Cele mai citite
 


Mihai Şeitan: Rata medie de fertilitate la nivelul UE pentru perioada 2010-2060 este exagerat de pesimistă
marţi, 29 mai 2012   ::   0 Comentarii :: :: Stiri
 
Rata medie de fertilitate la nivelul Uniunii Europene de 1,46 naşteri/femeie, respectiv un număr mediu de 155.540 de naşteri pe an, în perioada 2010-2060, este o prognoză exagerat de pesimistă, a declarat, luni, Mihai Şeitan, coordonatorul proiectului "Evoluţia demografică pe termen lung şi sustenabilitatea sistemului de pensii", realizat de Centrul Român de Politici Economice (CEROPE).
"Analiza indicatorilor demografici în România pe perioada 1990-2010 scoate în evidenţă că, pentru perioada menţionată, numărul mediu anual de naşteri a fost de 234.700, la o rată medie de fertilitate de 1,36 naşteri/femeie. Putem fi de acord că din ce în ce mai puţine femei care ajung la vârsta reproducerii nasc ca în trecut. Păstrând neschimbată proporţia femeilor care nasc din totalul populaţiei, un calcul simplu arată că, aplicând acelaşi procent de circa 1,05% din totalul populaţiei, care reprezentau femeile ce au născut în perioada 1990-2010, la populaţia medie a intervalului 2010-2060, de 19,6 milioane de persoane, ar rezulta 205.800 de naşteri anual", a precizat Şeitan.
Acest aspect ar conduce la un număr total al naşterilor cumulate de 10,495 milioane pentru intervalul 2010-2060, adică cu peste 2,718 milioane în plus faţă de situaţia prognozată de studiul Comisiei Europene.
Coordonatorul proiectului consideră că proporţia femeilor care ar dori să nască ar putea să crească, odată cu ameliorarea condiţiilor socio-economice din România, comparativ cu perioada până în 2010.
"O creştere modestă, de la 1,05% la 1,2% din totalul populaţiei a femeilor care nasc ar rezulta într-un număr mediu anual de 235.200 de naşteri şi într-un număr cumulat de naşteri de 11.995.200 în intervalul considerat. O altă ipoteză este aceea că rata medie a fertilităţii, de 1,36 copii/femeie, realizată în perioada 1990-2010 în România, ar putea fi dusă la 1,46 naşteri, fapt care ar conduce la 224.571 de naşteri medii anuale şi într-un număr cumulat de naşteri de 11.453.121 pe intervalul 2010-2060. Orice ipoteză am avea în vedere, prognoza de numai 155.540 de naşteri pe an, avută în vedere în studiul Comisiei Europene, este exagerat de pesimistă", a explicat Mihai Şeitan.
Acesta a afirmat că există totuşi un anumit risc care poate face ca această prognoză pesimistă să se îndeplinească, şi anume faptul că cea mai mare parte a emigraţiei româneşti, peste 63% în anul 2010, o constituie femeile.
"Dacă la aceasta adăugăm că aproximativ 63,6% din totalul emigraţiei româneşti e reprezentată de persoane cu vârsta cuprinsă între 18 şi 40 de ani, adică tocmai perioada de fertilitate, obţinem imaginea unor naşteri care nu mai au loc sau au loc în străinătate. Acceptând cifra totală de decese înaintată de studiul Comisiei Europene, de 12,549 milioane, dar corectând cifra totală de naşteri la 10,495 milioane, ajungem la un spor natural negativ, pentru perioada 2010-2060, de numai 2,054 milioane de locuitori, faţă de un spor natural negativ de 4,772 milioane de locuitori, prognozat de Comisia Europeană", a subliniat coordonatorul proiectului.
Potrivit studiului, ţările din Uniunea Europeană pot să compenseze sporul natural negativ printr-o migraţie netă, un influx net de imigranţi. Studiul Eurostat prognozează că, la nivelul Uniunii Europene, întreg sporul negativ de 47,9 milioane de persoane va fi mai mult decât compensat printr-un influx net de 58,22 milioane de imigranţi.
"În primii ani după aderarea lor la Uniunea Europeană, ţări ca Grecia, Portugalia şi Spania au avut rate de migraţie netă nesemnificative. După această perioadă, migraţia netă în aceste ţări a crescut foarte mult, compensând scăderea naturală a populaţiilor autohtone. Acum, cele trei ţări au populaţii în continuă creştere, în pofida unui spor natural negativ. După părerea experţilor, acelaşi fenomen se poate petrece şi în România, pe măsură ce îşi va consolida economia şi statutul de membru al Uniunii Europene", a explicat Mihai Şeitan.
Cu toate acestea, coordonatorul studiului consideră nu este plauzibil ca România să atragă doar 18,4 imigranţi la mia de locuitori, adică de trei ori mai puţini, proporţional, decât Slovacia, de şapte ori mai puţini decât Cehia, de nouă ori mai puţini decât Grecia şi de unsprezece ori mai puţini decât Portugalia.
"Numai dacă avem în vedere potenţialul de imigranţi dinspre Republica Moldova, Ucraina, China şi alte ţări asiatice, răspunsul pare a fi negativ. O creştere modestă a ratei migraţiei nete, la numai 25 la mie sau 2,5% de locuitori s-ar traduce într-un influx total de imigranţi în România de 479.250 de persoane, iar o creştere a ratei la 40 la mie ar echivala cu un influx de 766.880 de persoane, ceea ce ar reduce din sporul natural negativ", a subliniat Mihai Şeitan.AGERPRES/(AS-Mariana Nica)
Notare
Comentarii
In momentul de fata nu sunt comentarii. Fiti primul care trimite unul!
Apasati aici pentru a trimite un comentariu
Citeste si...
Băsescu: Anul acesta, România nu are nevoie în mod cert de niciun euro de la FMI sau de la UE Preşedintele Traian Băsescu susţine că, în acest an, România nu are nevoie, "în mod cert", de niciun euro de la Fondul Monetar Internaţional sau de la Uniunea Europeană.
Frankfurter Rundschau: Nici urmă de valuri de imigranţi români şi bulgari de la 1 ianuarie în Germania Un val de plecări către locuri de muncă în Germania nu este de sesizat în România şi Bulgaria: avioanele, autobuzele şi trenurile către nord-vestul continentului nu au fost mai pline ca în alte dăţi înainte sau după Anul Nou, odată cu ridicarea definitivă a restricţiilor asupra accesului pe piaţa forţei...
România numără cele mai multe cazuri de tuberculoză din UE România este ţara care a înregistrat cele mai multe cazuri de tuberculoză la 100.000 de locuitori - 126,4 - potrivit datelor Centrului european pentru prevenirea şi controlul bolilor (ECDC), transmite luni ADN.es, precizând că Spania se află pe locul nouă - după România, Lituania, Letonia, Bulgaria,...
(Corespondenţă) Comisia Europeană salută unele aspecte din strategia naţională pentru romi elaborată de România Bruxelles, 23 mai - Trimisul special al Agerpres, Ionuţ Mareş, transmite: România se numără printre cele doar 12 ţări din Uniunea Europeană care au indicat în strategiile naţionale fondurile alocate pentru incluziunea romilor, a transmis miercuri Comisia Europeană, care salută totodată sprijinul pentru...
Marile companii farmaceutice fac testări clinice în ţări cu lacune în legislaţie, printre care şi România Marile companii farmaceutice conduc numeroase experimente clinice în străinătate, în ţări în care reglementările în domeniu sunt practic inexistente şi unde agenţia guvernamentală a SUA de protecţie a consumatorului, Food and Drug Administration /FDA/, nu ajunge, iar 'greşelile' sunt închise în mormintele...
Comunicat de presă - Societatea pentru Studiul Neuroprotecţiei şi Neuroplasticităţii (SSNN) A- XI-a ediţie a şcolii Internaţionale de Vară de Neurologie