Cele mai citite
 


Amploarea crizei sociale va face ca protestele din Europa de Est să se radicalizeze (secretarul CIPI)
sâmbătă, 28 ianuarie 2012   ::   0 Comentarii :: :: Stiri
 
Amploarea crizei sociale şi lipsa de perspective de ameliorare vor face ca protestele din Europa de Est să continue, să se extindă şi să se radicalizeze. Interesele sociale divergente vor deveni mai clare şi vor ieşi la suprafaţă problemele reale de clasă. Dar problemele istorice de perspectivă politică, program şi leadership nu vor fi automat rezolvate, este de părere Peter Schwarz, secretarul Comitetului Internaţional al celei de-a Patra Internaţionale (CIPI) într-un articol publicat de World Socialist Web Site /WSWS/ în ediţia de vineri.
Valul de revolte sociale care au zguduit Orientul Mijlociu, SUA, Grecia, Spania şi alte ţări anul trecut a ajuns acum în Europa de Est. Amplele demonstraţii împotriva regimului Orban în Ungaria, grevele lucrătorilor ceferişti şi minerilor din Bulgaria precum şi două săptămâni de proteste în România sunt o dovadă în acest sens, potrivit lui Schwarz.

Până acum, mişcarea are un caracter heterogen şi confuz. Lucrătorilor care luptă pentru a-şi apăra locurile de muncă, salariile şi drepturile fundamentale li s-au alăturat izbucniri de furie ale unor carierişti din clasa de mijloc, ale căror speranţe de promovare au fost spulberate, potrivit semnatarului articolului.

Din punct de vedere politic, protestele includ toate culorile curcubeului. Unele au loc spontan, în timp ce altele sunt organizate de aripi rivale ale elitelor conducătoare, încercând să intervină şi tendinţe de ultra-dreapta. Forţa motrice a protestelor este decalajul social profund care s-a creat în cei 20 de ani de la restaurarea capitalismului. Promisiunile de democraţie şi prosperitate făcute pentru a justifica restaurarea capitalismului în 1989 au ocazionat un coşmar social, crede Schwarz.

Ultimii 20 de ani au fost marcaţi de conflicte politice între fostele clici staliniste şi noii îmbogăţiţi care au luptat pentru împărţirea prăzii. Lupta a asumat de multe ori forme acerbe. Foştii aparatciki stalinişti - care au "privatizat" proprietatea de stat în propriile buzunare în timp ce se autointitulau "socialişti" - au alternat ca şefi de guvern cu noii îmbogăţiţi, care s-au autointitulat "democraţi", "liberali" sau "conservatori". Masele au plătit cu pierderea locurilor de muncă, distrugerea sistemelor odată extinse ale educaţiei şi sănătăţii, colapsul locuinţelor şi infrastructurii.

Aderarea la UE în 2004 şi 2007 nu a ameliorat situaţia, ci a înrăutăţit-o, este de părere analistul. Preţurile au crescut, în contextul în care salariile au stagnat iar puterea de cumpărare a scăzut. Chiar fabrici relocate în Europa de Est datorită salariilor mici (cum ar fi Nokia la Cluj, în România), s-au închis acum iar producţia s-a mutat în Asia şi fosta URSS, unde salariile sunt şi mai mici.

Criza financiară internaţională din 2008 şi urmările acesteia au fost picătura finală. UE şi FMI insista asupra faptului ca ţările est-europene să-şi restructureze bugetele prin distrugerea a tot ce a mai rămas din cheltuielile sociale. Deşi nu au beneficiat de euro, ele trebuie să plătească acum pentru criza monedei, apreciază semnatarul articolului.

Rezultatul este o criză socială de proporţii revoluţionare. Ţările din Europa de Est sunt printre cele mai inegale din lume. În timp ce o clasă mică de titulari de proprietate, politicieni şi oficiali cu relaţii la UE se scaldă în lux, marea majoritate a oamenilor se luptă să supravieţuiască.

Un lucrător dintr-o fabrică mare din Bulgaria câştigă sub 200 de euro pe lună. În Polonia şi Ungaria, salariul unui profesor de şcoală primară - chiar luând în calcul puterea de cumpărare diferită - este sub o treime din salariul unui coleg german. În România, un muncitor calificat câştigă între 300 şi 500 de euro brut pe lună iar profesioniştii educaţi câştigă ceva mai mult. Şase mii de medici au părăsit ţara de la aderarea la UE.

Patru decenii de regim stalinist şi-au lăsat amprenta. Regimurile staliniste şi-au folosit controlul asupra guvernului şi industriei pentru a-şi asigura propriile privilegii şi s-au opus implacabil oricărei iniţiative independente a lucrătorilor.

Rolul staliniştilor în anul pivot 1989 nu a făcut decât să crească confuzia politică. Sub presiunea protestelor crescânde, staliniştii au ajuns repede la un acord cu liderii opoziţiei ''democratice'' organizând "mese rotunde" pentru a facilita trecerea la capitalism. Profitând de controlul lor asupra economiei şi statului, au fost primii care s-au îmbogăţit.

Acest lucru a fost cel mai pronunţat în Ungaria. În 1989, staliniştii ungari au jucat un rol-cheie în schimbările politice din Europa de Est. Deschiderea graniţei cu Austria de către premierul Gyula Horn în luna aprilie a contribuit semnificativ la destabilizarea tuturor celorlaltor regimuri est-europene. Horn a participat activ la persecutarea insurgenţilor de la Budapesta în 1956.

În 2004, Ferenc Gyurcsany, un fost secretar al tineretului stalinist iar în prezent unul dintre cei mai bogaţi oameni din ţară, a devenit premier. Cinismul cu care "socialistul" Gyurcsány a pus în aplicare reduceri sociale a fost exploatat de aripa de dreapta. Doar acest context poate explica succesul electoral al Fidesz de dreapta şi al partidului Jobbik.

Sprijinul faţă de guvernul Fidesz al lui Viktor Orban este însă în scădere rapidă. În pofida retoricii sale naţionaliste, este în criză profundă şi depinde în totalitate de FMI.

Evoluţiile viitoare din toate ţările din Europa de Est, vor depinde de lecţiile învăţate din experienţa istorică a stalinismului, conchide semnatarul articolului.AGERPRES/ (Adriana Doicaru)
Notare
Comentarii
In momentul de fata nu sunt comentarii. Fiti primul care trimite unul!
Apasati aici pentru a trimite un comentariu
Citeste si...
Europa de Est trebuie să fie atentă la avertismentul trimis de România Europa de Est trebuie să ia aminte la ''canarul din mină'' din România, afirmă Cornel Ban, director adjunct al departamentului pentru studii de dezvoltare din cadrul Institutului Watson al Universitatii Brown din SUA, într-o scrisoare de răspuns la un articol publicat de Financial Times /FT/.
Criza din Europa de Vest alimentează tulburări sociale la periferia estică a continentului Undele de şoc economice şi politice ale crizei financiare care a lovit Europa de Vest zguduie flancurile cel mai puţin prospere ale continentului, crescând presiunea asupra familiilor şi ţărilor din Europa de Est şi Balcani şi alimentând tulburări sociale, notează Wall Street Journal /WSJ/ în ediţia...
RETROSPECTIVA SÃPTÃMÂNII 9 - 15 MAI Economia românească traversează o revenire ciclică sprijinită de cererea internă puternică astfel încât creşterea PIB ar urma să atingă 4,2% în 2016, principalele riscuri la adresa perspectivei fiind incertitudinile electorale şi cele externe, arată experţii FMI într-un raport elaborat în urma consultărilor...
Victor Surdu: Dacă România ajunge să parcurgă o criză alimentară ar fi culmea nenorocirii (interviu) Bucureşti, 2 mar /Agerpres/ - Deputatul social-democrat Victor Surdu, şeful Departamentului de agricultură al PSD, afirmă, într-un interviu acordat AGERPRES, că, în situaţia în care România va ajunge să treacă printr-o criză alimentară, acest lucru ar însemna 'culmea imbecilităţii, culmea nenorocirii'...
RETROSPECTIVA SÃPTÃMÂNII 30 MAI - 5 IUNIE - ECONOMIC Marşul de protest al sindicaliştilor din Educaţie, determinat de proiectul Ordonanţei privind salarizarea bugetarilor, dar şi protestele de la Palatul Cotroceni ale sindicatelor afiliate la BNS, avaria în reţeaua de electricitate, care a afectat judeţele Argeş şi Vâlcea şi raportul Consiliului concurenţei...
INTERVIU Ponta: Am învăţat destule din trecut, ca să nu pierdem a treia oară prezidenţialele Premierul Victor Ponta vorbeşte, într-un interviu acordat luni AGERPRES, despre impactul reducerii CAS şi poziţia clasei politice faţă de această măsură, despre creşterile de pensii şi salarii din 2015, dar şi despre desemnarea comisarului european din partea României.