Cele mai citite
 


Vasile Cepoi: Reorganizarea sistemului de asigurări de sănătate este soluţia pentru creşterea eficienţei lui (interviu)
marţi, 15 mai 2012   ::   0 Comentarii :: :: Stiri
 

 

 

Ministrul Sănătăţii, conf. dr. Vasile Cepoi, a declarat, într-un interviu acordat AGERPRES, că desfiinţarea sistemului de asigurări nu este o soluţie, ci reorganizarea acestuia, care ar putea creşte eficienţa lui. 

Vasile Cepoi a mai spus că Ministerul Sănătăţii va face o analiză în cazul spitalelor desfiinţate, pentru a se vedea în ce măsură a fost justificată măsura, şi urmăreşte înfiinţarea centrelor de sănătate multifuncţionale. Ministrul a precizat că dintre spitalele desfiinţate 20 au fost transformate în cămine pentru bătrâni.

Potrivit acestuia, MS are în vedere crearea unor centre de primiri urgenţe în zonele cu populaţie fluctuantă mare, cum ar fi zonele turistice, şi, pe de altă parte, stimularea consumului de medicamente generice.

AGERPRES: Au fost suspiciuni la elaborarea vechiului proiect de lege al Sănătăţii că legislaţia secundară ar fi putut duce la introducerea de prevederi neagreate de cei direct interesaţi?
Vasile Cepoi: Cu Consiliul Consultativ, pe care l-am constituit, vom elabora legislaţia secundară, care se va face transparent aşa cum am procedat şi cu elaborarea proiectului de lege, tocmai pentru că la vechiul proiect de lege retras a fost suspectat de acest lucru, că normele de aplicare ar fi dus la alt rezultat decât cel aşteptat.

AGERPRES: Reorganizarea sistemului de sănătate are în vedere şi planul naţional de reducere de paturi. Ce înseamnă asta şi dacă aveţi în vedere o reevaluare a spitalelor desfiinţate?
Vasile Cepoi: Avem în vedere o analiză a spitalelor desfiinţate, să vedem în ce măsură a fost nejustificată desfiinţarea lor şi dacă resursele tehnice şi umane sunt suficiente pentru a acoperi un anume nivel de competenţă al spitalului, şi dacă spitalul respectiv nu face parte din categoria acelora care să aibă contract cu Casa de Asigurări numai pentru a subzista. În aceste condiţii, spitalul va fi reînfiinţat. Prima soluţie pe care o avem în vedere este aceea a înfiinţării centrelor de sănătate multifuncţionale.

AGERPRES: Vechile spitale ar fi trebuit transformate în cămine pentru bătrâni, centre multifuncţionale?
Vasile Cepoi: Un număr de douăzeci de spitale au fost transformate în cămine pentru bătrâni. Consiliile locale au fost de acord să acceseze programul pentru persoane vârstnice. Patru au fost interesate de centre multifuncţionale şi celelalte nu au avut niciun fel de reacţie.
Am inventariat toate aceste spitale, condiţiile tehnice, suntem în faza în care inventariem resursele umane, care ar putea să funcţioneze în zona respectivă, nevoia de sănătate a zonei, distanţa până la cel mai apropiat spital, dar şi populaţia care este în zonă, morbiditatea spitalizată. Avem toate datele la Şcoala de sănătate şi pe baza acestor date vom stabili dacă acolo (n.r. în zonă) înfiinţăm un centru multifuncţional sau este necesară reînfiinţarea spitalului.

AGERPRES: Aveţi în vedere şi o reducere a numărului de paturi?
Vasile Cepoi: Nu e vorba de o reducere fizică a paturilor. Este vorba de o limitare a numărului de paturi în relaţii contractuale cu Casa de Asigurări. Paturile fizice pot rămâne şi să se dezvolte într-un parteneriat public privat sau numai privat. Acesta este un obiectiv pe care trebuie să-l atingem. Trebuie să ajungem la nivelul mediei europene în cinci ani. Reducerea, însă, nu trebuie să fie un scop în sine, ea trebuie să răspundă unor nevoi de sănătate ale populaţiei, pe de o parte, şi eficientizării, pe de altă parte.

AGERPRES: Ce ne puteţi spune despre costul pe act medical?
Vasile Cepoi: Există un proiect care este în curs de aprobare pe fonduri structurale. Până la finalizarea proiectului, care va fi pe o durată mai lungă de timp, va merge până la detaliu în cunoaşterea costurilor pe act medical, va trebui să facem o evaluare a costurilor măcar la nivel de specialitate. Pentru că actualele evaluări fac ca în spitale secţiile chirurgicale, de exemplu, să fie susţinute de celelalte. Acest lucru trebuie corectat şi atunci trebuie să vedem care sunt costurile reale la nivelul secţiilor, pe specialităţi, făcută o comparaţie între ele la nivel naţional şi făcut un cost mediu la nivel de secţie.

AGERPRES: Aveţi în vedere organizarea de centre de primiri urgenţe în zonele cu risc?
Vasile Cepoi: E vorba de centre de primiri urgenţe în zonele cu populaţie fluctuantă mare, e vorba de zonele turistice, cum este, de exemplu, Sinaia, unde există un astfel de centru, dar este finanţat din relaţia contractuală cu Casa de Asigurări, finanţare care nu acoperă nevoia. Trebuie preluat de bugetul de stat. Sunt şapte-opt locuri de acest fel, în care va trebui să preluăm cheltuielile pe bugetul Ministerului Sănătăţii.

AGERPRES: Şi zona Deltei?
Vasile Cepoi: Acolo proiectul este ceva mai complex, cu elemente de telemedicină, asigurarea unui transport corespunzător. Zona Deltei Dunării este o zonă cu totul particulară.

AGERPRES: Un alt obiectiv pe care îl aveţi în vedere este şi promovarea consumului de medicamente generice?
Vasile Cepoi: Sunt medici care încearcă să pună semnul egal între mdicamentele generice şi medicamentele contrafăcute. Singura modalitate, deocamdată, care poate să aibă un grad de eficacitate este informarea corectă a populaţiei. Vom încerca să transmitem mesaje prin programele de promovare a sănătăţii, inclusiv de stimulare a consumului de generice, pentru că, pentru pacient, este o economie. Nu este o problemă pentru Casa de Sănătate că pacientul nu doreşte să folosească medicamente generice, nu Casa plăteşte, se plăteşte la nivelul preţului de referinţă, pentru pacient este un efort economic nejustificat.
Este şi o problemă de comunicare, pentru că, dacă nu discuţi cu pacientul să-i dai mai multe variante de tratament şi el să-l aleagă pe cel căruia îi poate face faţă, este inutil să-i dai un tratament. Unii nu pot urma o schemă terapeutică, pentru că nu au bani, alţii nu pot, pentru că tipul de activitate nu le permite, nu pot lua, să zicem, de cinci ori pe zi un medicament, fiind la serviciu. Aici avem o problemă de comunicare medic - pacient. Conceptul se numeşte educaţia terapeutică a pacientului.

AGERPRES: Medicii de familie, primii cu care se întâlnesc pacienţii, spun că nu au suficient timp din cauza birocraţiei foarte mari.
Vasile Cepoi: Am rugat reprezentanţii medicilor de familie să evalueze aspectele birocratice ale activităţii lor şi să găsim o soluţie să le reducem. Una este nevoia de înregistrare a intervenţiilor medicale, problema poate să fie cu înregistrările redundante. Dacă eu sunt nevoit să înregistrez acelaşi lucru în şapte locuri, duce la riscul de a greşi, pierderea de timp, enervarea. Şi atunci i-am rugat să facă o analiză şi să căutăm soluţii să reducem birocraţia. Sistemul este destul de informatizat, dar, cu toate acestea, este încă multă birocraţie. Reţeta electronică va reduce mult acest lucru.

AGERPRES: Ce se va întâmpla cu centrele de permanenţă?
Vasile Cepoi: Centrele de permanenţă au început să se dezvolte, rata apariţiei lor este cam de 20-30 de centre de permanenţă pe lună, problema este cea a finanţării. Datorită faptului că a fost un interval de timp când au fost închise centre de permanenţă, sumele alocate au scăzut, acum lumea a regândit modul de lucru, se acceptă necesitatea centrelor de permanenţă şi au început să se dezvolte. Va trebui să majorăm fondurile alocate pentru centrele de permanenţă, inclusiv susţinerea acestui proces.

AGERPRES: Şi autorităţile locale ar trebui să se implice mai mult?
Vasile Cepoi: În cele aproape două sute de centre de permanenţă, în aproximativ jumătate s-au implicat autorităţile locale, restul sunt realizate de către medici pe cont propriu.

AGERPRES: Finanţarea se face din trei părţi - Ministerul Sănătăţii, CNAS, autorităţi locale. Pare să fie un sistem complicat.
Vasile Cepoi: Va trebui să simplificăm modul de finanţare, să fie de la Ministerul Sănătăţii şi o sursă de la autoritatea locală.

AGERPRES: Ce se va întâmpla cu CNAS, unele voci spun că ar trebui să fie desfiinţată?
Vasile Cepoi: Problema renunţării la sistemul de asigurări a fost ridicată de foarte puţine persoane la consultările pe care le-am avut. Personal, nu cred că este o soluţie desfiinţarea sistemului de asigurări, dimpotrivă. Dacă am avut o schimbare serioasă în sistem, este datorată sistemului de asigurări, care, în ciuda faptului că nu satisface nivelul aşteptărilor populaţiei, a dus la o îmbunătăţire serioasă a asistenţei medicale. Eu cred că o reorganizare a sistemului de asigurări de sănătate pentru creşterea eficienţei lui este soluţia. Asta înseamnă, pe de o parte, să se găsească resurse pentru plata asigurărilor celor un milion de persoane exceptate, pe de altă parte ar fi reducerea sau definirea corectă a pachetului de servicii medicale.
Definirea pachetului de servicii trebuie anunţată din timp. Nu trebuie făcută de azi pe mâine. Trebuie să dai populaţiei posibilitatea să găsească o soluţie alternativă, soluţia alternativă înseamnă asigurări voluntare. Casa va rămâne sub coordonarea ministerului în etapa asta şi proiectul de lege are în vedere reducerea monopolului acesteia, dacă reuşim să creăm acel sistem de asigurări cu coexistenţa celor două modalităţi privat şi public. Tehnic e destul de dificil de realizat acest lucru.

AGERPRES: Câţi îşi vor permite astfel de asigurări?
Vasile Cepoi: Dacă se dă deductibilitate fiscală, chiar angajatorii vor fi cei care vor sprijini aceste asigurări. E o decizie politică aici. Aşa cum au dat deductibilitate fiscală nelimitată la medicina muncii, nu văd de ce nu s-ar putea da deductibilitate fiscală mai mare la asigurările de sănătate, care ar aduce un beneficiu cert în îmbunătăţirea finanţării sistemului.

AGERPRES: Şi în prezent cei din privat au contract cu Casa de Asigurări. Ce presupune acest lucru?
Vasile Cepoi: Banii urmează asiguratul. El nu primeşte bani mai mulţi dacă se duce la privat sau la public. Sumele pe care le primeşte sunt aceleaşi, indiferent unde s-ar duce. Sunt nişte dezavantaje pentru că nu este respectat acel principiu al echidistanţei de către furnizori. Toată lumea doreşte să fie tratată egal, indiferent de forma de proprietate, dar comportamentul nu este echivalent. Ştim povestea cu spitalul privat care nu rezolvă cazul dificil până la capăt şi îl rezolvă sistemul public. Dacă eşti în sistemul de asigurări şi ai internat un pacient şi nu l-ai putut rezolva îl transferi în sistemul public, dar îi suporţi costurile. El încasează nişte bani suplimentari, pentru aşa zise condiţii hoteliere mai bune, dar suma respectivă e de trei-patru ori decât costul serviciilor medicale plătite de Casa de Asigurări. Privatului îi convine, încasează banii pentru condiţiile hoteliere şi apoi îl trimite la stat. Dacă îl transferi la public, cu aceeaşi afecţiune cu care a venit, îi suporţi cheltuiala.
Dacă tu l-ai internat pentru accident vascular cerebral şi între timp face infarct şi tu nu ai condiţii pentru infarct, atunci sigur îl transferi, se rezolvă infarctul, partea de accident vascular cerebral o plăteşti tu. Dacă îl transferi cu acelaşi diagnostic ca să-l finalizeze sistemul public pentru că tu nu eşti capabil să-l duci la capăt, plăteşti. Va trebui introdusă regula asta pentru că e un fenomen care la ora actuală nu are o pondere foarte mare, dar, dacă nu intervenim acum, el în timp va constitui o problemă pentru asigurările de sănătate. Deja sunt reacţii din partea sistemului public, care se vede nevoit să suporte nişte cheltuieli mari şi nejustificate.


AGERPRES: Ce va presupune înfiinţarea sistemului de evaluare a tehnologiilor medicale şi medicinei bazate pe dovezi?
Vasile Cepoi: Pentru ca să putem defini în mod corect pachetul de servicii avem nevoie de această evaluare. Trebuie să vedem dacă este justificată cheltuiala pe care o facem cu anumite servicii, dacă ea aduce un beneficiu corespunzător pacientului, raportat la cheltuiala făcută. O astfel de evaluare nu se poate face decât pe criterii ştiinţifice. Sunt mai multe aspecte care trebuie luate în calcul, de la raportul cost-eficacitate, până la impactul social pe care poate să-l aibă serviciul respectiv, plata sau neplata serviciului respectiv. Ca să faci aşa ceva trebuie să ai oameni specializaţi, care să ştie să facă acest lucru, este o cercetare ştiinţifică de fapt. Pe baza acestor evaluări, decidenţii din sănătate vor putea să spună acest serviciu îl decontăm sau acest serviciu nu-l decontăm.
În momentul de faţă, până acum, am mers doar pe criteriu medical, dacă există o anumită eficacitate a tratamentului sau intervenţiei respective se introducea în pachetul de servicii, acum s-a încercat şi o componentă economică, un raport cost-eficacitate, la propunerile făcute de NICE, dar nu au fost luate în calcul celelalte aspecte etice, sociale, trebuie să ţii cont de toate lucrurile astea.
Am înfiinţat în cadrul Ministerului Sănătăţii o direcţie care îşi va pregăti oameni să citească rapoartele făcute de o organizaţie acreditată, să facă evaluarea tehnologică a unei instituţii medicale şi care va propune decidenţilor introducerea sau nu, dar evaluarea va trebui făcută de o organizaţie acreditată. Probabil că într-o primă etapă vom apela la astfel de autorităţi internaţionale şi între timp sperăm să se dezvolte şi în România. Vom stimula dezvoltarea unor asemenea activităţi în cadrul unităţilor de medicină şi farmacie şi este posibil să apară şi astfel de organizaţii private.

AGERPRES: Vă propun să vă referiţi la reducerea costurilor prin achiziţii centralizate?
Vasile Cepoi: Achiziţia centralizată are mai multe avantaje, unul ar fi obţinerea unui preţ mai bun, achiziţionând o cantitate mai mare, asigurăm o ritmicitate mai bună a aprovizionării cu medicamente şi evităm riscul de a rămâne fără medicamente prin retragerea unei firme de pe piaţă, pentru că având un contract ei vor trebui să asigure necesarul de medicamente. Această achiziţie centralizată nu se poate face decât pentru programele curative, nu putem face achiziţii la nivel naţional pentru spitale.
Pentru spitale o să le recomandăm să se asocieze mai multe, cu structuri comparabile, cu consumuri de medicamente asemănătoare şi de materiale sanitare şi să facă licitaţii într-un grup mai mare. Astfel au şansa să obţină un preţ mai bun. A mai fost o încercare, tot eu m-am ocupat, dar nu s-a finalizat, dar a fost un lucru bun pentru că spitalele şi-au făcut pentru prima dată un plan de achiziţii. Regional se pot uni mai multe spitale pentru a face achiziţii în comun.

AGERPRES: Ce se întâmplă cu taxa clawback?
Vasile Cepoi: Sunt multe probleme. Nu ştiu să vă dau un răspuns acum. Ne aflăm în discuţii cu Ministerul de Finanţe şi cu producătorii de medicamente atât cu cei care produc medicamente originale, cât şi generice, pentru a ajunge la o soluţie comună.

AGERPRES: Firmele se plâng că plătesc foarte mult.
Vasile Cepoi: Da, media este de 23%, variaţia este între zero şi patruzeci şi ceva la sută. Pe de o parte piaţa trebuie controlată şi clawback-ul este singurul mecanism prin care putem controla dezvoltarea pieţei, pe de altă parte, trebuie să evităm riscul ca un producător să fie nevoit să se retragă din piaţă din cauza dezavantajului financiar.

AGERPRES: Timpul e scurt, cât credeţi că veţi face din ceea ce v-aţi propus?
Vasile Cepoi: Cred că tot ce mi-am propus. Centrele de sănătate multifuncţionale, chiar am speranţe mari pentru că m-am întâlnit cu mai mulţi preşedinţi de consilii judeţene care sunt dispuşi să ajute. Cred că într-un număr important de locuri am să reuşesc să le fac. În cazul comunelor izolate, propunerea medicilor de familie a fost să revenim la un mecanism care a mai existat. Era un ordin făcut de mine când am fost în minister şi care prevedea ca medicii care locuiesc în localitatea respectivă să asigure permanenţă la domiciliu, asta este o modalitate, şi înfiinţarea centrelor de permanenţă, acolo unde se poate. AGERPRES 

Notare
Comentarii
In momentul de fata nu sunt comentarii. Fiti primul care trimite unul!
Apasati aici pentru a trimite un comentariu
Citeste si...
RETROSPECTIVE 2013 - un an al reformelor, dar şi al protestelor în Sănătate Anul 2013 a fost unul al reformelor în sănătate, Ministerul Sănătăţii lansând în dezbatere publică mai multe proiecte de lege privind pachetul de bază, răspunderea civilă a personalului medical şi a furnizorului de produse şi servicii medicale, dar şi organizarea şi finanţarea rezidenţiatului.
Cseke Attila: Voi continua introducerea de reguli în sistemul de sănătate (interviu) Ministrul sănătăţii, Cseke Attila, a subliniat, în cadrul unui interviu acordat AGERPRES, că trebuie introduse reguli în sistemul de sănătate, care să fie respectate de toţi. Altfel, sistemul nu se va putea situa la nivelul celor din străinătate, a completat el. Ministrul a vorbit şi despre semnarea...
RETROSPECTIVÃ 2015 Cardul de sănătate şi terapia fără interferon, principalele noutăţi în sistemul de sănătate Bucureşti, 22 dec /Agerpres /- Implementarea cardului de sănătate, introducerea terapiei interferon free şi a unor noi medicamente pe lista de compensate, precum şi modificarea contractului-cadru au fost principalele noutăţi aduse sistemului de sănătate în 2015.
Vasile Cepoi: Soluţia de a trece colectarea la CNAS, cel puţin pentru moment, nu este o prioritate (interviu) Dr. Vasile Cepoi, secretar de stat în Ministerul Sănătăţii, a evidenţiat într-un interviu acordat AGERPRES că o parte dintre modificările pe care şi le propune noua lege a Sănătăţii vor fi introduse deja dinainte de a fi gata noul act normativ. Este vorba despre reorganizarea spitalelor, înfiinţarea...
Reorganizarea sistemului de asigurări de sănătate este soluţia pentru creşterea eficienţei lui Desfiinţarea sistemului de asigurări publice de sănătate nu este o soluţie, ci reorganizarea acestuia, care ar putea creşte eficienţa lui, a declarat într-un interviu acordat Agerpres, noul ministru al Sănătăţii, conf. dr. Vasile Cepoi.
Eugen Nicolăescu: 15 mai - finalizarea procesului de reorganizare a direcţiilor de sănătate şi caselor judeţene (interviu) Reorganizarea şi restructurarea direcţiilor de sănătate publică şi a caselor judeţene va fi făcută până la data de 15 mai, urmând să plece efectiv în şomaj cel mult 4, 5 - 6% din angajaţi, a declarat, într-un interviu acordat AGERPRES, ministrul Sănătăţii, Eugen Nicolăescu.