suport@medipedia.ro 021.242.04.28 (Luni-Vineri: 8:00-16:30)
Unde caut?
  • Tot continutul
  • Articole
  • Dictionar
  • Forum
  • Unitati medicale

Cautare



ATENTIE

   Aceste informatii au doar scop informativ si in nici un caz nu trebuie sa inlocuiasca recomandarea medicului sau a personalului medical autorizat. Nu trebuie sa folositi aceste informatii pentru auto-diagnostic sau auto-tratament. Medipedia nu isi asuma responsabilitatea asupra efectelor pe care le poate avea folosirea acestor informatii in alte scopuri decat au fost oferite.

Denumire Cortisol
Alte denumiri Cortizol
Categorie Markeri endocrini
Durata 3Z
Descriere Cortisolul este un hormon produs de glandele suprarenale, a cărui secreţie este stimulată de ACTH (hormonal adrenocorticotropic) - hormon produs de glanda pituitară - un organ de dimensiuni mici localizat sub masa cerebrală.

Ai un comentariu sau o intrebare despre Cortisol ?  Intreaba pe forum:  
Nume afisat:
E-mail (optional):
Intrebare:

Introduceti codul de mai sus:



>> dr. Oana Iordache : Pare sa fie hipocorticism. Discutati cu medicul endocrinolog.
>> edita (vizitator) : BUNA SEARA AS AVEA SI EU O INTREBARE MIAM FACUT ANALIZA CORTISOL SERIC SI MIE F F MIC,0,47 . SUNT PROBLEME...
>> EDITA :
>> dr. Oana Iordache : Trebuie sa va vada un medic endocrinolog.
>> Ionut : Buna ziua, imi puteti spune va rog daca o valoare de 100.98 nmol cortisol poate fi incadrata in limitele...
>> dr. Oana Iordache : Trebuie sa scrieti valorile normale ale labiratorului.
>> dr. Oana Iordache : Sanatate!
>> Ionut : Valorile normale ale laboratorului sunt cuprinse intre 100 - 379. Multumesc
>> dr. Oana Iordache : Valoarea este la limita inferioara a normalului.
>> dr. Oana Iordache : Va trebui sa discutati cu endocrinologul.
Alte informatii    

Definiţie şi caracteristici:

 

Cortisolul este un hormon corticosteroid produs de cortexul glandele suprarenale, a cărui secreţie este stimulată de ACTH (hormonal adrenocorticotropic) - hormon produs de glanda pituitară - un organ de dimensiuni mici localizat sub masa cerebrală. Cortisolul are diverse roluri în organism: ajută la arderea proteinelor, glucozei şi a lipidelor, menţine tensiunea arterială, reglează activitatea sistemului imunitar. Poate cauza infertilitate la femei.

Cantitatea de cortisol este secretată după un anumit patern zilnic: în primele ore ale dimineţii are un nivel crescut, valoarea maximă este atinsă în jurul orei 8, după-amiaza nivelul scade iar nivelul minim este la aproximativ 3 ore dupa ce adormim; acest pattern poartă denumirea de variaţie diurnă sau ritm circadian şi îşi schimbă periodicitatea în cazul dereglărilor de activităţi cotidiene (lipsa somnului în timpul nopţii şi dormitul după-amiaza). Schimbarea acestui tipar legat de nivelul cortizolului seric este strans legata de hormonul ACTH , stress, depresie, boala, febra trauma, hipoglicemie,interventii chirurgicale, frica durere.

 

Cantităţile dereglate de cortisol pot cauza simptome fără o specificitate aparte, cum ar fi: pierderea în greutate, slăbiciunea muşchilor, oboseală, presiune arterială scazută şi dureri abdominale. Câteodată, o producţie scăzută a hormonului combinată cu factorul de stres determină o criză suprarenală ce necesită supraveghere medicală imediată.

Un nivel ridicat de cortisol cauzează creşterea tensiunii arteriale, a glicemiei, apariţia obezităţii, sensibilitatea pielii, vergiturii vineţii pe abdomen, slăbiciune musculară şi osteoporoză.


Cortizolul:

  • actioneaza ca un antagonist al insulinei, crescand gluconeogeneza, si lipoliza
  • diminueaza activitatea sistemului imun
  • diminueaza activitatea de formare a oaselor
  • este hiperglicemiant si HTA
  • creste eficacitatea catecolaminelor

 

Ce indică:

Testul de cortisol, realizat din sânge şi urină, se efectuează pentru diagnosticarea sindromului Cushing şi a bolii Addison, disfuncţionalităţii grave ale glandelor endocrine. Anumiţi medici folosesc saliva ca probă pentru efectuarea tesului, atât pentru sindromul Cushing cât şi pentru depistarea dereglărilor ce pot fi cauzate de stress. Însă cele mai uzuale teste de cortisol sunt realizate din urină şi salivă, în special pentru cazurile de exces al hormonului.

Odată cu depistarea unei concentraţii anormale de cortisol, medicul vă recomandă efectuarea unor teste adiţionale pentru a confirma excesul sau deficitul şi pentru determinarea cauzei.

Dexamethasone Suppression

În caz de exces al cortisolului, medicul poate recomanda un test de dexamethasone suppression pentru a determina dacă această cauză are legatură cu nivelul crescut de ACTH. Testul presupune administrarea oarală de dexamethasone (a synthetic glucocorticoid), urmată de măsurarea nivelului de cortisol din sânge şi urină. Dexamethasone reprimă producerea de ACTH şi o scade pe cea de cortisol în cazul în care factorul acestui exces are legătură cu glanda pituitară.

În ceea ce priveşte dozarea medicamentului, există mai multe variante dar acesta se administrează de obicei o dată la fiecare 6 ore cu 2 sau 4 zile înainte de colectarea sângelui sau a urinei. Separat, se colectează urina de 24 ore înainte şi pe toată perioada testării, iar apoi probele de sânge şi urină pentru cortisol sunt măsurate şi analizate.

 

Stimularea de ACTH

Dacă rezultatele testelor iniţiale de sânge şi/sau urină indică un nivel insuficient de cortisol, medicul poate recomanda efectuarea unui test pentru stimularea de ACTH. Acest test presupune măsurarea concentraţiei de cortisol din sânge înainte şi după injectarea de ACTH sintetic. Dacă glandele suprarenale/endocrine funcţionează la parametrii normali, atunci nivelurile de cortisol vor creşte odată cu stimularea de ACTH. În caz contrar, valorile de cortisol vor fi limitate.

Există şi o altă modalitate de efectuare a acestui test (1-3 zile) ce se realizează pentru a diferenţia deficitul glandelor suprarenale/endocrine de cel al glandei pituitare.

 

Valori normale

  • 20 mg/zi sau 55micromoli/zi

Testarile sangelui si urinii pentru cortisol sunt folosite pentru a diagnostica in special sindromul Cushing si boala Addison. Amandoua sunt doua boli severe si semnifica afectiuni la nivelul glandelor suprarenalelor. Unii doctori folosesc testarea cortizolului din saliva pentru a pune diagnosticul de sindrom Cushing insa aceasta practica nu s-a raspandit foarte mult.

Cele mai dese tipuri de teste ce se fac pentru a stabili nivelul productiei de cortizol in exces sunt testarile pe saliva si mai ales pe urina. Odata ce s-a determinat un nivel anormal de cortizol doctorul va efectua alte teste pentru a stabili cu certitudine daca exista un exces sau din contra un deficit de cortizol in organism si pentru a-i determina cauza.

Daca exista un nivel crescut de cortizol doctorul va efectua un test de inhibare a dexametazonei, pentru a determina daca principala cauza a excesului se datoreaza cresterii secretiei de ACTH-hormon produs de glanda pituitara si care stimuleaza secretia de cortizol. Acest test se realizeaza astfel : se administreaza pacientului dexametazona oral (un glucocorticoid sintetic) si apoi se masoara nivelul seric si urinar de cortizol. Dexametazona inhiba secretia de ACTH si implicit ar trebui sa scada si secretia de cortizol daca sursa excesului este cauzata de hipersecretia glandei pituitare.

Exista o varietate de procedee dar cel mai des folosit este urmatorul: se administreaza la fiecare 6 ore inhibitorul de ACTH pe parcursul a 2-4 zile. Separat, urina de pe parcursul a 24 de ore este colectata atat inainte de administrare cat si in timpul perioadei de testare. De asemenea sangele si urina este colectata la sfarsitul perioadei de testare si se evalueaza nivelele serice si urinare de cortizol.

Daca rezultatele testarilor sangelui si/sau urinii indica un nivel scazut de cortizol atunci doctorul poate cere un test de stimulare a ACTH. Acest test implica masurarea concentratiei de cortizol in sangelel unui pacient inainte si dupa administrarea de ACTH. Daca glandele suprarenale functioneaza normal atunci injectarea de ACTH ar trebui sa stimuleze productia de cortizol.

Acesta masuratoare se face atunci cand un pacient este suspectat (prezinta semne si simptome) a avea sindrom Cushing:obezitate, pierderea masei musculare, fatigabilitate etc) sau cand prezinta semne ale bolii Addison:slabiciune fatigabilitate, cresterea pigmentarii samd.

Testele de inhibare sau stimulare se fac daca un pacient este suspectat a avea una din afectiunile mentionate sau pentru a monitoriza starea sa daca el a fost deja diagnosticat.

La cei mai multi oameni nivelul de cortizol este foarte mic la culcare si este maxim la trezire dimineata. Acest tipar se va schimba daca o persoana isi modifica ritmul somn-veghe. Concentratii normale sau crescute dimineata corelate cu unele care nu scad seara sugereaza o hipersecretie de cortizol. Daca nivelul de cortizol scade la testul de inhibare a ACTH aceasta semnifica faptul ca pacientul are o problema cauzata de hipersecretia glandei pituitare. Daca nu scade, atunci nivelul crescut de cortizol se datoreaza unei tumori secretante de ACTH sau unei afectari la nivelul corticalei glandei suprarenale, sau chiar medicatiei pe care o ia respectivul pacient (ex- terapia cu corticosteroizi).

Daca nivelul de cortizol este prea mic si pacientul raspunde la un test de stimulare a ACTH-ului atunci problema este secretia insuficienta a glandei pituitare. Daca nivelul este scazut dar pacientul nu raspunde la un test de stimulare, atunci este foarte probabil ca afectarea s-a produs la nivelul glandei suprarenale.

Insuficienta corticosuprarenala se caracterizeaza prin nivel scazut de cortizol-boala Addison. Odata ce testarea s-a realizat si s-a identificat un nivel anormal-fie scazut fie crescut-de cortizol, doctorul poate cere alte investigatii cum ar fi CT sau RMN.

De asemenea trebuie stiut ca sarcina, stresul fizic si emotional, si boala pot duce la cresterea nivelului de cortizol. Cresterea cortizolului sanguin se poate datora si hipertiroidismului sau obezitatii.

Tratamentele cu spironolactona, hidrocortizon si contraceptivele orale- de asemenea cresc nivelul de cortizol. Scaderea nivelului de cortizol se poate datora hipotiroidismului, sau administrarii de hormoni steroidieni. Pentru testare trebuie stiut ca pacientul este bine sa tina o dieta in care concentratia de sare este de 2-3 grame/zi si sa isi limiteze efortul fizic cu 10-12 ore inainte de test.

 

Când se efectuează:

Acesta masuratoare se face atunci cand un pacient este suspectat (prezinta semne si simptome) a avea sindrom Cushing:obezitate, pierderea masei musculare, fatigabilitate etc) sau cand prezinta semne ale bolii Addison:slabiciune fatigabilitate, cresterea pigmentarii samd.

Testele de suprimare sau stimulare sunt efectuate atunci când rezultatele examinărilor iniţiale nu se afla în parametrii normali. Testul de cortisol este realizat la anumite intervale de timp atunci când pacientul urmează sau a urmat un tratament pentru sindromul Cushing sau Addison, pentru a monitoriza eficienţa tratamentului.

Sursa: Medcenter si FocusLab

Citeste si...
Endocrinologie pe intelesul tuturor Endocrinologia este specialitatea medicala care se ocupa cu diagnosticarea si tratamentul afectiunilor sistemului endocrin. In cadrul endocrinologiei sunt investigate afectiunile tiroidiene, hipofizare, adrenale (glanda suprarenala), gonadale...
Testarea bărbaţilor în cazul tratării și diagnosticării infertilității Testarea partenerului bărbat este mai simplă şi de obicei este prima treaptă utilizată în evaluarea unei infertilităţi.
Atenţie, narcisismul poate ucide, dar numai pe bărbaţi Vanitatea poate fi mortală la bărbaţi. Cei care se privesc prea mult în oglindă au niveluri ridicate de cortizol în sânge, chiar în situaţii destinse. Ei riscă să sufere de hipertensiune arterială, lucru care ar putea duce la o boală cardiacă. Nu este...
Hormoni - limba engleza Afla cum se secreta hormonii din organismul tau.
Izolarea, situaţie de mare risc (studii) Bruxelles, 28 apr /Agerpres/ - Sentimentul de izolare poate avea repercusiuni serioase asupra stării de sănătate fizică şi mentală - această concluzie reiese clar dintr-o serie de studii prezentate la Congresul Asociaţiei americane pentru progresul ştiinţelor...
Viaţa în marile oraşe şi utilizarea frecventă a internetului afectează creierul Viaţa în marile oraşe afectează memoria, reduce atenţia şi poate duce la epuizare psihică, potrivit cercetătorilor americani. Aceştia susţin că creierul uman trebuie să facă faţă zilnic unui număr uriaş de stimuli mici din cauza obişnuitului zgomot urban...
Copyright © 2014 Info World. Termeni si conditii.