Cele mai citite
 


Munca în schimburi alternante – aspecte sociale şi medicale
joi, 21 ianuarie 2010   ::   0 Comentarii :: :: Articole medicale, Somnul
 

Munca în schimburi alternante (MSA) reprezintă o modalitate de organizare în timp a activităţilor profesionale a muncitorilor sau a echipelor de muncitori.

 Această modalitate a fost impusă din următoarele motive principale:

·         tehnice (larga răspândire a producţiei automatizate şi mecanizate care necesită funcţionare şi supraveghere continuă)
·         economice (creşterea productivităţii muncii prin utilizarea deplină a utilajelor în cele 24 ore ale unei zile, dorinţa angajatorului de a evita cheltuieli suplimentare prin angajarea unui numar mai mare de lucrători, necesităţi mai mari de producţie, dorinţa angajatului de a câştiga mai mult, munca de noapte fiind însoţită de compensaţii financiare)
·         sociale (necesitatea schimbului de noapte pentru serviciile publice care asigură asistenţa medicală de urgenţă, cele de poliţie, de pompieri, transporturi, etc.).
Aspectele de medicina muncii
(fiziologice, fiziopatologice, patologice, profilactice) sunt legate de corelaţiile şi necorelaţiile dintre ritmurile biologice, ritmurile profesionale şi cele extraprofesionale.
1.       Ritmurile biolgice (ex.: circadian, lunar, anual) se referă la evoluţia/ curba unor indicatori biologici pe parcursul unei perioade de timp bine determinată; cu importanţă pentru medicina muncii sunt: temperatura centrală a corpului, frecvenţa cardiacă, frecvenţa respiratorie, concentraţiile sanguine ale unor minerale şi ale unor hormoni.
2.       Ritmurile profesionale corespund organizării temporale a activităţii profesionale; sunt reprezentate de: ziua de muncă normală, munca de noapte, munca în schimburi alternante (doua, trei sau patru echipe a câte 8 ore sau cu periodicitate instabilă).
3.       Ritmurile extraprofesionale impuse de necesităţile/ obligaţiile familiale şi/sau sociale. Solicitările ţi suprasolicitările care apar la muncitorii ce lucrează în schimburi alternante se datorează decalării şi inversării ritmului de bază al organismului "somn-veghe".
Mecanismul fiziologic al variaţiilor diferitelor funcţii fiziologice din timpul zilei are la bază legăturile reflexe condiţionate care s-au format în cursul vieţii omului, în procese de adaptare la condiţiile mediului exterior.
În munca în schimburi alternante apar suprasolicitări de ordin biologic, legate de fenomenul de desincronizare din cadrul activităţii profesională şi de neconcordanţa între unele funcţii ale organismului. Suprasolicitarea organismului are loc în momentul când se trece de la un schimb la altul deoarece se fac eforturi: pentru a modifica ritmurile biologice circadiene la noul ritm profesional şi de a le menţine pe perioada schimbului inversat şi când se revine la programul normal.
Influenţa muncii şi modificarea performanţelor în schimbul de noapte depind de:
·         caracterul efortului (o munca interesantă, cu multipli factori motivationali modifică repede stereotipul celor 24 de ore în comparaţie cu un efort monoton)
·         activitatea musculară (generează modificări ale unui mare număr de sisteme, fiind un izvor puternic de semnale pentru formarea în timp a reflexelor condiţionate)
·         vârsta
·         somnul.
Cea mai obişnuită rotaţie e cea saptămânală, pentru întreprinderile în care procesul de producţie este întrerupt duminica. Majoritatea fiziologilor sunt de acord asupra faptului că acest orar nu permite muncitorilor să-şi adapteze ritmul lor fiziologic la perioadele de veghe impuse, întrucât intervalul de adaptare minim este de 4-5 zile şi creşte cu vârsta, generând, astfel, un grad deosebit de oboseală.
Dificultăţile, constrângerile, suprasolicitările întâlnite la angajaţii care lucrează în schimburi alternante apar şi datoriţa faptului că, din cauza unor motivaţii sociale, este limitată adaptarea organismului în acest sistem de munca. Lucrând şi în schimburi de noapte, muncitorii dorm ziua şi trebuie astfel să sacrifice participarea la diferite activităţi sociale şi familiale.
În multe situaţii, necesităţile tehnice, economice sau participarea la serviciile publice cu activitate, implică lucrul şi la sfârşit de săptămână sau în vacanţe când ceilalăţi membri ai familiei sunt liberi sau când se desfăşoară multe din activităţile sociale. Astfel, cea mai frecventă nemultumire, resimţită şi ca cea mai negativă este puţinul timp petrecut cu familia şi prietenii.
Patologia legată de munca în schimburi alternante
1.       Tulburările de somn - din punct de vedere calitativ şi cantitativ. Un somn bun este un factor de toleranţă esenţial pentru munca în schimburi; există o legatură semnificativă între insomnie, absenteism şi muncă;
2.       Oboseală cronică şi somnolenţă;
3.       Tulburările neuropsihice (nervozitate, iritabilitate, diminuarea atenţiei, cefalee, vertij, stare depresivă, anxietate - care apar sau se accentuează când se trece de la un schimb la altul). Selecţia personalului este foarte importantă, luându-se în calcul vârsta, personalitatea, antrenamentu/ experienţa şi mediul de lucru.
4.       Tulburările digestive şi creşterea în greutate (dispepsia de muncă alternantă: epigastralgii, regurgitaţii acide, balonări, anorexie, crampe abdominale, constipaţie, tulburări dispeptice) care apar/ se accentuează când se trece de la un schimb la altul;
5.       Creşterea riscului cardio-vascular (prin modificări endocrino-metabolice şi intervenţia altor cofactori: tutun, obezitate, sedentarism);
6.       Efecte asupra capacităţii de reproducere (mai ales la femei);
7.       Declanşarea /exacerbarea unor boli cronice preexistente: cardio-vasculare, psihice, gastro-intestinale, renale, etc.
Munca in schimburi alternante si accidentele de munca

Necorelarea ritmului biologic cu cel profesional poate genera accidente de munca. Acestea se produc din motive tehnice sau prin scăderea atenţiei şi/sau a altor funcţii nervoase superioare datorită tulburărilor de somn, a oboselii cronice sau prin modificarea ritmurilor circadiene.
Studiile şi statisticile arată că cele mai multe accidente de muncă se produc în intervalul orar 7-13, însă cele care au loc noaptea , chiar daca sunt mai rare sunt mai grave.
Ritmurile biologice si toxicologia profesionala

Toxicele prezente in mediul de munca pot altera diferite ritmuri biologice circadiene si astfel pot aparea manifestari ca: scaderea capacitatii de munca, iritabilitate, indiferenta, etc., trecandu-se din domeniul dereglarilor functionale reversibile in cel al manifestarilor patologice. Iata de ce este nevoie de stabilirea unor relatii clare intre expunerea profesionala la toxice si schimbul de munca cu implicatii terapeutice si profilactice pentru intoxicatii si boli profesionale.
Munca în schimburi alternante şi capacitatea de muncă

Sintetizând cercetările efectuate în acest domeniu se poate spune că:
·         vârful (acrofaza) capacităţii de muncă se situează între orele 09.00-11.00 şi între orele 17.00-19.00 reprezentând perioadele de eficienţă maximă;
·         perioada de eficientă minimă este perioada 13.00-15.00;
·         depresiuni ale capacităţii de muncă mai există la orele 23.00 (depresiune acceptabilă) şi orele 03.00 (depresiune extreme de scazută).
·         în cazul performanţelor de ordin psihic, maximele sunt întâlnite dimineaţa iar al celor de ordin fizic sunt întâlnite după-amiaza.
Măsuri profilactice:
·         rotaţia schimburilor, diminuarea duratei de muncă, adoptarea de echipe fixe în loc de echipe alternante, organizarea pauzelor, amenajări sociale, policalificarea;
·         recunoaşterea riscului medical, efectuarea corectă a examenelor medicale le angajare/ periodice/ la reluarea muncii/ speciale, ţinându-se cont de contraindicaţiile medicale specifice, informarea angajatorului şi a ficărui angajat despre riscurile specifice.
Dr. Roxana-Maria Stamatin
Medic specialist Medicina Muncii
MEDCENTER Focşani
0237.224.250

www.medcenter.ro

 

Notare
Comentarii
In momentul de fata nu sunt comentarii. Fiti primul care trimite unul!
Apasati aici pentru a trimite un comentariu
Citeste si...
Prahova: Asistentă medicală, decedată la locul de muncă; ea se afla acolo în afara programului Ploieşti, 21 oct/ Agerpres/- O femeie de 63 de ani care lucra ca asistentă medicală în cadrul Policlinicii Cina din municipiul Ploieşti a decedat, vineri, după ce i s-a făcut rău la locul de muncă, ea aflându-se acolo în afara programului.
Asistenţa medicală de urgenţă în Bucureşti în perioada 1-6 mai Asistenţa medicală de urgenţă în perioada 1-6 mai va fi asigurată în Capitală de următoarele unităţi sanitare:
Bihor: Asistenţa medicală de urgenţă, sub o singură comandă în Oradea Asistenţa medicală de urgenţă în Oradea va funcţiona unitar, sub o singură comandă, prin comasarea celor două mari structuri din municipiu care funcţionează la Spitalul Municipal şi la Spitalul Judeţean, a anunţat marţi primarul Ilie Bolojan.
Victor Ponta: Asistenţa medicală de urgenţă românească se ridică la standarde pe care multe ţări le-ar dori Asistenţa medicală de urgenţă în România, în acest moment, se ridică la standarde pe care, probabil, alte ţări europene şi-ar dori să le aibă, a declarat, marţi, primul-ministru Victor Ponta, care a participat la ceremonia de dotare a SMURD cu un nou elicopter.
Centrul Naţional de Formare în Asistenţă Medicală de Urgenţă de la Târgu Mureş ar putea deveni centru de instruire NATO Şeful Departamentului pentru situaţii de urgenţă din Ministerul Afacerilor Interne, secretarul de stat Raed Arafat, a declarat sâmbătă că Centrul Naţional de Formare în asistenţă medicală de Urgenţă de la Târgu Mureş ar putea deveni centru de instruire pentru specialişti din cadrul Centrului NATO de...
Galaţi: Asistenţa medicală de urgenţă va avea patru noi staţii Asistenţa medicală de urgenţă la nivelul judeţului Galaţi va fi îmbunătăţită prin amenajarea unor noi sedii şi garaje de ambulanţă, a anunţat, miercuri, preşedintele Consiliului Judeţului Galaţi, Nicolae Bacalbaşa.