Cele mai citite
 


Bolile de memorie - Interviu AGERPRES cu Presedintele Fundatiei Ana Aslan International
miercuri, 11 august 2010   ::   1 Comentarii :: :: Stresul, Stiri, Articole medicale, Depresia, Alzheimer, Neurologie
 

Preşedintele Fundaţiei Ana Aslan International, dr. Luiza Spiru, a acordat un interviu Agenţiei Naţionale de Presă AGERPRES, în care vorbeşte, printre altele, despre răspândirea bolilor de memorie, precum şi despre noile terapii şi importanţa prevenţiei în acest domeniu.

AGERPRES: Care sunt astăzi dimensiunile demenţelor de tip Alzheimer?

  Dr. Luiza Spiru: Dacă este să vorbim despre ce înseamnă astăzi fenomenul endemic, cum îi spun eu, în răspândirea bolilor de memorie şi patologia bolilor neuro-degenerative, pentru că de fapt acesta este substratul fiziologic al acestor afecţiuni, inclusiv al patologiei Alzheimer, frecvenţa este imensă. Vorbim, la ora actuală, despre câteva zeci de milioane de pacienţi cu boli de memorie în toată lumea.

În Europa, ţările scandinave, ţările nordice au foarte bine pus la punct modul de diagnostic, de evaluare, începând din formele incipiente. În centrul şi sud-estul Europei, frecvenţa lor este extrem de importantă în ţări ca Spania, Italia.

În ceea ce priveşte România, singurul studiu privind această patologie este cel publicat de noi în anii 2003 - 2004, în urma căruia am apreciat că sunt aproximativ 250.000 de pacienţi cu demenţe de orice fel şi trataţi cam acelaşi număr. Dacă în urmă cu zece ani se vorbea despre dominaţia demenţei de tip Alzheimer, astăzi demenţa mixtă, cea vasculară, precum şi cea fronto-temporară vin vertiginos din urmă, pentru că au fost foarte mult subdiagnosticate. Încep să capete proporţii aproape egale ca incidenţă.

România este o ţară cu un număr mare de boli cerebro-vasculare şi cardiovasculare şi aceasta se repercutează asupra cauzelor bolilor de memorie.


AGERPRES: Care sunt cauzele acestor boli?

Dr. Luiza Spiru: Dacă ne referim la cunoaşterea actuală a cauzelor bolilor neuro-degenerative, este posibil ca, în câţiva ani, să nu mai vorbim despre o patologie tipică Alzheimer, ci să vorbim pur şi simplu despre demenţă la modul general. Asta pentru că factorii de risc care apar în dezvoltarea şi accelerarea unei boli de memorie cuprind riscul vascular, care apare în toate formele de demenţă. Şi atunci, în curând, nu vom mai putea separa demenţa de tip Alzheimer fără să vorbim despre demenţele de tip vascular.

Sunt studii care au analizat post-mortem creiere bolnave în timpul vieţii, suferind de diferite forme de demenţă, în care, la sfârşit, elementele patologice descrise în diferitele forme de demenţă fizio-patologice erau aproape identice. În lume, toate cercetările actuale se concentrează pe ce declanşează acest tip de patologie. Se pune foarte mult accent pe predicţie şi dezvoltarea de medicamente personalizate. Intrăm într-o nouă eră, în care medicina va face un mare salt înainte, odată cu descrierea genomului uman.

În viitorii 5 - 10 ani am putea vorbi despre medicină personalizată, medicaţie personalizată, individualizată. Descrierea genomului face trecerea către o nouă etapă, spre medicina individualizată, personalizată, pentru că fiecare dintre noi îmbătrâneşte în mod diferit, fiecare dintre noi este supus unor alţi factori de risc. Este foarte important să vedeţi în istoria naturală a fiecărui om, care dezvoltă o boală neuro-degenerativă, cum găsim un numitor comun în ceea ce priveşte factorii de risc. De obicei, între factorii de risc se înscriu depresia sau anxietatea insuficient sau total netratate, factorii de risc vascular, traumatismele cranio-cerebrale, şocurile emoţionale, pierderile afective, inclusiv şocurile războiului sau post-război, patologiile supra-adăugate, cum ar fi diabetul. Femeile sunt mai expuse să dezvolte o boală neurodegenerativă decât bărbaţii. Toată lumea se concentrează pe prevenţie, predicţie şi pe ceea ce trebuie să facem în timp.


AGERPRES: Ce alternative terapeutice sunt pentru aceste boli?

Dr. Luiza Spiru: Am fost de curând în Hawai, la o reuniune ştiinţifică pe această temă, şi toată lumea căuta noutăţi în tratamentul acestor boli. Nu sunt noutăţi, sunt câteva molecule, cinci molecule noi în fază doi şi trei de studiu clinic. Problema care se pune este ca aceste noi molecule să aducă mai mult decât ceea ce există acum pe piaţă.

Se încearcă, pentru prima dată în ultimii 20 de ani, crearea de studiu clinic pentru prevenţie. Este foarte greu să faci un astfel de studiu, pentru că presupune atragerea de oameni cu factori de risc asemănător, din care trebuie să alegi grupuri cu risc major de a dezvolta o astfel de patologie neuro-degenerativă.

Industria de farma în acest moment nu este foarte interesată să finanţeze studii legate de ceea ce nu constituie un produs pentru consumul ulterior. Industria este interesată, în acest moment, de achiziţia de noi molecule produse de companii mici specializate în domeniul biotehnologiei, care produc molecule interesante cu impact genetic, molecule bazate pe cercetare protomică.


AGERPRES: A coborât vârsta la care apare această patologie?

Dr. Luiza Spiru: Patologia demenţelor devine reală la oameni din ce în ce mai tineri. Vârsta la care se manifestă a coborât spre 40 de ani, în special la oamenii stresaţi, care lucrează în condiţii constante de stres, de carieră.

Un studiu realizat de americani, în 2009, care a cuprins un eşantion de 5.000 de lucrători din industria farma, analizează pe durata unui an motivele pentru care aceştia au mers la medic. Studiul a evidenţiat că primul motiv pentru care astfel de persoane au mers la medic este atacul de panică. Un al doilea motiv este oscilaţia tensiunii arteriale la tineri, care înseamnă tot anxietate, pe locul trei fiind aspecte legate de tulburări anxios-depresive, infecţii respiratorii superioare. Primele trei motive sunt legate de lipsa managementul stresului, care, în lipsa tratamentului, duce la tulburările anxios-depresive. Atunci putem vorbi despre o pandemie a bolilor neuro-degenerative, chiar în rândul tinerilor.

Din păcate, creierul nostru, în condiţiile vieţii moderne, este organul cel mai abuzat, pe care am uitat să-l respectăm cum se cuvine, am uitat să-i acordăm atenţia reală de care are nevoie. Absolut tot ceea ce înseamnă echilibru emoţional este coordonat de creier.

În urmă cu 50 de ani se spunea 'creierul raţional îl domină pe cel emoţional'. Nu este aşa. Creierul emoţional este cel care domină de fapt. De aceea, trebuie să-i acordăm creierului emoţional respectul de care are nevoie, care înseamnă respectul pentru noi înşine şi înseamnă nevoia de introspecţie.


AGERPRES: Cum să-i acordăm această atenţie în contextul actual?

Dr. Luiza Spiru: Se poate. Luând momente de respiro în fiecare zi, care pot fi de ordinul minutelor, în care să nu mai fii conectat la realitatea care te înconjoară.

În marile corporaţii există cluburi de relaxare, în care oamenii, pentru a fi eficienţi, se relaxează între o jumătate de oră şi o oră. În SUA, în ţările scandinave există respectul pentru pauză. Lipsa capacităţii de a face faţă stresului duce la sinucideri, la pierderea propriei identităţi.

În România, este un tablou particular, lupta pentru supravieţuire marchează.


AGERPRES: Ce preocupări aveţi pentru perioada următoare?

Dr. Luiza Spiru: Am câştigat un proiect de fonduri structurale în România, care este unic şi în Europa. Este un proiect naţional strategic, prin care vom dezvolta competenţe în domeniul îmbătrânirii cerebrale în şase specialităţi medicale. Îi vom învăţa pe aceşti specialişti, care, la rândul lor, vor deveni formatori pentru ceilalţi medici din România, cum să prevină, să prevadă şi să susţină atât diagnostic cât şi terapeutic îmbătrânirea cerebrală. Este vorba despre medicină imagistică, moleculară, neurologie, psihiatrie, geriatrie şi medicină de familie. Parteneri sunt Colegiul Medicilor din România, Ordinul Asistenţilor Medicali şi Fundaţia Ana Aslan International.


AGERPRES: Cât se mai păstrează din brandul Aslan?

Dr. Luiza Spiru: Conduc Fundaţia Ana Aslan International din 2000. Noi am recreat şi redefinit brandul Aslan, am dezvoltat servicii medicale în numele Academiei Internaţionale Ana Aslan, de prevenţie, predicţie şi medicină personalizată.

Brandul a fost recreat în condiţiile de dinamică a actului medical din acest secol, pornind de la conceptul descris de Aslan al medicinei de prevenţie. Ea a fost prima care a vorbit despre geronto-profilaxie. Noi l-am dezvoltat la nivelul secolului XXI şi în contextul dinamicii actului medical, al nevoilor pe care omul modern le are, pentru a creşte longevitatea, calitatea vieţii, în funcţie de cine este, al factorilor de risc pe care-i are. Se vorbeşte din ce în ce mai mult despre medicină integrată. Noi suntem pionieri în acest domeniu.

 

Redactor Cornelia Stanciu

Sursa: www.agerpres.ro

Notare
Comentarii
de mihai
tratamentele medicale in Romania se fac superficial,in majoritatea cazurilor fara dialogsi comunicare superficiala toti factor de decizie invoca lipsa banilor;concluzie medici au o slaba pregatire managerial pentru a gestiona fondurile existente deasemeni disciplina medicilor lasa mult de dorit,deasemeni laboratoarele de analize se fac superficial si in majoritatea cazurilor complet eronat ,acestea sint pur comerciale

Apasati aici pentru a trimite un comentariu
Citeste si...
Dr. Luiza Spiru: Suntem nu numai ceea ce mâncăm, ci şi ceea ce creierul nostru ne spune că suntem (interviu) În ultima vreme se discută tot mai mult despre creşterea speranţei de viaţă, despre îmbătrânirea populaţiei, dar parcă ca şi cum ar fi o povară. Despre fenomenul îmbătrânirii şi ce trebuie făcut ca să ai o bătrâneţe independentă şi nu dependentă vorbeşte dr. Luiza Spiru, preşedinta Fundaţiei Ana Aslan...
Comunicat de presă - Societatea pentru Studiul Neuroprotecţiei şi Neuroplasticităţii (SSNN) A- XI-a ediţie a şcolii Internaţionale de Vară de Neurologie
Conf.dr. Cătălina Tudose: Se impune un plan naţional pentru Alzheimer În România, spre deosebire de ţările europene, boala Alzheimer nu beneficiază de niciun fel de servicii de îngrijire comunitară, rămânând 'încremenită' în aceeaşi situaţie ca în secolul trecut, a declarat, vineri, într-o conferinţă de presă, conf. dr. Cătălina Tudose, presedinta Societăţii Române Alzheimer...
Proiect privind specializarea medicilor în domeniul îmbătrânirii cerebrale Medici şi asistenţi din toată ţara au fost specializaţi să prevină, să prevadă şi să diagnosticheze îmbătrânirea cerebrală, în cadrul proiectului Brain Aging.
Depresia, una dintre cele mai frecvente cauze ce afectează starea de sănătate La nivel global, depresia reprezintă una dintre cele mai frecvente cauze ce afectează starea de sănătate, cu impact asupra functionalității pacientului, scăderea productivității și a capacității de lucru, izolare și chiar pierderea dorinței de a trăi. În prezent, depresia majoră este a patra boală ca...
Proiect cu fonduri europene privind formarea cadrelor medicale în domeniul îmbătrânirii cerebrale Bucureşti, 21 oct /Agerpres/ - Fundaţia Ana Aslan International, în parteneriat cu Colegiul Medicilor din România şi Ordinul Asistenţilor Medicali Generalişti, Moaşelor şi Asistenţilor Medicali din România (OAMMR), a lansat, joi, un proiect unic în România, finanţat cu fonduri europene, pentru dezvoltarea...