Cele mai citite
 


Sindromul de apnee - hipopnee în timpul somnului
miercuri, 28 ianuarie 2009   ::   0 Comentarii :: :: Articole medicale, Somnul
 

Episoadele de sforait sunt asociate cu perioade de "linişte", de oprire a respiraţiei (apnee), a căror durată variază de la 10 secunde până la 1 minut.

Simptome:

-                Sforăit frecvent - episoadele de sforăit sunt asociate cu perioade de "linişte", de oprire a respiraţiei (apnee), a căror durată variază de la 10 secunde până la 1 minut; la sfârşitul fiecărei perioade de apnee, urmează un sforăit puternic, ce dă impresia de "salvare de la înec", insoţit de gemete şi uneori cuvinte de neînţeles; de reţinut că nu orice pacient care sforăie suferă şi de apnee precum şi că nu în toate cazurile de apnee-hipopnee în somn, episoadele de apnee sunt urmate de un sforăit "spectaculos", aşa cum a fost descris aici;
-                Apnee - constă în întreruperea periodică a respiraţiei în timpul somnului sau în respiraţia de tip "salvare de la înec"; există mai multe forme de apnee: centrală, caracterizată de lipsa mişcărilor diafrgmului şi a musculaturii respiratorii accesorii, obstructivă, caracterizată de prezenţa mişcărilor diafrgmului şi a musculaturii respiratorii accesorii dar fară schimburi de gaze respiratorii datorită blocării căii aeriene superioare şi mixtă având atât componente de tip central cât şi periferic;
-                Hipopnee - diminuarea fluxului respirator de până la 50% însoţită de desaturarea periferică în oxigen de peste 4%;
-                Somnolenţă diurnă - oboseală cronică; somnolenţa este tendinţa de a adormi fără a exista intenţia acestui lucru; pacientul poate "aţipi" în orice moment, în orice situaţie: când este aşezat, când citeşte, cţnd se uită la televizor, la birou, ca asistent la conferinţe sau ca spectator atunci când se stinge lumina, inclusiv - şi acesta este cea mai periculoasă circumstanţă - când conduce un autovehicul; somnolenţa diurnă presupune o limitare importantăsocială şi profesională, din ce în ce mai blamată, aşa încât mulţi pacienţi încearcă să ascundă pe cât posibil suferinţa lor la locul de muncă; există însă studii asupra rolului determinan în accidentele de circulaţie, feroviare şi chiar aeriene.
-                Somn insuficient - un somn puţin reparator, cu senzaţia de "zăpăceală" şi lentoare la trezire, dureri de cap matinale, uscăcinea gurii şi mici dificultăţi la înghiţire ce dispar de la sine în cursul zilei ;
-                Mişcări bruşte în somn - frecvent însoţite de treziri de scurtă durată la sfârşitul fiecărui episod de apnee şi de un sforăit "spectaculos" ce pot face ca partenerul de viaţă să vrea să doarmă în alt pat sau chiar în altă cameră!!!;
-                Cefalee - întâlnită şi în sforăitul simplu este durerea de cap la deşteptare, numită şi cefalee matinală;
-                Tulburări de dinamică sexuală - la fel ca şi în sforăitul simplu, se datorează scăderii secreţiei nocturne de testosteron, la rândul său cauzată de diminuarea nivelului de oxigen din sânge.
Diagnostic:
Diagnosticul sindromului de apnee-hipopnee în timpul somnului (SAHS) se stabileşte pe baza simptomatologiei clinice comentată în mare măsură la sforăitul simplu, atât cea diurnă (cefalee, hipersomnie, modificări comportamentale, etc.) cât şi nocturnă (sfărăit puternic, episoade de apnee, mişcări corporale bruşte,etc.). Acest diagnostic prezumptiv trebuie însă susţinut de studiul polisomnografic sau poligrafic al respiraţiei în timpul somnului, pentru a cuantifica episoadele de apnee şi repercursiunile lor asupra întregului organism.
Tratament:
Medical
-          Evitarea tuturor factorilor de risc; aproape întotdeauna recomandăm:
-          Suprimarea consumului de alcool;
-          Renunţarea la medicamentele hipnotice (somnifere);
-          Evitarea creşterii în greutate;
-          Renunţarea la fumat;
-          Evitarea medicaţiei beta-blocante.
-          Dacă procentul de oxigen în singele periferic scade cu peste 4%, recomandăm oxigenoterapie cu titrul adecvat pacientului, administrată printr-un dispozitiv nazal.
Instrumental
CPAP (Continious Positive Airwai Pressure) - Este tratamentul de elecţie la pacienţii cu SAHS şi apnee mixtă severă; de multe ori este soluţia terapeutică cea mai sigură şi eficientă; constă dintr-un mic compresor ce trimite printr-un tub aer cu o presiune determinată către o mască care se adaptează pe faţă, similără cunoscutei măşti de oxigen, în scopul învingerii obstrucţiei căii aeriene superioare; toleranţa individuală la această modalitate terapeutică este foarte variată;
Unii pacienţi prezintă o bună toleranţă fizică şi psihologică în timp ce alţii nu suportă masca, deoarece le determină leziuni cutanate faciale sau le induce o stare de anxietate / disconfort purtarea acesteia pe timpul nopţii; presiunea aerului utilizat este determinată de medicul specialist, în baza studiului polisomnografic realizat în prealabil;
In cazurile de SAHS sever, majoritatea pacienţilor relatează, în pofida disconfortului asociat aplicării măştii în timpul somnului, o ameliorare importantă a simptomatologiei diurne, descriindu-se mai "treji" şi cu mai multă vitalitate; de reţinut că înaintea utilizării oricărui echipament de aer sub presiune, trebuie realizat un studiu minuţios al fluxului respirator nasal, pentru a se elimina din calcul o eventuală patologie obstructivă nasală ce ar creşte artificial presiunea efectivă a aerului administrat;
Sunt descrise situaţii de intoleranţă la masca din latex sau la dispozitivele denumite "inteligente", care nu au un regim de funcţionare continua ci adaptează fluxul de aer în funcţie de cererea de oxigen sau de presiune; lor li se pot adăuga şi instalaţii de umidificare pentru a preveni uscăciunea mucoaselor în timpul nopţii.
Chirurgical
Are drept scop eliminarea cauzei obstructive; în anumite situaţii, pacienţii nu tolerează masca CPAP (permeabilitatea nazală este mult diminuată şi implicit presiunea efectivă a aerului administrat trebuie să fie destul de ridicată). Acesta este motivul pentru care înaintea prescrierii unui aparat de presiune continuă, trebuie realizată o examinare ORL exhaustivă care să evidenţieze localizarea obstrucţiei pe căile aeriene superioare.
1.       Uvulopalatofaringoplastia. Constă din rezecţia parţială a palatului moale, amigdalelor, uvulei şi a pilierilor. Nu se abordează obligatoriu toate structurile amintite indiferent de patologia prezentă ci se adaptează intervenţia la cazul concret. Poate fi realizată independent sau asociată altor intervenţii, în funcţie de tipul şi localizarea obstrucţiei. Ca orice intervenţie chirurgicală presupune o serie de riscuri ce trebuiesc bine evaluate în prealabil. Poate fi realizată în variantă clasică sau cu laser. În tratamentul sforăitului simplu, are o rată ridicată de eficacitate (90%)iar în SAHS de 55-60%.
2.       Chirurgia nazală. Are drept obiectiv corectarea septului deviat, extirparea polipilor sau a tuturor acelor cauze anatomice sau funcţionale ce reduc fluxul respirator nazal. Inaintea oricărui tip de chirurgie nazală trebuie realizat un studiu rinimanometric, pentru a determina fluxurile şi rezistenţele nazale existente în condiţii bazale şi după administrarea de vasoconstrictoare.
3.       Chirurgia palatului moale cu radiofrecvenţă. Este o tehnică modernă ce constă în aplicarea pe palatul moale (se poate utiliza şi la cornete) a unui electrod prin care trece un curent de radiofrecvenţă. Urmare a acetui fapt, apare o reducere a masei palatului moale însoţită de scăderea elasticităţii şi a volumului acestuia. Se poate realiza cu anestezie locală iar gradul de disconfort al pacientului este minim. În cazuri selecţionate este la fel de eficientă ca şi tehnicile convenţionale iar riscurile cgirurgicale sunt mult diminuate.
Prin acestă tehnică se aplică energia de radiofrecvenţă pentru a transforma lichidul dintre terminalul de lucru şi ţesut într-un strat de vapori ionizaţi, denumit plasmă. Particulele încărcate de plasmă determină dezintegrarea moleculă cu moleculă a ţesutului tratat. Deoarece efectul se produce iniţial doar în stratul superficial al ţesutului, în zona din jurul locului de aplicare a electrodului şi pentru că ulterior acest tip de coagulare submucoasă a structurilor palatului moale se realizează la o temperatură scăzută, leziunile termice şi implicit durerea sunt minime.
Notare
Comentarii
In momentul de fata nu sunt comentarii. Fiti primul care trimite unul!
Apasati aici pentru a trimite un comentariu
Citeste si...
Cum să scapi de sforăit Sforăitul (RONHOPATIA CRONICĂ) este o conditie patologică aproape nelipsită vieţii omului modern, a cărei frecvenţă creşte cu înaintarea în vârstă. Sforăitul constă dintr-un zgomot respirator ce apare în timpul somnului de zi sau de noapte. Acesta este produs în mare măsură de vibraţia palatului moale...
Proiect: Cei care suferă de apnee în somn au nevoie de un aviz medical pentru obţinerea permisului auto Candidaţii la concursul pentru obţinerea permisului auto sau conducătorii auto pentru care există suspiciuni de sindrom de apnee moderată sau severă în somn de tip obstructiv se supun unei consultaţii medicale, pentru obţinerea unui aviz autorizat, înainte de eliberarea sau reînnoirea permisului de conducere...
Florin Mihălţan (SRP): Şoferii care adorm la volan ar trebui ajutaţi să-şi trateze boala gratuit Preşedintele Societăţii Române de Pneumologie (SRP), profesor doctor Florin Mihălţan, recomandă implementarea unei directive europene care prevede ca şoferii care adorm la volan, din cauză că suferă de sindromul de apnee în somn, să fie ajutaţi de stat să-şi trateze această boală, care poate cauza inclusiv...
Se înfiinţează prima asociaţie a pacienţilor care se suferă de tulburări de somn Bucureşti, 25 ian /Agerpres/ - Prima asociaţie de pacienţi care suferă de tulburări ale somnului - Asociaţia Naţională de Somnologie - a fost înfiinţată de Sănătatea Media Group şi are ca principal scop informarea şi sprijinirea persoanelor cu tulburări de somn: sforăit, sindrom de apnee în somn, apnee...
Conferinţă de somnologie, organizată la Cluj-Napoca Cluj-Napoca, 13 apr /Agerpes/ - Medicii de la Spitalul Clinic de Pneumomoftiziologie 'Leon Daniello' din Cluj-Napoca organizează, de joi până sâmbătă, o conferinţă de somnologie, specializare care deocamdată nu este recunoscută în România. Specialiştii spun, însă, că prin intermediul acestei specializări...