Cele mai citite
 


Vazul
miercuri, 20 august 2008   ::   2 Comentarii :: :: Anatomie, Oftalmologie
 

Vazul este cel mai important simt al omului si care furnizeaza aproape doua treimi din toate informatiile prelucrate de creier. Cercetatorii sustin ca peste 80% din amintiri sunt inregistrate cu ajutorul ochilor. In ciuda dimensiunii reduse, este un organ complex: percepe formele, miscarile, reliefurile, culorile si diferentele de luminozitate.

Rol

Ochiul are rolul de a furniza omului diverse informatii sub forma de imagini colorate, referitoare la adancimea, distanta si miscarea obiectelor. Prin miscarea ochiului in toate directiile, putem vedea cea mai mare parte a mediului care ne inconjoara.
Pozitionare
Ochiul se gaseste in cutia craniana, in orbita oculara, formata din oase si tapetata cu tesut adipos pentru a proteja ochiul de lovituri
 
 
Functionare
Ochiul captează imaginile ca un aparat fotografic. Lumina patrunde prin partea din fata a ochiului printr-o membrana transparenta denumita cornee, inconjurata de o zona denumita albul ochiului sau sclerotica. In spatele corneei se gaseste irisul, un disc colorat in culori precum verde, albastru, caprui sau negru. Intre cornee si iris exista un lichid numit umoare apoasa. Irisul e perforat in centru de un orificiu de culoare neagra, denumit pupila.
Pentru ca ochiul sa nu fie deteriorat, atunci cand lumina este foarte puternica, pupila se contracta (se micsoreaza); din contra, cand e intuneric, pupila se mareste. Lumina traverseaza în continuare cristalinul, care are functia de lentila biconvexa, apoi un alt lichid, corpul vitros sau umoarea sticloasa. In final, imaginea este proiectata in profunzimea ochiului pe o membrana denumita retina, ca si cum aceasta ar fi o pelicula de film dintr-un aparat fotografic.
Spre deosebire de un simplu aparat foto, care doar imprima imaginea, oamenii pot interpreta informatia optica inregistrata pe retina. Informatiile sunt transmise sub forma unor impulsuri electrice prin intermediul nervului optic catre creier, unde sunt decodate si interpretate.
Cei doi ochi percep imaginile din unghiuri diferite, de aceea informartiile trasmise catre creier sunt si ele oarecum diferite. Creierul „invata” din primele zile de viata sa uneasca cele 2 imagini, astfel ca nu vedem obiectele in 2 exemplare. Cu ajutorul celor 2 imagini, creierul deduce pozitionarea obiectelor in spatiu si distanta pana la ele – acest lucru reprezentand vederea tridimensionala (in spatiu).
Lumina refractata de catre cristalin proiecteaza pe retina imaginea rasturnata a obiectelor din jurul nostru. Creierul transforma instantaneu imaginea rasturnata in pozitie dreapta. Acest lucru se invata de catre creier in primele luni de viata, de aceea bebelusii vad lumea intoarsa cu capul in jos.
Parti componente
Sprancene – fire de par care protejeaza ochiul de picaturile de transpiratie care se scurg de pe frunte
Pleoapa - are rol de protectie a ochiului de lumina prea puternica sau de particolele de praf.
Gene – fire subtiri de par care protejeaza ochiul de particolele straine.
Ochiul
Conjunctiva – strat transparent care acopera fata anterioara a ochiului si partea interna a pleoapelor. Rolul conjunctivei este acela de a proteja si curata cu lacrimi suprafata anterioara a ochiului.
Sclerotica - membrana externa de culoare alb sidefiu de natură conjunctivă, slab vascularizată,cu rol de protectie a ochiului. Mai poarta denumirea de albul ochiului
Cornee - membrana anterioara, transparenta, avasculară, bogat inervată, având o reţea de terminaţii nervoase libere sensibile la durere, presiune, tact, cald şi rece. Rolul corneii este protectie a irisului si pupilei. Corneea este primul mediu de refractie a luminii, numita si lentila optica.
Umoarea apoasa - lichid incolor, limpede ce ocupa spaţiul dintre cornee şi cristalin, care ajuta la mentinerea curateniei corneei si indepartamera germenilor. Este produsă de către procesele ciliare în camera posterioară şi ajunge în camera anterioară prin pupilă.
Coroida reprezintă tunica mijlocie a ochiului. Ea este de culoare neagră şi e puternic vascularizată. Prezintă anterior irisul, cu un orificiu numit pupila.
Iris - disc musculos cu o gaura in mijloc, numiata pupila. Rolul irisului este de a ajusta diametrul pupilei, regland astfel cantitatea de lumina care ajunge in cristalin. Irisul are pigmenţi care dau culoarea ochilor (albaştri, căprui, verzi, negri).
Pupila - orificiu circular, de mărime variabilă prin care trec razele de lumina catre cristalin, situat in centrul irisului. Pupila are rolul de a regla cantitatea de lumina primita: cand lumina este slaba, pupila va fi mai mare, pentru a putea patrunde o cantitate de lumina mai mare, iar cand lumina este puternica, se micsoreaza si lasa o cantitate redusa de lumina sa ajunga la retina. Are culoarea neagră deoarece marea parte a luminii care intră în pupilă este absorbită de către ţesuturile biologice din ochi.
Cristalin - disc transparent care focalizeaza razele de lumina pe retina. Cristalinul este unul din mediile transparente ale ochiului. Acesta funcţionează ca o lentilă, razele de lumină captate suferind în ochi 3 refracţii, dintre acestea 2 având loc în cristalin.
Cristalinul îşi modifică forma în funcţie de necesitate cu ajutorul muschilor din coprii ciliari. Astfel, pentru vederea de aproape cristalinul se bombează, iar pentru vederea la distanţă se aplatizează (alungeşte). Acest fenomen se petrece pentru distanţe între 10÷15 cm şi 6 m. Există un punct la care cristalinul este aplatizat la maximum. Peste această distanţă vedem clar, fără să mai aibă loc turtirea lui, iar vederea se face fără efort. Opacifierea cristalinului reprezintă boala numită cataractă.
Umoarea vitroasa (sticloasa)– substanta gelatinoasa ce se gaseste in spatiul situat dupa cristalin, numit si camera posterioara. Lumina refractata de cornee si cristalin strabate corpul vitros pana la retina.
Retina - membrana formata din celule celule fotosensibile situate pe partea internă a peretelui globului ocular, care sunt responsabile de transformarea luminii în semnale nervoase.
Retina contine aproximativ 130 mil de celule care recepţionează lumina trasformând-o în impuls nervos. Aceste celule poarta denumirea de celule cu conuri şi celulele cu bastonaşe. Celulele cu bastonase sunt foarte sensibile la lumina, dar nu pot diferentia decat culorile albastru si verde. Conurile pot deosebi si maresc claritatea imaginii dar nu pot functiona in conditii de lumina insuficienta.
Acest lucru explica faptul ca, in conditii de lumina slaba nu putem distinge decat nuante de verde si albastru, nefunctionand decat bastonasele. In schimb, in conditii de lumina puternica, functioneaza doar conurile. Cand lumina scade in intensitate, dupa un anumit timp bastonasele se reactiveaza: cand se intra de la lumina puternica intr-o camera slab luminata, ochiul trebuie sa se adapteze la lumina slaba, iar cand se trece iar la lumina puternica, esti “orbit” cateva secunde.
Muschi oculari – sase muschi care dau mobilitate ochilor
Muschii ciliari- muschi care se contracta pentru a influenta grosimea cristalinului, modificand focalizarea imaginii
Nervi oculari - transmit informatiile vizuale catre creier, prin intermediul impulsurilor electrice. Datorita pozitiei nervului optic, care se ataseaza de globul ocular in partea posterioara a ochiului print-un, se creează pe retină o zonă lipsita de celule fotosensibile, incapabilă să recepteze lumina, numită pata oarba.

Vase de sange - alimenteaza celulele ochiului cu oxigen si subtante nutritive

Notare
Comentarii
de cozminuzza
Imaginea este gresita. Dupa Cristalin urmeaza Umoarea vitroasa (sticloasa) , ori in imagine scrie tot Umoarea apoasa .

de DENISA
NU ESTE BUNA IMAGINEA ESTE GRESITA INTRADEVAR SI CAM MULTE INFORMATI NU SUNT SCRISE CORECT!!!...DEZAMAGIRE TOATALA

Apasati aici pentru a trimite un comentariu
Citeste si...
Tirajul noii cărţi de Anatomie şi Fiziologie din care se dă admitere la UMF Târgu Mureş, epuizat Rectorul Universităţii de medicină şi farmacie (UMF) din Târgu Mureş, profesor doctor Leonard Azamfirei, a declarat marţi că tirajul de 2.000 de exemplare a manualului de Anatomie şi Fiziologie a editurii Barron's, pentru care instituţia a cumpărat drepturile de autor şi a obţinut exclusivitate în România...
Controversatul specialist în anatomie Gunther von Hagens intenţionează să-şi plastineze cadavrul Controversatul savant Gunther von Hagens, specialist în anatomie, spune că vrea să-şi plastineze corpul după moarte şi să-l expună într-o expoziţie de cadavre organizată de el, scrie cotidianul Bild.
Departamentele de Oncologie pediatrică de zi şi de Anatomie Patologică, inaugurate la Spitalul "Marie S. Curie" Departamentul de oncologie pediatrică de zi şi Departamentul de Anatomie patologică ale spitalului "Marie S. Curie" au fost inaugurate miercuri în prezenţa ministrului sănătăţii Nicolae Bănicioiu şi a fostului mare fotbalist Gheorghe Hagi.
Sistemul muscular Muşchiul sau denumirea globală a muşchilor – musculatura, formează, împreună cu scheletul, sistemul locomotor. Muşchiul reprezintă un ţesut contractil format din celule musculare. Muşchiul are rol în generarea forţei animale şi a întreţinerii locomoţiei. În corpul uman se găsesc peste 600 de muschi.
Rinichi Rinichiul este un organ pereche parenchimantos (plin), parte esenţială a aparatului excretor.
Inima Inima (cordul) este un organ cavitar, muscular care functioneaza ca o pompa ce impinge in permanenta sangele in organism, alimentand celulele cu oxigen si substante nutritive. Inima face parte din aparatul cardiovascular.