Cele mai citite
 


Dermatite frecvente la nou născuți și sugari – II
luni, 23 noiembrie 2009   ::   3 Comentarii :: :: Pediatrie, Articole medicale, Dermatologie, Alergologie si Imunologie
 

 

Abordarea actuală a dermatitelor din primul an de viaţă este una complexă, ce vizează alături de o terapie activă, o îngrijire corespunzătoare a tegumentului nou-născutului şi sugarului, ţinând cont de particularităţile fiziologice ale acestuia la această vârstă.

 

 

Dermatita atopică (eczema constituţională)
 
Este o afecţiune cutanată cu incidenţă în creştere, ce evoluează cronic, în puşee, cu perioade de remisiune completă sau parţială, având o etiopatogenie complexă, în care rolul principal îl are interacţiunea factorului genetic (pattern poligenic ) cu factorii de mediu. Boala apare la indivizii care au predispoziţie genetică (transmitere autozomal dominantă cu penetranta variabilă) de a dezvolta afecţiuni alergice (astm bronşic, rinită, conjunctivită alergică), aşa numitul teren atopic.
În patogenie, contribuie pe de o parte disfuncţia imună celulară corelată cu o rată crescută de infecţii (scăderea activităţii celulelor imune, perturbări cantitative şi calitative ale populaţiei limfocitare cu modificarea raportului LTh1/LTh2, funcţie de fazele evolutive ale bolii) alături de alte anomalii imunologice (eliberarea în cantităţi crescute de mediatori chimici-citokine,implicaţi în inflamaţie şi sinteză crescută de anticorpi tip IgE-reagine, markeri importanţi pentru atopie în 85% din cazuri), iar pe de altă parte alterări ale funcţiei de barieră cutanată prin tulburări funcţionale epiteliale, sinteza inadecvată a ceramidelor (structuri lipidice ce menţin starea de hidratare optimă a pielii), având drept consecinţă o creştere a susceptibilităţii (reactivităţii) tegumentare la factorii de mediu endogeni şi/sau exogeni cu potenţial iritativ şi/sau alergizant (alergene alimentare, aeropurtate, diverşi agenţi infecţioşi, o serie de medicamente).
De asemenea, se produc pierderi transepidermice crescute de apă, conducând la apariţia xerozei (uscăciunii) cutanate severe şi constante în tabloul clinic al bolii, interesând aproape complet tegumentul, expunându-l suplimentar, prin porţile de intrare create de fisuri la infecţii bacteriene locale, colonizarea cu stafilococ auriu a leziunilor fiind un fenomen obişnuit.
De obicei manifestările clinice debutează după vârsta de 4 luni (există un risc mai scăzut la sugarii alimentaţi natural), morfologia şi localizarea leziunilor eczematoase fiind dependente de vârsta la care survine boala şi de gradul de activitate a acesteia. Astfel, în această perioadă îmbrăca aspectul unei eczeme acute, cu leziuni eritematoedematoase exudative situate la nivelul feţei (ăn special obraji,frunte) - bilateral, simetric, dar şi la scalp (scuame pitiriaziforme pe fondul unui eritem discret şi cruste hemoragice, secundare gratajului). Respectă de obicei zona scutecelor şi aria periorală. Mai pot interesa trunchiul şi zonele de extensie ale membrelor.
Există şi o serie de forme clinice particulare cu localizări variate, şi anume : pavilion auricular, zona retroauriculară (bilateral, cu eritem intens, difuz, edem, escoriaţii şi fisuri), semimucoasa buzelor-cheilita uscată (cu leziuni eritematoscuamoase, fisurate, intens pruriginoase, cu extensie periorală), pulpele digitale (pulpita fisurară cu progresie către feţele dorsale ale degetelor şi repliurile unghiale cu modificări distrofice unghiale), localizări plantare(cu leziuni eczematoase şi buloase datorate suprainfecţiei cu streptococ hemolitic de grup A).
 
În afara semnelor cutanate specifice se pot asocia şi alte semne indirecte ce pledează pentru boala: paloare tegumentară, interlinia păroasă a fruntii jos situată, alopecie triangulară în zona temporală, păr fragil, uscat, mat, distrofie unghială, accentuarea pliurilor palmare, descuamare palmoplantară, pitiriazis alb, pliu suplimentar la nivelul pleoapei inferioare (semnul Dennie-Morgan), keratoza pilară (mici papule foliculare, aspre la palpare), buze uscate şi fisurate, pigmentare perioculară, accese de hipersudoraţie.
 
Pruritul e simptomul principal al bolii, are caracter intermitent în cursul zilei dar se agravează vesperal şi în cursul nopţii, fiind însoţit de excoriaţii şi leziuni eroziv-crustoase, frecvent impetiginizate, iar în timp de leziuni de tip prurigo şi lichenificare (îngroşare a tegumentului). E de remarcat faptul că cei afectaţi de dermatita atopică prezintă un risc crescut de a dezvolta şi alte afecţiuni cu mecanism alergic: urticarie şi/sau edem Quincke, reacţii anafilactice acute la alimente, întepături de insecte, alergii de contact, rinita şi conjunctivita alergică, astm bronşic.
Complicaţiile bolii sunt reprezentate în primul rând de infecţii (bacteriene, virale, micotice), ce nu numai că îmbracă forme severe de manifestare, însă agravează tabloul clinic al dermitei, acţionând atât ca factori alergizanţi cât şi prin potentarea fenomenelor inflamatorii locale. Dintre agenţii bacterieni, cel mai frecvent incriminaţi sunt stafilococul auriu (prezent în mod obiţnuit la nivelul tegumentului afectat) ţi streptococul beta hemolitic de grup A, ce determină local pustulizări, impetiginizări, leziuni buloase, infecţii profunde, hipodermice cu evoluţie rapid progresivă în absenţa unei antibioterapii eficace.
Leziunile determinate de infecţiile virale precum papilomavirusuri-veruci vulgare, respectiv poxvirusuri-molluscum contagiosum sunt adesea multiple, diseminate, având caracter recurent, iar cele provocate de virusul herpetic şi /sau vaccinal iau forme grave de manifestare: primoinfecţie herpetică severă dar şi infecţie herpetică diseminată-eczemă herpeticum sau infecţie vaccinală diseminată -eczemă vaccinatum(prin contaminare cu virus vaccinal), ce debutează brusc cu febră mare, alterarea importantă a stării generale şi apariţie de noi leziuni de tip papuloveziculos ce se transformă rapid în leziuni pustuloase(ombilicate central), constituind tabloul clinic al aşa - numitei pustuloze varioliforme Kaposi-Juliusberg.
Se asociază frecvent adenopatia regională. În absenţa instituirii promte a terapiei adecvate evoluţia poate fi letală prin complicaţiile pe care le poate determina(meningoencefalite,bronhopneumonii virale). Alte complicaţii posibile sunt:generalizarea bolii(eritrodermizare),sindromul paloare-hipertermie,subdezvoltare staturoponderala(favorizată de regimurile hipoalergenice restrictive).
 
Evoluţia clinică- în această perioadă e influenţată negativ de prezenţa infecţiilor, mai ales respiratorii, apariţia dentiţiei, modificări climatice (schimbări bruşte ale temperaturii,temperaturi extreme) dar şi de alergene din mediu. De menţionat faptul că la o parte din cazuri se produc remisiuni complete până la vârsta de 18 luni-2ani, altele evoluează până în jurul vârstei de 5ani, existând un risc de reapariţie în adolescentă sau la vârstă adultă.
 
Factorii de prognostic prost sunt:
·         gravitatea şi extensia bolii
·         istoricul familial de atopie
·         asocierea cu astm bronsic
·         rinita alergică
·         manifestări oculare(blefarite, keratoconjunctivite, keratoconus)
 
În ce priveşte terapia acestei afecţiuni trebuie urmărite mai multe obiective pentru menţinerea sub control a bolii (prevenţia puşeelor şi prelungirea perioadelor de remisiune), şi anume:
1.       refacerea permanenta a functiei de bariera cutanata prin utilizarea constanta,zilnica,imediat dupa baie,pe tegumentul umed,a emolientului adecvat(formula hipoalergenica,fara parfum si conservanti),de cele mai multe ori scazandu-se necesarul terapiei topice active
2.       baia să fie facută cu apă calduţă, cu agenţi de spălare bine toleraţi, hipoalergenici (fără săpunuri alcaline), evitându-se traumatizarea pielii
3.       evitarea contactului tegumentului cu agenţi iritativi precum: detergenţi (lenjeria să fie bine clatită), balsamuri pentru rufe, materiale sintetice, lână, solvenţi lipidici
4.       evitarea atmosferei uscate, a stimulilor care produc hipersudoraţie-căldură excesivă ambientală, îmbrăcămintea ocluzivă, mai ales pe parcursul nopţii, ce amplifică pruritul şi fenomenele inflamatorii locale
5.       locuinţa să fie bine aerisită
6.       terapia activă topică şi/sau sistemică-dermatocorticoizi, antihistaminice sedative, antibiotice, antivirale, e necesară în timpul puţeelor eczematoase şi vizează atât combaterea inflamaţiei şi complicaţiilor locale, dar şi controlul simptomatic al bolii. Utilizarea dermatocorticoizilor trebuie făcută cu multă prudenţă, optând pentru cel mai puţin potent care controlează fenomenele inflamatorii
7.       identificarea şi eliminarea factorilor trigger-declansatori ai puşeelor eczematoase:
·         focarele infecţioase-bacteriene, parazitare, micotice
·         alergene alimentare (cel mai frecvent incriminate sunt laptele de vacă, ouăle, soia, grâul, arahidele, nucile, produsele conservate) - sunt indicate formule de lapte hipoalergenice; nu se recomandă dietele restrictive severe ce pot determina deficiente nutriţionale
·         aeroalergene: acarieni de praf, mucegaiuri, peri de animale
 
De asemenea, trebuie adaptată forma galenică (cremă, unguent, emulsie, loţiune) funcţie de faza evolutivă a leziunilor, aplicarea să se facă pe perioade cât mai scurte, suprafeţe tegumentare reduse, urmând o schemă individuală dependentă de vârsta, localizarea şi gradul de extensie a bolii. Această conduită scade riscul de apariţie a reacţiilor adverse locale şi/sau sistemice ale acestora (atrofie cutanată, teleangiectazii, leziuni purpurice, potenţarea infecţiilor, tahifilaxie, supresieadrenala, etc.).
Imunomodulatorii topici (pimecrolimus, tacrolimus), alternativă a dermatocoizilor cu toleranţă mai bună şi reacţii adverse minore nu sunt indicate la nou-născuti şi sugari.
 
 
Dr. Simona ALEXANDRESCU
Medic specialist dermatologie
MEDCENTER Bucuresti Victoriei
021.311.06.40

 

Notare
Comentarii
feriti-va sa mergeti la aceasta doctora, trateaza totul cu superficialitate si da diagnostice aiurea.

de Ioana
Incercati Dermobacter. Eu il folosesc pentru bebe la recomandarea pediatrului. Se poate folosi incepand de la 1 luna. Rezultate foarte bune si sunt foarte multumita.

de constantin daniela
e o doctorita foarte buna. are rabdare, iti acorda atentie, e foarte preocupata pentru a-ti pune un diagnostic corect si a te trata corespunzator.
membrii ai familiei mele au avut diverse probleme dermatologice pentru care am apelat la dansa si de fiecare data am fost foarte multumiti,rezultatele fiind vizibile rapid si s-au si mentinut in timp.

Apasati aici pentru a trimite un comentariu
Citeste si...
DERMATITE FRECVENTE LA NOU NĂSCUŢI ŞI SUGARI: Dermatita atopică Dermatita atopică (eczema constituţională), afecţiune cutanată cu incidenţă în creştere, ce evoluează cronic (ani), în pusee, cu perioade de remisiune completă sau parţială, având o etiopatogenie complexă, în care rolul principal îl are interacţiunea factorului genetic (pattern poligenic ) cu factorii...
DERMATITE FRECVENTE LA NOU NĂSCUŢI ŞI SUGARI: Dermatita seboreică şi cea de scutec Abordarea actuală a dermatitelor din primul an de viaţă e una complexă, ce vizează alături de o terapie activă, o îngrijire corespunzătoare a tegumentului nou-născutului şi sugarului, ţinând cont de particularităţile fiziologice ale acestuia la această vârstă. (în special suprafaţa cutanată mică în...
Dermatite frecvente la nou născuți și sugari – I Abordarea actuală a dermatitelor din primul an de viaţă este una complexă, ce vizează alături de o terapie activă, o îngrijire corespunzătoare a tegumentului nou-născutului şi sugarului, ţinând cont de particularităţile fiziologice ale acestuia la această vârstă.
Alergia mai agresivă ca niciodată Caracteristici generale Ne aflăm într-un secol aflat sub amprenta poluării, a stresului, a luptei cu timpul, a obsesiei igienice şi a egocentrismului dus la limitele de sus ale materialismului. Toate aceste direcţii sfâşie efectiv fiinţa umană în toate felurile, motiv pentru care organismul biologic...
Cazurile de alergii, în creştere Bolile alergice devin de la an la an mai frecvente, în prezent estimându-se că aproximativ 20% din populaţia mondială şi 25% din cea europeană suferă de astfel de afecţiuni, informează Gral Medical,
ALERGIA ALIMENTARA Orice aliment poate cauza o reacţie alergică, multe din alergiile alimentare apărând în primii ani de viaţă. Ingestia anumitor alimente la un individ alergic poate determina rapid manifestări cutanate, respiratorii, gastrointestinale sau chiar anafilaxie.