Cele mai citite
 


Victor Tarhon, candidat PDL la şefia CJ Tulcea: Mai avem mult de lucru în judeţ (interviu)
miercuri, 30 mai 2012   ::   0 Comentarii :: :: Stiri
 
Candidatul PDL la preşedinţia Consiliului Judeţean Tulcea, Victor Tarhon, doreşte să finalizeze în următorii patru ani lucrările de reabilitare a 160 de kilometri de drumuri judeţene şi, într-un interviu acordat AGERPRES, referindu-se la problemele localităţilor tulcene, atrage atenţia asupra necesităţii continuării investiţiilor în infrastructura acestora.
În vârstă de 54 de ani, de profesie arhitect, Victor Tarhon este liderul organizaţiei judeţene a democrat-liberalilor şi vicepreşedinte al PDL, iar din 2008 ocupă funcţia de preşedinte al Consiliului Judeţean Tulcea.

AGERPRES: Care ar fi, în opinia dumneavoastră, priorităţile în privinţa infrastructurii din judeţ?
Victor Tarhon: Pentru că în anul 2008, în baza unui mega-grafic de dezvoltare, am început reabilitarea drumurilor judeţene nu pot să vorbesc decât despre această prioritate. Vom continua reabilitarea drumurilor judeţene şi, în măsura posibilităţilor, vom acorda sprijin pentru reabilitarea şi modernizarea drumurilor locale ce pot fi de interes comunal, orăşenesc. Avem în vedere şi reconstrucţia ecologică, dar în limitele competenţei, pentru că se ştie că suntem pro-activi şi am demonstrat că ne preocupă ceea ce înseamnă managementul deşeurilor atât în Delta Dunării, cât şi în zona de terasă a judeţului.

AGERPRES: Ce vă propuneţi pentru modernizarea şi dotarea unităţilor spitaliceşti, creşterea calităţii actului medical, în special în mediul rural?
Victor Tarhon: Trebuie să se înţeleagă mai întâi faptul că în România există legi care reglementează mai tot ce se întâmplă în viaţa cetăţenilor, iar pe cale de consecinţă avem legi care se preocupă de accesul la sănătate şi cine sunt responsabilii. În baza acestei legislaţii, Consiliul Judeţean are ca responsabilitate instituţia Spitalului Judeţean de Urgenţă. Celelalte unităţi spitaliceşti sunt o responsabilitate exclusivă a autorităţilor publice locale, în frunte cu primarii. Astfel că vă pot spune că Spitalul Judeţean trebuie modernizat atât din punct de vedere al infrastructurii spitaliceşti - şi avem o contribuţie importantă până acum de peste şase milioane de lei şi continuăm cu un program multianual care însumează peste 12 milioane de lei. Avem în acelaşi timp în vedere reabilitarea din punct de vedere structural a unităţii. S-a iniţiat deja un proiect în acest sens pentru accesarea unor fonduri europene de 15 milioane de lei în vederea anvelopării clădirii şi implicit pentru schimbarea faţadei şi realizarea unor intervenţii la acoperiş. În ceea ce priveşte dotarea, este un apanaj fie al ministerului de resort, fie al Consiliului Judeţean. Cum dotările sunt foarte costisitoare, iar bugetul judeţului este unul mic - printre ultimele din România ca şi cuantum - suportul nostru este în continuare Ministerul Sănătăţii. Cât timp acest minister va dezvolta programe care vor sprijini modernizarea unităţilor spitaliceşti din ţară, vom fi şi noi acolo.
În ceea ce priveşte asistenţa medicală în mediul rural, fiecare primar este fruntaş în satul său şi trebuie să aibă în vedere să atragă fonduri, să acceseze programe guvernamentale, soluţii care stau la îndemâna comunităţii locale şi a bugetului local. Un medic trebuie să fie atras, să fie ofertat, pentru a prefera o comunitate sau alta. În cei patru ani de zile, mă mândresc cu faptul că - este o componentă politică, e adevărat - s-a reuşit reorganizarea reţelei de sănătate şi s-au înfiinţat unele centre medicale de permanenţă atât în mediul rural, cât şi în oraşul Sulina. Nu am lăsat pe nimeni fără asistenţă medicală corespunzătoare. Da, avem o problemă pe care nu o rezolvă nici preşedintele actual, nici altul dacă ar fi în locul lui - aceea de a atrage specialişti în judeţul Tulcea, şi mă refer la cadre medicale cu studii superioare. În momentul de faţă, avem circa 75 de medici, din câte ştiu, iar necesarul ar fi de peste 150.

AGERPRES: Ce obiective prioritare veţi pune în practică dacă veţi câştiga un al doilea mandat la preşedinţia Consiliului Judeţean?
Victor Tarhon: Fireşte că mi-aş dori să continui reabilitarea drumurilor judeţene. E o chestiune de provocare, dacă vreţi, iar în acelaşi timp mă gândesc la o paralelă în timp - când romanii au cucerit Dacia, au făcut în primul rând drumuri pentru a ajunge mai curând la graniţe pentru schimburi comerciale sau pentru liniştirea unei stări de nervozitate a populaţiei. Noi acum nu ne gândim la conflagraţii, ci ne gândim că oamenii şi mărfurile trebuie să circule şi ce e mai frumos decât ca aceste drumuri - care sunt obligatoriu de întreţinut de autoritatea judeţeană - să fie precum foaia de hârtie şi să se circule în condiţii de siguranţă în principal şi apoi repede şi bine.
Programul meu este într-o continuă dinamică. În anul 2008, când am intrat în dialog cu primarii, m-am cutremurat şi am luat-o gospodăreşte cu specialiştii din Consiliul Judeţean şi am încropit o strategie de dezvoltare pe care nu am autentificat-o la un notar, nu am aprobat-o în nicio instanţă. În România nu se ocupă nimeni cu lucrul acesta, când în mod normal trebuia să avem o autoritate care să genereze o matrice pe care să o urmeze fiecare autoritate publică judeţeană şi, la un moment dat, ca într-un puzzle, având cele 41 de strategii judeţene, să avem o strategie naţională. Nu poţi să ai o strategie naţională într-o direcţie care să nu ţină cont de teritoriul naţional constituit din aceste timbre, care se numesc spaţii judeţene. Noi am făcut în "legea noastră", am stabilit priorităţile cu aparatul de specialitate al Consiliului Judeţean, ne-am pus de acord cu primarii şi ne-am apucat de treabă. Ne-am ocupat de reţeaua rutieră şi în paralel de reţeaua edilitară. Ne-am uitat unde avem alimentări cu apă, unde nu, unde sunt necesare dezvoltări ale alimentărilor cu apă, iar cel mai trist lucru constatat atunci a fost că nu avem canalizări. Din 133 de localităţi, în 2008 doar 20 aveau sisteme de canalizare complexe sau firave. Nu este normal, pentru că dacă nu ai canalizare nu poţi dezvolta anumite activităţi fie ele şi sociale, d-apoi economice. Mai avem mult de lucru!
Nu trebuie să neglijăm dotările social-culturale. Pentru că până la urmă o comunitate are nişte nevoi, începând de la creşă, grădiniţă, şcoală, un spaţiu pentru un cămin cultural în care să se găsească o bibliotecă, o sală de spectacole, un cabinet medical, o farmacie. Sunt foarte multe lucruri care trebuie să existe într-o unitate administrativ-teritorială oarecum independent de ce se întâmplă la centrul de judeţ sau în cel mai apropiat oraş sau municipiu. Dacă vom avea acea reorganizare administrativ-teritorială, noţiunile de Consiliu Judeţean şi judeţ vor dispărea şi se spune că unitatea de bază care va rămâne în acel moment va fi consiliul local sau primăria. Şi cred că fiecare unitate administrativ-teritorială trebuie să trăiască pe picioarele ei. O să mai avem, zice-se, o structură regională ce va fi undeva într-o localitate mult mai mare, dar care va fi poate la sute de kilometri faţă de aceste primării.

AGERPRES: Care consideraţi că sunt investiţiile necesare în judeţ?
Victor Tarhon: În primul rând, cele care să creeze locuri de muncă stabile. În aceşti patru ani, am reuşit să creez locuri de muncă, unele stabile, altele temporare, şi se ştie că, potrivit unei statistici întocmite la nivel guvernamental, anul trecut, Tulcea era pe poziţia a patra la nivel naţional în ceea ce priveşte crearea locurilor de muncă - 659, din care 235 ne aparţineau, fiind o rezultantă a investiţiilor din bani publici, respectiv drumurile. Însă important este să creezi facilităţi, să atragi capital autohton şi, de ce nu, străin şi să creezi activităţi economice care generează locuri de muncă stabile. În anul 2008, am spus că facem o dezvoltare durabilă a teritoriului şi am mai spus atunci că vom crea locuri de muncă. Am creat, dar nu după sufletul meu şi nu după necesar, pentru că ne uităm la ce înseamnă forţa activă, la rata şomajului şi ne mai uităm că avem foarte mulţi din aşa-zişii activi născuţi în judeţul Tulcea care lucrează în străinătate. Spuneam atunci că noi, PDL, am declanşat un program pentru întoarcerea tulcenilor acasă. Am reuşit, dar într-o foarte mică măsură şi sunt nemulţumit. Dar vreau ca cei care-mi analizează parcursul politic-administrativ să ţină cont şi de faptul că am avut o problemă - criza economică.

AGERPRES: Care credeţi că va fi viitorul proiectelor dumneavoastră dacă majoritatea în Consiliul Judeţean nu vă va fi favorabilă, iar alegerile parlamentare nu vor avantaja PDL?
Victor Tarhon: Cea mai bună soluţie pentru care lupt şi luptăm e aceea de a obţine, la fel ca în 2008-2012, cel puţin o majoritate simplă, fiindcă acest lucru fluidizează procesul de decizie şi de punere în practică a deciziilor. Vorbind de actorii politici în general din România, fie ei de la nivel naţional, fie de la nivel judeţean, se vede cu ochiul liber că atunci când se ajunge la a se discuta priorităţi părerile sunt împărţite. Sunt de acord că trebuie să existe o luptă a contrariilor şi că din aceasta se naşte progresul, cum spunea cineva, dar progresul apare atunci când această luptă este animată de bune intenţii şi nu de interese private sau de grup, pentru că atunci ele nu mai sunt interese de natură să însemne unitate în diversitate, ci sunt piedici forţate, fortuite de interesul abscons. Şi în aceste condiţii, mă interesează majoritatea simplă pentru a pune în practică ce promit sau mai bine spus - pentru că fug de verbul "a promite", acesta fiind compromis în politică - eu spun ceea ce cred că e de făcut în continuare. Şi când spun "cred" înseamnă că este opinia mea, sunt priorităţile mele. Dacă va veni altcineva în locul meu, priorităţile vor fi altele, dar problemele vor fi aceleaşi. AGERPRES/(A - Luisiana Bîgea)
Notare
Comentarii
In momentul de fata nu sunt comentarii. Fiti primul care trimite unul!
Apasati aici pentru a trimite un comentariu
Citeste si...
Horia Teodorescu, candidat USL la şefia CJ Tulcea: Am să încerc ca în comune să fie asigurată asistenţa medicală primară(interviu) Candidatul USL la preşedinţia Consiliului Judeţean Tulcea, deputatul Horia Teodorescu, a declarat într-un interviu acordat AGERPRES că, în cazul în care va câştiga competiţia electorală, îmbunătăţirea infrastructurii din mediul rural va fi o prioritate şi în aproape doi ani în toate comunele din judeţ...
Candidaţii la Primăria Ploieşti, despre soluţiile pentru spitale, proiectele europene şi măsurile anticorupţie Cei 13 candidaţi pentru funcţia de primar al municipiului Ploieşti au răspuns întrebărilor AGERPRES referitoare la proiectele avute în vedere pentru Spitalul de Pediatrie şi cel Municipal, aflate în subordinea primăriei, şi soluţiile financiare pentru implementarea lor; cele mai importante trei proiecte...
INTERVIU/Marius Vulpe (ANP):Oamenii ştiu să-şi ceară drepturile;1,6 milioane euro, amenzile aplicate de CEDO în 2016 Amenzile aplicate de CEDO României din cauza condiţiilor de detenţie s-au ridicat anul trecut la 1,6 milioane de euro, afirmă directorul general al Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor, Marius Vulpe, într-un interviu acordat AGERPRES, subliniind că suma totală, începând din 1990, este de peste...
Romeo Stavarache: Sunt adeptul paşilor mărunţi, făcuţi cu tenacitate şi responsabilitate pe termen mediu şi lung (interviu) Primarul municipiului Bacău, liberalul Romeo Stavarache, aflat la cel de-al treilea mandat ca edil, vorbeşte, într-un interviu acordat AGERPRES, despre ceea ce l-a determinat să ia decizia de a rămâne în continuare alături de băcăuani, despre atuurile care l-au ajutat să câştige, cu aproape un an în...
Bistriţa-Năsăud: "Locomotivele" partidelor pentru alegerile parlamentare - grupaj Atragerea înapoi în ţară a celor plecaţi în străinătate, problemele fermierilor şi ale agriculturii în general, dezvoltarea infrastructurii şi turismului din judeţul Bistriţa-Năsăud sunt principalele priorităţi pe care spun că le vor avea în vedere dacă vor ajunge în Parlamentul României candidaţii la...
Andrei Chiliman: Aproximativ 30% din bugetul Primăriei - alocat pentru proiecte de investiţii majore (interviu) Finalizarea procesului de reabilitare termică a blocurilor, demararea programului de anvelopare a caselor, finalizarea lucrărilor la cartierul de locuinţe sociale din zona Odăi şi începerea cât mai rapidă a lucrărilor la parcările subterane se numără printre principalele preocupări ale primarului sectorului...