Cele mai citite
 


Sorin Oprescu: Sunt omul care nu are în dicţionar cuvântul imposibil (interviu)
vineri, 25 mai 2012   ::   0 Comentarii :: :: Stiri
 
Primarul general al Capitalei, Sorin Oprescu, care candidează ca independent, susţinut la USL, pentru un nou mandat, afirmă, într-un interviu acordat AGERPRES, că Bucureştiul are nevoie de continuitate la nivelul marilor proiecte, motiv pentru care, dacă va câştiga alegerile pe 10 iunie, se va axa pe continuarea proiectelor începute. "Vreau să construiesc trei spitale noi, să finalizez reabilitarea şi modernizarea a încă 35 de şcoli, să construiesc 10 creşe şi să ofer Bucureştiului o sală polivalentă modernă, precum şi o sală de concerte la standarde internaţionale", afirmă Oprescu.
AGERPRES: Ce v-a determinat să candidaţi pentru un nou mandat de primar şi care este atu-ul dvs în faţa contracandidaţilor?
Sorin Oprescu: Candidez pentru încă un mandat pentru că nu îmi place să las lucrurile neterminate. Am făcut o promisiune bucureştenilor şi o s-o respect. Încă din 2008 am spus foarte clar că nu îmi propun ca în patru ani să rezolv probleme pe care nimeni nu le-a rezolvat de la Revoluţie încoace. Pentru simplul motiv că nu se poate. Şi ziua mea are tot 24 de ore. Bucureştiul este un oraş mare, care avea multe probleme atunci când l-am luat în administrare. Din acele multe nerealizări am început să bifez, iar schimbarea cred că se vede cu ochiul liber pentru toată lumea. Eu sunt omul care nu are în dicţionar cuvântul imposibil. Trebuie să ai doar dorinţa şi susţinerea necesare să-ţi duci planul la bun sfârşit. Dorinţă şi putere de muncă am dovedit că am, iar susţinerea necesară mi-au arătat-o, timp de patru ani, bucureştenii. Acestea sunt atu-urile mele, faptul că am făcut proiecte pentru acest oraş, am dovedit că se poate, iar oamenii vor să nu las lucrurile neterminate, vor să mergem înainte pe acelaşi drum.

AGERPRES: Care sunt primele trei priorităţi ale viitorului dvs mandat, dacă veţi fi reales primar?
Sorin Oprescu: Nu există un număr de priorităţi. Bucureştiul are probleme complexe ce acţionează simultan, iar pentru rezolvarea lor este nevoie de răspunsuri şi strategii integrate, de o viziune şi o planificare strategică pe termen mediu şi lung. Acesta este tipul de abordare pe care l-am adus la nivelul administrării Capitalei şi este primul lucru pe care vreau să-l duc mai departe. Apoi, mă voi axa pe continuarea proiectelor începute. Bucureştiul are nevoie de continuitate la nivelul marilor proiecte. Oraşul trebuie să iasă din logica electorală în care, din patru în patru ani, totul se opreşte, iar apoi se ia de la zero. Eu nu am procedat aşa şi nu o s-o fac nici de acum înainte. Lucrări care vor ajuta oraşul, precum pasajul Mihai Bravu, bulevardul Uranus, străpungerea Splaiul Independenţei - Ciurel - autostrada A1 şi multe altele trebuie finalizate. Ele nu sunt simple proiecte de infrastructură, ci stimuli pentru dezvoltarea economică, urbană şi socială a oraşului. În fine, ca să mă limitez la trei lucruri, vreau să construiesc trei spitale noi, să finalizez reabilitarea şi modernizarea a încă 35 de şcoli, să construiesc 10 creşe şi să ofer Bucureştiului o sală polivalentă modernă, precum şi o sală de concerte la standarde internaţionale.

AGERPRES: Cum veţi rezolva problema câinilor comunitari?
Sorin Oprescu: Există mai mulţi paşi ce trebuie făcuţi în acest sens. Unii au fost deja efectuaţi, iar alţii se vor face în perioada imediat următoare.
În primul rând, câinii trebuie sterilizaţi. În mare parte acest lucru s-a făcut, până acum fiind sterilizaţi aproape 20.000 de patrupede. Apoi, câinii trebuie luaţi de pe stradă şi duşi în adăposturi. Principala problemă a Bucureştiului aici a fost. Spun a fost deoarece ea s-a rezolvat. Până acum, câinii au fost duşi în cele două adăposturi - din Theodor Pallady şi Mihăileşti -, care au o capacitate limitată, de câteva sute de locuri. Recent însă am inaugurat adăpostul Dog Town din judeţul Giurgiu, un centru realizat prin efortul societăţii civile, care dispune de 2.000 de locuri. Într-o a doua etapă, acestora li se vor adăuga încă 8.000. Am înlăturat astfel principalul obstacol de care ne-am lovit până acum: absenţa unui adăpost încăpător care să ofere condiţii decente de îngrijire, tratament şi viaţă pentru câini. Acum, adăpostul este gata. În timp ce unii vorbesc despre acest adăpost, eu prefer să tac şi să fac. Urmează strângerea câinilor de pe străzi, împreună cu primăriile de sector şi cu ONG-urile, şi continuarea programului de sterilizare. În acest sens am încheiat un protocol cu Fundaţia Vier Pfoten. Astfel, câinii o să dispară uşor - uşor de pe stradă şi din parcuri. Soluţia nu e genocidul, cum au vrut cei de la PDL să facă, ci cazarea câinilor în adăposturi.

AGERPRES: Aveţi în vedere parteneriate public-private care se pot realiza şi în ce domenii?
Sorin Oprescu: Din punctul meu de vedere, orice parteneriat public-privat trebuie să se bazeze pe doi piloni acţionali: crearea de noi obiective pentru Bucureşti, precum şi crearea de noi locuri de muncă pentru bucureşteni. Capitala are numeroase oportunităţi de parteneriate public-private. În acest moment, am în vedere de exemplu amenajarea, regenerarea şi revitalizarea zonei Nerva Traian - Biblioteca Naţională, prin construirea unei săli de concerte. De asemenea, un parteneriat în zona sportivă, prin construcţia unei săli polivalente de dimensiuni mari, cu o capacitate de 15.000 - 18.000 de locuri. Şi în domeniul parcărilor rezidenţiale am în vedere această opţiune de parteneriat, la fel ca şi în realizarea de cămine pentru bătrâni şi grădiniţe pentru copii. Ideea acestui tip de parteneriat este că vei găsi un privat care să investească în direcţii ce prezintă o cerere din partea populaţiei. Iar, la nivelul Bucureştiului, direcţii precum cultura şi sportul, parcările sau locurile în grădiniţe pentru copii sunt câteva din punctele atractive pentru investitori.

AGERPRES: Care este deficitul de spaţiu verde din Capitală şi cum vedeţi atingerea standardelor europene?
Sorin Oprescu: Managementul spaţiilor verzi este unul dintre obiectivele pe care ni le-am asumat prin Programul Integrat de Gestionare a Calităţii Aerului în Municipiul Bucureşti (PIGA), aprobat în 2008 şi revizuit în 2010. În cadrul acestui obiectiv, am finalizat "Cadastrul Verde al Municipiului Bucureşti", prin care s-au inventariat spaţii verzi publice din oraş şi vegetaţia din perimetrul acestuia. A rezultat o medie de 23,21 mp spaţiu verde pe locuitor. Standardul Uniunii Europene este de 26 mp pe locuitor. Cum vom atinge acest standard? Privindu-l nu ca pe un capriciu şi nici ca pe o necesitate, ci ca pe o normalitate. Dacă majoritatea din Consiliul General înţelegea acest lucru, proiecte precum "Acoperişuri verzi" sau "Reabilitare urbană a râului Dâmboviţa" ar fi fost aprobate mai repede, iar astăzi ar fi fost finalizate.
Pentru perioada 2012 - 2016 îmi propun nu doar realizarea acestor proiecte, care au fost într-un târziu adoptate, ci şi implementarea unora noi. Mă gândesc la Centura verde a Capitalei, denumită în conceptul strategic "centura verde - galbenă", la perdelele verzi de protecţie pentru unităţile spitaliceşti şi de învăţământ, dezvoltarea reţelei de acoperişuri verzi pe clădirile ce aparţin municipalităţii etc.

AGERPRES: Care sunt priorităţile de dezvoltare ale oraşului? Spre ce zone vă gândiţi, având în vedere dezvoltările inegale?
Sorin Oprescu: Bucureştiul are două ritmuri şi direcţii de dezvoltare. Vorbim, pe de o parte, despre dezvoltarea organică a oraşului, care se petrece pe toate coordonatele geografice ale Capitalei. Şi, pe de alta, de dezvoltarea strategică, ce se petrecere în mod echilibrat şi armonios, atât spre nord, cât şi spre sud.
Nominal, vă pot spune că Bucureştiul va beneficia de proiecte de dezvoltare şi regenerare urbană în zona Calea Griviţei - Buzeşti - Berzei - Piaţa Matache. De asemenea, avem proiecte pentru zonele Giuleşti - Săbăreni, Tei - Toboc - Plumbuita, zona Antiaeriană - Ghencea, Gara de Est, zona de Nord între bd. Poligrafie şi Centura Bucureştiului. De asemenea, puncte importante pe harta dezvoltării Bucureştiului sunt zona Esplanada, Răzoare şi reconversia zonelor aferente fostelor platforme industriale. Vorbim de proiecte care merg de la infrastructură la spaţii publice şi cartiere.

AGERPRES: Vă gândiţi la oportunitatea unei reorganizări administrative a Bucureştiului având în vedere şi demersurile care au fost făcute în 2011 de organizare a unui referendum pentru Capitală?
Sorin Oprescu: Oportunitatea unui astfel de demers ar trebui privită doar din perspectiva efectelor pozitive produse în rândul populaţiei. Când vorbim despre Bucureşti vorbim despre un singur oraş. Suntem cu toţii uniţi de legătura noastră cu Bucureştiul, aşa că nu are rost să spargem oraşul, să îl bulversăm. Ce putem face este să îl dezvoltăm, să îl organizăm mai bine. Dar trebuie să vorbim despre un singur oraş. Consider că pentru orice schimbare majoră în viaţa unei comunităţi, iar reorganizarea administrativă este o astfel de schimbare majoră, este nevoie de acordul populaţiei. Nimic nu se poate face fără sprijinul şi acordul cetăţenilor.

AGERPRES: Ce soluţii aveţi care să vină în sprijinul bucureştenilor în privinţa costurilor pentru căldură şi apă caldă?
Sorin Oprescu: Soluţii există, despre ele vorbesc încă de la începutul mandatului, dar punerea lor în practică necesită voinţa şi acţiunea conjugată a trei factori: Consiliul General, Primăria generală şi Guvernul. Până acum m-am lovit de un zid şi la Consiliu şi la Guvern, ambele controlate politic de PDL. Sunt convins însă că lucrurile se vor schimba. Guvernul USL este orientat spre problemele oamenilor, iar în curând vom avea o nouă majoritate la Consiliu. Concret, există trei paşi majori care trebuie făcuţi: ştergerea penalităţilor RADET către ELCEN, realizarea serviciului integrat (producţie, transport, distribuţie) şi eficientizarea RADET, eventual prin delegarea serviciului integrat unui operator care este obligat să facă investiţiile necesare, activele rămânând publice (în proprietatea Municipalităţii).

AGERPRES: Aveţi în vedere realizarea de proiecte şi atragerea de fonduri europene şi în ce domenii?
Sorin Oprescu: Fondurile europene reprezintă o prioritate pentru mine, iar în acest mandat am realizat multe proiecte cu ajutorul fondurilor europene. De exemplu, pasajul subteran Piaţa Sudului va fi realizat în mare parte cu fonduri europene în valoare de circa 30 de milioane de euro. Mai mult, prin fonduri europene, la Spitalul Colentina se va finaliza modernizarea pavilionului de cercetare şi dezvoltare. Tot prin fonduri europene se vor construi şi se vor dota două ambulatorii la Spitalul de copii "Victor Gomoiu" şi Spitalul de ortopedie şi traumatologie "Foişor".
Cu siguranţă se putea şi mai bine de atât. Dar când apar interesele politice lucrurile încep să meargă mai greu. Am depus o serie de proiecte la Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului pentru aprobare. Sub presiunea mass-media şi după discuţii personale cu doamna ministru, acestea au fost aprobate. Aici mă refer la renovarea Casei Cesianu, a Observatorului Astronomic şi a Muzeului "Nicolae Minovici". Am încrederea că actualul guvern va aduce un suflu nou în privinţa absorbţiei de fonduri europene şi în privinţa colaborării cu autorităţile locale.

AGERPRES: Dacă veţi câştiga alegerile, cum veţi forma majoritatea în Consiliul General? Aveţi în vedere alianţe?
Sorin Oprescu: Principala mea preocupare nu este să formez majorităţi, să fac şi să desfac în Consiliu. De regulă, mă ţin departe de chiţibuşurile politice. Eu sunt dispus să colaborez cu toată lumea, indiferent de culoarea politică, atâta vreme cât interesul bucureştenilor este pus deasupra intereselor politice. Tocmai de aceea, alianţa mea este în primul rând cu bucureştenii, nu cu un partid politic sau cu altul.
Sigur, un oraş precum Bucureştiul nu poate fi administrat de un singur om. E nevoie de o echipă şi de o majoritate solidă pentru Bucureşti. Actuala majoritate PDL din Consiliu a fost mai preocupată de a-i pune beţe-n roate lui Oprescu, decât de a susţine proiectele bucureştenilor. Dacă ne uităm însă pe sondaje, USL va fi formaţiunea care va forma noua majoritate. Şi pot spune că acest lucru mă bucură, deoarece, până acum, doar USL şi-a exprimat intenţia clară şi fermă de a susţine proiectele pe care le propun pentru Bucureşti. Cred că acest parteneriat cu USL pentru bucureşteni este unul foarte benefic pentru dezvoltarea oraşului, cu atât mai mult cu cât avem un Guvern USL care a dat asigurări că sprijină proiectele Capitalei.

AGERPRES: Aveţi în vedere proiecte de anvergură care să propulseze Capitala în circuitul turistic european?
Sorin Oprescu: Turismul trebuie să fie nu numai sursa de imagine pozitivă, de reprezentare, ci şi una de venituri pentru bugetul local, aşa cum se întâmplă în toate oraşele mari ale lumii. Bucureştiul este poarta de intrare a ţării. Este cel mai puternic centru social, economic, politic şi cultural. Trebuie să fiu clar şi realist că nu putem vorbi de un turism adevărat în Bucureşti atât timp cât nu realizăm dezvoltarea şi modernizarea oraşului în toate dimensiunile lui. Primii paşi în acest sens au fost făcuţi prin finalizarea Stadionului Naţional şi a Centrului Vechi. Aceste investiţii atrag după ele dezvoltarea, iar acest lucru s-a putut vedea în cazul finalei Europa League. Milioane de persoane de pe întreg globul au văzut o altă faţă, frumoasă şi, de ce nu, surprinzătoare, a Bucureştiului şi a României. Mai mult, turiştii care au vizitat Capitala s-au simţit foarte bine, iar Centrul Vechi a fost atracţia principală. Turismul, aşadar, se obţine prin şi din dezvoltarea infrastructurii.

AGERPRES: Care sunt cele mai mari realizări ale mandatului - numiţi trei. Dar neîmpliniri?
Sorin Oprescu: În acest mandat, în ciuda crizei economice şi a frânarilor de serviciu, am reuşit să duc la bun sfârşit o serie de proiecte şi să demarez altele. Am preluat proiecte lăsate în paragină, precum Stadionul Naţional, Pasajul Basarab, Centrul Vechi, şi după ce am rezolvat cu blocajele am reuşit să le finalizez. Banii pentru aceste proiecte, dacă erau lăsate la nivelul anului 2008, riscau să fie risipiţi şi nu am vrut să-mi bat joc de bucureşteni.
Bătălia pe care nu am câştigat-o, dar să ştiţi că nu renunţ, este cu politizarea din administraţie. Bucureştiul, în ultimii 20 de ani, a fost victima războiului politic şi din această cauză oraşul a avut de suferit la capitolul dezvoltare şi modernizare. Suferinţa se amplifică în timpul anului electoral. Eu am simţit cel mai bine acest lucru, atunci când la ordinul politic multe iniţiative şi proiecte au fost stopate. Am încredere în bucureşteni. Oamenii văd cine sunt cei care înjură şi aruncă cu noroi şi cine sunt cei care muncesc şi care vor să facă ceva pentru oraş, să mişte lucrurile din loc. Oamenii văd care sunt cei care distrug şi care sunt cei care construiesc. AGERPRES/(AS - Sorin Peneş)
Notare
Comentarii
In momentul de fata nu sunt comentarii. Fiti primul care trimite unul!
Apasati aici pentru a trimite un comentariu
Citeste si...
Robert Negoiţă, candidatul USL la sectorul 3: Vreau să le demonstrez românilor că nu suntem o ţară de hoţi (interviu) Robert Negoiţă, candidatul Uniunii Social Liberale la funcţia de primar al sectorului 3 al Capitalei, afirmă, într-un interviu acordat AGERPRES, că doreşte să le demonstreze cetăţenilor, în cazul în care va câştiga mandatul pe 10 iunie, că "România nu este o ţară de hoţi", că este posibil să existe o...
Primarul Gheorghe Nichita: Am ca principal obiectiv consacrarea Iaşiului drept capitală regională (interviu) Primarul Gheorghe Nichita, aflat la cel de-al treilea mandat de edil al Iaşiului, a declarat, într-un interviu acordat AGERPRES, că îşi doreşte ca după finalizarea lucrărilor finanţate din fonduri europene, municipiul reşedinţă de judeţ să fie un oraş cu străzi moderne, o capitală culturală la nivel...
Candidaţii la Primăria Ploieşti, despre soluţiile pentru spitale, proiectele europene şi măsurile anticorupţie Cei 13 candidaţi pentru funcţia de primar al municipiului Ploieşti au răspuns întrebărilor AGERPRES referitoare la proiectele avute în vedere pentru Spitalul de Pediatrie şi cel Municipal, aflate în subordinea primăriei, şi soluţiile financiare pentru implementarea lor; cele mai importante trei proiecte...
Andrei Chiliman: Aproximativ 30% din bugetul Primăriei - alocat pentru proiecte de investiţii majore (interviu) Finalizarea procesului de reabilitare termică a blocurilor, demararea programului de anvelopare a caselor, finalizarea lucrărilor la cartierul de locuinţe sociale din zona Odăi şi începerea cât mai rapidă a lucrărilor la parcările subterane se numără printre principalele preocupări ale primarului sectorului...
Andrei Volosevici, candidat PDL la Primăria Ploieşti: Pentru primar toate proiectele sunt importante (interviu) Primarul municipiului Ploieşti, Andrei Volosevici, candidat din partea PDL pentru un nou mandat, declară într-un interviu acordat AGERPRES că şi-a propus, dacă va câştiga competiţia electorală, să reabiliteze hipodromul din oraş, să finalizeze programul de reabilitare termică a blocurilor şi problemele...
Tiberiu Marc, candidat USL la şefia CJ Sălaj: Propun un proiect pentru judeţ validat şi de partenerii europeni(interviu) Candidatul USL pentru preşedinţia Consiliului Judeţean Sălaj, social-democratul Tiberiu Marc, cel care ocupă şi în prezent această funcţie, apreciază, într-un interviu acordat AGERPRES, că proiectul strategic de dezvoltare demarat în cele două mandate anterioare este corect în termeni de planificare...