Cele mai citite
 


Cazurile de alergii, în creştere
miercuri, 18 septembrie 2013   ::   0 Comentarii :: :: Stiri, Alergologie si Imunologie
 

Bolile alergice devin de la an la an mai frecvente, în prezent estimându-se că aproximativ 20% din populaţia mondială şi 25% din cea europeană suferă de astfel de afecţiuni, informează Gral Medical, 

Potrivit unui comunicat de presă al centrului, persoanele afectate sunt de orice vârstă, dar cu precădere copii, adolescenţi şi adulţi tineri.

Conform sursei citate, alergia este o boală modernă şi se estimează că, în actualul ritm, în viitor, unul din doi oameni va avea o astfel de afecţiune.
Din cauze necunoscute până în prezent, sistemul imunitar produce în cantitate crescută nişte anticorpi (Imunoglobuline E) faţă de anumite substanţe - alergeni -, substanţe tolerate însă de majoritatea persoanelor.
Există şi alte mecanisme de producere a reacţiilor alergice, dar cel mai frecvent întâlnit este cel prin IgE. Potrivit comunicatului, există totodată un risc crescut dat de predipoziţia genetică.

Bolile alergice se pot manifesta la nivelul pielii şi mucoaselor (urticarie, angiodem cu sau fără localizare de gravitate), la nivel digestiv (alergii alimentare, diaree, meteorism abdominal), la nivelul ochilor (conjunctivită alergică), la nivelul căilor respiratorii (rinită, astm bronşic alergic) sau chiar la nivelul întregului organism (reacţii sistemice - şoc anafilactic).
Alergiile respiratorii sunt cele mai cunoscute - rinite, rinosinuzite, astm bronşic alergic.

În cazul astmului alergic se întâlnesc următoarele manifestări: mâncărime în cerul gurii (prurit palatinal) şi în ureche (prurit otic), oboseală (fatigabilitate), durere de cap (cefalee), lipsa poftei de mâncare (anorexie), scăderea sau lipsa mirosului (hiposmia sau anosmia), tuse, respiraţie şuierătoare (wheezing), senzaţie de sufocare (dispnee) sau de constricţie a pieptului.

Alergiile respiratorii se pot manifesta sezonier sau zi de zi (peren) în funcţie de prezenţa alergenului cauzator şi se pot prezenta în forme diferite de severitate.

Cei mai frecvenţi alergeni respiratori sunt acarienii din praful de casă, mucegaiurile, polenurile, epiteliile şi perii de animale de companie - câini, pisici, iepuri, porcuşor de Guineea, etc.

Alergiile alimentare se manifestă rapid după ingerarea alimentului alergenic şi se manifestă prin prurit orofaringian, erupţii cutanate pruriginoase, edeme faciale, linguale sau glotice (acesta din urmă reprezintă edem cu localizare de gravitate putând determina sufocare şi deces prin insuficienţă respiratorie acută), greaţă, vărsături, diaree sau uneori reacţii brutale ale întregului organism asociate cu scădere de tensiune arterială (şoc anafilactic).

Principalii alergeni alimentari sunt: proteinele laptelui de vacă, albuşul şi gălbenuşul de ouă, alunele, arahidele, soia, peştele, ţelina, morcovul, făina de grâu, roşiile, kiwi, bananele, cafeaua, cacao, piersici, caise, etc. Teoretic orice proteină alimentară poate fi alergenică. Alergia alimentară se întâlneşte cel mai frecvent la copii, dar este destul de des întâlnită şi la vârsta adultă.

Pe lângă aceste două categorii există şi alte tipuri de alergii: alergii la veninul de insecte, alergii medicamentoase, alergii la animale, etc.
Testarea cutanată prick este cea mai des utilizată (folosind soluţii standardizate de alergeni pentru testare), este cea mai ieftină şi mai rapidă (rezultatele se obţin în 15-20 minute) şi este mai bine corelată cu adevăratele sensibilizări alergice relevante pentru simptomele pacientului.
Metoda este nonagresivă, nedureroasă şi nepericuloasă dacă este efectuată corect, în corelaţie cu istoricul alergic al pacientului şi cu stadiul de boală. Pentru o bună interpretare a testării, este necesară întreruperea administrării oricărui tratament antialergic cu minim trei zile anterior efectuării acesteia.

Testarea alergologică din sânge se indică doar pentru pacienţii la care nu se pot respecta condiţiile unei testării cutanate corecte, sunt investigaţii invazive (presupun recoltare de sânge venos), sunt mult mai scumpe, iar rezultatele se obţin în funcţie de laborator în câteva zile.

Prima măsură de tratament, evitarea alergenelor, reprezintă o etapă esenţială în tratamentul bolilor alergice. Tratamentul medicamentos al rinitei alergice se adresează controlului simptomelor: strănut, mâncărime nazală (prurit), rinoree apoasă şi nas înfundat (obstrucţie nazală).
Corticosteroizii aplicaţi intranazal (topic) sunt cea mai eficientă medicaţie deoarece ameliorează simptomele şi reduc inflamaţia, se arată în comunicat.

Terapia astmului bronşic cuprinde două braţe terapeutice: medicaţia de control care se administrează zilnic, pe termen lung şi urmăreşte controlul simptomelor şi medicaţia de criză reprezentată de bronhodilatatoare cu durată scurtă de acţiune care acţionează rapid şi care se folosesc când apar simptome de astm.

În cazul rinitei alergice sau al astmului ce prezintă şi sensibilizare la un alergen, imunoterapia specifică cu vaccinuri alergenice este singura metodă terapeutică care reuşeşte să inducă desensibilizarea faţă de alergenul sensibilizant.

Administrarea imunoterapiei specifice se poate face sub piele, asemănător vaccinurilor (subcutanat) sau sublingual (SLIT). Durata medie a acestui tratament este între 3-5 ani.

AGERPRES/(AS - Cornelia Stanciu)

Notare
Comentarii
In momentul de fata nu sunt comentarii. Fiti primul care trimite unul!
Apasati aici pentru a trimite un comentariu
Citeste si...
Alergia mai agresivă ca niciodată Caracteristici generale Ne aflăm într-un secol aflat sub amprenta poluării, a stresului, a luptei cu timpul, a obsesiei igienice şi a egocentrismului dus la limitele de sus ale materialismului. Toate aceste direcţii sfâşie efectiv fiinţa umană în toate felurile, motiv pentru care organismul biologic...
ALERGIA ALIMENTARA Orice aliment poate cauza o reacţie alergică, multe din alergiile alimentare apărând în primii ani de viaţă. Ingestia anumitor alimente la un individ alergic poate determina rapid manifestări cutanate, respiratorii, gastrointestinale sau chiar anafilaxie.
Alergiile, neplăcerile sezonului de primăvară - cât de răspândite sunt alergiile - care sunt cei mai frecvenți alergeni - simptome, tratament, prevenție
Asociaţia Mondială de Alergologie: Bolile alergice sunt în creştere şi tind să capete proporţii epidemice Asociaţia Mondială de Alergologie atrage atenţia că bolile alergice sunt în creştere şi tind să capete proporţii epidemice, sunt din ce în ce mai complexe în toată lumea, a subliniat joi, într-o conferinţă de presă, medicul Camelia Berghea.
Alergiile în perioada caldă Primăvara aduce, pe lângă vreme frumoasă şi bună dispoziţie, şi simptome ale alergiilor, motiv de multe ori de disconfort şi de afectare a calităţii vieţii, a declarat, pentru AGERPRES, dr. Adriana Camuescu, medic primar alergologie şi imunologie clinică la Novo Medica - Centru de excelenţă în boli alergice...
DERMATITE FRECVENTE LA NOU NĂSCUŢI ŞI SUGARI: Dermatita atopică Dermatita atopică (eczema constituţională), afecţiune cutanată cu incidenţă în creştere, ce evoluează cronic (ani), în pusee, cu perioade de remisiune completă sau parţială, având o etiopatogenie complexă, în care rolul principal îl are interacţiunea factorului genetic (pattern poligenic ) cu factorii...