu se schimbă. Dacă sunt probleme de sănătate, urina capătă culoarea sucului de sfeclă.
 
Sfecla roşie nu este recomandată diabeticilor datorită conţinutului de zaharuri şi glutamină.
 
Tratamente
  • Pentru eliminarea toxinelor din corp şi mărirea diurezei:
100 -150 ml de suc de sfeclă roşie băut în fiecare dimineaţă pe stomacul gol.
Studiile arată că acest suc ajută ficatul să distrugă grăsimile depozitate.
 
  • Pentru normalizarea metabolismului general, stimularea glicozuriei la nivelul ficatului, adjuvant în colite, enterite, tuberculoză, gripă, cancer, hipertensiune:
Consumată ca atare în salate şi alte preparate culinare. Are acţiune bactericidă.
 
  • Pentru tratarea litiazei urice şi diatezei urice:
Suc de sfeclă roşie, combinat în părţi egale cu suc de morcovi şi castravete. Se beau 100- 150 ml dimineaţa pe stomacul gol.
 
  • Pentru tratarea cancerului:
a)      suc, din una sau mai multe rădăcini de sfeclă; în cazul în care nu aveţi storcător de fructe şi legume, sfecla se spală, se curăţă de coajă, se dă prin răzătoare şi apoi se trece prin maşina de tocat; se înfăşoară în tifon şi se stoarce; se bea de trei ori pe zi câte un pahar (dimineaţa, la prânz şi seara); se poate bea simplu sau în combinaţie cu suc de morcov , mere sau castravete.
b)      Salată din sfeclă crudă, rasă, aromatizată cu infuzie de ţelină şi puţin ulei de măsline; se consumă câte 200 - 250 g, de 2-3 ori pe zi; cura durează 6 luni.
 
Pigmentul din legumă este factorul principal în lupta cu cancerul. Doza zilnică minimă de pigment se află într-un kilogram de sfeclă, echivalentul a 250-300 ml de suc, care trebuie consumat fără pauze, tot restul vieţii. Pigmentul nu este toxic, nu se descompune în procesul de prelucrare termică şi nici în procesul de digestie. Calităţile lui terapeutice se păstrează şi după fierbere la 100 grade Celsius, timp de 2 ore.
Consumul regulat de sfeclă sub orice formă normalizează VSH-ul bolnavilor, restabileşte apetitul şi scade efectele negative ale tratamentelor cu radiaţii.
 
  • Pentru tratarea anemiei:
Suc de sfeclă. Se beau 100 ml dimineaţa şi seara după masă. Conţinutul bogat în fier favorizează ridicarea nivelului de hemoglobină în sânge. Cura durează până la completa ameliorare.
 
  • Pentru detoxifiere şi întărirea imunităţii:
Se taie mărunt 500 g de sfeclă şi 500 g de morcov. Peste legume se toarnă apă clocotită cât să le acopere (cu 2 degete) şi se fierb pe foc mic timp de 30 de minute. Când legumele sunt fierte, se adaugă câte o cană de stafide şi caise uscate şi se lasă să mai fiarba 5 minute. După răcire, preparatul se amestecă cu 2 linguri de miere de albine şi se lasă pentru 12 ore la rece. Se consumă de trei ori pe zi, câte 100-150 g, timp de o lună. Preparatul ajută şi la restabilirea organismului slăbit după o boală grea.
  • Pentru reducerea colesterol şi tratarea constipaţie:
Peste 1 kg de sfeclă tăiată marunt se toarnă 3 litri de apă rece. Se adaugă 2-3 frunze tinere de hrean. Componentele se pun într-un borcan într-un loc ferit de lumină. Se bea câte un pahar, de trei ori pe zi.
 
  • Pentru tratarea gripei şi răcelii:
Se amestecă 300 g suc de sfeclă, 200 g suc de roşii, sucul dintr-o lămâie, 5 linguri suc de ceapă, 4 crenguţe de mentă, sare, zahăr şi piper negru macinat (dupa gust). Dupa 2 ore, se scoate menta şi se beau cate 50 ml suc cu înghiţtituri mici, între mesele principale.
 
  • Pentru tratarea hipertensiunii:
Se amestecă în părţi egale suc de sfeclă cu miere de albine şi se beau câte 2 linguri de trei ori pe zi. In loc de miere, puteţi să-l amestecaţi cu suc de păducel.
 
  • În caz de litiază renală:
Se taie în felii subtiri 3-4 sfecle de marime medie, curăţate de coajă. Se pun într-un borcan de trei litri. Se toarnă deasupra apă plată rece, în aşa fel ca să rămână un loc gol de 2-3 degete. Se acoperă borcanul cu un tifon.. Timp de 7-8 zile, borcanul se lasă la temperatura camerei, amestecând conţtinutul zilnic, cu o lingură de lemn, apoi lichidul se strecoară în alt vas şi se păstrează în frigider. Preparatul se bea fără restricţii. Intre timp, se prepară o alta porţie de băutură. In 5-6 luni, în afară de curăţarea rinichilor de nisip, este posibilă şi îmbunătăţirea digestiei şi reglarea tensiunii arteriale.
  • În caz de menoragii şi metroragii (sângerări abundente în timpul ciclului menstrual şi/sau între ciclurile menstruale):
În astfel de situaţii se pierd cantităţi mari de fier. Se bea suc de sfeclă în porţii mici (75-100 ml) de 2-3 ori pe zi.
  • Pentru eliminarea pietrelor din colecist:
Ca să eliminaţi pietrele din colecist, concomitent cu alte metode, se foloseşte şi siropul de sfeclă. Un kg de sfeclă tăiata felii subţiri se fierbe în 2 litri de apă, până se obţine un sirop concentrat. Se beau câte 150 ml, de patru ori pe zi, cu 40 de minute înainte de masă.
  • Pentru tratarea guturaiului:
Se pun în nas 2-3 picaturi de suc de sfeclă. Pentru cei mai mici, sucul se amestecă cu apă fiartă şi răcită, ca să nu-i usture tare.
  • Pentru tratarea paradontozei:
Se rade sfecla pe răzătoarea mică. Terciul obţinut se aplică pe gingiile bolnave şi se ţine 25-30 de minute. Imbunătăţirea se observă după 5-7 zile, dar tratamentul trebuie repetat căteva săptămâni (în funcţie de vechimea afecţiunilor).
 

 

Notare
Comentarii
de Rodica
Am consumat zilnic sfecla sub diferite forme si nu mai ametesc asa des. Deci e buna pentru anemie. Incercati si voi Succes

Apasati aici pentru a trimite un comentariu
Citeste si...
Top 5 sucuri pentru detoxifiere O cura de detoxifiere nu inseamna infometare si nici o alimentatie dusa la extreme, insa este intotdeauna eficienta pentru corp, cat timp nu-ti privezi organismul de nutrienti esentiali. Sucurile de fructe si legume pot fi o modalitate foarte buna de a initia procesul de slabire sau a da un restart...
LEACURI DIN GRÃDINÃ: Sfecla roşie Cunoscută pentru beneficiile sale încă din antichitate, Aristotel a scris despre sfecla roşie în secolul al IV-lea. În anotimpul rece sfecla roşie ar trebui să fie nelipsită de pe masa noastră.
Stilul vegan - un mod de viaţă Într-o lume în care suntem cu toţii pe fugă, în care mâncăm de multe ori haotic, negândindu-ne la urmări şi punându-ne singuri în pericol sănătatea, există şi oameni care au decis să aleagă un stil de viaţă sănătos, care îi poate defini din toate punctele de vedere.
"Alimente interzise pe timp de vara" Dupa o iarna lunga, friguroasa, in care hainele groase au ascuns destul de bine cateva kilograme in plus, a venit vara, cand excesele din timpul iernii trebuie sterse cu buretele. Ce mancam vara pentru a putea slabi sanatos si frumos sau numai pentru a ne mentine un tonus adecvat?
LEACURI DIN GRÃDINÃ: Castravetele Ingredient aproape nelipsit din salate, datorită gustului său înviorător, castravetele este combinaţia unică de nutrienţi ce ne ajută să ne menţinem hidrataţi şi să scăpăm de toxine.
LEACURI DIN GRÃDINÃ: Gutuile Gustoase şi parfumate, cu o aromă inconfundabilă, denumite popular şi "merele de aur", gutuile nu sunt doar fructe specifice sezonului rece, ele sunt considerate un adevărat izvor de sănătate pentru organism.