Cautare



ATENTIE

   Aceste informatii au doar scop informativ si in nici un caz nu trebuie sa inlocuiasca recomandarea medicului sau a personalului medical autorizat. Nu trebuie sa folositi aceste informatii pentru auto-diagnostic sau auto-tratament. Medipedia nu isi asuma responsabilitatea asupra efectelor pe care le poate avea folosirea acestor informatii in alte scopuri decat au fost oferite.

T 1/2 eritrocitar
Denumire T 1/2 eritrocitar
Alte denumiri timpul de supravieţuire al eritrocitelor
Categorie Diverse
Descriere Pentru a putea determina scintigrafic T ½ al eritrocitelor în circulaţie se marchează hematiile pacientului cu Crom51 şi apoi se reinjectează.

Ai un comentariu sau o intrebare despre T 1/2 eritrocitar ? Intreaba pe forum:  
Nume afisat:
E-mail (optional):
Intrebare:

Introduceti codul de mai sus:



>> istvan elemer (vizitator) : miért csöken a vörösvérsejt jeim
Alte informatii    

Definitie si caracteristici:

 

Pentru a putea determina scintigrafic T ½ al eritrocitelor în circulaţie se marchează hematiile pacientului cu Crom51 şi apoi se reinjectează.
Explorările nucleare ulterioare evidenţiază creşterea sechestrării splenice pe măsura reducerii nivelelor serice ale eritrocitelor.
Pentru a putea evidenţia sechestrarea excesivă a eritrocitelor la nivel splenic se compară imaginile radioactive ale splinei cu cele ale sternului şi ficatului.
Astfel, pacienţii cu splenomegalie şi/sau sechestrare splenică importantă prezintă un raport splină / ficat mai mare ca 1:1.
Anemia hemolitică este sugerată şi de prezenţa unui raport splină / stern >2:1.

 

Ce indica

 

Valori normale
T ½ eritocitar: 26-30 zile.
Raport splină / ficat -1:1
Raport splină / pericard < 2:1

Scaderi patologice

- hemoliză

- hemoragie

- transfuzie recentă

- leucemie granulocitară cronică

- hemoglobină S

- sferocitoză ereditară

- anemie pernicioasă / megaloblastică

- siclemie

- uremie

 

Cresteri patologice


- hemoliză

- splenomegalie

-  talasemie minoră

 


Cand se efectueaza


-  evaluarea anemiei hemolitice cunoscute / suspectate;
-  identificarea splinelor accesorii;
-  detectarea producerii / distrugerii eritocitarea anormale.

 

Alte informatii


Descrierea procedurii
Înaintea procedurii se determină hematocritul, numărul de leucocite, plachete şi reticulocite.
Se extrag circa 20 mL sânge şi se marchează eritrocitele astfel prelevate cu51Cr.
Eritrocitele marcate se injectează după cca 10-30 min.
După alte 24 h se prelevează 10 mL sânge venos într-o eprubetă cu capac roşu.
Se înregistrează numărul de eritrocite marcate pe min.
Se obţin imagini scintigrafice ale splinei, ficatului şi sternului.
Frecvent se recoltează probe după 24, 48, 72 şi 96 h de la injectarea eri-tocitelor marcate, apoi săptămânal timp de 3 săptămâni; durata testării se stabileşte în funcţie de rezultatele obţinute.
Se notează toate valorile pe un grafic şi se determină T ½ .
Se calculează raporturile splină / ficat şi splină / stern.
În unele cazuri se pot colecta şi probe de scaun pentru a detecta pierderile sangvine gastrointestinale.


Precauţii
Testul este contraindicat gravidelor dacă beneficiile nu depăşesc riscu-rile.

Interacţiuni
Transfuziile recente de eritrocite, sângerările active, leucocitoza marcata ^25000/mm3) şi trombocitoza > 500000/mm3 pot
scadea timpul de supravieţuire al RBC.
Splenomegalia poate creste raportul splină / pericard iar infarctele splenice îl pot
scadea.


Sfaturi pentru pacient
Testul este slab iradiant deoarece utilizează doze foarte mici de radioizo-topi.