Definiţie şi caracteristici:

VSH-ul reprezintă viteza de sedimentare a eritrocitelor şi măsoară indirect gradul de inflamare din sânge.

Determinarea VSH-ului este o analiza simpla care se bazeaza pe proprietatea globulelor rosii de a sedimenta, de a se depune intr-un tub de sticla dupa ce sangele recoltat din vena a fost amestecat cu o substanta anticoagulanta. VSH se deosebeste de hematocrit prin faptul ca sangele se separa spontan dupa un oarecare timp in plasma si globule rosii, fara ca sa fie centrifugat in prealabil. Daca un tub subtire, inalt de 200 mm, se umple cu sange si se mentine in pozitie verticala timp de o ora si apoi doua ore, se observa cum deasupra se separa plasma. Valoarea VSH se socoteste dupa numarul de mm de plasma separata intr-o ora si in doua ore.

Ce indică:

Analiza VSH este un test uşor de efectuat, necostisitor care a fost folosit de mai mulţi ani pentru a ajuta la diagnosticarea condiţiilor asociate cu inflamaţia acută şi cronică, inclusiv infecţii, cancer şi boli autoimune. VSH este de tip nonspecific deoarece nu indică exact cauzele infecţiei; din acest motiv, analiza este de obicei utilizată împreună cu alte teste.

Când se efectuează:

VSH este folosit în diagnosticarea a două tipuri de inflamaţii specifice, arterită temporală şi polimialgia reumatică. Este, de asemenea, folosit pentru a monitoriza activitatea afecţiunii şi răspunsul la tratamentul pentru ambele tipuri de boli.

Valoarea VSH se socoteşte după numărul de mm de plasmă separată într-o oră şi în două ore. Cu cât creşte înalţimea plasmei separate şi cu cât înalţimea stratului inferior compus din globule roşii, cu atât valoarea VSH este mai crescută, mai mare. VSH-ul trebuie să fie 12 mm/oră, iar la bărbaţi 28 mm/oră. În cazul vârstnicilor, o valoare mai crescută la această analiză nu trebuie să constituie un motiv de panică. În această etapă a vieţii mai bine de un sfert dintre persoane au VSH-ul peste limita superioară.

Valori normale:

la bărbaţi = 3-10 mm, la o oră; 5-15 mm la 2 ore

la femei = 6-13 mm la o oră; 1-20 mm la 2 ore

la copii mici = 7-11 mm la o oră.

Cu cat creste inaltimea plasmei separate si cu cat inaltimea stratului inferior compus din globule rosii, cu atat valoarea VSH este mai crescuta.

Cresteri patologice

Se intalnesc in numeroase boli. Din aceasta cauza, o crestere a VSH nu este specifica si nu poate pune un diagnostic de boala ci arata medicului ca undeva in organism exista o infectie acuta sau cronica, o boala cronica neinfectioasa sau o dereglare a functiei normale a unor organe interne (ficat, rinichi, plamani, etc.).

VSH este o analiza de orientare si numai medicul se pricepe sa caute dintre sutele de cauze pe cea care a produs cresterea peste normal a valorii VSH.

Cresterea VSH peste 40-50 mm la ora constituie un semnal de alarma, chiar in lipsa altor simptome de boala. In acest caz, repetarea analizei dupa doua saptamani este absolut necesara. Dupa cum valorarea VSH scade, se mentine sau creste, medicul isi poate da seama si de evolutia bolii.

Dar VSH poate creste si in unele conditii fiziologice, asa cum s-a constatat la femei in perioada menstruala sau dupa luna a patra de sarcina, ori la persoanele mai in varsta. Exista si persoane care toata viata au VSH moderat crescut (20/40 mm) fara sa aiba vreo boala - constitutional. Totusi cresteri foarte mari ale VSH se intalnesc in aproape toate infectiile acute microbiene si virale, in tuberculoza, in reumatism, in anemie, in unele boli parazitare, in boli hepatice, ale rinichilor, in boli tumorale, etc.