Cele mai citite
 


ALERGIA ALIMENTARA
joi, 26 aprilie 2012   ::   0 Comentarii :: :: Stiri, Pediatrie, Articole medicale, Ce mancam?, Alergologie si Imunologie, Mancam sanatos, Mama si copilul
 
 
 
 
 
Orice aliment poate cauza o reacţie alergică, multe din alergiile alimentare apărând în primii ani de viaţă. Ingestia anumitor alimente la un individ alergic poate determina rapid manifestări cutanate, respiratorii, gastrointestinale sau chiar anafilaxie. 
Alergiile alimentare afectează 2,2% până la 5,5% din copiii până într-un an de viaţă, până la 8% din copiii până în 5 ani şi aprox 3,5% din populaţia generală. La mulţi copii, alergia alimentară coexistă cu alte manifestări atopice ca dermatita atopică, astmul sau rinita alergică.
 
Copiii sunt mai afectaţi decât adulţii- majoritatea copiilor vor deveni toleranţi în câţiva ani, cu excepţia cazurilor de alergie la arahide, nuci, fructe de mare. Alergia alimentară trebuie deosebită de "reacţii adverse la alimente" ce nu au mecanisme imune, dar mimează alergia alimentară în ceea ce priveşte manifestările clinice.
 
Evitarea strictă a alergenului încriminat este singura terapie dovedită. Pacienţii cu istoric de reacţie alergică imediată sau anafilaxie, cei cu astm şi cei cu alergie alimentară asociată cu reacţie severă (arahide, nuci, peşte şi fructe de mare) ar trebui să poarte la ei autoinjector cu adrenalină. Testul de provocare dublu orb placebo controlat este standardul de aur în diagnosticul alergiei alimentare (în unitate spitalicească, sub strictă supraveghere medicală).
 
"Reacţiile adverse alimentare" cuprind o varietate de reacţii post ingestie alimentară. AAAI a definit "reacţia adversă alimentară" ca fiind orice reacţie neobişnuită ce apare post ingestie de alimente sau aditivi alimentari (salicilaţi, amine biogene, nichel, acid benzoic, antioxidanţi, coloranţi, glutamat monosodic şi arome).
 
Aceste reacţii pot fi împărţite în 2 tipuri:
· alergie alimentară
· intoleranţă alimentară.
 
Alergia alimentară este reacţia adversă datorată unui mecanism imunologic (IgE mediat şi/sau non IgE mediat).
În contrast, intoleranţa alimentară este o reacţie adversă datorată unui mecanism neimunologic (de ex: greaţă şi vărsătură induse de tiramina din carnea de peşte sau vită marinată sau afumată, stricată, învechită; toxine rezultate din manipularea necorespunzătoare a produselor alimentare: histamina în cazul intoxicaţiei scombroide).
 
Cum se manifestă?
 
A. Reacţii IgE mediate (simptomele apar în minute-cateva ore):
· cutanate: sunt cele mai comune manifestări; ex: urticarie acută şi angioedem; urticaria cronică nu este aproape niciodată cauzată de alergie alimentară.
· gastrointestinale: reprezentate de greaţă, vărsătură, diaree, dureri abdominale şi crampe.
· Sindromul de alergie orală (SAO): pacienţii alergici la anumite polenuri pot avea reacţii post ingestie alimentară din cauza unor reacţii încrucişate; se caracterizează prin prurit lingual, faringian, palatin şi al urechilor. Poate să apară însă edemul buzelor, limbii şi faringelui, simptome care pun viaţa în pericol şi necesită tratament de urgenţă.
Exemplu: a apărut SAO după ingestia de mere, morcov, păstârnac, ţelină, cartofi, pere, kiwi crude sau alune la pacienţii sensibilizaţi la polenul de mesteacăn (Betulla verrucosa). Nu toţi pacienţii alergici la polen dezvoltă alergii alimentare!!! Există însă indicii că după imunoterapia specifică pentru polen se pot ameliora şi anumite alergii alimentare.
· respirator: reprezentate de strănut, rinoree, prurit ocular, otic, palatin, bronhospasm, edem laringian;
· anafilaxie: simptomele anafilaxiei indusă alimentar cuprind prurit orofaringian, edem laringian, stridor, tuse, dispnee, wheezing şi disfonie.
· anafilaxia alimentară indusă de exerciţiu: sindrom caracterizat prin hipertemie, eritem, prurit ce poate progresa fulminant cu urticarie generalizată, edem laringian, bronhospasm, simptome gastrointestinale, hipotensiune şi colaps vascular. Simptomatologia apare dacă pacientul, la 2-6 ore după ingestie alimentară, face exerciţiu fizic. Unii pacienţi dezvoltă această simptomatologie doar în asociere cu ingestia anumitor alimente, ca de ex ţelină sau crustacee.
 
B. Reacţii non Ig E mediate (simptomele apar între 4-72 ore): enterocolita indusă de proteine alimentare (la copiii de 4-6 luni hrăniţi cu formule de lapte, nu apare la copiii hrăniţi la sân), colită alergică (frecvent la copiii până la 6 luni), boala celiacă, dermatita herpetiformă (frecvent la copiii între 2 şi 7 ani).
 
Principalele alimente implicate
 
Deşi orice aliment poate cauza o reacţie alergică, câteva alimente sunt incriminate în 90% din cazuri la adulţi: arahide, nuci, peşte şi fructe de mare, iar la copii: ouă, lapte de vacă, arahide, soia, grâu (în ţările scandinave şi peştele).
 
Laptele de vacă: cea mai comună alergie alimentară la copiii mici; până la 4-5 ani pot deveni toleranţi. Există reacţii încrucişate între proteinele din laptele de vacă şi cele din laptele de capră. Copilului cu alergie la laptele de vacă nu i se va da lapte de capră!
 
Ouă: gălbenuşul este mai puţin alergenic decât albuşul.
 
Arahide: cea mai comună alergie alimentară la copii peste 4 ani în societăţile industrializate. Atenţie: uleiul obţinut prin presare păstrează proprietăţile alergenice. Nuci: nucile provoacă cele mai importante reacţii (34%), urmate de acaju, migdale, nuci pecan şi fistic. Atenţie la reacţiile încrucişate între nuci! În ultima perioadă alergia la susan a devenit din ce în ce mai frecventă.
 
Peştele: reprezintă una din cele mai frecvente cauze de alergie alimentară atât la adult cât şi la copil. Spre deosebile de alte alergene alimentare, fracţiunile proteice din peşte par a fi mai susceptibile la manipulare (gătire prin coacere). Pacientul alergic la ton gătit proaspăt poate ingera fără probleme ton conservat.
 
Fructe de mare: cauza majoră de alergie alimentară la adulţi; reprezentate de moluşte (melci, midii, stridii, melci, calamar şi caracatiţă) şi crustacee (homari, crabi, creveţi).
 
Diagnostic: începe cu istoricul medical, examinarea fizică şi determinări de laborator. Standardul de aur în diagnostic este efectuarea unui test de provocare cu alimentul incriminat.
Alte etape de diagnostic:
· jurnalul alimentar,
· dieta de eliminare;
· prick test: mai folositor pentru a exclude o alergie IgE mediată, doar sugestiv pentru prezenţa alergiei alimentare exprimate clinic;
· atopy patch test: folosire limitată pentru diagnosticul alergiei alimentare nonIg E mediată;
· Ig E specifice: valori peste cut-off indică faptul că pacientul are risc peste 95% de a face reacţie alergică la ingerarea alimentului respective. Dacă constataţi că anumite alimente sau băuturi vă produc disconfort, ar trebui să evitaţi consumul acestora. Reacţiile alergice care apar după ingerare trebuie notate în agendă.
 
Evitarea strictă a alergenului incriminat este singura terapie dovedită.
 
Dr. Neculae Adina
Medic specialist alergologie şi imunologie clinică
Medcenter Bucureşti Vitan

021.323.24.17 

www.medcenter.ro

Notare
Comentarii
In momentul de fata nu sunt comentarii. Fiti primul care trimite unul!
Apasati aici pentru a trimite un comentariu
Citeste si...
Alergia mai agresivă ca niciodată Caracteristici generale Ne aflăm într-un secol aflat sub amprenta poluării, a stresului, a luptei cu timpul, a obsesiei igienice şi a egocentrismului dus la limitele de sus ale materialismului. Toate aceste direcţii sfâşie efectiv fiinţa umană în toate felurile, motiv pentru care organismul biologic...
Alergiile, neplăcerile sezonului de primăvară - cât de răspândite sunt alergiile - care sunt cei mai frecvenți alergeni - simptome, tratament, prevenție
Cazurile de alergii, în creştere Bolile alergice devin de la an la an mai frecvente, în prezent estimându-se că aproximativ 20% din populaţia mondială şi 25% din cea europeană suferă de astfel de afecţiuni, informează Gral Medical,
Asociaţia Mondială de Alergologie: Bolile alergice sunt în creştere şi tind să capete proporţii epidemice Asociaţia Mondială de Alergologie atrage atenţia că bolile alergice sunt în creştere şi tind să capete proporţii epidemice, sunt din ce în ce mai complexe în toată lumea, a subliniat joi, într-o conferinţă de presă, medicul Camelia Berghea.
ALERGIA LA MANGO Mango este un fruct tropical destul de popular, cultivat inițial în India. Acum, acesta crește în multe zone cu climat temperat din toată lumea, inclusiv în Asia, Mexic, Spania, Australia și Brazilia. Se poate consuma sub mai multe forme - crud în sucurile de fructe, smoothie sau shake, sub formă...
Intoleranta la gluten Glutenul este termenul generic utilizat pentru definirea substantei proteice prezenta in boabele si faina cerealelor. In boala celiaca (sau sprue celiac), oamenii dezvolta un raspuns inflamator la gluten al sistemului imunitar care conduce la afectarea intestinului subtire, ceea ce impiedica absorbtia...