Cele mai citite
 


(Corespondenţă) Comisia Europeană atrage atenţia asupra creşterii arieratelor autorităţilor locale din România
joi, 31 mai 2012   ::   0 Comentarii :: :: Stiri
 
Comisia Europeană a atras miercuri atenţia asupra creşterii arieratelor la nivelul autorităţilor locale din România, una din principalele explicaţii fiind slaba aplicare a legii finanţelor publice, şi a subliniat necesitatea unei analize detaliate a cauzelor acestei majorări.
Arieratele au început să crească din nou, în special la nivelul autorităţilor locale, precizează Comisia Europeană, în evaluarea programului naţional de reformă şi a programului de convergenţă ale României pe 2012, prezentată miercuri la Bruxelles. Valoarea arieratelor între 0 şi 360 de zile a crescut de la 3,1 miliarde de lei la sfârşitul lui februarie la 3,2 miliarde de lei la sfârşitul lui martie, din care arieratele la nivelul autorităţilor locale au crescut de la 1,4 miliarde de lei la sfârşitul lui februarie la 1,5 miliarde de lei la sfârşitul lui martie. Arieratele de peste 90 de zile au continuat să scadă de la începutul anului, ajungând la 914 milioane de lei la sfârşitul lui martie, din care 794 milioane sunt la nivelul autorităţilor locale.

Creşterea valorii arieratelor este cauzată în parte de slaba aplicare a legii finanţelor publice locale de către autorităţile locale. În timp ce guvernul central a alocat fonduri suplimentare autorităţilor locale pentru a le ajuta să-şi plătească arieratele, este necesară o analiză în detaliu a cauzelor acestor arierate şi aceasta va fi realizată de autorităţi în următoarele luni. Arieratele de peste 90 de zile din sectorul de sănătate au fost eliminate, însă autorităţile trebuie să monitorizeze şi să limiteze facturile restante de la Casa Naţională de Asigurări de Sănătate către spitale pentru a preveni o nouă acumulare (de arierate). Taxa clawback, ce a adus venituri de 282 de milioane de lei în primul trimestru din 2012, este aşteptată să ajute la a preveni o nouă acumulare de arierate în sector, se mai arată în evaluarea Comisiei Europene.

Arieratele companiilor de stat în sectorul de transport şi în cel energetic au continuat să scadă, iar pregătirile pentru restructurare, precum şi pentru privatizarea parţială sau totală continuă. Sunt implementate măsuri suplimentare pentru eficienţă într-o serie de mari companii de stat, pentru a reduce şi mai mult arieratele şi pentru a ţine sub control pierderile operative. Autorităţile s-au angajat la vânzarea unor cote de capital de la o serie de companii de stat majore. Au fost făcuţi paşi pentru îmbunătăţirea guvernanţei corporative şi a calităţii managementului. O nouă lege privind guvernanţa corporativă a fost adoptată în decembrie 2011, care ar trebui să faciliteze introducerea de management privat în companii cu peste 20 de angajaţi şi cu o cifră de afaceri de peste un milion de lei.

Bruxellesul precizează că România a trimis programul naţional de reformă la 23 aprilie şi programul de convergenţă la 11 mai. Ambele programe reflectă obiectivele şi acţiunile cerute în conformitate cu programul de reformă economică agreat cu guvernul român pentru scopurile asistenţei financiare a UE, se arată în raport.

Previziunile macroeconomice pe care se bazează programul de convergenţă sunt plauzibile, notează CE. Atât previziunile de primăvară ale Comisiei Europene pentru 2012, cât şi programul de convergenţă prevăd o reducere a ritmului de creştere a PIB în acest an la 1,4%-1,7%. Principalul motor de creştere în perioada prognozată este cererea internă, în timp ce exporturile nete contribuie negativ la creşterea PIB. Creşterea PIB pentru 2013-2015 este aşteptată să se accelereze şi să depăşească potenţialul PIB estimat de Comisie. Previziunile privind inflaţia pentru 2011-2012 sunt similare pentru programul de convergenţă şi pentru Comisie. Pentru 2013, Comisia anticipează o uşoară accelerare a inflaţiei, în timp ce programul de convergenţă anticipează o stagnare. Programul de convergenţă anticipează o uşoară scădere a inflaţiei pentru 2014-2015.

Programul de convergenţă urmăreşte atingerea unei ţinte de deficit sub 3% din PIB, în linie cu recomandările oferite României de Consiliu în cadrul procedurii de deficit excesiv. Pentru a atinge acest obiectiv, România urmăreşte o combinaţie între scăderea cheltuielilor şi creşterea veniturilor, notează CE.

În privinţa sectorului bancar românesc, acesta a rămas solid, în pofida deteriorării continue a calităţii activelor, care a continuat să aibă un impact nefavorabil asupra profitabilităţii. Capitalizarea sectorului bancar s-a ameliorat cu aproape un punct procentual (până la 14,5%) la finalul anului 2011, comparativ cu trimestrul anterior, şi a rămas la niveluri sigure, ca urmare a sprijinului oferit de acţionari, în special de băncile-mamă din zona euro. Totuşi, subliniază Comisia, în viitor sunt de aşteptat presiuni suplimentare ale pieţei asupra capitalizării sectorului bancar, în special în ceea ce priveşte instituţiile mici de credit fără o bază puternică de acţionari.

Ca o condiţionalitate a programului, autorităţile au adoptat, cu o oarecare întârziere, legislaţia privind atribuţiile băncii-punte şi alte măsuri, ca şi amendamente la legislaţia privind fondul de garantare a depozitelor. Mai mult, a existat o anumită întârziere în alinierea legislaţiei privind falimentul companiilor de asigurări la legislaţia naţională privind falimentul. S-a convenit ca legislaţia modificată să fie trimisă Parlamentului până la finalul lui 2011, dar acest lucru nu s-a întâmplat decât în ianuarie 2012. Legea trebuie să intre în vigoare până la finalul lunii octombrie 2012 pentru a se încadra în termenul limită inclus în program.

Ţinta de la finalul anului 2011 privind absorbţia a 2,1 miliarde de euro din fondurile europene a fost atinsă, întrucât absorbţia cumulată pentru fonduri structurale şi de coeziune şi pentru fonduri agricole a fost de 3,275 miliarde euro la 31 decembrie 2011. Totuşi, încă sunt necesare eforturi semnificative pentru atingerea ţintei pentru 2012 (8 miliarde de euro pe bază cumulativă). O serie de măsuri luate sau care vor fi puse în aplicare includ un plan ajustat de acţiuni prioritare, 'foi de parcurs' specifice privind Fondul Social European, un cod de conduită pentru personalul ce lucrează cu fonduri europene, limitarea la 45 de zile lucrătoare a procesului de prelucrare a cererilor de rambursare, consolidarea capacităţii administrative şi semnarea unor memorandumuri de înţelegere pentru primirea de asistenţă tehnică de la instituţii specializate (Banca Europeană de Investiţii, Banca Mondială şi Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare).AGERPRES/(Ionuţ Mareş, Tudor Martalogu)
Notare
Comentarii
In momentul de fata nu sunt comentarii. Fiti primul care trimite unul!
Apasati aici pentru a trimite un comentariu
Citeste si...
RETROSPECTIVA SÃPTÃMÂNII 9 - 15 MAI Economia românească traversează o revenire ciclică sprijinită de cererea internă puternică astfel încât creşterea PIB ar urma să atingă 4,2% în 2016, principalele riscuri la adresa perspectivei fiind incertitudinile electorale şi cele externe, arată experţii FMI într-un raport elaborat în urma consultărilor...
Acordul cu FMI ar putea fi prelungit cu 3 luni (sinteză) Delegaţia Fondului Monetar Internaţional (FMI) va cere board-ului prelungirea acordului stand-by de tip preventiv încheiat cu România cu trei luni, a declarat, marţi, într-o conferinţă de presă, Erik de Vrijer, şeful misiunii FMI în România.
(Corespondenţă) Comisia Europeană salută unele aspecte din strategia naţională pentru romi elaborată de România Bruxelles, 23 mai - Trimisul special al Agerpres, Ionuţ Mareş, transmite: România se numără printre cele doar 12 ţări din Uniunea Europeană care au indicat în strategiile naţionale fondurile alocate pentru incluziunea romilor, a transmis miercuri Comisia Europeană, care salută totodată sprijinul pentru...
Programul de convergenţă - construcţia bugetară Construcţia bugetară pe orizontul de timp 2011-2014 a fost configurată în condiţiile consolidării conceptului de guvernanţă economică lansat la nivel european, care cuprinde un amplu pachet legislativ, ce va introduce mai multă disciplină şi rigoare în procesele macroeconomice din ţările membre ale UE...
INTERVIU/Petrescu (Poşta Română): Dacă nu aveam ghiulele de picior, indicatorii economici arătau mult mai bine Poşta Română va contracta în cel mult două luni un credit de 46,1 milioane de euro de la Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD) pentru realizarea unor investiţii în platformele IT&C, care au o vechime de peste 10 ani, dar şi într-un centru de sortare automatizat la Otopeni, a declarat...
INTERVIU Ponta: Am învăţat destule din trecut, ca să nu pierdem a treia oară prezidenţialele Premierul Victor Ponta vorbeşte, într-un interviu acordat luni AGERPRES, despre impactul reducerii CAS şi poziţia clasei politice faţă de această măsură, despre creşterile de pensii şi salarii din 2015, dar şi despre desemnarea comisarului european din partea României.