Cautare



ATENTIE

Aceste informatii au doar scop informativ si in niciun caz nu trebuie sa inlocuiasca recomandarea medicului sau a personalului medical autorizat. Nu trebuie sa folositi aceste informatii pentru auto-diagnostic sau auto-tratament. Medipedia nu isi asuma responsabilitatea asupra efectelor pe care le poate avea folosirea acestor informatii in alte scopuri decat au fost oferite.

INTEGRILIN 0,75 mg/ml
Denumire INTEGRILIN 0,75 mg/ml
Descriere INTEGRILIN este conceput pentru a fi utilizat împreună cu acidul acetilsalicilic şi heparina nefracţionată. INTEGRILIN este indicat pentru prevenirea infarctului miocardic acut la pacienţii cu angină pectorală instabilă sau infarct miocardic non-Q care au prezentat un episod de durere toracică în ultimele 24 de ore şi modificări ECG şi/sau valori crescute ale enzimelor cardiace. Cel mai probabil, pacienţii care beneficiază de tratamentul cu INTEGRILIN sunt cei cu risc crescut de apariţie a infarctului miocardic în primele 3-4 zile de la debutul simptomatologiei de angină pectorală, inclusiv a celor care necesită, de exemplu, angioplastie coronariană transluminală percutanată (ACTP) de primă necesitate
Denumire comuna internationala EPTIFIBATIDUM
Actiune terapeutica ANTITROMBOTICE ANTIAGREGANTE PLACHETARE,EXCLUSIV HEPARINA
Prescriptie S - Medicamente si produse medicamentoase care se utilizeaza numai in spatii cu destinatie speciala (spitale, dispensare medicale etc.)
Forma farmaceutica Solutie perfuzabila
Concentratia 0,75mg/ml
Ambalaj Cutie x 1 flacon din sticla x 100 ml sol. perf.
Valabilitate ambalaj 3 ani
Volum ambalaj 100 ml
Cod ATC B01AC16
Firma - Tara producatoare SP LABO NV - BELGIA
Autorizatie de punere pe piata GLAXO GROUP LTD. - MAREA BRITANIE

Ai un comentariu sau o intrebare despre INTEGRILIN 0,75 mg/ml ? Intreaba pe forum:  
Nume afisat:
E-mail (optional):
Intrebare:

Introduceti codul de mai sus:



>> claudia (vizitator) : cate mg / ml sunt intr-o 75 mg / flacon de 10 ml ?
>> dr. Oana Iordache : 75 mg /10 ml este echivalent cu 7,5 mg/ ml.
>> dr. Oana Iordache : Flaconul este de 100 mg deci doza este de 0,75mg/ml.
Prospect si alte informatii despre INTEGRILIN 0,75 mg/ml, solutie perfuzabila       

ANEXA I
REZUMATUL CARACTERISTICILOR PRODUSULUI

1. DENUMIREA COMERCIALĂ A MEDICAMENTULUI

INTEGRILIN 0,75 mg/ml soluţie perfuzabilă

2. COMPOZIŢIA CALITATIVĂŞI CANTITATIVĂ

Fiecare ml de soluţie perfuzabilă conţine eptifibatidă 0,75 mg. Un flacon de 100 ml de soluţie perfuzabilă conţine eptifibatidă 75 mg. Pentru lista tuturor excipienţilor, vezi pct. 6.1.

3. FORMA FARMACEUTICĂ

Soluţie perfuzabilă. Soluţie limpede, incoloră.

4. DATE CLINICE
4.1 Indicaţii terapeutice

INTEGRILIN este conceput pentru a fi utilizat împreună cu acidul acetilsalicilic şi heparina nefracţionată.

INTEGRILIN este indicat pentru prevenirea infarctului miocardic acut la adulţii cu angină pectoralăinstabilă sau infarct miocardic non-Q, care au prezentat un episod de durere toracică în ultimele 24 de ore şi modificări ale electrocardiogramei (ECG) şi/sau valori crescute ale enzimelor cardiace.

Cel mai probabil, pacienţii care beneficiază de tratamentul cu INTEGRILIN sunt cei cu risc crescut de apariţie a infarctului miocardic în primele 3-4 zile de la debutul simptomatologiei de angină pectorală, inclusiv a celor care necesită, de exemplu, angioplastie coronariană transluminală percutanată (ACTP) de primă necesitate (vezi pct. 5.1).

4.2 Doze şi mod de administrare

Acest medicament se utilizează numai în mediu spitalicesc. Trebuie administrat de către medici specialişti cu experienţă în tratarea sindroamelor coronariene acute.

INTEGRILIN soluţie perfuzabilă trebuie utilizat în asociere cu INTEGRILIN soluţie injectabilă.

Este recomandată administrarea concomitentă a heparinei, cu excepţia cazului în care aceasta este contraindicată din motive, cum sunt antecedente de trombocitopenie asociată cu utilizarea heparinei (vezi “Administrarea heparinei”, pct. 4.4). INTEGRILIN este, de asemenea, destinat pentru utilizarea concomitentă cu acid acetilsalicilic, deoarece este parte a terapiei standard a pacienţilor cu sindroame coronariene acute, cu excepţia cazurilor în care utilizarea sa este contraindicată.

Adulţi (cu vârsta ≥ 18 ani) care prezintă angină pectorală instabilă(AI) sau infarct miocardic non-Q (IMNQ)

Doza recomandată este de 180 μg/kg administrată în bolus intravenos, cât mai curând după stabilirea diagnosticului, urmată de administrarea în perfuzie continuă a 2 μg/kg şi min timp de până la 72 de ore, fie până în momentul intervenţiei chirurgicale de bypass aorto-coronarian (CABG), fie până în momentul externării (în funcţie de caz). Dacă intervenţia coronariană percutanată(ICP) este efectuatăîn cursul tratamentului cu eptifibatidă, perfuzia se continuă timp de 20-24 de ore după ICP, astfel încât durata maximă a terapiei să nu depăşească 96 de ore.

Intervenţii chirurgicale de urgenţă sau parţial elective

În cazul în care pacientul necesită intervenţie chirurgicală cardiacă de urgenţă sau promptă, în cursul tratamentului cu eptifibatidă, trebuie întreruptă imediat perfuzia. În cazul în care pacientul necesităintervenţie chirurgicală parţial electivă, trebuie întreruptă în timp util perfuzia cu eptifibatidă, pentru a permite restabilirea funcţiei plachetare.

Insuficienţă hepatică

Experienţa utilizării medicamentului la pacienţii cu insuficienţăhepatică este foarte limitată. Se recomandă administrarea cu prudenţă la pacienţii cu insuficienţăhepatică, a căror funcţie de coagulare poate fi afectată (vezi pct. 4.3, timpul de protrombină). Este contraindicat la pacienţii cu insuficienţăhepatică semnificativă din punct de vedere clinic.

Insuficienţă renală

În cazul pacienţiilor cu insuficienţărenală moderată (clearance creatinină≥ 30 - < 50 ml/min), trebuie administrată o doză de 180 μg/kg în bolus intravenos urmată de administrarea în perfuzie continuă a 1,0 microgram/kg şi min pe întreaga durată a tratamentului. Utilizarea medicamentului la pacienţii cu insuficienţărenală mai severă este contraindicată (vezi pct.4.3).

Copii şi adolescenţi

Nu este recomandat pentru utilizare la copii şi adolescenţi cu vârsta sub 18 ani, datorită lipsei datelor privind siguranţa şi eficacitatea.

4.3 Contraindicaţii

INTEGRILIN nu trebuie utilizat în terapia pacienţilor care prezintă: −hipersensibilitate la substanţa activă sau la oricare dintre excipienţi −semne clinice de hemoragie gastro-intestinală, hemoragie genito-urinară masivă sau altă sângerare

activă, anormală, într-un interval de 30 de zile înainte de începerea tratamentului −antecedente de accident vascular cerebral de tip ischemic în ultimele 30 de zile sau orice antecedente de accident vascular cerebral de tip hemoragic −antecedente cunoscute de boli cu localizare intracraniană (neoplasme, malformaţii arterio-venoase,

anevrisme) −intervenţie chirurgicală majoră sau traumatism sever în ultimele 6 săptămâni −diateză hemoragică în antecedente −trombocitopenie (sub 100000 trombocite/mm3) −timp de protrombină > 1,2 ori timpul martor sau INR (International Normalized) ≥ 2,0; −hipertensiune arterială severă (tensiune arterială sistolică > 200 mm Hg sau tensiune arterială

diastolică > 110 mm Hg sub tratament antihipertensiv) −insuficienţă renală severă (clearance al creatininei < 30 ml/min) sau dependenţă de dializă renală−insuficienţă hepatică semnificativă clinic −administrare concomintentă sau ulterioară a unui alt inhibitor parenteral al receptorilor glicoproteici

(GP) IIb/IIIa

4.4 Atenţionări şi precauţii speciale pentru utilizare

Hemoragia

INTEGRILIN este un medicament antitrombotic care acţionează prin inhibarea agregării plachetare; de aceea, pacientul trebuie atent supravegheat pentru depistarea semnelor de hemoragie pe durata tratamentului (vezi pct. 4.8). Femeile, vârstnicii, persoanele cu greutate mică sau cu insuficienţă renalămoderată (clearance al creatininei > 30 - < 50 ml/min) pot avea un risc crescut de sângerare. Aceşti pacienţi trebuie atent monitorizaţi în ceea ce priveşte hemoragia.

În cazul pacienţilor care necesită intervenţii vasculare percutanate, hemoragia apare cel mai frecvent la nivelul zonelor de abord arterial. Trebuie examinate cu atenţie toate zonele potenţial hemoragice (de exemplu, locul de inserţie a cateterului; locul de puncţie arterială, venoasă sau al unei injecţii; tăieturile; tracturile gastro-intestinal şi genito-urinar). De asemenea, trebuie avute în vedere alte zone potenţial hemoragice cum sunt sistemul nervos central şi periferic şi spaţiul retroperitoneal.

Deoarece INTEGRILIN inhibă agregarea plachetară, se impune prudenţă atunci când se administreazăconcomitent cu alte medicamente care influenţează hemostaza, inclusiv ticlopidină, clopidogrel, trombolitice, anticoagulante orale, dextran soluţie, adenozină, sulfinpirazonă, prostaciclină, medicamente antiinflamatoare nesteroidiene sau dipiridamol (vezi pct. 4.5).

Nu există experienţă privind utilizarea concomitentă de INTEGRILIN şi heparine cu greutate molecularămică.

Experienţa clinică privind utilizarea medicamentului INTEGRILIN la pacienţii în cazul cărora tratamentul trombolitic este în general recomandat (de exemplu infarct miocardic acut transmural cu unde Q patologice nou apărute sau supradenivelare de segment ST sau bloc major de ramură stângă pe ECG) este limitată. Prin urmare, utilizarea medicamentului INTEGRILIN nu este recomandată în aceste situaţii (vezi pct. 4.5).

Perfuzia cu INTEGRILIN trebuie întreruptă imediat dacă apar situaţii care necesită tratament trombolitic sau dacă pacientul necesită de urgenţă o intervenţie chirugicală de CABG sau introducere a unui balon intraaortic cu sistem de control.

În cazul în care apare o hemoragie masivă, care nu poate fi controlată prin presiune externă, perfuzia cu INTEGRILIN trebuie întreruptă imediat şi oricare alte heparine nefracţionate care se administreazăconcomitent.

Intervenţiile arteriale

În cursul tratamentului cu eptifibatidă apare o creştere semnificativă a riscului de sângerare, în special în regiunea arterei femurale, unde se introduce teaca cateterului. Se recomandă prudenţă astfel încât să fie puncţionat doar peretele anterior al arterei femurale. Tecile arteriale pot fi îndepărtate atunci când funcţia de coagulare a revenit la parametrii normali (de exemplu, când timpul de coagulare activată (TCA) este mai mic de 180 de secunde (în general, după 2-6 ore de la întreruperea administrării heparinei). Dupăîndepărtarea tecii arteriale, trebuie realizată o hemostază riguroasă, sub control permanent.

Trombocitopenia

INTEGRILIN inhibă agregarea plachetară, dar nu pare să afecteze viabilitatea trombocitelor. Aşa cum s-a demonstrat în cursul studiilor clinice, incidenţa trombocitopeniei a fost micăşi similară la pacienţii trataţi cu eptifibatidă sau cu placebo. Trombocitopenia, inclusiv trombocitopenia acută severă, a fost observată în timpul administrării de eptifibatidă (vezi pct. 4.8). Numărul de trombocite trebuie determinat înainte de începerea tratamentului, în primele 6 ore de administrare, cel puţin o dată pe zi în timpul tratamentului şi imediat la apariţia semnelor clinice de diateză hemoragică neaşteptată. Dacă se confirmă o scădere a numărului de trombocite < 100000/mm3, se recomandă întreruperea adminstrării medicamentului INTEGRILIN şi a heparinei nefracţionate, şi monitorizarea şi tratarea adecvatăa pacientului. Decizia utilizării transfuziilor de masă trombocitară trebuie luată în funcţie de situaţia clinică a fiecărui caz în parte. Pentru pacienţii cu trombocitopenie anterioară, apărută în urma utilizării altor inhibitori parenterali ai receptorilor GP IIb/IIIa, nu există date privind utilizarea INTEGRILIN şi, în consecinţă, aceşti pacienţi necesită o monitorizare atentă, aşa cum s-a specificat mai sus.

Administrarea heparinei

În cazul în care nu există o contraindicaţie (cum sunt antecedentele de trombocitopenie asociată cu utilizarea heparinei), administrarea heparinei este recomandată.

AI/IMNQ: Pentru un pacient cu greutate ≥ 70 kg, se recomandă administrarea în bolus a unei doze de 5000 de unităţi, urmată de o perfuzie intravenoasă continuă cu 1000 unităţi/oră. Dacă greutatea pacientului este < 70 kg, se recomandă administrarea în bolus a unei doze de 60 unităţi/kg, urmată de o perfuzie cu 12 unităţi/kg şi oră. Timpul de tromboplastină parţial activată (aPTT) trebuie monitorizat pentru a fi menţinut între 50 şi 70 de secunde; peste 70 de secunde poate exista un risc crescut de sângerare.

Dacă la apariţia AI/IMNQ urmează a fi efectuată ICP, trebuie monitorizat timpul de coagulare activată(TCA) pentru a fi menţinut la o valoare de 300-350 de secunde. Se recomandă întreruperea administrării heparinei dacă TCA depăşeste 300 de secunde; administrarea nu trebuie reluată până când TCA nu scade sub 300 de secunde.

Efectuarea testelor de laborator

Înainte de a administra INTEGRILIN, se recomandă efectuarea următoarelor teste de laborator, pentru a identifica tulburările de coagulare preexistente: timp de protrombină (TP) şi aPTT, creatininemie, număr de trombocite, valorile hemoglobinei şi hematocritului. De asemenea, valorile hemoglobinei, hematocritului şi numărul trombocitelor trebuie monitorizate în primele 6 ore de la începerea tratamentului şi cel puţin o dată pe zi în timpul tratamentului (sau mai frecvent dacă rezultatele testelor indică o scădere marcată). În cazul în care numărul trombocitelor scade sub 100000/mm3, sunt necesare determinări suplimentare ale numărului de trombocite pentru a exclude pseudotrombocitopenia. Trebuie întreruptă administrarea heparinei nefracţionate. De asemenea, în cazul pacienţilor supuşi ICP, trebuie determinat TCA.

Imunitatea

În cazuri izolate, la pacienţii fără expunere anterioară la eptifibatidă sau în cazuri rare, la pacienţii reexpuşi la eptifibatidă, s-a observat apariţia unui răspuns imun sau a anticorpilor împotriva medicamentului. Există o experienţă limitată privind readministrarea medicamentului INTEGRILIN. Dacătratamentul cu INTEGRILIN se repetă, nu este de aşteptat un răspuns terapeutic redus.

4.5 Interacţiuni cu alte medicamente şi alte forme de interacţiune

Warfarinăşi dipiridamol

Utilizarea concomitentă a medicamentului INTEGRILIN cu warfarinăşi dipiridamol nu pare să creascăriscul de hemoragie minorăşi majoră. Pacienţii trataţi cu INTEGRILIN, al căror timp de protrombină (TP) era > 14,5 secunde şi care au primit concomitent warfarină, nu par să aibă un risc crescut de hemoragie.

INTEGRILIN şi medicamente trombolitice

Datele privind utilizarea medicamentului INTEGRILIN la pacienţii trataţi cu medicamente trombolitice sunt limitate. În cursul studiilor privind ICP sau infarctul miocardic acut, nu au existat dovezi concludente care să ateste faptul că asocierea eptifibatidei cu activatorul tisular al plasminogenului creşte riscul de hemoragie minoră sau majoră. În cursul unui studiu privind infarctul miocardic acut, administrarea concomitentă de eptifibatidăşi streptokinază pare să crească riscul de hemoragie. Asocierea dintre doze reduse de tenecteplazăşi eptifibatidă comparativ cu placebo şi eptifibatidă a crescut semnificativ riscul de hemoragie majorăşi minoră atunci când au fost administrate concomitent într-un studiu privind infarctul miocardic acut cu supradenivelare de segment ST.

În cursul unui studiu privind infarctul miocardic acut, care a inclus 181 de pacienţi, eptifibatida (în dozăde până la 180 μg/kg administrată injectabil în bolus, urmată de o perfuzie cu până la 2,0 μg/kg şi min timp de pânăla 72 de ore) a fost administrată concomitent cu streptokinaza (1,5 milioane de unităţi într-un interval de 60 de minute). La valorile maxime studiate ale ratei de perfuzie (1,3 μg/kg şi min şi 2,0 μg/kg şi min), eptifibatida a fost asociată cu o incidenţă crescută a hemoragiilor şi transfuziilor, comparativ cu incidenţa înregistrată la utilizarea streptokinazei ca monoterapie.

4.6 Sarcina şi alăptarea

Nu există date adecvate privind utilizarea de eptifibatidă la femeile gravide.

Studiile la animale cu privire la efectele asupra sarcinii, dezvoltării embrionare/fetale, naşterii sau dezvoltării post-natale sunt insuficiente (vezi pct. 5.3). Riscul potenţial pentru om nu este cunoscut. INTEGRILIN nu trebuie utilizat în timpul sarcinii, decât dacă este absolut necesar.

Nu se cunoaşte dacă eptifibatida se excretă în laptele uman. Pe durata tratamentului se recomandăîntreruperea alăptării la sân.

4.7 Efecte asupra capacităţii de a conduce vehicule şi de a folosi utilaje

Nu sunt relevante, deoarece INTEGRILIN este conceput pentru a fi utilizat numai la pacienţii spitalizaţi.

4.8 Reacţii adverse

Majoritatea reacţiilor adverse apărute la pacienţii trataţi cu eptifibatidă au fost, în general, legate de hemoragie sau evenimente cardiovasculare, care apar frecvent la această categorie de pacienţi.

Studii clinice

Sursele datelor utilizate pentru a determina descrierea frecvenţei reacţiilor adverse au inclus două studii clinice de faza III (PURSUIT şi ESPRIT). Aceste studii clinice sunt descrise pe scurt mai jos.

PURSUIT: acesta a fost un studiu dublu-orb, randomizat, de evaluare a eficacităţii şi siguranţei Integrilin comparativ cu placebo în reducerea mortalităţii şi reapariţiei infarctului miocardic la pacienţii cu anginăinstabilă sau infarct miocardic non-Q.

ESPRIT: acesta a fost un studiu controlat placebo dublu-orb, cu grupuri paralele, randomizat, multicentric, care a evaluat siguranţa şi eficacitatea terapiei cu eptifibatidă la pacienţii programaţi pentru intervenţii coronariene percutanate (ICP) non-emergente cu implant de stent.

În studiul PURSUIT, evenimentele hemoragice şi non-hemoragice au fost colectate în perioada dintre externare şi vizita la medic după 30 de zile. În studiul ESPRIT, evenimentele hemoragice au fost raportate la 48 ore şi evenimentele non-hemoragice au fost raportate la 30 de zile. În timp ce criteriile de clasificare a hemoragiilor din Tromboliza în Infarctul Miocardic TIMI au fost utilizate pentru a clasifica incidenţa hemoragiilor majore şi minore atât în studiul PURSUIT, cât şi în studiul ESPRIT, datele din studiul PURSUIT au fost colectate la 30 de zile, în timp ce datele din studiul ESPRIT au fost limitate la evenimentele apărute în 48 ore sau până la externare, oricare ar fi fost prima.

Reacţiile adverse sunt enumerate în funcţie de aparate, sisteme şi organe şi în funcţie de frecvenţă. Frecvenţele sunt definite ca foarte frecvente (≥1/10); frecvente (≥1/100 şi <1/10); mai puţin frecvente (≥1/1000 şi <100); rare (≥1/10000 şi <1/1000); foarte rare (<1/10000). Acestea sunt frecvenţe de raportare absolute fără a lua în considerare ratele placebo. Pentru o reacţie adversă specială, dacă au fost disponibile date atât din studiul PURSUIT, cât şi din studiul ESPRIT, s-a utilizat cea mai mare incidenţă raportatăpentru a stabili frecvenţa reacţiei adverse.

Se va avea în vedere că nu a fost determinată cauza tuturor reacţiilor adverse.

Tulburări hematologice şi limfatice
Foarte frecvente Hemoragie (hemoragie majorăşi minoră, incluzând zona de abord a arterei femurale, în relaţie cu CABG, gastro-intestinală, genito-urinară, retroperitoneală, intracraniană, hematemeză, hematurie, orală/orofaringiană, scădere a hemoglobinei/hematocritului şi altele).
Mai puţin frecvente Trombocitopenie.
Tulburări ale sistemului nervos
Mai puţin frecvente Ischemie cerebrală.
Tulburări cardiace
Frecvente Stop cardiac, fibrilaţie ventriculară, tahicardie ventriculară, insuficienţă cardiacăcongestivă, bloc atrio-ventricular, fibrilaţie atrială.
Tulburări vasculare
Frecvente Şoc, hipotensiune arterială, flebită.

Stopul cardiac, insuficienţa cardiacă congestivă, fibrilaţia atrială, hipotensiunea arterialăşi şocul, care au fost raportate frecvent în studiul PURSUIT, au fost evenimente legate de afecţiunea subiacentă.

Administrarea eptifibatidei este asociatăcu o creştere a hemoragiilor majore şi minore, conform criteriilor de clasificare ale grupului de studiu TIMI. La doza terapeutică recomandată, administratăşi în studiul PURSUIT care a inclus aproximativ 11000 de pacienţi, hemoragia a fost cea mai frecventă complicaţie întâlnită pe durata tratamentului cu eptifibatidă. Cele mai frecvente complicaţii hemoragice au fost asociate cu procedurile invazive cardiace (în relaţie cu intervenţia de bypass aorto-coronarian (CABG) sau la nivelul zonei de abord a arterei femurale).

În studiul PURSUIT, hemoragia minoră a fost definită ca hematurie macroscopică spontană, hematemezăspontană, hemoragie de etiologie cunoscută cu o scădere a hemoglobinei cu peste 3 g/dl sau cu peste 4 g/dl în absenţa unei etiologii cunoscute. În timpul tratamentului cu Integrilin în acest studiu, hemoragia minoră a fost o complicaţie foarte frecventă (>1/10 sau 13,1% pentru Integrilin, comparativ cu 7,6% pentru placebo). Evenimentele hemoragice au fost mai frecvente la pacienţii cărora le-a fost administratăconcomitent heparină în timpul ICP, când TCA a depăşit 350 de secunde (vezi pct. 4.4, administrarea heparinei).

În studiul PURSUIT, hemoragia majoră a fost definită fie ca o hemoragie intracraniană, fie ca o scădere a concentraţiei hemoglobinei cu peste 5 g/dl. Hemoragia majoră a fost, de asemenea, foarte frecventăşi raportatămai frecvent în cazul pacienţilor trataţi cu Integrilin faţă de cei cărora li s-a administrat placebo în studiul PURSUIT (>1/10 sau 10,8% comparativ cu 9,3%), dar a fost rarăla marea majoritate a pacienţilor care nu au fost supuşi unui CABG în decursul celor 30 zile de includere în studiu. La pacienţii care au fost supuşi unui CABG, incidenţa hemoragiei nu a fost crescută în urma tratamentului cu Integrilin comparativ cu pacienţii trataţi cu placebo. În subgrupul pacienţilor care au necesitat ICP, hemoragia majoră a fost observată frecvent, la 9,7% dintre pacienţii trataţi cu Integrilin, comparativ cu 4,6% dintre pacienţii cărora li s-a administrat placebo.

Incidenţa evenimentelor hemoragice severe sau care pun viaţa în pericol a fost 1,9% pentru Integrilin, comparativ cu 1,1% pentru placebo. Tratamentul cu Integrilin a crescut uşor necesitatea transfuziilor de sânge (11,8%, comparativ cu 9,3% pentru placebo).

Modificările apărute în cursul tratamentului cu eptifibatidă rezultă din acţiunea lui farmacologicăcunoscută, adică inhibarea agregării plachetare. Astfel, modificările parametrilor de laborator asociate cu hemaragia (de exemplu, timp de sângerare) sunt frecvente şi de aşteptat. Nu au fost observate diferenţe evidente între pacienţii trataţi cu eptifibatidăşi cei cărora li s-a administrat placebo în ceea ce priveşte parametrii funcţiei hepatice (GOT/ASAT, GPT/ALAT, bilirubină, fosfatază alcalină) sau ai funcţiei renale (creatinină serică, uree serică).

Experienţa după punerea pe piaţă

Tulburări hematologice şi limfatice
Foarte rare Hemoragie letală (majoritatea au implicat tulburări la nivelul sistemului nervos central şi periferic: hemoragii cerebrale sau intracraniene); hemoragie pulmonară, trombocitopenie acută severă, hematoame, anemie.
Tulburări ale sistemului imunitar
Foarte rare Reacţii anafilactice.
Afecţiuni cutanate şi ale ţesutului subcutanat
Foarte rare Erupţie cutanată tranzitorie, tulburări la nivelul locului de administrare, cum este urticaria.
4.9 Supradozaj

Experienţa la om privind supradozajul de eptifibatidă este foarte limitată. Nu au existat date care să indice apariţia reacţiilor adverse severe asociate cu administrarea în bolus a unor doze accidentale mari, perfuzia rapidă raportată ca dozămai mare decât doza terapeutică recomandată sau dozele mari cumulate. În cadrul studiului PURSUIT au existat 9 pacienţi cărora le-au fost administrate în bolus şi/sau perfuzie doze de peste două ori mai mari decât doza recomandată sau care, din punctul de vedere al investigatorului, au primit o doză mai mare decât doza terapeutică recomandată. Niciunul dintre aceşti pacienţi nu a prezentat hemoragie masivă, însă hemoragia moderată a fost raportată în cazul unui pacient care a necesitat o intervenţie chirurgicală de CABG. În particular, niciun pacient nu a prezentat hemoragie intracraniană.

Teoretic, supradozajul cu eptifibatidă poate determina hemoragie. Datorită timpului de înjumătăţire plasmatică scurt şi a clearance-ului rapid, acţiunea eptifibatidei poate fi cu uşurinţă oprită prin întreruperea perfuziei. De aceea, deşi eptifibatida poate fi eliminată prin dializă, necesitatea acesteia este puţin probabilă.

5. PROPRIETĂŢI FARMACOLOGICE
5.1 Proprietăţi farmacodinamice

Grupa farmacoterapeutică: Antitrombotice (antiagregante plachetare, exclusiv heparină), codul ATC: B01AC16

Eptifibatida, un heptapeptid ciclic de sinteză, care conţine şase aminoacizi, printre care o grupare cisteinamidicăşi un rest mercapto-propionil (desamino-cisteinil), este un inhibitor al agregării plachetare şi aparţine clasei RGD (arginină-glicină-aspartat) -mimeticelor.

Eptifibatida inhibă reversibil agregarea plachetară prin blocarea legării fibrinogenului, factorului von Willebrand şi a altor liganzi adezivi de receptorii glicoproteici (GP) IIb/IIIa.

După cum s-a demonstrat ex vivo, utilizând adenozin-difosfat (ADP) şi alţi agonişti pentru a induce agregarea plachetară, eptifibatida produce o inhibare a agregării plachetare dependentă de dozăşi concentraţie. Efectul eptifibatidei este observat imediat după administrarea intravenoasă, în bolus a unei doze de 180 μg/kg. Când este urmată de o perfuzie continuă cu 2 μg/kg şi min, la peste 80 % din pacienţi acest regim terapeutic inhibă, la concentraţii fiziologice de calciu, mai mult de 80 % din agregarea plachetară indusă de ADP ex vivo.

Inhibarea agregării plachetare a fost inversată cu uşurinţă, funcţia trombocitară revenind la parametrii iniţiali (> 50 % agregare plachetară) după 4 ore de la întreruperea perfuziei continue cu 2 μg/kg şi min. Determinările efectuate pentru agregarea plachetarăex vivo indusă de ADP în prezenţa calciului în concentraţie fiziologică (anticoagulant D-fenilalanil-L-prolil-L-arginin-clorometilcetonic), la pacienţii care prezentau angină pectorală instabilăşi infarct miocardic non-Q, au demonstrat o inhibare a agregării plachetare dependentă de concentraţie, cu o CI50 (concentraţie inhibitorie 50 %) de aproximativ 550 ng/ml şi o CI80 (concentraţie inhibitorie 80 %) de aproximativ 1100 ng/ml.

Studiul PURSUIT

Studiul clinic pivot pentru angina pectorală instabilă (AI)/infarctul miocardic non-Q (IMNQ) a fost studiul PURSUIT. Acest studiu dublu-orb, randomizat, controlat placebo s-a desfăşurat în 726 de centre medicale din 27 de ţări şi a inclus 10948 de pacienţi cu diagnosticul de AI sau IMNQ. Au fost incluşi în studiu numai pacienţii care prezentau ischemie cardiacă de repaus (≥ 10 minute) în ultimele 24 de ore şi aveau:

  • fie modificări ale segmentului ST: subdenivelare a segmentului ST > 0,5 mm pe o durată care nu depăşea 30 de minute sau supradenivelare persistentăa segmentului ST > 0,5 mm care nu a necesitat terapie de reperfuzie sau medicamente trombolitice; inversare a undei T (> 1 mm),
  • fie creşterea valorii serice a CK-MB.

Pacienţilor li s-a administrat în mod aleator placebo, eptifibatidă 180 μg/kg în bolus, urmat de perfuzie cu 2 μg/kg şi min (180/2,0), sau eptifibatidă 180 μg/kg în bolus, urmat de perfuzie cu 1,3 μg/kg şi min (180/1,3).

Perfuzia a fost continuată până în momentul externării, bypass-ului aorto-coronarian (CABG) sau timp de 72 de ore, în funcţie de caz. Dacăs-a efectuat ICP, perfuzia cu eptifibatidă a fost continuată timp de 24 de ore după intervenţie, acceptându-se o durată totală a acesteia de până la 96 de ore.

Braţul de tratament 180/1,3 a fost întrerupt după o analiză preliminară, aşa cum este specificat în protocol, când două braţe de tratament utilizate păreau să aibă o incidenţă similară a hemoragiei.

Pacienţii au fost trataţi conform standardelor uzuale ale fiecărui centru medical în care se desfăşura studiul; de aceea, frecvenţa angiografiei, ICP şi CABG a variat larg de la centru la centru şi de la ţară la ţară. Dintre pacienţii care au participat la studiul PURSUIT, 13 % au necesitat ICP în timpul perfuziei cu eptifibatidă, dintre care aproximativ 50 % beneficiind de stent coronarian; 87 % au fost trataţi medicamentos (fără ICP în timpul perfuziei cu eptifibatidă).

Marea majoritate a pacienţilor a primit acid acetilsalicilic (75-325 mg o dată pe zi). Heparina nefracţionată a fost administrată intravenos sau subcutanat, conform indicaţiilor medicului, cel mai frecvent ca bolus intravenos de 5000 UI urmat de o perfuzie continuă cu 1000 UI/oră. S-a recomandat menţinerea aPTT la valoarea ţintă de 50-70 de secunde. Un total de 1250 de pacienţi au necesitat ICP după72 de ore de la randomizare, caz în care ei au primit intravenos heparină nefracţionată pentru a menţine timpul de coagulare activată (TCA) la 300-350 de secunde.

Obiectivul primar al studiului a fost apariţia decesului de orice cauză sau a unui nou infarct miocardic acut (IMA) (evaluat „în orb” de către un Comitet pentru Evenimente Clinice – CEC) într-un interval de 30 de zile de la randomizare. Acest IMA putea fi asimptomatic, definit prin creşterea valorii serice a enzimei CK-MB sau apariţia unei noi unde Q.

Comparativ cu placebo, administrarea de eptifibatidă conform schemei terapeutice 180/2,0 a redus semnificativ incidenţa evenimentelor care constituiau obiectivul primar (tabelul 1): aceasta reprezintăaproximativ 15 evenimente evitate la 1000 de pacienţi trataţi:

Tabelul 1 Incidenţa decesului/IMA evaluat de CEC (Populaţie „tratată aleator”)
Timp Placebo Eptifibatidă Valoare p
30 de zile 743/4697 (15,8 %) 667/4680 (14,3 %) 0,034a
a: Testul chi pătrat Pearson privind diferenţa dintre placebo şi eptifibatidă.

Rezultatele obţinute pe baza obiectivului primar au fost atribuite în principal apariţiei infactului miocardic acut. La pacienţii trataţi cu eptifibatidă, reducerea incidenţei evenimentelor care constituiau obiectivul primar a apărut rapid în cursul terapiei (în primele 72-96 de ore) şi această reducere s-a menţinut timp de 6 luni, fără un efect semnificativ asupra mortalităţii.

Probabilitatea maximă de a obţine un beneficiu în urma tratamentului cu eptifibatidă se întâlneşte în cazul pacienţilor cu risc major de apariţie a infarctului miocardic în primele 3-4 zile de la debutul unui episod acut de angină pectorală. Conform datelor epidemiologice, o incidenţă mai mare a evenimentelor cardiovasculare a fost asociată cu anumiţi indicatori; de exemplu: −vârsta −tahicardia sau hipertensiunea arterială−durerea cardiacă ischemică, persistentă sau recurentă−modificările ECG majore (în special, modificări ale segmentului ST) −valorile crescute ale markerilor sau enzimelor cardiace (de exemplu, CK-MB, troponinele) şi −insuficienţa cardiacă

Studiul ESPRIT

Studiul ESPRIT (Enhanced Suppression of the Platelet IIb/IIIa Receptor with eptifibatide Therapy – Amplificarea blocării receptorilor plachetari IIb/IIIa prin intermediul terapiei cu eptifibatidă) a fost un studiu dublu-orb, randomizat, controlat placebo (nr. pacienţi = 2064) efectuat în cazurile cu ICP temporizate, cu implantare de stent coronarian.

Toţi pacienţii au primit îngrijirile uzuale standard şi li s-a administrat aleator placebo sau eptifibatidă (2 doze de 180 μg/kg în bolus, urmate de o perfuzie continuă până în momentul externării sau pe o durată de maxim 18-24 de ore).

Prima doză în bolus şi perfuzia au fost administrate simultan, imediat înainte de ICP, şi au fost urmate de a doua doză în bolus la un interval de 10 minute faţă de prima. Rata perfuziei a fost de 2 μg/kg şi min pentru pacienţii cu creatininemie ≤ 175 micromol/l sau de 1,0 μg/kg şi min pentru pacienţii cu creatininemie între 175 şi 350 micromol/l.

În braţul de tratament cu eptifibatidă, aproape toţi pacienţii au primit aspirină (99,7 %), iar 98,1 % au primit o tienopiridină (95,4 % clopidogrel şi 2,7 % ticlopidină). În ziua ICP, înaintea cateterizării, 53,2 % au primit o tienopiridină (52,7 % clopidogrel; 0,5 % ticlopidină) – în general, ca doză de încărcare (300 mg sau mai mult). Braţul de tratament cu placebo a fost comparabil (99,7 % aspirină, 95,9 % clopidogrel, 2,6 % ticlopidină).

Studiul ESPRIT a utilizat un regim terapeutic simplificat de administrare a heparinei în timpul ICP, care a constat într-o doză iniţială de 60 unităţi/kg în bolus, cu menţinerea valorii ţintă a TCA la 200-300 de secunde. Obiectivul primar al studiului a fost reprezentat de deces (D), IMA, revascularizarea urgentă a vasului afectat (RUVA) şi tratamentul antitrombotic de urgenţă (TAU) cu inhibitori ai receptorilor GP IIb/IIIa, în primele 48 de ore de la randomizare.

IMA a fost diagnosticat cu ajutorul testelor de laborator referitoare la CK-MB. Pentru acest diagnostic, în primele 24 de ore de la ICP consemnată, trebuiau înregistrate cel puţin două valori ale CK-MB ≥3 ori limita superioară a valorilor normale; în acest fel, validarea de către CEC nu era necesară. De asemenea, IMA putea fi consemnat după acceptarea de către CEC a unui raport întocmit de către investigator.

Analiza obiectivului primar [reprezentat de deces, IMA, revascularizarea urgentă a vasului afectat (RUVA) şi recuperarea trombolitică (RT) la 48 de ore] a demonstrat o reducere relativă de 37 % şi absolută de 3,9 % în grupul tratat cu eptifibatidă (6,6 % evenimente, comparativ cu 10,5 %; p = 0,0015). Rezultatele obţinute pe baza obiectivului primar au fost atribuite în special reducerii incidenţei IMA diagnosticat enzimatic, infarct definit prin creşterea promptă a enzimelor cardiace după ICP (80 din 92 IMA în grupul tratat cu placebo, comparativ cu 47 din 56 IMA în grupul tratat cu eptifibatidă). Relevanţa clinică a acestor IMA diagnosticate enzimatic rămâne încă controversată.

De asemenea, rezultate similare au fost obţinute pe baza celor două obiective secundare evaluate la 30 de zile: un triplu criteriu alcătuit din deces, IMA şi RUVA, şi acela mai concludent, alcătuit din deces şi IMA.

La pacienţii trataţi cu eptifibatidă, reducerea incidenţei evenimentelor care constituiau obiectivul primar a apărut rapid în cursul terapiei. Nu a existat niciun beneficiu major în intervalul următor de până la 1 an.

Prelungirea timpului de sângerare

Administrarea intravenoasă de eptifibatidă, în bolus şi perfuzie determină creşteri de până la 5 ori ale timpului de sâgerare. Aceste creşteri sunt rapid reversibile prin întreruperea perfuziei, timpul de sâgerare revenind la valorile iniţiale în aproximativ 6 (2-8) ore. Administrată în monoterapie, eptifibatida nu are un efect cuantificabil asupra timpului de protrombină (TP) sau timpului de tromboplastină parţial activată(aPTT).

5.2 Proprietăţi farmacocinetice

Farmacocinetica eptifibatidei este liniarăşi direct proporţională cu doza, pentru doze administrate în bolus cuprinse între 90 şi 250 μg/kg şi rate ale perfuziei cuprinse între 0,5 şi 3 μg/kg şi min. În cazul pacienţilor cu boală arterială coronariană, pentru perfuzia cu 2 μg/kg şi min, concentraţiile plasmatice la starea de echilibru ale eptifibatidei variază în medie de la 1,5 la 2,2 μg/ml. Aceste concentraţii plasmatice sunt rapid atinse atunci când perfuzia este precedată de o doză de 180 μg/kg administrată în bolus. Eptifibatida se leagă de proteinele umane plasmatice în proporţie de aproximativ 25 %. Pentru aceeaşi categorie de pacienţi, timpul de înjumătăţire plasmatică prin eliminare este de aproximativ 2,5 ore, clearance-ul plasmatic între 55 şi 80 ml/kg şi orăşi volumul de distribuţie de aproximativ 185-260 ml/kg. În cazul subiecţilor sănătoşi, aproximativ 50 % din clearance-ul sistemic total s-a realizat prin excreţie renală; aproximativ 50 % din cantitatea excretată este nemetabolizată. În cazul pacienţilor cu insuficienţă renalămoderată până la severă (clearance creatinină < 50ml/min), clearance-ul eptifibatidei este redus cu aproximativ 50% şi concentraţiile plasmatice la starea de echilibru sunt aproximativ dublate.

Nu s-au realizat studii specifice privind interacţiunile farmacocinetice. Cu toate acestea, în cursul unui studiu populaţional farmacocinetic, nu s-au observat interacţiuni farmacocinetice între eptifibatidăşi următoarele substanţe medicamentoase administrate concomitent: amlodipină, atenolol, atropină, captopril, cefazolină, diazepam, digoxină, diltiazem, difenhidramină, enalapril, fentanil, furosemid, heparină, lidocaină, lisinopril, metoprolol, midazolam, morfină, nitraţi, nifedipinăşi warfarină.

5.3 Date preclinice de siguranţă

Studiile toxicologice efectuate cu eptifibatidă includ studii cu doză unicăşi repetată la şobolan, iepure şi maimuţă, studii privind funcţia de reproducere la şobolan şi iepure, studii in vitro şi in vivo de genotoxicitate şi studii privind potenţialul alergen, hipersensibilitatea şi antigenitatea. Nu s-au observat efecte toxice imprevizibile pentru un compus cu acest profil farmacologic, iar datele obţinute puteau fi deduse din experienţa clinică, evenimentele hemoragice fiind principala reacţie adversă. Nu s-au observat efecte genotoxice în urma utilizării eptifibatidei.

Studiile teratologice s-au efectuat prin administrarea de perfuzii intravenoase continue cu eptifibatidă la femelele de şobolan gestante, cu doze zilnice totale de până la 72 mg/kg şi zi (de aproximativ 4 ori doza zilnică maximă recomandată la om, în funcţie de aria suprafaţei corporale) şi la femelele de iepure gestante, cu doze zilnice totale de până la 36 mg/kg şi zi (de aproximativ 4 ori doza zilnică maximărecomandatăla om, în funcţie de aria suprafaţei corporale). Aceste studii nu au evidenţiat tulburări ale funcţiei de reproducere sau efecte dăunătoare asupra fătului datorate utilizării eptifibatidei. Nu existăstudii privind funcţia de reproducere la speciile de animale la care eptifibatida are o activitate farmacologică similară cu cea întâlnită la om. Prin urmare, aceste studii nu sunt adecvate pentru a evalua toxicitatea eptifibatidei asupra funcţiei de reproducere (vezi pct. 4.6).

Potenţialul carcinogenic al eptifibatidei nu a fost evaluat prin studii pe termen lung.

6. PROPRIETĂŢI FARMACEUTICE
6.1 Lista excipienţilor

Acid citric monohidrat Hidroxid de sodiu Apă pentru preparate injectabile

6.2 Incompatibilităţi

INTEGRILIN nu este compatibil cu furosemid.

În absenţa studiilor privind compatibilitatea, INTEGRILIN nu trebuie amestecat cu alte medicamente, cu excepţia celor menţionate la pct. 6.6.

6.3 Perioada de valabilitate

3 ani

6.4 Precauţii speciale pentru păstrare

A se păstra la frigider (2°C – 8°C). A se păstra în ambalajul original pentru a fi protejat de lumină.

6.5 Natura şi conţinutul ambalajului

Un flacon din sticlă tip I, a 100 ml, închis cu dop de cauciuc bromobutilic şi capsă de aluminiu.

6.6 Precauţii speciale pentru eliminarea reziduurilor şi alte instrucţiuni de manipulare

Testele de compatibilitate fizicăşi chimică au indicat faptul că INTEGRILIN poate fi administrat prin intermediul unei perfuzii intravenoase împreună cu sulfat de atropină, dobutamină, heparină, lidocaină, meperidină, metoprolol, midazolam, morfină, nitroglicerină, activator tisular al plasminogenului sau verapamil. INTEGRILIN este compatibil cu soluţia perfuzabilă de clorură de sodiu 0,9 % şi glucoză 5% în Normosol R, cu sau fără clorură de potasiu. A se vedea Rezumatul caracteristicilor produsului Normosol R pentru detalii referitoare la compoziţie.

A se verifica conţinutul flaconului înainte de utilizare. A nu se utiliza dacă prezintă particule sau modificări de culoare. Protejarea soluţiei INTEGRILIN de lumină în timpul administrării nu este necesară.

A se elimina orice produs neutilizat după desigilare.

7. DEŢINĂTORUL AUTORIZAŢIEI DE PUNERE PE PIAŢĂ

Glaxo Group Ltd Greenford Middlesex UB6 0NN Marea Britanie

8. NUMĂRUL AUTORIZAŢIEI DE PUNERE PE PIAŢĂ

EU/1/99/109/001

9. DATA PRIMEI AUTORIZĂRI SAU A REÎNNOIRII AUTORIZAŢIEI

Data primei autorizări: 01.07.1999 Data ultimei reautorizări: 09.07.2009

10. DATA REVIZUIRII TEXTULUI

Informaţii detaliate privind acest medicament sunt disponibile pe website-ul Agenţiei Europene a Medicamentului (EMEA) http://www.emea.europa.eu

1. DENUMIREA COMERCIALĂ A MEDICAMENTULUI

INTEGRILIN 2 mg/ml soluţie injectabilă

2. COMPOZIŢIA CALITATIVĂŞI CANTITATIVĂ

Fiecare ml de soluţie injectabilă conţine eptifibatidă 2 mg. Un flacon de 10 ml de soluţie injectabilă conţine eptifibatidă 20 mg. Pentru lista tuturor excipienţilor, vezi pct. 6.1.

3. FORMA FARMACEUTICĂ

Soluţie injectabilă. Soluţie limpede, incoloră.

4. DATE CLINICE

4.1 Indicaţii terapeutice

INTEGRILIN este conceput pentru a fi utilizat împreună cu acidul acetilsalicilic şi heparina nefracţionată.

INTEGRILIN este indicat pentru prevenirea infarctului miocardic acut la adulţii cu angină pectoralăinstabilă sau infarct miocardic non-Q care au prezentat un episod de durere toracică în ultimele 24 de ore şi modificări ale electrocardiogramei (ECG) şi/sau valori crescute ale enzimelor cardiace.

Cel mai probabil, pacienţii care beneficiază de tratamentul cu INTEGRILIN sunt cei cu risc crescut de apariţie a infarctului miocardic în primele 3-4 zile de la debutul simptomatologiei de angină pectorală, inclusiv a celor care necesită, de exemplu, angioplastie coronariană transluminală percutanată (ACTP) de primă necesitate (vezi pct. 5.1).

4.2 Doze şi mod de administrare

Acest medicament se utilizează numai în mediu spitalicesc. Trebuie administrat de către medicii specialişti cu experienţă în tratarea sindroamelor coronariene acute.

INTEGRILIN soluţie injectabilă trebuie utilizat în asociere cu INTEGRILIN soluţie perfuzabilă.

Este recomandată administrarea concomitentă a heparinei, cu excepţia cazului în care aceasta este contraindicată din motive, cum sunt antecedente de trombocitopenie asociată cu utilizarea heparinei (vezi “Administrarea heparinei”, pct. 4.4). INTEGRILIN este, de asemenea, destinat pentru utilizarea concomitentă cu acid acetilsalicilic, deoarece este parte a terapiei standard a pacienţilor cu sindroame coronariene acute, cu excepţia cazurilor în care utilizarea sa este contraindicată.

Adulţi (cu vârsta ≥ 18 ani) care prezintă angină pectorală instabilă(AI) sau infarct miocardic non-Q (IMNQ)

Doza recomandată este de 180 µg/kg administrată în bolus intravenos, cât mai curând după stabilirea diagnosticului, urmată de administrarea în perfuzie continuă a 2 µg/kg şi min timp de până la 72 de ore, fie până în momentul intervenţiei chirurgicale de bypass aorto-coronarian (CABG), fie până în momentul externării (în funcţie de caz). Dacă intervenţia coronariană percutanată(ICP) este efectuatăîn cursul tratamentului cu eptifibatidă, perfuzia se continuă timp de 20-24 de ore după ICP, astfel încât durata maximă a terapiei să nu depăşească 96 de ore.

Intervenţii chirurgicale de urgenţă sau parţial elective

În cazul în care pacientul necesită intervenţie chirurgicală cardiacă de urgenţă sau promptă, în cursul tratamentului cu eptifibatidă, trebuie întreruptă imediat perfuzia. În cazul în care pacientul necesităintervenţie chirurgicală parţial electivă, trebuie întreruptă în timp util perfuzia cu eptifibatidă, pentru a permite restabilirea funcţiei plachetare.

Insuficienţă hepatică

Experienţa utilizării medicamentului la pacienţii cu insuficienţă hepatică este foarte limitată. Se recomandă administrarea cu prudenţă la pacienţii cu insuficienţă hepatică, a căror funcţie de coagulare poate fi afectată (vezi pct. 4.3, timpul de protrombină). Este contraindicat la pacienţii cu insuficienţăhepatică semnificativă din punct de vedere clinic.

Insuficienţă renală

În cazul pacienţiilor cu insuficienţărenală moderată (clearance creatinină≥ 30 - < 50 ml/min), trebuie administrată o doză de 180 μg/kg în bolus intravenos urmată de administrarea în perfuzie continuă a 1 microgram/kg şi min pe întreaga durată a tratamentului. Utilizarea medicamentului la pacienţii cu insuficienţărenală mai severă este contraindicată (vezi pct.4.3).

Copii şi adolescenţi

Nu este recomandat pentru utilizare la copii şi adolescenţi cu vârsta sub 18 ani, datorită lipsei datelor privind siguranţa şi eficacitatea.

4.3 Contraindicaţii

INTEGRILIN nu trebuie utilizat în terapia pacienţilor care prezintă: −hipersensibilitate la substanţa activă sau la oricare dintre excipienţi −semne clinice de hemoragie gastro-intestinală, hemoragie genito-urinară masivă sau altă sângerare

activă, anormală, într-un interval de 30 de zile înainte de începerea tratamentului −antecedente de accident vascular cerebral de tip ischemic în ultimele 30 de zile sau orice antecedente de accident vascular cerebral de tip hemoragic −antecedente cunoscute de boli cu localizare intracraniană (neoplasme, malformaţii arterio-venoase,

anevrisme) −intervenţie chirurgicală majoră sau traumatism sever în ultimele 6 săptămâni; −diateză hemoragică în antecedente −trombocitopenie (sub 100000 trombocite/mm3) −timp de protrombină > 1,2 ori timpul martor sau INR (International Normalized) ≥ 2,0 −hipertensiune arterială severă (tensiune arterială sistolică > 200 mm Hg sau tensiune arterială

diastolică > 110 mm Hg sub tratament antihipertensiv) −insuficienţă renală severă (clearance al creatininei < 30 ml/min) sau dependenţă de dializă renală−insuficienţă hepatică semnificativă clinic −administrare oncomintentă sau ulterioară a unui alt inhibitor parenteral al receptorilor glicoproteici

(GP) IIb/IIIa

4.4 Atenţionări şi precauţii speciale pentru utilizare

Hemoragia

INTEGRILIN este un medicament antitrombotic care acţionează prin inhibarea agregării plachetare; de aceea, pacientul trebuie atent supravegheat pentru depistarea semnelor de hemoragie pe durata tratamentului (vezi pct. 4.8). Femeile, vârstnicii, persoanele cu greutate mică sau cu insuficienţă renalămoderată (clearance al creatininei > 30 - < 50 ml/min) pot avea un risc crescut de sângerare. Aceşti pacienţi trebuie atent monitorizaţi în ceea ce priveşte hemoragia.

În cazul pacienţilor care necesită intervenţii vasculare percutanate, hemoragia apare cel mai frecvent la nivelul zonelor de abord arterial. Trebuie examinate cu atenţie toate zonele potenţial hemoragice (de exemplu locul de inserţie a cateterului; locul de puncţie arterială, venoasă sau al unei injecţii; tăieturile; tracturile gastro-intestinal şi genito-urinar). De asemenea, trebuie avute în vedere alte zone potenţial hemoragice cum sunt sistemul nervos central şi periferic şi spaţiul retroperitoneal.

Deoarece INTEGRILIN inhibă agregarea plachetară, se impune prudenţă atunci când se administreazăconcomitent cu alte medicamente care influenţează hemostaza, inclusiv ticlopidină, clopidogrel, trombolitice, anticoagulante orale, dextran soluţie, adenozină, sulfinpirazonă, prostaciclină, medicamente antiinflamatoare nesteroidiene sau dipiridamol (vezi pct. 4.5).

Nu există experienţă privind utilizarea concomitentă de INTEGRILIN şi heparine cu greutate molecularămică.

Experienţa clinică privind utilizarea medicamentului INTEGRILIN la pacienţii în cazul cărora tratamentul trombolitic este în general recomandat (de exemplu infarct miocardic acut transmural cu unde Q patologice nou apărute sau supradenivelare de segment ST sau bloc major de ramură stângă pe ECG) este limitată. Prin urmare, utilizarea medicamentului INTEGRILIN nu este recomandată în aceste situaţii (vezi pct. 4.5).

Perfuzia cu INTEGRILIN trebuie întreruptă imediat dacă apar situaţii care necesită tratament trombolitic sau dacă pacientul necesită de urgenţă o intervenţie chirugicală de CABG sau introducere a unui balon intraaortic cu sistem de control.

În cazul în care apare o hemoragie masivă, care nu poate fi controlată prin presiune externă, perfuzia cu INTEGRILIN trebuie întreruptă imediat şi oricare alte heparine nefracţionate care se administreazăconcomitent.

Intervenţiile arteriale

În cursul tratamentului cu eptifibatidă apare o creştere semnificativă a riscului de sângerare, în special în regiunea arterei femurale, unde se introduce teaca cateterului. Se recomandă prudenţă astfel încât să fie puncţionat doar peretele anterior al arterei femurale. Tecile arteriale pot fi îndepărtate atunci când funcţia de coagulare a revenit la parametrii normali (de exemplu când timpul de coagulare activată (TCA) este mai mic de 180 de secunde (în general, după 2-6 ore de la întreruperea administrării heparinei). Dupăîndepărtarea tecii arteriale, trebuie realizată o hemostază riguroasă, sub control permanent.

Trombocitopenia

INTEGRILIN inhibă agregarea plachetară, dar nu pare să afecteze viabilitatea trombocitelor. Aşa cum s-a demonstrat în cursul studiilor clinice, incidenţa trombocitopeniei a fost micăşi similară la pacienţii trataţi cu eptifibatidă sau cu placebo. Trombocitopenia, inclusiv trombocitopenia acută severă, a fost observată în timpul administrării de eptifibatidă (vezi pct. 4.8). Numărul de trombocite trebuie determinat înainte de începerea tratamentului, în primele 6 ore de administrare, cel puţin o dată pe zi în timpul tratamentului şi imediat la apariţia semnelor clinice de diateză hemoragică neaşteptată. Dacă se confirmă o scădere a numărului de trombocite < 100000/mm3, se recomandă întreruperea adminstrarii medicamentului INTEGRILIN şi a heparinei nefracţionate, şi monitorizarea şi tratarea adecvatăa pacientului. Decizia utilizării transfuziilor de masă trombocitară trebuie luată în funcţie de situaţia clinică a fiecărui caz în parte. Pentru pacienţii cu trombocitopenie anterioară, apărută în urma utilizării altor inhibitori parenterali ai receptorilor GP IIb/IIIa, nu există date privind utilizarea INTEGRILIN şi, în consecinţă, aceşti pacienţi necesită o monitorizare atentă, aşa cum s-a specificat mai sus.

Administrarea heparinei

În cazul în care nu există o contraindicaţie (cum sunt antecedentele de trombocitopenie asociată cu utilizarea heparinei), administrarea heparinei este recomandată.

AI/IMNQ: Pentru un pacient cu greutate ≥ 70 kg, se recomandă administrarea în bolus a unei doze de 5000 de unităţi, urmată de o perfuzie intravenoasă continuă cu 1000 unităţi/oră. Dacă greutatea pacientului este < 70 kg, se recomandă administrarea în bolus a unei doze de 60 unităţi/kg, urmată de o perfuzie cu 12 unităţi/kg şi oră. Timpul de tromboplastină parţial activată (aPTT) trebuie monitorizat pentru a fi menţinut între 50 şi 70 de secunde; peste 70 de secunde poate exista un risc crescut de sângerare.

Dacă la apariţia AI/IMNQ urmează a fi efectuată ICP, trebuie monitorizat timpul de coagulare activată(TCA) pentru a fi menţinut la o valoare de 300-350 de secunde. Se recomandă întreruperea administrării heparinei dacă TCA depăşeste 300 de secunde; administrarea nu trebuie reluată până când TCA nu scade sub 300 de secunde.

Efectuarea testelor de laborator

Înainte de a administra INTEGRILIN, se recomandă efectuarea următoarelor teste de laborator, pentru a identifica tulburările de coagulare preexistente: timp de protrombină (TP) şi aPTT, creatininemie, număr de trombocite, valorile hemoglobinei şi hematocritului. De asemenea , valorile hemoglobinei, hematocritului şi numărul trombocitelor trebuie monitorizate în primele 6 ore de la începerea tratamentului şi cel puţin o dată pe zi în timpul tratamentului (sau mai frecvent dacă rezultatele testelor indică o scădere marcată). În cazul în care numărul trombocitelor scade sub 100000/mm3, sunt necesare determinări suplimentare ale numărului de trombocite pentru a exclude pseudotrombocitopenia. Trebuie întreruptă administrarea heparinei nefracţionate. De asemenea, în cazul pacienţilor supuşi ICP, trebuie determinat TCA.

Imunitatea

În cazuri izolate, la pacienţii fără expunere anterioară la eptifibatidă sau în cazuri rare, la pacienţii reexpuşi la eptifibatidă, s-a observat apariţia unui răspuns imun sau a anticorpilor împotriva medicamentului. Există o experienţă limitată privind readministrarea medicamentului INTEGRILIN. Dacătratamentul cu INTEGRILIN se repetă, nu este de aşteptat un răspuns terapeutic redus.

4.5 Interacţiuni cu alte medicamente şi alte forme de interacţiune

Warfarinăşi dipiridamol

Utilizarea concomitentă a medicamentului INTEGRILIN cu warfarinăşi dipiridamol nu pare să creascăriscul de hemoragie minorăşi majoră. Pacienţii trataţi cu INTEGRILIN, al căror timp de protrombină (TP) era > 14,5 secunde şi care au primit concomitent warfarină, nu par să aibă un risc crescut de hemoragie.

INTEGRILIN şi medicamente trombolitice

Datele privind utilizarea medicamentului INTEGRILIN la pacienţii trataţi cu medicamente trombolitice sunt limitate. În cursul studiilor privind ICP sau infarctul miocardic acut, nu au existat dovezi concludente care să ateste faptul că asocierea eptifibatidei cu activatorul tisular al plasminogenului creşte riscul de hemoragie minoră sau majoră.În cursul unui studiu privind infarctul miocardic acut, administrarea concomitentă de eptifibatidăşi streptokinază pare să crească riscul de hemoragie. Asocierea dintre doze reduse de tenecteplazăşi eptifibatidă comparativ cu placebo şi eptifibatidă a crescut semnificativ riscul de hemoragie majorăşi minoră atunci când au fost administrate concomitent într-un studiu privind infarctul miocardic acut cu supradenivelare de segment ST.

În cursul unui studiu privind infarctul miocardic acut, care a inclus 181 de pacienţi, eptifibatida (în dozăde până la 180 µg/kg administrată injectabil în bolus, urmată de o perfuzie cu până la 2,0 µg/kg şi min timp de pânăla 72 de ore) a fost administrat concomitent cu streptokinaza (1,5 milioane de unităţi într-un interval de 60 de minute). La valorile maxime studiate ale ratei de perfuzie (1,3 µg/kg şi min şi 2,0 µg/kg şi min), eptifibatida a fost asociată cu o incidenţă crescută a hemoragiilor şi transfuziilor, comparativ cu incidenţa înregistrată la utilizarea streptokinazei ca monoterapie.

4.6 Sarcina şi alăptarea

Nu există date adecvate privind utilizarea de eptifibatidă la femeile gravide.

Studiile la animale cu privire la efectele asupra sarcinii, dezvoltării embrionare/fetale, naşterii sau dezvoltării post-natale sunt insuficiente (vezi pct. 5.3). Riscul potenţial pentru om nu este cunoscut. INTEGRILIN nu trebuie utilizat în timpul sarcinii, decât dacă este absolut necesar.

Nu se cunoaşte dacă eptifibatida se excretă în laptele uman. Pe durata tratamentului se recomandăîntreruperea alăptării la sân.

4.7 Efecte asupra capacităţii de a conduce vehicule şi de a folosi utilaje

Nu sunt relevante, deoarece INTEGRILIN este conceput pentru a fi utilizat numai la pacienţii spitalizaţi.

4.8 Reacţii adverse

Majoritatea reacţiilor adverse apărute la pacienţii trataţi cu eptifibatidă au fost, în general, legate de hemoragie sau evenimente cardiovasculare, care apar frecvent la această categorie de pacienţi.

Studii clinice

Sursele datelor utilizate pentru a determina descrierea frecvenţei reacţiilor adverse au inclus două studii clinice de faza III (PURSUIT şi ESPRIT). Aceste studii clinice sunt descrise pe scurt mai jos.

PURSUIT: acesta a fost un studiu dublu-orb, randomizat, de evaluare a eficacităţii şi siguranţei Integrilin comparativ cu placebo în reducerea mortalităţii şi reapariţiei infarctului miocardic la pacienţii cu anginăinstabilă sau infarct miocardic non-Q.

ESPRIT: acesta a fost un studiu controlat placebo dublu-orb, cu grupuri paralele, randomizat, multicentric, care a evaluat siguranţa şi eficacitatea terapiei cu eptifibatidă la pacienţii programaţi pentru intervenţii coronariene percutanate (ICP) non-emergente cu implant de stent.

În studiul PURSUIT, evenimentele hemoragice şi non-hemoragice au fost colectate în perioada dintre externare şi vizita la medic după 30 de zile. În studiul ESPRIT, evenimentele hemoragice au fost raportate la 48 ore şi evenimentele non-hemoragice au fost raportate la 30 de zile. În timp ce criteriile de clasificare a hemoragiilor din Tromboliza în Infarctul Miocardic TIMI au fost utilizate pentru a clasifica incidenţa hemoragiilor majore şi minore atât în studiul PURSUIT, cât şi în studiul ESPRIT, datele din studiul PURSUIT au fost colectate la 30 de zile, în timp ce datele din studiul ESPRIT au fost limitate la evenimentele apărute în 48 ore sau până la externare, oricare ar fi fost prima.

Reacţiile adverse sunt enumerate în funcţie de aparate, sisteme şi organe şi în funcţie de frecvenţă. Frecvenţele sunt definite ca foarte frecvente (≥1/10); frecvente (≥1/100 şi <1/10); mai puţin frecvente (≥1/1000 şi <100); rare (≥1/10000 şi <1/1000); foarte rare (<1/10000). Acestea sunt frecvenţe de raportare absolute fără a lua în considerare ratele placebo. Pentru o reacţie adversă specială, dacă au fost disponibile date atât din studiul PURSUIT, cât şi din studiul ESPRIT, s-a utilizat cea mai mare incidenţă raportatăpentru a stabili frecvenţa reacţiei adverse.

Se va avea în vedere că nu a fost determinată cauza tuturor reacţiilor adverse.

Tulburări hematologice şi limfatice
Foarte frecvente Hemoragie (hemoragie majorăşi minoră, incluzând zona de abord a arterei femurale, în relaţie cu CABG, gastro-intestinală, genito-urinară, retroperitoneală, intracraniană, hematemeză, hematurie, orală/orofaringiană, scădere a hemoglobinei/hematocritului şi altele).
Mai puţin frecvente Trombocitopenie.
Tulburări ale sistemului nervos
Mai puţin frecvente Ischemie cerebrală.
Tulburări cardiace
Frecvente Stop cardiac, fibrilaţie ventriculară, tahicardie ventriculară, insuficienţă cardiacăcongestivă, bloc atrio-ventricular, fibrilaţie atrială.
Tulburări vasculare
Frecvente Şoc, hipotensiune arterială, flebită.

Stopul cardiac, insuficienţa cardiacă congestivă, fibrilaţia atrială, hipotensiunea arterialăşi şocul, care au fost raportate frecvent în studiul PURSUIT, au fost evenimente legate de afecţiunea subiacentă.

Administrarea eptifibatidei este asociatăcu o creştere a hemoragiilor majore şi minore, conform criteriilor de clasificare ale grupului de studiu TIMI. La doza terapeutică recomandată, administratăşi în studiul PURSUIT care a inclus aproximativ 11000 de pacienţi, hemoragia a fost cea mai frecventă complicaţie întâlnită pe durata tratamentului cu eptifibatidă. Cele mai frecvente complicaţii hemoragice au fost asociate cu procedurile invazive cardiace (în relaţie cu intervenţia de bypass aorto-coronarian (CABG) sau la nivelul zonei de abord a arterei femurale).

În studiul PURSUIT, hemoragia minoră a fost definită ca hematurie macroscopică spontană, hematemezăspontană, hemoragie de etiologie cunoscută cu o scădere a hemoglobinei cu peste 3 g/dl sau cu peste 4 g/dl în absenţa unei etiologii cunoscute. În timpul tratamentului cu Integrilin în acest studiu, hemoragia minoră a fost o complicaţie foarte frecventă (>1/10 sau 13,1% pentru Integrilin, comparativ cu 7,6% pentru placebo). Evenimentele hemoragice au fost mai frecvente la pacienţii cărora le-a fost administratăconcomitent heparină în timpul ICP, când TCA a depăşit 350 de secunde (vezi pct. 4.4, administrarea heparinei).

În studiul PURSUIT, hemoragia majoră a fost definită fie ca o hemoragie intracraniană, fie ca o scădere a concentraţiei hemoglobinei cu peste 5 g/dl. Hemoragia majoră a fost, de asemenea, foarte frecventăşi raportatămai frecvent în cazul pacienţilor trataţi cu Integrilin faţă de cei cărora li s-a administrat placebo în studiul PURSUIT (>1/10 sau 10,8% comparativ cu 9,3%), dar a fost rarăla marea majoritate a pacienţilor care nu au fost supuşi unui CABG în decursul celor 30 zile de includere în studiu. La pacienţii care au fost supuşi unui CABG, incidenţa hemoragiei nu a fost crescută în urma tratamentului cu Integrilin comparativ cu pacienţii trataţi cu placebo. În subgrupul pacienţilor care au necesitat ICP, hemoragia majoră a fost observată frecvent, la 9,7% dintre pacienţii trataţi cu Integrilin, comparativ cu 4,6% dintre pacienţii cărora li s-a administrat placebo.

Incidenţa evenimentelor hemoragice severe sau care pun viaţa în pericol a fost 1,9% pentru Integrilin, comparativ cu 1,1% pentru placebo. Tratamentul cu Integrilin a crescut uşor necesitatea transfuziilor de sânge (11,8%, comparativ cu 9,3% pentru placebo).

Modificările apărute în cursul tratamentului cu eptifibatidă rezultă din acţiunea lui farmacologicăcunoscută, adică inhibarea agregării plachetare. Astfel, modificările parametrilor de laborator asociate cu hemoragia (de exemplu, timp de sângerare) sunt frecvente şi de aşteptat. Nu au fost observate diferenţe evidente între pacienţii trataţi cu eptifibatidăşi cei cărora li s-a administrat placebo în ceea ce priveşte parametrii funcţiei hepatice (GOT/ASAT, GPT/ALAT, bilirubină, fosfatază alcalină) sau ai funcţiei renale (creatinină serică, uree serică).

Experienţa după punerea pe piaţă

Tulburări hematologice şi limfatice
Foarte rare Hemoragie letală (majoritatea au implicat tulburări la nivelul sistemului nervos central şi periferic: hemoragii cerebrale sau intracraniene); hemoragie pulmonară, trombocitopenie acută severă, hematoame, anemie.
Tulburări ale sistemului imunitar
Foarte rare Reacţii anafilactice.
Afecţiuni cutanate şi ale ţesutului subcutanat
Foarte rare Erupţie cutanată tranzitorie, tulburări la nivelul locului de administrare, cum este urticaria.

4.9 Supradozaj

Experienţa la om privind supradozajul de eptifibatidă este foarte limitată. Nu au existat date care să indice apariţia reacţiilor adverse severe asociate cu administrarea în bolus a unor doze accidentale mari, perfuzia rapidă raportată ca dozămai mare decât doza terapeutică recomandată sau dozele mari cumulate. În cadrul studiului PURSUIT au existat 9 pacienţi cărora le-au fost administrate în bolus şi/sau perfuzie doze de peste două ori mai mari decât doza recomandată sau care, din punctul de vedere al investigatorului, au primit o doză mai mare decât doza terapeutică recomandată. Niciunul dintre aceşti pacienţi nu a prezentat hemoragie masivă, însă hemoragia moderată a fost raportată în cazul unui pacient care a necesitat o intervenţie chirurgicală de CABG. În particular, niciun pacient nu a prezentat hemoragie intracraniană.

Teoretic, supradozajul cu eptifibatidă poate determina hemoragie. Datorită timpului de înjumătăţire plasmatică scurt şi a clearance-ului rapid, acţiunea eptifibatidei poate fi cu uşurinţă oprită prin întreruperea perfuziei. De aceea, deşi eptifibatida poate fi eliminată prin dializă, necesitatea acesteia este puţin probabilă.

5. PROPRIETĂŢI FARMACOLOGICE

5.1 Proprietăţi farmacodinamice

Grupa farmacoterapeutică: Antitrombotice (antiagregante plachetare, exclusiv heparină), codul ATC: B01AC16

Eptifibatida, un heptapeptid ciclic de sinteză, care conţine şase aminoacizi, printre care o grupare cisteinamidicăşi un rest mercapto-propionil (desamino-cisteinil), este un inhibitor al agregării plachetare şi aparţine clasei RGD (arginină-glicină-aspartat) -mimeticelor.

Eptifibatida inhibă reversibil agregarea plachetară prin blocarea legării fibrinogenului, factorului von Willebrand şi a altor liganzi adezivi de receptorii glicoproteici (GP) IIb/IIIa.

După cum s-a demonstrat ex vivo, utilizând adenozin-difosfat (ADP) şi alţi agonişti pentru a induce agregarea plachetară, eptifibatida produce o inhibare a agregării plachetare dependentă de dozăşi concentraţie. Efectul eptifibatidei este observat imediat după administrarea intravenoasă, în bolus a unei doze de 180 µg/Kg. Când este urmată de o perfuzie continuăcu 2 µg/kg şi min, la peste 80 % din pacienţi acest regim terapeutic inhibă, la concentraţii fiziologice de calciu, mai mult de 80 % din agregarea plachetară indusă de ADP ex vivo.

Inhibarea agregării plachetare a fost inversată cu uşurinţă, funcţia trombocitară revenind la parametrii iniţiali (> 50 % agregare plachetară) după 4 ore de la întreruperea perfuziei continue cu 2 µg/kg şi min. Determinările efectuate pentru agregarea plachetarăex vivo indusă de ADP în prezenţa calciului în concentraţie fiziologică (anticoagulant D-fenilalanil-L-prolil-L-arginin-clorometilcetonic), la pacienţii care prezentau angină pectorală instabilăşi infarct miocardic non-Q, au demonstrat o inhibare a agregării plachetare dependentă de concentraţie, cu o CI50 (concentraţie inhibitorie 50 %) de aproximativ 550 ng/ml şi o CI80 (concentraţie inhibitorie 80 %) de aproximativ 1100 ng/ml.

Studiul PURSUIT

Studiul clinic pivot pentru angina pectorală instabilă (AI)/infarctul miocardic non-Q (IMNQ) a fost studiul PURSUIT. Acest studiu dublu-orb, randomizat, controlat placebo s-a desfăşurat în 726 de centre medicale din 27 de ţări şi a inclus 10948 de pacienţi cu diagnosticul de AI sau IMNQ. Au fost incluşi în studio numai pacienţii care prezentau ischemie cardiacă de repaus (≥ 10 minute) în ultimele 24 de ore şi aveau:

  • fie modificări ale segmentului ST: subdenivelare a segmentului ST > 0,5 mm pe o durată care nu depăşea 30 de minute sau supradenivelare persistentăa segmentului ST > 0,5 mm care nu a necesitat terapie de reperfuzie sau medicamente trombolitice; inversare a undei T (> 1 mm),
  • fie creşterea valorii serice a CK-MB.

Pacienţilor li s-a administrat în mod aleator placebo, eptifibatidă 180 µg/Kg în bolus, urmat de perfuzie cu 2 µg/Kg şi min (180/2,0), sau eptifibatidă 180 µg/Kg în bolus, urmat de perfuzie cu 1,3 µg/Kg şi min (180/1,3).

Perfuzia a fost continuată până în momentul externării, bypass-ului aorto-coronarian (CABG) sau timp de 72 de ore, în funcţie de caz. Dacăs-a efectuat ICP, perfuzia cu eptifibatidă a fost continuată timp de 24 de ore după intervenţie, acceptându-se o durată totală a acesteia de până la 96 de ore.

Braţul de tratament 180/1,3 a fost întrerupt după o analiză preliminară, aşa cum este specificat în protocol, când două braţe de tratament utilizate păreau să aibă o incidenţă similară a hemoragiei.

Pacienţii au fost trataţi conform standardelor uzuale ale fiecărui centru medical în care se desfăşura studiul; de aceea, frecvenţa angiografiei, ICP şi CABG a variat larg de la centru la centru şi de la ţară la ţară. Dintre pacienţii care au participat la studiul PURSUIT, 13 % au necesitat ICP în timpul perfuziei cu eptifibatidă, dintre care aproximativ 50 % beneficiind de stent coronarian; 87 % au fost trataţi medicamentos (fără ICP în timpul perfuziei cu eptifibatidă).

Marea majoritate a pacienţilor a primit acid acetilsalicilic (75-325 mg o dată pe zi). Heparina nefracţionată a fost administrată intravenos sau subcutanat, conform indicaţiilor medicului, cel mai frecvent ca bolus intravenos de 5000 UI urmat de o perfuzie continuă cu 1000 UI/oră. S-a recomandat menţinerea aPTT la valoarea ţintă de 50-70 de secunde. Un total de 1250 de pacienţi au necesitat ICP după72 de ore de la randomizare, caz în care ei au primit intravenos heparină nefracţionată pentru a menţine timpul de coagulare activată (TCA) la 300-350 de secunde.

Obiectivul primar al studiului a fost apariţia decesului de orice cauză sau a unui nou infarct miocardic acut (IMA) (evaluat „în orb” de către un Comitet pentru Evenimente Clinice – CEC) într-un interval de 30 de zile de la randomizare. Acest IMA putea fi asimptomatic, definit prin creşterea valorii serice a enzimei CK-MB sau apariţia unei noi unde Q.

Comparativ cu placebo, administrarea de eptifibatidă conform schemei terapeutice 180/2,0 a redus semnificativ incidenţa evenimentelor care constituiau obiectivul primar (tabelul 1): aceasta reprezintăaproximativ 15 evenimente evitate la 1000 de pacienţi trataţi:

Tabelul 1 Incidenţa decesului/IMA evaluat de CEC (Populaţie „tratată aleator”)
Timp Placebo Eptifibatidă Valoare p
30 de zile 743/4697 (15,8 %) 667/4680 (14,3 %) 0,034a
a: Testul chi pătrat Pearson privind diferenţa dintre placebo şi eptifibatidă.

Rezultatele obţinute pe baza obiectivului primar au fost atribuite în principal apariţiei infactului miocardic acut. La pacienţii trataţi cu eptifibatidă, reducerea incidenţei evenimentelor care constituiau obiectivul primar a apărut rapid în cursul terapiei (în primele 72-96 de ore) şi această reducere s-a menţinut timp de 6 luni, fără un efect semnificativ asupra mortalităţii.

Probabilitatea maximă de a obţine un beneficiu în urma tratamentului cu eptifibatidă se întâlneşte în cazul pacienţilor cu risc major de apariţie a infarctului miocardic în primele 3-4 zile de la debutul unui episod acut de angină pectorală. Conform datelor epidemiologice, o incidenţă mai mare a evenimentelor cardiovasculare a fost asociată cu anumiţi indicatori; de exemplu: −vârsta −tahicardia sau hipertensiunea arterială−durerea cardiacă de natură ischemică, persistentă sau recurentă−modificările ECG majore (în special, modificări ale segmentului ST) −valorile crescute ale markerilor sau enzimelor cardiace (de exemplu, CK-MB, troponinele) şi −insuficienţa cardiacă

Studiul ESPRIT

Studiul ESPRIT (Enhanced Suppression of the Platelet IIb/IIIa Receptor with eptifibatide Therapy – Amplificarea blocării receptorilor plachetari IIb/IIIa prin intermediul terapiei cu eptifibatidă) a fost un studiu dublu-orb, randomizat, controlat placebo (nr. pacienţi = 2064) efectuat în cazurile cu ICP temporizate, cu implantare de stent coronarian.

Toţi pacienţii au primit îngrijirile uzuale standard şi li s-a administrat aleator placebo sau eptifibatidă (2 doze de 180 µg/kg în bolus, urmate de o perfuzie continuă până în momentul externării sau pe o durată de maxim 18-24 de ore).

Prima doză în bolus şi perfuzia au fost administrate simultan, imediat înainte de ICP, şi au fost urmate de a doua doză în bolus la un interval de 10 minute faţă de prima. Rata perfuziei a fost de 2 µg/kg şi min pentru pacienţii cu creatininemie ≤ 175 micromol/l sau de 1,0 µg/kg şi min pentru pacienţii cu creatininemie între 175 şi 350 micromol/l.

În braţul de tratament cu eptifibatidă, aproape toţi pacienţii au primit aspirină (99,7 %), iar 98,1 % au primit o tienopiridină (95,4 % clopidogrel şi 2,7 % ticlopidină). În ziua ICP, înaintea cateterizării, 53,2 % au primit o tienopiridină (52,7 % clopidogrel; 0,5 % ticlopidină) – în general, ca doză de încărcare (300 mg sau mai mult). Braţul de tratament cu placebo a fost comparabil (99,7 % aspirină, 95,9 % clopidogrel, 2,6 % ticlopidină).

Studiul ESPRIT a utilizat un regim terapeutic simplificat de administrare a heparinei în timpul ICP, care a constat într-o doză iniţială de 60 unităţi/Kg în bolus, cu menţinerea valorii ţintăa TCA la 200-300 de secunde. Obiectivul primar al studiului a fost reprezentat de deces (D), IMA, revascularizarea urgentă a vasului afectat (RUVA) şi tratamentul antitrombotic de urgenţă (TAU) cu inhibitori ai receptorilor GP IIb/IIIa, în primele 48 de ore de la randomizare.

IMA a fost diagnosticat cu ajutorul testelor de laborator referitoare la CK-MB. Pentru acest diagnostic, în primele 24 de ore de la ICP consemnată, trebuiau înregistrate cel puţin două valori ale CK-MB ≥ 3 ori limita superioară a valorilor normale; în acest fel, validarea de către CEC nu era necesară. De asemenea, IMA putea fi consemnat după acceptarea de către CEC a unui raport întocmit de către investigator.

Analiza obiectivului primar [reprezentat de deces, IMA, revascularizarea urgentă a vasului afectat (RUVA) şi recuperarea trombolitică (RT) la 48 de ore] a demonstrat o reducere relativă de 37 % şi absolută de 3,9 % în grupul tratat cu eptifibatidă (6,6 % evenimente, comparativ cu 10,5 %; p = 0,0015). Rezultatele obţinute pe baza obiectivului primar au fost atribuite în special reducerii incidenţei IMA diagnosticat enzimatic, infarct definit prin creşterea promptă a enzimelor cardiace după ICP (80 din 92 IMA în grupul tratat cu placebo, comparativ cu 47 din 56 IMA în grupul tratat cu eptifibatidă). Relevanţa clinică a acestor IMA diagnosticate enzimatic rămâne încă controversată.

De asemenea, rezultate similare au fost obţinute pe baza celor două obiective secundare evaluate la 30 de zile: un triplu criteriu alcătuit din deces, IMA şi RUVA, şi acela mai concludent, alcătuit din deces şi IMA.

La pacienţii trataţi cu eptifibatidă, reducerea incidenţei evenimentelor care constituiau obiectivul primar a apărut rapid în cursul terapiei. Nu a existat niciun beneficiu major în intervalul următor de până la 1 an.

Prelungirea timpului de sângerare

Administrarea intravenoasă de eptifibatidă, în bolus şi perfuzie determină creşteri de până la 5 ori ale timpului de sâgerare. Aceste creşteri sunt rapid reversibile prin întreruperea perfuziei, timpul de sâgerare revenind la valorile iniţiale în aproximativ 6 (2-8) ore. Administrat în monoterapie, eptifibatida nu are un efect cuantificabil asupra timpului de protrombină (TP) sau timpului de tromboplastină parţial activată(aPTT).

5.2 Proprietăţi farmacocinetice

Farmacocinetica eptifibatidei este liniarăşi direct proporţională cu doza, pentru doze administrate în bolus cuprinse între 90 şi 250 µg/Kg şi rate ale perfuziei cuprinse între 0,5 şi 3 µg/Kg şi min. În cazul pacienţilor cu boală arterială coronariană, pentru perfuzia cu 2 µg/Kg şi min, concentraţiile plasmatice la starea de echilibru ale eptifibatidei variază în medie de la 1,5 la 2,2 µg/ml. Aceste concentraţii plasmatice sunt rapid atinse atunci când perfuzia este precedată de o doză de 180 µg/Kg administrată în bolus. Eptifibatida se leagă de proteinele umane plasmatice în proporţie de aproximativ 25 %. Pentru aceeaşi categorie de pacienţi, timpul de înjumătăţire plasmatică prin eliminare este de aproximativ 2,5 ore, clearance-ul plasmatic între 55 şi 80 ml/Kg şi orăşi volumul de distribuţie de aproximativ 185-260 ml/Kg.

În cazul subiecţilor sănătoşi, aproximativ 50 % din clearance-ul sistemic total s-a realizat prin excreţie renală; aproximativ 50 % din cantitatea excretată este nemetabolizată. În cazul pacienţilor cu insuficienţărenală moderată până la severă (clearance creatinină < 50ml/min), clearance-ul eptifibatidei este redus cu aproximativ 50% şi concentraţiile plasmatice la starea de echilibru sunt aproximativ dublate.

Nu s-au realizat studii specifice privind interacţiunile farmacocinetice. Cu toate acestea, în cursul unui studiu populaţional farmacocinetic, nu s-au observat interacţiuni farmacocinetice între eptifibatidăşi următoarele substanţe medicamentoase administrate concomitent: amlodipină, atenolol, atropină, captopril, cefazolină, diazepam, digoxină, diltiazem, difenhidramină, enalapril, fentanil, furosemid, heparină, lidocaină, lisinopril, metoprolol, midazolam, morfină, nitraţi, nifedipinăşi warfarină.

5.3 Date preclinice de siguranţă

Studiile toxicologice efectuate cu eptifibatidă includ studii cu doză unicăşi repetată la şobolan, iepure şi maimuţă, studii privind funcţia de reproducere la şobolan şi iepure, studii in vitro şi in vivo de genotoxicitate şi studii privind potenţialul alergen, hipersensibilitatea şi antigenitatea. Nu s-au observat efecte toxice imprevizibile pentru un compus cu acest profil farmacologic, iar datele obţinute puteau fi deduse din experienţa clinică, evenimentele hemoragice fiind principala reacţie adversă. Nu s-au observat efecte genotoxice în urma utilizării eptifibatidei.

Studiile teratologice s-au efectuat prin administrarea de perfuzii intravenoase continue cu eptifibatidă la femelele de şobolan gestante, cu doze zilnice totale de până la 72 mg/Kg şi zi (de aproximativ 4 ori doza zilnică maximă recomandată la om, în funcţie de aria suprafaţei corporale), şi la femelele de iepure gestante, cu doze zilnice totale de până la 36 mg/Kg şi zi (de aproximativ 4 ori doza zilnică maximărecomandatăla om, în funcţie de aria suprafaţei corporale). Aceste studii nu au evidenţiat tulburări ale funcţiei de reproducere sau efecte dăunătoare asupra fătului datorate utilizării eptifibatidei. Nu existăstudii privind funcţia de reproducere la speciile de animale la care eptifibatida are o activitate farmacologică similară cu cea întâlnită la om. Prin urmare, aceste studii nu sunt adecvate pentru a evalua toxicitatea eptifibatidei asupra funcţiei de reproducere (vezi pct. 4.6).

Potenţialul carcinogenic al eptifibatidei nu a fost evaluat prin studii pe termen lung.

6. PROPRIETĂŢI FARMACEUTICE

6.1 Lista excipienţilor

Acid citric monohidrat Hidroxid de sodiu Apă pentru preparate injectabile

6.2 Incompatibilităţi

INTEGRILIN nu este compatibil cu furosemid.

În absenţa studiilor privind compatibilitatea, INTEGRILIN nu trebuie amestecat cu alte medicamente, cu excepţia celor menţionate la pct. 6.6.

6.3 Perioada de valabilitate

3 ani

6.4 Precauţii speciale pentru păstrare

A se păstra la frigider (2°C – 8°C). A se păstra în ambalajul original pentru a fi protejat de lumină.

6.5 Natura şi conţinutul ambalajului

Un flacon din sticlă tip I, a 10 ml, închis cu dop de cauciuc bromobutilic şi capsă de aluminiu.

6.6 Precauţii speciale pentru eliminarea reziduurilor şi alte instrucţiuni de manipulare

Testele de compatibilitate fizicăşi chimică au indicat faptul că INTEGRILIN poate fi administrat prin intermediul unei perfuzii intravenoase împreună cu sulfat de atropină, dobutamină, heparină, lidocaină, meperidină, metoprolol, midazolam, morfină, nitroglicerină, activator tisular al plasminogenului sau verapamil. INTEGRILIN este compatibil cu soluţia perfuzabilă de clorură de sodiu 0,9% şi glucoză 5% în Normosol R, cu sau fără clorură de potasiu. A se vedea Rezumatul caracteristicilor produsului Normosol R pentru detalii referitoare la compoziţie.

A se verifica conţinutul flaconului înainte de utilizare. A nu se utiliza dacă prezintă particule sau modificări de culoare. Protejarea soluţiei INTEGRILIN de lumină în timpul administrării nu este necesară.

A se elimina orice produs neutilizat după desigilare.

7. DEŢINĂTORUL AUTORIZAŢIEI DE PUNERE PE PIAŢĂ

Glaxo Group Ltd Greenford Middlesex UB6 0NN Marea Britanie

8. NUMĂRUL AUTORIZAŢIEI DE PUNERE PE PIAŢĂ

EU/1/99/109/002

9. DATA PRIMEI AUTORIZĂRI SAU A REÎNNOIRII AUTORIZAŢIEI

Data primei autorizări: 01.07.1999 Data ultimei reautorizări: 09.07.2009

10. DATA REVIZUIRII TEXTULUI

Informaţii detaliate privind acest medicament sunt disponibile pe website-ul Agenţiei Europene a Medicamentului (EMEA) http://www.emea.europa.eu

ANEXA II

A. DEŢINĂTORUL(II) AUTORIZAŢIEI DE FABRICAŢIE RESPONSABIL(I) PENTRU ELIBERAREA SERIEI

B. CONDIŢIILE EMITERII AUTORIZAŢIEI DE PUNERE PE PIAŢĂ

A. DEŢINĂTORUL(II) AUTORIZAŢIEI DE FABRICAŢIE RESPONSABIL(I) PENTRU ELIBERAREA SERIEI

Numele şi adresa producătorului responsabil pentru eliberarea seriei

Glaxo Operations UK Ltd. (Trading as Glaxo Wellcome Operations) Harmire Road Barnard Castle Co. Durham DL12 8DT Marea Britanie

Prospectul tipărit al medicamentului trebuie să menţioneze numele şi adresa producătorului responsabil pentru eliberarea seriei respective.

B. CONDIŢIILE EMITERII AUTORIZAŢIEI DE PUNERE PE PIAŢĂ

• CONDIŢII SAU RESTRICŢII PRIVIND FURNIZAREA ŞI UTILIZAREA IMPUSE DEŢINĂTORULUI AUTORIZAŢIEI DE PUNERE PE PIAŢĂ

Medicament cu eliberare pe bază de prescripţie medicală restrictivă (Vezi Anexa I: Rezumatul caracteristicilor produsului, 4.2).

  • CONDIŢII SAU RESTRICŢII CU PRIVIRE LA SIGURANŢA ŞI EFICACITATEA UTILIZĂRII MEDICAMENTULUI
  • ALTE CONDIŢII

Nu este cazul.

Sistemul de farmacovigilenţă

Deţinătorul Autorizaţiei de punere pe piaţă trebuie să dea asigurări că sistemul de farmacovigilenţă, aşa cum este descris în versiunea 6.2 din Modulul 1.8.1 din Cererea de autorizare de punere pe piaţă, este implementat şi funcţional înainte ca medicamentul să ajungă pe piaţăşi atîta timp cât medicamentul rămâne în uz.

RPAS-uri

Deţinătorul autorizaţiei de punere pe piaţă (DAPP) va continua să furnizeze la fiecare 12 luni Rapoarte periodice actualizate referitoare la siguranţă .

ANEXA III ETICHETAREA ŞI PROSPECTUL

A. ETICHETAREA

INFORMAŢII CARE TREBUIE SĂ APARĂ PE AMBALAJUL SECUNDAR CUTIE

1. DENUMIREA COMERCIALĂ A MEDICAMENTULUI

INTEGRILIN 0,75 mg/ml soluţie perfuzabilăeptifibatidă

2. DECLARAREA SUBSTANŢEI(LOR) ACTIVE

Fiecare ml de soluţie perfuzabilă conţine eptifibatidă 0,75 mg. Un flacon a 100 ml conţine eptifibatidă 75 mg.

3. LISTA EXCIPIENŢILOR

Acid citric monohidrat, hidroxid de sodiu, apă pentru preparate injectabile.

4. FORMA FARMACEUTICĂŞI CONŢINUTUL

Soluţie perfuzabilă1 flacon a 100 ml

5. MODUL ŞI CALEA(CĂILE) DE ADMINISTRARE

Administrare intravenoasă
A se citi prospectul înainte de utilizare.

6. ATENŢIONARE SPECIALĂ PRIVIND FAPTUL CĂ MEDICAMENTUL NU TREBUIE PĂSTRAT LA ÎNDEMÂNA ŞI VEDEREA COPIILOR

A nu se lăsa la îndemâna şi vederea copiilor.

7. ALTĂ(E) ATENŢIONARE(ĂRI) SPECIALĂ(E), DACĂ ESTE(SUNT) NECESARĂ(E)

A se verifica conţinutul flaconului. A nu se utiliza dacă soluţia prezintă particule sau modificări de culoare.

30

8. DATA DE EXPIRARE

EXP

9. CONDIŢII SPECIALE DE PĂSTRARE

A se păstra la frigider. A se păstra în ambalajul original, pentru a fi protejat de lumină.

10. PRECAUŢII SPECIALE PRIVIND ELIMINAREA MEDICAMENTELOR NEUTILIZATE SAU A MATERIALELOR REZIDUALE PROVENITE DIN ASTFEL DE MEDICAMENTE, DACĂ ESTE CAZUL

A se elimina orice produs neutilizat după desigilare.

11. NUMELE ŞI ADRESA DEŢINĂTORULUI AUTORIZAŢIEI DE PUNERE PE PIAŢĂ

Glaxo Group Ltd, Greenford, Middlesex, UB6 0NN, Marea Britanie

12. NUMĂRUL(ELE) AUTORIZAŢIEI DE PUNERE PE PIAŢĂ

EU/1/99/109/001

13. SERIA DE FABRICAŢIE

Seria

14. CLASIFICARE GENERALĂ PRIVIND MODUL DE ELIBERARE

Medicament eliberat pe bază de prescripţie medicală.

  1. INSTRUCŢIUNI DE UTILIZARE
  2. INFORMAŢII ÎN BRAILLE

MINIMUM DE INFORMAŢII CARE TREBUIE SĂ APARĂ PE AMBALAJELE PRIMARE MICI

ETICHETA

1. DENUMIREA COMERCIALĂ A MEDICAMENTULUI ŞI CALEA(CĂILE) DE ADMINISTRARE

INTEGRILIN 0,75 mg/ml soluţie perfuzabilăEptifibatidă

Administrare intravenoasă

2. MODUL DE ADMINISTRARE

A se citi prospectul înainte de utilizare

3. DATA DE EXPIRARE

EXP

4. SERIA DE FABRICAŢIE

Seria

5. CONŢINUTUL PE MASĂ, VOLUM SAU UNITATEA DE DOZĂ

1 flacon a 100 ml

INFORMAŢII CARE TREBUIE SĂ APARĂ PE AMBALAJUL SECUNDAR CUTIE

1. DENUMIREA COMERCIALĂ A MEDICAMENTULUI

INTEGRILIN 2 mg/ml soluţie injectabilăeptifibatidă

2. DECLARAREA SUBSTANŢEI(LOR) ACTIVĂ(E)

Fiecare ml de soluţie injectabilă conţine eptifibatidă 2 mg. Un flacon a 10 ml conţine eptifibatidă 20 mg.

3. LISTA EXCIPIENŢILOR

Acid citric monohidrat, hidroxid de sodiu, apă pentru preparate injectabile.

4. FORMA FARMACEUTICĂŞI CONŢINUTUL

Soluţie injectabilă1 flacon a 10 ml

5. MODUL ŞI CALEA(CĂILE) DE ADMINISTRARE

Administrare intravenoasă
A se citi prospectul înainte de utilizare.

6. ATENŢIONARE SPECIALĂ PRIVIND FAPTUL CĂ MEDICAMENTUL NU TREBUIE PĂSTRAT LA ÎNDEMÂNA ŞI VEDEREA COPIILOR

A nu se lăsa la îndemâna şi vederea copiilor.

7. ALTĂ(E) ATENŢIONARE(ĂRI) SPECIALĂ(E), DACĂ ESTE(SUNT) NECESARĂ(E)

A se verifica conţinutul flaconului. A nu se utiliza dacă soluţia prezintă particule sau modificări de culoare.

33

8. DATA DE EXPIRARE

EXP

9. CONDIŢII SPECIALE DE PĂSTRARE

A se păstra la frigider. A se păstra în ambalajul original, pentru a fi protejat de lumină.

10. PRECAUŢII SPECIALE PRIVIND ELIMINAREA MEDICAMENTELOR NEUTILIZATE SAU A MATERIALELOR REZIDUALE PROVENITE DIN ASTFEL DE MEDICAMENTE, DACĂ ESTE CAZUL

A se elimina orice produs neutilizat după desigilare.

11. NUMELE ŞI ADRESA DEŢINĂTORULUI AUTORIZAŢIEI DE PUNERE PE PIAŢĂ

Glaxo Group Ltd, Greenford, Middlesex, UB6 0NN, Marea Britanie

12. NUMĂRUL(ELE) AUTORIZAŢIEI DE PUNERE PE PIAŢĂ

EU/1/99/109/002

13. SERIA DE FABRICAŢIE

Seria

14. CLASIFICARE GENERALĂ PRIVIND MODUL DE ELIBERARE

Medicament eliberat pe bază de prescripţie medicală.

  1. INSTRUCŢIUNI DE UTILIZARE
  2. INFORMAŢII ÎN BRAILLE

MINIMUM DE INFORMAŢII CARE TREBUIE SĂ APARĂ PE AMBALAJELE PRIMARE MICI

ETICHETA

1. DENUMIREA COMERCIALĂ A MEDICAMENTULUI ŞI CALEA(CĂILE) DE ADMINISTRARE

INTEGRILIN 2 mg/ml soluţie injectabilăEptifibatidă

Administrare intravenoasă

2. MODUL DE ADMINISTRARE

A se citi prospectul înainte de utilizare

3. DATA DE EXPIRARE

EXP

4. SERIA DE FABRICAŢIE

Seria

5. CONŢINUTUL PE MASĂ, VOLUM SAU UNITATEA DE DOZĂ

1 flacon a 10 ml

B. PROSPECTUL

PROSPECT: INFORMAŢII PENTRU UTILIZATOR

INTEGRILIN 0,75 mg/ml soluţie perfuzabilă

eptifibatidă

Citiţi cu atenţie şi în întregime acest prospect înainte de a începe să utilizaţi acest medicament.

-Păstraţi acest prospect. S-ar putea să fie necesar să-l recitiţi. -Dacă aveţi orice întrebări suplimentare, adresaţi-vă medicului dumneavoastră sau farmacistului. -Dacă vreuna dintre reacţiile adverse devine gravă sau dacă observaţi orice reacţie adversă

nemenţionată în acest prospect, vă rugăm să-i spuneţi medicului dumneavoastră sau farmacistului.

În acest prospect găsiţi:

  1. Ce este INTEGRILIN şi pentru ce se utilizează
  2. Înainte de a vi se administra INTEGRILIN
  3. Cumsă utilizaţi INTEGRILIN
  4. Reacţii adverse posibile
  5. Cum se păstrează INTEGRILIN
  6. Informaţii suplimentare

1. CE ESTE INTEGRILIN ŞI PENTRU CE SE UTILIZEAZĂ

INTEGRILIN este un inhibitor al agregării plachetare. Aceasta înseamnă că el ajută la prevenirea formării cheagurilor de sânge.

Este utilizat la adulţii cu manifestări de insuficienţă coronariană severă, definite ca durere în piept spontanăşi recentă, însoţită de modificări electrocardiografice sau ale parametrilor de laborator. De regulă, este administrat cu acid acetilsalicilic şi heparină nefracţionată.

2. ÎNAINTE DE A VI SE ADMINISTRA INTEGRILIN

Nu trebuie să vi se administreze INTEGRILIN:

−dacă sunteţi alergic (hipersensibil) la eptifibatidăsau la oricare dintre celelalte componente ale medicamentului INTEGRILIN (vezi pct. 6 pentru lista celorlalte componente)

−dacă aţi avut recent sângerări la nivelul stomacului, intestinelor, vezicii urinare sau altor organe; de exemplu, dacă aţi observat prezenţa anormală a sângelui în materiile fecale sau urină (cu excepţia sângerării menstruale) în ultimele 30 de zile

−dacă aţi suferit un accident vascular cerebral de tip ischemic în ultimele 30 de zile sau orice accident vascular cerebral de tip hemoragic (de asemenea, asiguraţi-vă ca medicul dumneavoastră să fie informat dacă aţi suferit vreodată un accident vascular cerebral)

−dacă aţi avut vreodată o formaţiune tumorală cerebralăsau o boală care afectează vasele de sânge din

regiunea cerebrală−dacă aţi suferit o intervenţie chirurgicală majorăsau un traumatism sever în ultimele 6 săptămâni; −dacă aveţi sau aţi avut sângerări −dacă aveţi sau aţi avut tulburări de coagulare sau un număr mic de trombocite −dacă aveţi sau aţi avut hipertensiune arterială severă (presiune sanguină crescută) −dacă aveţi sau aţi avut afecţiuni hepatice sau renale severe −dacă aţi fost tratat cu un alt medicament de acelaşi tip ca INTEGRILIN.

Vă rugăm să vă informaţi medicul dacă v-aţi aflat în una dintre aceste situaţii. Dacă aveţi întrebări, adresaţivă medicului dumneavoastră sau farmacistului de spital.

Aveţi grijă deosebită când utilizaţi INTEGRILIN:

−INTEGRILIN este recomandat pentru a fi utilizat numai la pacienţii adulţi, spitalizaţi în cadrul

unităţilor coronariene. −INTEGRILIN nu este conceput pentru a fi utilizat la copii sau adolescenţi cu vârsta sub 18 ani. −Înainte şi în timpul tratamentului cu INTEGRILIN, se vor efectua teste hematologice ca măsură de

siguranţă pentru a reduce posibilitatea apariţiei unei sângerări neaşteptate. −Pe durata utilizării medicamentului INTEGRILIN, veţi fi atent consultat pentru a se descoperi orice semn de sângerare neobişnuită sau neaşteptată.

Utilizarea altor medicamente

Pentru a evita posibilele interacţiuni cu alte medicamente vă rugăm să spuneţi medicului dumneavoastrăsau farmacistului din spital dacă luaţi sau aţi luat recent orice alte medicamente, inclusiv dintre cele eliberate fără prescripţie medicală. În special: −fluidifianţi ai sângelui (anticoagulante orale) sau −medicamente care previn formarea cheagurilor de sânge, inclusiv warfarina, dipiridamolul,

ticlopidina, acidul acetilsalicilic (cu excepţia celor care v-ar putea fi prescrise în cadrul schemei de tratament cu INTEGRILIN).

Sarcina şi alăptarea

De regulă, nu se recomandă utilizarea INTEGRILIN în timpul sarcinii. Spuneţi medicului dumneavoastrădacă sunteţi sau dacă credeţi ca aţi putea fi gravidă. Medicul dumneavoastră va pune în balanţă beneficiul pentru dumneavoastră, comparativ cu riscul pentru copilul dumneavoastră în urma administrării INTEGRILIN în timpul sarcinii.

În cazul în care vă alăptaţi copilul la sân, alăptarea trebuie întreruptă pe durata tratamentului.

3. CUM SĂ UTILIZAŢI INTEGRILIN

INTEGRILIN se administreazăintravenos prin injectare directă, urmată de o perfuzie (picătură cu picătură). Doza administrată variază în funcţie de greutatea dumneavoastră. Doza recomandatăeste de 180 μg/kg administrată în bolus (injectare rapidă intravenoasă), urmată de o perfuzie (picătură cu picătură) cu 2 μg/kg şi min timp de pânăla 72 de ore. Dacă aveţi afecţiuni renale perfuzia poate fi redusă la 1 µg/kg şi min.

Dacă se efectuează o intervenţie coronariană percutanată (ICP) în timpul tratamentului cu INTEGRILIN, perfuzia intravenoasă poate fi menţinută până la 96 de ore.

De asemenea, trebuie să vi se administreze acid acetilsalicilic (aspirină) şi heparină (dacă nu este contraindicată în cazul dumneavoastră).

Dacă aveţi orice întrebări suplimentare despre utilizarea acestui produs, adresaţi-vă medicului dumneavoastră sau farmacistului de spital.

4. REACŢII ADVERSE POSIBILE

Ca toate medicamentele, INTEGRILIN poate provoca reacţii adverse, cu toate că nu apar la toate persoanele.

Reacţii adverse foarte frecvente

Acestea pot afecta mai mult de 1 persoană din 10

- sângerare minoră sau majoră, (de exemplu sânge în urină, sânge în materiile fecale, sânge în lichidul de vărsătură sau sângerare în intervenţii chirurgicale)

- anemie (reducerea numărului de globule roşii din sânge).

Reacţii adverse frecvente

Acestea pot afecta cel mult 1 persoană din 10

- inflamarea unei vene.

Reacţii adverse mai puţin frecvente

Acestea pot afecta cel mult 1 persoană din 100

-
scăderea numărului de trombocite (celule sanguine necesare pentru coagulare)
-
scăderea circulaţiei sângelui la nivelul creierului.

Reacţii adverse foarte rare

Acestea pot afecta cel mult 1 persoană din 10000

-
sângerări severe (de exemplu sângerări în interiorul abdomenului, creierului şi plămânului)
-
sângerări finalizate cu deces

- scăderea severă a numărului de trombocite (celule sanguine necesare pentru coagulare)

- erupţii pe piele (de exemplu urticarie)

- reacţii alergice servere, apărute brusc.

În cazul în care observaţi semne de sângerare, anunţaţi imediat medicul sau asistenta medicală. Foarte rar, sângerările au fost severe sau chiar finalizate cu deces. Măsurile de siguranţă pentru prevenirea acestor incidente includ testele hematologice şi consultul atent din partea personalului medical în grija căruia văaflaţi.

În cazul în care apar reacţii alergice severe sau urticarie, informaţi imediat medicul sau asistenta medicală.

Alte evenimente care pot să apară la pacienţii care necesităacest tip de tratament sunt reprezentate de cele aflate în relaţie cu afecţiunea pentru care sunteţi tratat, cum sunt bătăi ale inimii rapide sau neregulate, hipotensiunea arterială, şocul sau stopul cardiac.

Dacă vreuna dintre reacţiile adverse devine gravă sau dacă observaţi orice reacţie adversă nemenţionată în acest prospect, vă rugăm să spuneţi medicului dumneavoastră sau farmacistului de spital.

5. CUM SE PĂSTREAZĂ INTEGRILIN

A nu se lăsa la îndemâna şi vederea copiilor.

A nu se utiliza după data de expirare (EXP) înscrisă pe ambalaj şi pe flacon. Data de expirare se referă la ultima zi a lunii respective.

A se păstra la frigider (2°C – 8°C).

A se păstra flaconul în ambalajul original, pentru a fi protejat de lumină. Cu toate acestea, protejarea soluţiei INTEGRILIN de lumină în timpul administrării nu este necesară. A se verifica conţinutul flaconului înainte de utilizare. INTEGRILIN nu trebuie utilizat dacă prezintă particule sau modificări de culoare. A se elimina orice produs neutilizat după desigilare.

6. INFORMAŢII SUPLIMENTARE Ce conţine INTEGRILIN

−Substanţa activă este eptifibatidă. Fiecare ml de soluţie perfuzabilă conţine eptifibatidă 0,75 mg. Un flacon a 100 ml soluţie perfuzabilă conţine eptifibatidă 75 mg.

−Celelalte componente sunt acid citric monohidrat, hidroxid de sodiu şi apă pentru preparate injectabile.

Cum arată INTEGRILIN şi conţinutul ambalajului

INTEGRILIN soluţie perfuzabilă: flacon a 100 ml, cutie cu un flacon.

Soluţia clară, incoloră este conţinută într-un flacon din sticlă, a 100 ml, care este închis cu un dop din cauciuc bromobutilic sigilat cu o capsă de aluminiu.

Deţinătorul autorizaţiei de punere pe piaţăşi producătorul

Deţinătorul autorizaţiei de punere pe piaţă: Glaxo Group Ltd, Greenford, Middlesex, UB6 0NN, Marea Britanie Producătorul:Glaxo Operations UK Ltd., (Trading as Glaxo Wellcome Operations), Harmire Road, Barnard Castle, Co.

Durham, DL12 8DT, Marea Britanie

Pentru orice informaţii despre acest medicament, vă rugăm să contactaţi reprezentanţii locali ai

deţinătorului autorizaţiei de punere pe piaţă.

België/Belgique/Belgien

GlaxoSmithKline s.a./n.v. Tél/Tel: + 32 (0)2 656 21 11

България

ГлаксоСмитКлайнЕООДТел. + 359 2 953 10 34

Česká republika

GlaxoSmithKline s.r.o. Tel: + 420 222 001 111 gsk.czmail@gsk.com

Danmark

GlaxoSmithKline Pharma A/S Tlf: + 45 36 35 91 00 dk-info@gsk.com

Deutschland

GlaxoSmithKline GmbH & Co. KG Tel.: + 49 (0)89 36044 8701 produkt.info@gsk.com

Eesti

GlaxoSmithKline Eesti OÜ Tel: + 372 6676 900 estonia@gsk.com

Ελλάδα

GlaxoSmithKline A.E.B.E. Τηλ: + 30 210 68 82 100

España

GlaxoSmithKline, S.A. Tel: + 34 902 202 700 es-ci@gsk.com

France

Laboratoire GlaxoSmithKline Tél.: + 33 (0)1 39 17 84 44 diam@gsk.com

Ireland

GlaxoSmithKline (Ireland) Limited Tel: + 353 (0)1 4955000

Luxembourg/Luxemburg

GlaxoSmithKline s.a./n.v. Belgique/Belgien Tél/Tel: + 32 (0)2 656 21 11

Magyarország

GlaxoSmithKline Kft. Tel.: + 36 1 225 5300

Malta

GlaxoSmithKline Malta Tel: + 356 21 238131

Nederland

GlaxoSmithKline BV Tel: + 31 (0)30 6938100 nlinfo@gsk.com

Norge

GlaxoSmithKline AS Tlf: + 47 22 70 20 00 firmapost@gsk.no

Österreich

GlaxoSmithKline Pharma GmbH Tel: + 43 (0)1 97075 0 at.info@gsk.com

Polska

GSK Commercial Sp. z o.o. Tel.: + 48 (0)22 576 9000

Portugal

GlaxoSmithKline – Produtos Farmacêuticos, Lda Tel: + 351 21 412 95 00 FI.PT@gsk.com

România

GlaxoSmithKline (GSK) S.R.L. Tel: + 4021 3028 208

Slovenija

GlaxoSmithKline d.o.o. Tel: + 386 (0)1 280 25 00

medical.x.si@gsk.com

Ísland Slovenská republika

GlaxoSmithKline ehf. GlaxoSmithKline Slovakia s. r. o. Sími: + 354 530 3700 Tel: + 421 (0)2 48 26 11 11 recepcia.sk@gsk.com

Italia Suomi/Finland

GlaxoSmithKline S.p.A. GlaxoSmithKline Oy Tel: + 39 (0)45 9218 111 Puh/Tel: + 358 (0)10 30 30 30 Finland.tuoteinfo@gsk.com

Κύπρος Sverige

GlaxoSmithKline Cyprus Ltd GlaxoSmithKline AB Τηλ: + 357 22 89 95 01 Tel: + 46 (0)8 638 93 00 info.produkt@gsk.com

Latvija United Kingdom

GlaxoSmithKline Latvia SIA GlaxoSmithKline UK Tel: + 371 67312687 Tel: + 44 (0)800 221441 lv-epasts@gsk.com customercontactuk@gsk.com

Lietuva

GlaxoSmithKline Lietuva UAB Tel: + 370 5 264 90 00 info.lt@gsk.com

Acest prospect a fost aprobat în

Informaţii detaliate privind acest medicament sunt disponibile pe website-ul Agenţiei Europene a Medicamentului (EMEA) http://www.emea.europa.eu

PROSPECT: INFORMAŢII PENTRU UTILIZATOR

INTEGRILIN 2 mg/ml soluţie injectabilă

eptifibatidă

Citiţi cu atenţie şi în întregime acest prospect înainte de a începe să utilizaţi acest medicament.

-Păstraţi acest prospect. S-ar putea să fie necesar să-l recitiţi. -Dacă aveţi orice întrebări suplimentare, adresaţi-vă medicului dumneavoastră sau farmacistului.

- Dacă vreuna dintre reacţiile adverse devine gravă sau dacă observaţi orice reacţie adversănemenţionată în acest prospect, vă rugăm să-i spuneţi medicului dumneavoastră sau farmacistului

În acest prospect găsiţi:

  1. Ce este INTEGRILIN şi pentru ce se utilizează
  2. Înainte de a vi se administra INTEGRILIN
  3. Cumsă utilizaţi INTEGRILIN
  4. Reacţii adverse posibile
  5. Cum se păstrează INTEGRILIN
  6. Informaţii suplimentare

1. CE ESTE INTEGRILIN ŞI PENTRU CE SE UTILIZEAZĂ

INTEGRILIN este un inhibitor al agregării plachetare. Aceasta înseamnă că el ajută la prevenirea formării cheagurilor de sânge.

Este utilizat la adulţii cu manifestări de insuficienţă coronariană severă, definite ca durere în piept spontanăşi recentă, însoţită de modificări electrocardiografice sau ale parametrilor de laborator. De regulă, este administrat cu acid acetilsalicilic şi heparină nefracţionată.

2. ÎNAINTE DE A VI SE ADMINISTRA INTEGRILIN

Nu trebuie să vi se administreze INTEGRILIN:

−dacă sunteţi alergic (hipersensibil) la eptifibatidăsau la oricare dintre celelalte componente ale medicamentului INTEGRILIN (vezi pct. 6 pentru lista celorlalte componente)

−dacă aţi avut recent sângerări la nivelul stomacului, intestinelor, vezicii urinare sau altor organe; de exemplu, dacă aţi observat prezenţa anormală a sângelui în materiile fecale sau urină (cu excepţia sângerării menstruale) în ultimele 30 de zile

−dacă aţi suferit un accident vascular cerebral de tip ischemic în ultimele 30 de zile sau orice accident vascular cerebral de tip hemoragic (de asemenea, asiguraţi-vă ca medicul dumneavoastră să fie informat dacă aţi suferit vreodată un accident vascular cerebral)

−dacă aţi avut vreodată o formaţiune tumorală cerebralăsau o boală care afectează vasele de sânge din

regiunea cerebrală−dacă aţi suferit o intervenţie chirurgicală majorăsau un traumatism sever în ultimele 6 săptămâni; −dacă aveţi sau aţi avut sângerări −dacă aveţi sau aţi avut tulburări de coagulare sau un număr mic de trombocite −dacă aveţi sau aţi avut hipertensiune arterială severă (presiune sanguină crescută) −dacă aveţi sau aţi avut afecţiuni hepatice sau renale severe −dacă aţi fost tratat cu un alt medicament de acelaşi tip ca INTEGRILIN.

Vă rugăm să vă informaţi medicul dacă v-aţi aflat în una dintre aceste situaţii. Dacă aveţi întrebări, adresaţivă medicului dumneavoastră sau farmacistului de spital.

Aveţi grijă deosebită când utilizaţi INTEGRILIN:

−INTEGRILIN este recomandat pentru a fi utilizat numai la pacienţii adulţi, spitalizaţi în cadrul

unităţilor coronariene. −INTEGRILIN nu este conceput pentru a fi utilizat la copii sau adolescenţi cu vârsta sub 18 ani. −Înainte şi în timpul tratamentului cu INTEGRILIN, se vor efectua teste hematologice ca măsură de

siguranţă pentru a reduce posibilitatea apariţiei unei sângerări neaşteptate. −Pe durata utilizării medicamentului INTEGRILIN, veţi fi atent consultat pentru a se descoperi orice semn de sângerare neobişnuită sau neaşteptată.

Utilizarea altor medicamente

Pentru a evita posibilele interacţiuni cu alte medicamente vă rugăm să spuneţi medicului dumneavoastrăsau farmacistului din spital dacă luaţi sau aţi luat recent orice alte medicamente, inclusiv dintre cele eliberate fără prescripţie medicală. În special: −fluidifianţi ai sângelui (anticoagulante orale) sau −medicamente care previn formarea cheagurilor de sânge, inclusiv warfarina, dipiridamolul,

ticlopidina, acidul acetilsalicilic (cu excepţia celor care v-ar putea fi prescrise în cadrul schemei de tratament cu INTEGRILIN).

Sarcina şi alăptarea

De regulă, nu se recomandă utilizarea INTEGRILIN în timpul sarcinii. Spuneţi medicului dumneavoastrădacă sunteţi sau dacă credeţi ca aţi putea fi gravidă. Medicul dumneavoastră va pune în balanţă beneficiul pentru dumneavoastră, comparativ cu riscul pentru copilul dumneavoastră în urma administrării INTEGRILIN în timpul sarcinii.

În cazul în care vă alăptaţi copilul la sân, alăptarea trebuie întreruptă pe durata tratamentului.

3. CUM SĂ UTILIZAŢI INTEGRILIN

INTEGRILIN se administreazăintravenos prin injectare directă, urmată de o perfuzie (picătură cu picătură). Doza administrată variază în funcţie de greutatea dumneavoastră. Doza recomandatăeste de 180 µg/kg administrată în bolus (injectare rapidă intravenoasă), urmată de o perfuzie (picătură cu picătură) cu 2 µg/kg şi min timp de pânăla 72 de ore. Dacă aveţi afecţiuni renale perfuzia poate fi redusă la 1 µg/kg şi min.

Dacă se efectuează o intervenţie coronariană percutanată (ICP) în timpul tratamentului cu INTEGRILIN, perfuzia intravenoasă poate fi menţinută până la 96 de ore.

De asemenea, trebuie să vi se administreze acid acetilsalicilic (aspirină) şi heparină (dacă nu este contraindicată în cazul dumneavoastră).

Dacă aveţi orice întrebări suplimentare despre utilizarea acestui produs, adresaţi-vă medicului dumneavoastră sau farmacistului de spital.

4. REACŢII ADVERSE POSIBILE

Ca toate medicamentele, INTEGRILIN poate provoca reacţii adverse, cu toate că nu apar la toate persoanele.

Reacţii adverse foarte frecvente

Acestea pot afecta mai mult de 1 persoană din 10

- sângerare minoră sau majoră, (de exemplu sânge în urină, sânge în materiile fecale, sânge în lichidul de vărsătură sau sângerare în intervenţii chirurgicale)

- anemie (reducerea numărului de globule roşii din sânge).

Reacţii adverse frecvente

Acestea pot afecta cel mult 1 persoană din 10

- inflamarea unei vene.

Reacţii adverse mai puţin frecvente

Acestea pot afecta cel mult 1 persoană din 100

-
scăderea numărului de trombocite (celule sanguine necesare pentru coagulare)
-
scăderea circulaţiei sângelui la nivelul creierului.

Reacţii adverse foarte rare

Acestea pot afecta cel mult 1 persoană din 10000

-
sângerări severe (de exemplu sângerări în interiorul abdomenului, creierului şi plămânului)
-
sângerări finalizate cu deces

- scăderea severă a numărului de trombocite (celule sanguine necesare pentru coagulare)

- erupţii pe piele (de exemplu urticarie)

- reacţii alergice servere, apărute brusc.

În cazul în care observaţi semne de sângerare, anunţaţi imediat medicul sau asistenta medicală. Foarte rar, sângerările au fost severe sau chiar finalizate cu deces. Măsurile de siguranţă pentru prevenirea acestor incidente includ testele hematologice şi consultul atent din partea personalului medical în grija căruia văaflaţi. Foarte rar, ca urmare a sângerării, poate apărea anemia sau formarea unui cheag de sânge.

În cazul în care apar reacţii alergice severe sau urticarie, informaţi imediat medicul sau asistenta medicală. Alte evenimente care pot să apară la pacienţii care necesităacest tip de tratament sunt reprezentate de cele aflate în relaţie cu afecţiunea pentru care sunteţi tratat, cum sunt bătăi ale inimii rapide sau neregulate, hipotensiunea arterială, şocul sau stopul cardiac.

Dacă vreuna dintre reacţiile adverse devine gravă sau dacă observaţi orice reacţie adversă nemenţionată în acest prospect, vă rugăm să spuneţi medicului dumneavoastră sau farmacistului de spital.

5. CUM SE PĂSTREAZĂ INTEGRILIN

A nu se lăsa la îndemâna şi vederea copiilor.

A nu se utiliza după data de expirare (EXP) înscrisă pe ambalaj şi pe flacon. Data de expirare se referă la ultima zi a lunii respective.

A se păstra la frigider (2°C – 8°C).

A se păstra flaconul în ambalajul original, pentru a fi protejat de lumină. Cu toate acestea, protejarea soluţiei INTEGRILIN de lumină în timpul administrării nu este necesară. A se verifica conţinutul flaconului înainte de utilizare. INTEGRILIN nu trebuie utilizat dacă prezintă particule sau o modificări de culoare.A se elimina orice produs neutilizat după desigilare.

6. INFORMAŢII SUPLIMENTARE Ce conţine INTEGRILIN

−Substanţa activă este eptifibatidă. Fiecare ml de soluţie injectabilă conţine eptifibatidă 2 mg. Un flacon a 10 ml soluţie injectabilă conţine eptifibatidă 20 mg.

−Celelalte componente sunt acid citric monohidrat, hidroxid de sodiu şi apă pentru preparate injectabile.

Cum arată INTEGRILIN şi conţinutul ambalajului

INTEGRILIN soluţie injectabilă: flacon a 10 ml, cutie cu un flacon.

Soluţia clară, incoloră este conţinută într-un flacon din sticlă, a 10 ml, care este închis cu un dop din cauciuc bromobutilic, sigilat cu o capsă de aluminiu.

Deţinătorul autorizaţiei de punere pe piaţăşi producătorul

Deţinătorul autorizaţiei de punere pe piaţă: Glaxo Group Ltd, Greenford, Middlesex, UB6 0NN, Marea Britanie Producătorul:Glaxo Operations UK Ltd., (Trading as Glaxo Wellcome Operations), Harmire Road, Barnard Castle, Co.

Durham, DL12 8DT, Marea Britanie

Pentru orice informaţii despre acest medicament, vă rugăm să contactaţi reprezentanţii locali ai

deţinătorului autorizaţiei de punere pe piaţă.

België/Belgique/Belgien

GlaxoSmithKline s.a./n.v. Tél/Tel: + 32 (0)2 656 21 11

България

ГлаксоСмитКлайнЕООДТел. + 359 2 953 10 34

Česká republika

GlaxoSmithKline s.r.o. Tel: + 420 222 001 111 gsk.czmail@gsk.com

Danmark

GlaxoSmithKline Pharma A/S Tlf: + 45 36 35 91 00 dk-info@gsk.com

Deutschland

GlaxoSmithKline GmbH & Co. KG Tel.: + 49 (0)89 36044 8701 produkt.info@gsk.com

Eesti

GlaxoSmithKline Eesti OÜ Tel: + 372 6676 900 estonia@gsk.com

Ελλάδα

GlaxoSmithKline A.E.B.E. Τηλ: + 30 210 68 82 100

España

GlaxoSmithKline, S.A. Tel: + 34 902 202 700 es-ci@gsk.com

France

Laboratoire GlaxoSmithKline Tél.: + 33 (0)1 39 17 84 44 diam@gsk.com

Ireland

GlaxoSmithKline (Ireland) Limited Tel: + 353 (0)1 4955000

Luxembourg/Luxemburg

GlaxoSmithKline s.a./n.v. Belgique/Belgien Tél/Tel: + 32 (0)2 656 21 11

Magyarország

GlaxoSmithKline Kft. Tel.: + 36 1 225 5300

Malta

GlaxoSmithKline Malta Tel: + 356 21 238131

Nederland

GlaxoSmithKline BV Tel: + 31 (0)30 6938100 nlinfo@gsk.com

Norge

GlaxoSmithKline AS Tlf: + 47 22 70 20 00 firmapost@gsk.no

Österreich

GlaxoSmithKline Pharma GmbH Tel: + 43 (0)1 97075 0 at.info@gsk.com

Polska

GSK Commercial Sp. z o.o. Tel.: + 48 (0)22 576 9000

Portugal

GlaxoSmithKline – Produtos Farmacêuticos, Lda Tel: + 351 21 412 95 00 FI.PT@gsk.com

România

GlaxoSmithKline (GSK) S.R.L. Tel: + 4021 3028 208

Slovenija

GlaxoSmithKline d.o.o. Tel: + 386 (0)1 280 25 00 medical.x.si@gsk.com

Ísland Slovenská republika

GlaxoSmithKline ehf. GlaxoSmithKline Slovakia s. r. o. Sími: + 354 530 3700 Tel: + 421 (0)2 48 26 11 11 recepcia.sk@gsk.com

Italia Suomi/Finland

GlaxoSmithKline S.p.A. GlaxoSmithKline Oy Tel: + 39 (0)45 9218 111 Puh/Tel: + 358 (0)10 30 30 30 Finland.tuoteinfo@gsk.com

Κύπρος Sverige

GlaxoSmithKline Cyprus Ltd GlaxoSmithKline AB Τηλ: + 357 22 89 95 01 Tel: + 46 (0)8 638 93 00 info.produkt@gsk.com

Latvija United Kingdom

GlaxoSmithKline Latvia SIA GlaxoSmithKline UK Tel: + 371 67312687 Tel: + 44 (0)800 221441 lv-epasts@gsk.com customercontactuk@gsk.com

Lietuva

GlaxoSmithKline Lietuva UAB Tel: + 370 5 264 90 00 info.lt@gsk.com

Acest prospect a fost aprobat în

Informaţii detaliate privind acest medicament sunt disponibile pe website-ul Agenţiei Europene a Medicamentului (EMEA) http://www.emea.europa.eu

Ai o intrebare despre acest medicament? Poti intreba aici.
Citeste si...
Angina pectorala Angina pectorala este principala cauza a durerilor toracice dupa varsta de 35-40 de ani. Angina pectorala este una din formele de manifestare a cardiopatiei ischemice dureroase alaturi de angina instabila si infarctul miocardic.
Angina pectorala tratata homeopat Angina pectorala este cea mai frecvent intalnita forma de debut a cardiopatiei ischemice. Ea se poate manifesta prin durere in zona anterioara toracelui (in drepul inimi) sau a sternului, dar si prin alt echivalent clinic: dispnee anxioasa (greutate in respiratie ),disconfort, tulburari de ritm...
Infarctul miocardic Afla cum se produce infarctul miocardic.
Dr. Imre Benedek: Mortalitatea provocată de infarctul miocardic acut a scăzut de la 23% la 7% Mortalitatea cauzată de infarctul miocardic acut a scăzut de la 23%, cât era în anul 2004, la 7% în anul 2010, în judeţele Mureş, Harghita şi Covasna, arată un studiu prezentat, vineri, în cadrul celei de-a X-a Conferinţe Naţionale de Cardiologie de la Târgu Mureş, de dr. Imre Bnedek, şeful Clinicii...
CardioFort - revascularizarea miocardului (cardiopatie ischemica, angina pectorala) - CSID Oana Cuzino prezinta in cadrul emisiunii Ce se intampla doctore un reportaj dedicat noii metode de revascularizare a inimii fara operatie - tratamentul CardioFort, disponibil in premiera in Romania in cadrul Clinicii de Diagnostic Gral. Aproape 1 milion de romani sufera de cardiopatie ischemica, bolile...
Vass Levente(UDMR) propune înfiinţarea de centre de recuperare neurologică după modelul celor pentru infarctul miocardic Candidatul UDMR Mureş la Camera Deputaţilor, Vass Levente, a anunţat că propune înfiinţarea de centre de recuperare neurologică după modelul sistemului de intervenţie la infarctul miocardic, astfel încât cei care suferă accidente vasculare cerebrale (AVC) să aibă şanse mai mari de recuperare.