suport@medipedia.ro 021.242.04.28 (Luni-Vineri: 8:00-16:30)
Unde caut?
  • Tot continutul
  • Articole
  • Dictionar
  • Forum
  • Unitati medicale

 


Sistemul muscular
joi, 8 ianuarie 2009   ::   4 Comentarii :: :: Anatomie
 

Muşchiul sau denumirea globală a muşchilor – musculatura, formează, împreună cu scheletul, sistemul locomotor. Muşchiul reprezintă un ţesut contractil format din celule musculare. Muşchiul are rol în generarea forţei animale şi a întreţinerii locomoţiei. În corpul uman se găsesc peste 600 de muschi.

Muşchii corpului uman se clasifica în 3 clase:

-          muşchii scheletici (somatici) – sunt muşchii striaţi care se fixează pe schelet prin tendoane. Ei sunt în număr de peste 500, reprezintă 50% din greutatea corpului omenesc şi răspund la comenzile directe ale sistemului nervos central. Muşchii scheletici constituie componentele active ale sistemului locomotor, fiind responsabili de orice mişcare voluntară şi conştientă, de la zâmbet până la alergat.
Unitatea structurală a muşchilor scheletici este fibra musculara striata, care are o lungime de 5 până la 12 cm. Fibra musculara striata este alcătuită din numeroase miofibrile (elementul contractil al fibrei musculare). La un muşchi scheletic se disting o parte cărnoasă numită corp muscular şi două extremităţi numite tendoane: una prin care se fixează de osul imobil în timpul contracţiei numită origine şi alta prin care se prinde de osul mobil numită inserţie.
-          muşchii netezi (involuntari, viscerali) – sunt muşchii care coordonează mişcarea involuntară a organelor interne (ex. Mişcarea vezicii urinare)
-          muşchiul cardiac (miocardul) – reprezintă cea mai mare parte din masa inimii, mişcarea lui automată determinând inima să bată.
 
Principalii muşchi ai corpului uman
Muşchii capului
Muşchii capului se împart în două categorii: muşchii mimici şi muşchii masticatori. Muşchii mimicii sunt numiţi şi muşchi pieloşi deoarece unul din capete este legat de piele. Ei dau expresia feţei, iar sub acţiunea sistemului nervos ei se contractă, permiţând exteriorizarea stărilor psihice. Când contracţia încetează, pielea revine la normal, la poziţia iniţială. Expresiile faciale se datorează contracţiei şi destinderii celor peste 50 de muşchi ai feţei (exemplu: muşchii levatori se contractă în sus, muşchii depresori se contractă în jos)
Muşchiul temporal – permite mişcarea sprâncenelor şi frunţii
Muşchiul orbicular al ochiului (orbicularis oculi) – muşchi ce înconjoară ochiul şi coordonează închiderea şi deschiderea pleoapelor
Muşchiul orbicular al gurii, ridicătorul buzei superioare (levator labii superioris) – coordonează mişcarea maxilarului şi a buzelor
Muşchii mâinii
Muşchii interosoşi – muşchi mici ai mâinii ce permit o diversitate de mişcări ale degetelor
Muşchii braţului
Muşchii flexori (flexor carpii radialis) – muşchi al antebraţului care permite flexarea încheieturii mâinii, mişcarea degetelor şi întoarcerea mâinii spre exterior
Muşchiul brachioradialis – flexează articulaţia cotului
Muşchiul triceps brahial (triceps brachii) – permite extensia braţului din cot
Muşchiul biceps brahial (biceps brachii) – permite îndoirea braţului din cot, realizând mişcarea opusă celei efectuate de muşchiul triceps brahial
Muşchiul deltoid – muşchi mare al umărului care permite ridicarea şi rotirea braţului
Muşchiul corpului
 
Muşchiul sternocleidomastoidian – permit aplecarea şi ridicarea capului, rotirea şi înclinarea gâtului şi a capului stanga/dreapta
Muşchiul trapez – permite ridicarea, rotirea şi mişcarea umărului şi mişcarea capului spre spate
Muşchiul pectoral mare (Pectoralis major) – principalul muşchi al pieptului contribuie la mişcările laterale ale braţelor
Muşchiul rotund mare (Teres major) – contribuie la rotirea braţului
Muşchi oblic extern – contribuie la aplecarea corpului înainte şi la răsucirea lui; protejează organele din cavitatea abdominală; coordonează mişcarea coastelor
Muşchiul drept abdominal (rectus abdominis) – coordonează mişcările în timpul respiraţiei, strănutului, tusei, râsului, oftatului; ne permite să ne aplecam înainte şi să ne ridicăm din şezut
Muşchiul latissim (lattisimus dorsi) – muşchi dorsal mare, plat şi triunghiular care coordonează mişcările trunchiului
Muşchiul gluteu mare (gluteus maximus) – muşchi al fesei care întinde coapsa la şold; controlează aplecarea şi pastrea corpului în poziţie verticală
Muşchiul croitor (Sartorius) – cel mai lung muşchi al corpului; permite rotirea piciorului şi încrucişarea picioarelor, controlează miscraile în timpul mersului, statului pe loc, păstrării echilibrului
Muşchiul cvadriceps femural (quadriceps femoris) – 4 muşchi care asigura extensia articulaţiei genunchiului şi mişcările gambei
Muşchiul biceps femural – muşchii posteriori ai coapsei care lucrează la întinderea coapsei şi îndoirea genunchiului
Muşchiul gastrocnemius – muchi mare al gambei ce permite îndoirea labei piciorului în jos
Muşchiul tibialis anterior – muşchi situat pe fata laterală a tibiei care permite ridicarea labei piciorului
Muşchiul soleus – cel mai mic muşchi al gambei, care trage laba piciorului în jos
Notare
Comentarii
de simona
d.p.m.d.v.este ok maietaliat nitel dar k

de Ana maria
Cea mai buna si simpla explicate!!! Felicitari!

de Marta
e destul de bun, e mai bun pt ceea ce am cautat decat de pe Wikipedia :-)

de innes
mai detaliat despre muschii fetei - cati muschi are fata omului ?

Apasati aici pentru a trimite un comentariu
Citeste si...
Joy Speed Fitness – Bucuria de a-ti recapata tonusul muscular Ne surprindem intrebandu-ne retoric „Cand a trecut timpul?”, desi suntem constienti ca ne desfasuram viata pe fast-forward. Ne propunem strategic planul unei noi saptamani, dar la mijlocul ei ne dam seama ca nu e nici pe departe cum ne-am imaginat sa fie.
Cluj: Şcolarii nu fac destulă mişcare, relevă un raport prezentat de primarul municipiului Cluj-Napoca Numărul şcolarilor care suferă de boli cronice precum obezitatea sau prezintă vicii de postură şi de vedere este în continuă creştere de la un an la altul.
Masajul Facial - Sursa De Frumusete Si Tinerete Fata are multi muschi, fiind astfel una dintre cele mai stresate parti ale corpului. Pe langa stress, muschii fetei sunt solicitati si prin mimica, incruntari si grimase. Aceste tensiuni se acumuleaza odata cu trecerea timpului, ducand la formarea ridurilor si pliurilor care ne fac sa parem mai...
Masajul terapeutic – gat, spate, umeri Corpul omenesc are aproximativ 400 de muschi, insotiti de oase si articulatii pentru a se putea misca. Muschilor nu le-a fost acordata o atentie prea mare in medicina, studiile axandu-se pe oase si articulatii. Azi, muschii si sistemul lor de recuperare sunt tratati cu mai multa atentie, mai ales in...
Controversatul specialist în anatomie Gunther von Hagens intenţionează să-şi plastineze cadavrul Controversatul savant Gunther von Hagens, specialist în anatomie, spune că vrea să-şi plastineze corpul după moarte şi să-l expună într-o expoziţie de cadavre organizată de el, scrie cotidianul Bild.
 
Copyright © 2014 Info World. Termeni si conditii.