Cautare



ATENTIE

Aceste informatii au doar scop informativ si in niciun caz nu trebuie sa inlocuiasca recomandarea medicului sau a personalului medical autorizat. Nu trebuie sa folositi aceste informatii pentru auto-diagnostic sau auto-tratament. Medipedia nu isi asuma responsabilitatea asupra efectelor pe care le poate avea folosirea acestor informatii in alte scopuri decat au fost oferite.

ZYPREXA 10 mg
Denumire ZYPREXA 10 mg
Descriere Olanzapina este indicată pentru tratamentul schizofreniei. La pacienţii care au răspuns iniţial la olanzapină, tratamentul de întreţinere cu olanzapină este eficace în menţinerea ameliorării clinice. Olanzapina este indicată în tratamentul episoadelor maniacale moderate până la severe. Olanzapina este indicată pentru prevenirea recurenţelor la pacienţii cu tulburare bipolară, al căror episod maniacal a răspuns la tratamentul cu olanzapină
Denumire comuna internationala OLANZAPINUM
Actiune terapeutica ANTIPSIHOTICE DIAZEPINE, OXAZEPINE SI TIAZEPINE
Prescriptie P-RF - Medicamente si produse medicamentoase care se elibereaza in farmacii pe baza de prescriptie medicala care se retine la farmacie
Forma farmaceutica Pulbere pentru solutie injectabila
Concentratia 10mg
Ambalaj Cutie x 1 flac. x 10 mg pulb.pt.sol.inj.
Valabilitate ambalaj 3 ani, solutian (dupa reconstituire) 24 h
Cod ATC N05AH03
Firma - Tara producatoare LILLY PHARMA FERTIGUNG UND DISTRIBUTION GMBH - GERMANIA
Autorizatie de punere pe piata ELI LILLY NEDERLAND BV - OLANDA

Ai un comentariu sau o intrebare despre ZYPREXA 10 mg ? Intreaba pe forum:  
Nume afisat:
E-mail (optional):
Intrebare:

Introduceti codul de mai sus:



>> Catalin Giuriade (vizitator) : Olanzapina nu mai este compensata 100%??? de cand si de ce?
>> weltschmerz : Deoarece s-a creat un conflict intre statul roman si companiile farmaceutice , acestora din urma le-a...
>> Ovidiu Furtos (vizitator) : Va rog sa-mi spuneti cum pot achizitiona Zyprexa 10 mg produs de Eli Lilly, cate o cutie de 28 buc./luna...
>> dr. Oana Iordache : Nu avem aceasta informatie.
>> ZYPREXA Comprimate filmate, 7.5 mg >> ZYPREXA 10 mg Comprimate filmate, 10mg >> ZYPREXA 10 mg Pulbere pentru solutie injectabila, 10mg >> ZYPREXA 10 mg Comprimate filmate, 10mg >> ZYPREXA 15mg Comprimate filmate, 15mg >> ZYPREXA 2,5 mg Comprimate filmate, 2,5mg >> ZYPREXA 20mg Comprimate filmate, 20mg >> ZYPREXA 5 mg Comprimate filmate, 5mg >> ZYPREXA VELOTAB 10 mg Comprimate orodispersabile, 10mg >> ZYPREXA VELOTAB 5 mg Comprimate orodispersabile, 5mg
Prospect si alte informatii despre ZYPREXA 10 mg, pulbere pentru solutie injectabila   Prospect       

ANEXA I
REZUMATUL CARACTERISTICILOR PRODUSULUI

1. DENUMIREA COMERCIALĂ A MEDICAMENTULUI

ZYPREXA 10 mg pulbere pentru soluţie injectabilă

2. COMPOZIŢIA CALITATIVĂŞI CANTITATIVĂ

Fiecare flacon conţine olanzapină 10 mg. După reconstituire fiecare ml de soluţie conţine 5 mg olanzapină.

Pentru lista tuturor excipienţilor, vezi pct. 6.1.

3. FORMA FARMACEUTICĂ

Pulbere pentru soluţie injectabilă: Pulbere liofilizată de culoare galbenă.

4. DATE CLINICE

4.1 Indicaţii terapeutice

Adulţi

ZYPREXA pulbere pentru soluţie injectabilă este indicată pentru controlul rapid al agitaţiei şi tulburărilor de comportament la pacienţi cu schizofrenie sau episod maniacal, atunci când terapia orală nu este adecvată. Imediat ce este indicat din punct de vedere clinic, tratamentul cu ZYPREXA pulbere pentru soluţie injectabilă trebuie întrerupt şi trebuie iniţiată utilizarea olanzapinei cu administrare orală.

4.2 Doze şi mod de administrare

Adulţi

Pentru uz intramuscular. A nu se administra intravenos sau subcutanat. ZYPREXA pulbere pentru soluţie injectabilă este destinată numai utilizării pe durată scurtă de timp, până la maxim trei zile consecutive.

Doza zilnică maximă de olanzapină (incluzând toate formele de farmaceutice de olanzapină) este de 20 mg.

Doza iniţială recomandată pentru olanzapina administrată injectabil este de 10 mg, administrată ca injecţie intramusculară unică. Pe baza evaluării stării clinice individuale şi a medicaţiei deja administrate fie pentru tratamentul de menţinere fie pentru tratamentul acut, se poate administra o doză mai mică (5 mg sau 7,5 mg) (vezi pct. 4.4). Pe baza stării clinice individuale, la 2 ore după prima injecţie se poate administra o a doua injecţie cu 5-10 mg olanzapină. Doza zilnică maximă de 20 mg olanzapină (incluzând toate formele farmaceutice) nu trebuie depăşită şi nu trebuie administrate mai mult de trei injecţii cu olanzapină într-un interval de 24 ore.

ZYPREXA pulbere pentru soluţie injectabilă trebuie reconstituită conform recomandărilor de la pct. 6.6.

Pentru mai multe informaţii despre continuarea tratamentului cu olanzapină administrată oral (5 până la 20 mg pe zi), vezi informaţiile din Rezumatul caracteristicilor produsului pentru ZYPREXA comprimate filmate sau ZYPREXA VELOTAB comprimate orodispersabile.

Copii şi adolescenţi

Nu există informaţii privind administrarea la copii. Nu se recomandă utilizarea ZYPREXA pulbere pentru soluţie injectabilă la copii şi adolescenţi din cauza absenţei datelor privind siguranţa şi eficacitatea.

Vârstnici

Doza iniţială recomandată la pacienţii vârstnici (> 60 ani) este de 2,5 - 5 mg. În funcţie de starea clinică a pacientului (vezi pct. 4.4), se poate administra o a doua injecţie cu 2,5 - 5 mg olanzapină la 2 ore după prima injecţie. Nu trebuie administrate mai mult de 3 injecţii într-un interval de 24 ore şi nu trebuie depăşită doza zilnică maximă de 20 mg olanzapină (incluzând toate formele farmaceutice).

Insuficienţă renalăşi/sau hepatică

Pacienţi cu insuficienţă renalăşi/sau hepatică: La aceşti pacienţi trebuie luată în considerare o doză iniţială mai mică (5 mg). În caz de insuficienţă hepatică moderată (ciroză, clasa Child-Pugh A sau B), doza iniţială trebuie să fie de 5 mg şi poate fi crescută numai cu prudenţă.

Sexul

Nu este necesar ca doza iniţialăşi intervalul dintre doze să fie modificate de rutină la femei comparativ cu bărbaţii.

Fumători

Nu este necesar ca doza iniţialăşi intervalul dintre doze să fie modificate de rutină la nefumători în comparaţie cu fumătorii.

În cazul în care este prezent mai mult de un singur factor care ar putea determina metabolizarea mai lentă a medicamentului (sex feminin, vârsta înaintată, nefumător), trebuie luată în considerare posibilitatea unei doze iniţiale mai mici. Atunci când sunt indicate injecţii suplimentare este necesară la prudenţă la aceşti pacienţi. (Vezi şi pct. 4.5 şi pct. 5.2).

4.3 Contraindicaţii

Hipersensibilitate la substanţa activă sau la oricare dintre excipienţi. Pacienţii cu risc cunoscut de glaucom cu unghi închis.

4.4 Atenţionări şi precauţii speciale pentru utilizare

Eficacitatea olanzapinei administrate i.m. la pacienţii cu agitaţie şi tulburări de comportament legate de alte afecţiuni decât schizofrenia sau episodul maniacal nu a fost stabilită.

Afecţiuni medicale instabile

Olanzapina administrată i.m. nu trebuie utilizată la pacienţii cu afecţiuni medicale instabile, cum ar fi infarctul miocardic acut, angina pectorală instabilă, hipotensiunea arterială severăşi/sau bradicardia, sindromul sinusului bolnav sau după intervenţii chirurgicale pe cord. Dacă nu pot fi determinate antecedentele medicale ale pacientului privind aceste afecţiuni medicale instabile, trebuie luate în considerare riscurile şi beneficiile olanzapinei administrate i.m. în comparaţie cu alte tratamente alternative.

Utilizarea concomitentă a benzodiazepinelor şi a altor medicamente

Este necesară prudenţă în special la pacienţii trataţi cu alte medicamente care au proprietăţi hemodinamice similare cu cele ale olanzapinei administrate intramuscular incluzând alte antipsihotice (orale şi/sau intramusculare) şi benzodiazepine (vezi şi pct. 4.5). Foarte rar (<0,01%) s-a raportat asocierea în timp dintre tratamentul cu olanzapină administrată i.m. şi cazurile de hipotensiune arterială, bradicardie, deprimare respiratorie şi deces, în special la pacienţii trataţi cu benzodiazepine şi/sau alte antipsihotice (vezi pct. 4.8).

Nu se recomandă administrarea intramusculară a olanzapinei concomitent cu benzodiazepine parenteral (vezi pct. 4.5 şi 6.2). Dacă se consideră că este necesară administrarea parenterală de benzodiazepine, aceasta nu se va face decât la cel puţin o oră după administrarea i.m. a olanzapinei. Dacă la pacient s-a administrat parenteral o benzodiazepină, administrarea olanzapinei i.m. trebuie luată în considerare numai după o evaluare atentă a stării clinice iar pacientul trebuie monitorizat atent pentru sedare excesivăşi depresie cardiorespiratorie.

Hipotensiune

Este foarte important ca pacienţii la care se administrează intramuscular olanzapină să fie supravegheaţi atent privind hipotensiunea arterială, incluzând hipotensiunea posturală, bradiaritmia şi/sau hipoventilaţia, în special în primele 4 ore după injectare precum şi ulterior, dacă există indicaţii clinice. Trebuie monitorizate tensiunea arterială, pulsul, frecvenţa respiratorie şi starea de conştienţă şi, dacă este necesar, se instituie tratament corespunzător. Pacienţii trebuie să rămână în decubit dorsal dacă se simt ameţiţi sau somnolenţi după injectare, până când examenul clinic indică faptul că nu prezintă hipotensiune arterială, inclusiv hipotensiune posturală, bradiaritmie şi/sau hipoventilaţie.

Siguranţa şi eficacitatea olanzapinei administrate i.m. nu s-a evaluat la pacienţii cu supradozaj cu alcool etilic sau medicamente (care au fost prescrise sau administrate ilegal) (vezi pct. 4.5).

Psihoza asociată demenţei şi/sau alte tulburări de comportament

Olanzapina nu este autorizată pentru a fi utilizată în tratamentul psihozelor asociate demenţei şi/sau tulburărilor de comportament asociate demenţei şi nu se recomandată la acest grup particular de pacienţi din cauza creşterii mortalităţii şi a riscului de accident cerebrovascular. În studii clinice controlate cu placebo (cu o durată de 6-12 săptămâni) la pacienţi vârstnici (vârsta medie 78 ani) cu psihoze şi/sau tulburări de comportament asociate demenţei, s-a înregistrat o creştere de 2 ori a incidenţei deceselor la pacienţii trataţi cu olanzapină comparativ cu cei la care s-a administrat placebo (3,5%, respectiv 1,5%). Incidenţa crescută a deceselor nu a fost asociată cu doza de olanzapină administrată (doza medie zilnică 4,4 mg) sau cu durata tratamentului. Factorii de risc care pot predispune această grupă de pacienţi la creşterea mortalităţii includ vârsta >65 ani, disfagia, sedarea, malnutriţia şi deshidratarea, afecţiunile pulmonare (de exemplu pneumonia de aspiraţie sau cu altă etiologie) sau utilizarea concomitentă a benzodiazepinelor. Cu toate acestea, independent de factorii de risc enumeraţi, incidenţa deceselor a fost mai mare în rândul pacienţilor trataţi cu olanzapină comparativ cu cei la care s-a administrat placebo.

În aceleaşi studii s-au raportat evenimente adverse cerebrovasculare (EACV, de exemplu accident vascular cerebral, accident ischemic tranzitor) inclusiv decese. S-a înregistrat o creştere de 3 ori a EACV la pacienţii trataţi cu olanzapină comparativ cu cei la care s-a administrat placebo (1,3%, respectiv 0,4%). Toţi pacienţii trataţi cu olanzapină sau la care s-a administrat placebo şi care au prezentat evenimente adverse cerebrovasculare aveau factori de risc pre-existenţi. Vârsta > 75 ani şi demenţa de tip vascular/mixtă au fost identificaţi ca factori de risc asociaţi tratamentului cu olanzapină pentru apariţia EACV. În aceste studii clinice nu s-a stabilit eficacitatea olanzapinei.

Boala Parkinson

Nu se recomandă utilizarea olanzapinei în tratamentul psihozei asociate cu agoniştii dopaminergici la pacienţii cu boala Parkinson. În studiile clinice, s-a raportat foarte frecvent şi mai frecvent decât cu placebo agravarea simptomatologiei parkinsoniene şi a halucinaţiilor (vezi şi 4.8 Reacţii adverse), iarolanzapina nu a fost mai eficace decât placebo în tratamentul simptomelor psihotice. În aceste studii clinice, iniţial a fost necesar ca pacienţii să fie stabili la cea mai mică doză eficace de medicaţie antiparkinsoniană (agonist dopaminergic) şi să rămână cu aceleaşi medicaţii şi doze de antiparkinsoniene pe întreaga durată a studiului. S-a iniţiat administrarea de olanzapină cu o doză de 2,5 mg/zi care a fost crescută treptat până la maxim 15 mg/zi, în funcţie de aprecierea investigatorului.

Sindrom Neuroleptic Malign (SNM)

SNM este o afecţiune care pune viaţa în pericol, asociată cu medicaţia antipsihotică. Cazuri rare raportate ca SNM au fost, de asemenea, asociate cu tratamentul cu olanzapină. Manifestările clinice ale SNM sunt hiperpirexie, rigiditate musculară, alterarea stării mintale şi semne de instabilitate vegetativă (puls neregulat sau oscilaţii tensionale, tahicardie, diaforezăşi aritmii cardiace). Alte semne pot include creşterea creatin fosfokinazei, mioglobinurie (rabdomioliză) şi insuficienţă renală acută. Dacă bolnavul dezvoltă semne şi simptome care indică SNM sau prezintă febră mare inexplicabilă fără alte manifestări clinice ale SNM, toate medicamentele antipsihotice, inclusiv olanzapina, trebuie întrerupte.

Hiperglicemie şi diabet zaharat

Rar s-au raportat hiperglicemie şi/sau apariţia sau agravarea diabetului zaharat preexistent, asociate ocazional cu cetoacidoză sau comă, inclusiv unele cazuri letale (vezi pct. 4.8). În unele cazuri, s-a raportat creşterea iniţială a greutăţii corporale care poate fi un factor predispozant. Se recomandă o monitorizare clinică adecvată, în concordanţă cu ghidurile privind utilizarea medicamentelor antipsihotice. Pacienţii trataţi cu oricare antipsihotice, inclusiv ZYPREXA, trebuie monitorizaţi pentru apariţia semnelor şi simptomelor de hiperglicemie (ca de exemplu polidipsie, poliurie, polifagie şi stare de slăbiciune), iar la pacienţii diabetici şi la pacienţii cu factori de risc pentru apariţia diabetului zaharat se recomandă monitorizarea clinică adecvată pentru detectarea deteriorării controlului glicemic. Greutatea corporală trebuie monitorizată regulat.

Alterări ale profilului lipidic

În studiile clinice controlate placebo s-au observat alterări nedorite ale profilului lipidic în rândul pacienţilor trataţi cu olanzapină (vezi pct. 4.8). Alterările profilului lipidic trebuie abordate după cum este indicat din punct de vedere clinic, în special la pacienţii cu dislipidemii precum şi la pacienţii cu factori de risc pentru apariţia tulburărilor lipidice. Pacienţii trataţi cu oricare antipsihotice, inclusiv ZYPREXA, trebuie monitorizaţi periodic pentru evaluarea concentraţiei plasmatice a lipidelor în concordanţă cu ghidurile privind utilizarea medicamentelor antipsihotice.

Activitate anticolinergică Cu toate că olanzapina a demonstrat activitate anticolinergică in vitro, experienţa din studiile clinice cu formele farmaceutice cu administrare orală a evidenţiat o frecvenţă mică a evenimentelor legate de această acţiune. Cu toate acestea, deoarece experienţa clinică cu olanzapină la pacienţii cu boli asociate este limitată, se recomandă prudenţă în prescrierea medicamentului la pacienţii cu hipertrofie de prostată, ileus paralitic şi afecţiuni înrudite.

Funcţia hepatică

S-au constatat frecvent creşteri tranzitorii, asimptomatice ale valorilor serice ale aminotransferazelor hepatice ALAT şi ASAT, în special în perioada de început a tratamentului. Este necesară prudenţă şi trebuie instituită monitorizarea la pacienţii cu valori ale ALAT şi/sau ASAT crescute, la pacienţii cu semne şi simptome de insuficienţă hepatică, la pacienţii cu afecţiuni preexistente care se asociază cu o rezervă funcţională hepatică limitatăşi la pacienţii trataţi cu medicamente cu potenţial hepatotoxic. În cazurile în care s-a diagnosticat o hepatită (incluzând forme prin afectare hepatocelulară, prin colestază sau prin mecanism mixt), tratamentul cu olanzapină trebuie întrerupt.

Neutropenie

Este necesară prudenţă la pacienţii cu valori scăzute ale numărului de leucocite şi/sau de neutrofile, indiferent de cauză, la pacienţii care primesc medicamente cunoscute că determină neutropenie, la pacienţii cu antecedente de toxicitate/deprimare medulară determinate de medicamente, la pacienţii cu deprimare medulară provocată de boli concomitente, radioterapie sau chimioterapie şi la pacienţii cu hipereozinofilie sau cu boli mieloproliferative. În cazul în care olanzapina s-a administrat concomitent cu valproat s-a raportat frecvent neutropenie (vezi pct. 4.8).

Întreruperea tratamentului

În cazul în care administrarea olanzapinei se întrerupe brusc, s-au raportat foarte rar (<0,01%) simptome acute cum ar fi transpiraţii, insomnie, tremor, anxietate, greaţă sau vărsături. Atunci când se întrerupe olanzapina, se va lua în considerare reducerea treptată a dozei.

Interval QT

În studiile clinice cu administrare orală, la pacienţii trataţi cu olanzapină comparativ cu cei la care s-a administrat placebo prelungirea semnificativă clinic a intervalului QTc (corecţia tip Fridericia a intervalului QT [QTcF] ≥500 milisecunde [msec] în orice moment post-evaluare iniţială la pacienţii cu valori iniţiale ale QTcF<500 msec) a fost mai puţin frecventă (0,1% până la 1%), fără diferenţe semnificative asupra evenimentelor cardiace asociate. În studiile clinice cu ZYPREXA pulbere pentru soluţie injectabilă, olanzapina nu s-a asociat cu creşteri persistente ale intervalelor QT absolut sau QTc. Cu toate acestea, ca şi în cazul altor antipsihotice, este necesară prudenţă când olanzapina se prescrie în asociere cu medicamente cunoscute ca prelungind intervalul QTc, în special la pacienţii vârstnici, la pacienţii cu sindrom QT prelungit congenital, cu insuficienţă cardiacă congestivă, hipertrofie cardiacă, hipokaliemie sau hipomagneziemie.

Tromboembolism

Asocierea temporală dintre tratamentul cu olanzapinăşi tromboembolismul venos s-a raportat foarte rar (<0,01%). Nu s-a stabilit o relaţie cauzală între apariţia tromboembolismului venos şi tratamentul cu olanzapină. Cu toate acestea, deoarece pacienţii cu schizofrenie prezintă adesea factori de risc pentru tromboembolism venos, toţi factorii de risc de TEV, ca de exemplu imobilizarea pacienţilor, trebuie identificaţi şi trebuie luate măsurile preventive necesare.

Activitatea generală asupra SNC

Din cauza efectelor primare ale olanzapinei asupra sistemului nervos central (SNC), este necesară prudenţă atunci când aceasta se administrează în asociere cu alte medicamente cu acţiune centralăşi cu alcoolul etilic. Deoarece prezintă antagonism dopaminergic in vitro, olanzapina poate să acţioneze antagonist faţă de efectele agoniştilor dopaminergici direcţi şi indirecţi.

Convulsii

Olanzapina trebuie utilizată cu prudenţă la pacienţii cu antecedente convulsive sau la cei expuşi unor factori care pot să scadă pragul convulsivant. La pacienţii trataţi cu olanzapină s-a raportat rareori apariţia convulsiilor. În majoritatea acestor cazuri s-au raportat antecedente convulsive sau factori de risc pentru convulsii.

Diskinezie tardivă

În studiile comparative cu medicamente cu administrare orală, cu durată de un an sau mai puţin, olanzapina s-a asociat cu o frecvenţă mai mică, semnificativă statistic, a diskineziei iatrogene. Cu toate acestea, riscul de diskinezie tardivă creşte odată cu expunerea pe termen lung şi, în consecinţă, dacă la un pacient tratat cu olanzapină apar semne sau simptome de diskinezie tardivă, trebuie luată în considerare reducerea dozei sau întreruperea medicamentului. Simptomele se pot accentua în timp sau apar chiar după întreruperea tratamentului.

Hipotensiune arterială posturală

În studiile clinice cu olanzapină la pacienţii vârstnici s-a observat rareori hipotensiune arterială posturală. Ca în cazul altor antipsihotice, se recomandă determinarea periodică a tensiunii arteriale la pacienţii în vârsta peste 65 ani.

Moarte subită de etiologie cardiacă

În rapoarte de după punerea pe piaţă cu olanzapină, evenimentul moarte subită de etiologie cardiacă a fost raportat la pacienţii cu olanzapină. Într-un studiu observaţional de tip cohortă, retrospectiv, riscul estimat de moarte subită de etiologie cardiacă la pacienţii trataţi cu olanzapină a fost aproximativ dublu faţă de cel al pacienţilor care nu utilizau antipsihotice. În acest studiu, riscul asociat olanzapinei a fost comparabil cu riscul asociat altor antipsihotice atipice care au fost incluse într-o analiză globală.

4.5 Interacţiuni cu alte medicamente şi alte forme de interacţiune

Copii şi adolescenţi

Studiile privind interacţiunile s-au efectuat doar la adulţi.

Olanzapina administrată i.m. nu a fost studiată la pacienţii cu supradozaj cu alcool etilic sau medicamente (vezi şi pct. 4.4).

Este necesară prudenţă la pacienţii la care consumă băuturi alcoolice sau la care se administrează medicamente care pot să inducă hipotensiune arterială, bradicardie, deprimare respiratorie sau a sistemului nervos central (vezi pct. 4.4).

Potenţialul de interacţiuni, după administrarea injectabilă intramusculară

Într-un studiu cu o doză intramusculară unică de 5 mg olanzapină, administrată cu 1 oră înainte de administrarea lorazepamului în doză de 2 mg (metabolizat prin glucuronidare), farmacocinetica ambelor medicamente a fost nemodificată. Cu toate acestea, asocierea a crescut frecvenţa somnolenţei comparativ cu cea observată după administrarea celor două medicamente în monoterapie. Nu se recomandată administrarea injectabilă a olanzapinei concomitent cu benzodiazepine administrate parenteral (vezi pct. 4.4 şi 6.2).

Interacţiuni potenţiale care afectează olanzapina

Deoarece olanzapina este metabolizată de către CYP1A2, substanţele care pot induce sau inhiba specific această izoenzimă pot afecta farmacocinetica olanzapinei.

Inducţia CYP1A2

Metabolizarea olanzapinei poate fi indusă de fumat şi de carbamazepină, ceea ce poate reduce concentraţiile olanzapinei. S-a observat numai creşterea uşoară până la moderată a clearance-ului olanzapinei. Consecinţele clinice sunt, probabil, limitate, dar se recomandă monitorizarea clinicăşi, dacă este necesar, se poate lua în considerare creşterea dozei de olanzapină (vezi pct. 4.2).

Inhibiţia CYP1A2

S-a evidenţiat că fluvoxamina, un inhibitor specific al CYP1A2, inhibă semnificativ metabolizarea olanzapinei. Creşterea medie a Cmax a olanzapinei după fluvoxamină a fost de 54% la femeile nefumătoare şi de 77% la bărbaţii fumători. Creşterea medie a ASC a olanzapinei, a fost de 52%, respectiv 108%. La pacienţii care folosesc fluvoxamină sau orice alţi inhibitori ai CYP1A2, cum ar fi ciprofloxacina, trebuie luată în considerare o doză iniţială mai mică de olanzapină. Trebuie avută în vedere scăderea dozei de olanzapină dacă se instituie un tratament cu un inhibitor de CYP1A2.

Reducerea biodisponibilităţii

Cărbunele activat reduce biodisponibilitatea după administrarea orală a olanzapinei cu 50 până la 60% şi trebuie administrat cu cel puţin 2 ore înainte sau după olanzapină.

S-a constatat că fluoxetina (un inhibitor al CYP2D6), dozele unice de antiacide (aluminiu, magneziu) sau cimetidina nu afectează semnificativ farmacocinetica olanzapinei.

Potenţialul ca olanzapina să afecteze alte medicamente

Olanzapina poate antagoniza efectele agoniştilor direcţi sau indirecţi ai dopaminei.

Olanzapina nu inhibă in vitro principalele izoenzime CYP450 (de exemplu, 1A2, 2D6, 2C9, 2C19, 3A4). Astfel, nu se aşteaptă o interacţiune specială, fapt verificat prin studiile in vivo, în care nu s-a constatat inhibarea metabolizării următoarelor substanţe active: antidepresive triciclice (reprezentând în special calea CYP2D6), warfarină (CYP2C9), teofilină (CYP1A2) sau diazepam (CYP3A4 şi 2C19).

Olanzapina nu a prezentat interacţiuni atunci când a fost asociată cu litiu sau biperiden.

Monitorizarea terapeutică a concentraţiilor plasmatice ale valproatului nu a indicat necesitatea unei ajustări a dozei de valproat după introducerea concomitentă a olanzapinei.

Utilizarea concomitentă a olanzapinei cu medicamente antiparkinsoniene la pacienţi cu boala Parkinson şi demenţă nu este recomandată (vezi pct. 4.4).

Intervalul QTc

Este necesară prudenţă dacă olanzapina se administrează concomitent cu medicamente cunoscute că determină prelungirea intervalului QTc (vezi pct. 4.4).

4.6 Fertilitatea, sarcina şi alăptarea

Sarcina

Nu există studii adecvate şi bine controlate la femeile gravide. Pacientelor trebuie să li se recomande să-şi anunţe medicul dacă devin gravide sau intenţionează să devină gravide în timpul tratamentului cu olanzapină. Cu toate acestea, deoarece experienţa la om este limitată, olanzapina nu trebuie folosită în timpul sarcinii decât dacă beneficiul potenţial justifică riscul potenţial pentru făt.

S-au primit foarte rar raportări spontane cu privire la tremor, hipertonie, letargie şi somnolenţă, la sugari născuţi din mame care au utilizat olanzapină în cursul celui de-al 3-lea trimestru de sarcină.

Alăptarea

Într-un studiu la femei sănătoase care alăptau, olanzapina s-a excretat în lapte. Expunerea medie a sugarului (mg/kg) la concentraţia de echilibru a fost estimată la 1,8% din doza de olanzapină de la mamă (mg/kg). Pacientelor trebuie să li se recomande să nu alăpteze în timpul tratamentului cu olanzapină.

4.7 Efecte asupra capacităţii de a conduce vehicule şi de a folosi utilaje

Nu s-au efectuat studii privind efectele asupra capacităţii de a conduce vehicule sau de a folosi utilaje. Deoarece olanzapina poate produce somnolenţă şi ameţeli, pacienţii trebuie avertizaţi în legătura cu operarea utilajelor, inclusiv a vehiculelor.

4.8 Reacţii adverse

O reacţie adversă raportată frecvent (1-10%) în studiile clinice, asociată cu administrarea intramusculară a olanzapinei, a fost somnolenţa.

În raportările din perioada post-autorizare, asocierea în timp dintre tratamentul cu olanzapină administrată i.m. şi cazuri de deprimare respiratorie, hipotensiune arterială sau bradicardie şi deces a fost raportată foarte rar, în majoritatea cazurilor la pacienţi trataţi concomitent benzodiazepine şi/sau alte medicamente antipsihotice sau la care s-au administrat doze de olanzapină mai mari decât dozele zilnice recomandate (vezi pct. 4.4 şi 4.5).

Tabelul următor se bazează pe reacţiile adverse şi investigaţiile de laborator observate în studiile clinice cu ZYPREXA pulbere pentru soluţie injectabilăşi nu cu olanzapină administrată oral.

 

Tulburări cardiace Frecvente (1-10%): Bradicardie cu sau fără hipotensiune arterială sau sincopă, tahicardie. Mai puţin frecvente (0,1-1%): Pauză sinusală.

Tulburări vasculare Frecvente (1-10%): Hipotensiune posturală, hipotensiune arterială.

Tulburări respiratorii Mai puţin frecvente (0,1-1%): Hipoventilaţie.

Tulburări generale şi la nivelul locului de administrare Frecvente (1-10%): Disconfort la locul injectării.

 

Reacţiile adverse prezentate mai jos s-au observat după administrarea orală a olanzapinei, dar pot să aparăşi după administrarea de ZYPREXA pulbere pentru soluţie injectabilă.

Adulţi

Reacţiile adverse raportate cel mai frecvent (observate la ≥ 1% dintre pacienţi) în studii clinice asociate cu utilizarea olanzapinei au fost somnolenţa, creşterea în greutate, eozinofilia, creşterea valorilor prolactinei, colesterolului, glucozei şi trigliceridelor (vezi pct. 4.4), glucozuria, creşterea apetitului alimentar, ameţelile, acatizia, parkinsonismul (vezi pct. 4.4), diskinezia, hipotensiunea arterială ortostatică, efectele anticolinergice, creşterile tranzitorii asimptomatice ale valorilor serice ale aminotransferazelor hepatice (vezi pct. 4.4), erupţia cutanată tranzitorie, astenia, fatigabilitatea şi edemele.

Următorul tabel prezintă reacţiile adverse şi investigaţiile de laborator observate în timpul studiilor clinice precum şi în urma raportărilor spontane. În cadrul fiecărei grupe de frecvenţă, reacţiile adverse sunt prezentate în ordinea descrescătoare a gravităţii. Frecvenţa evenimentelor listate este definită după cum urmează: foarte frecvente (≥10%), frecvente (≥1% şi <10%), mai puţin frecvente (≥0,1% şi <1%), rare (≥0,01 şi <0,1%), foarte rare (<0,01%), frecvenţă necunoscută (nu poate fi estimată din datele existente).

 

Foarte frecvente

Frecvente

Mai puţin frecvente

Necunoscută

Tulburări hematologice şi limfatice

 

 

 

Eozinofilie

Leucopenie Neutropenie

Trombocitopenie

Tulburări ale sistemului imunitar

 

 

 

 

 

Reacţie alergică

Tulburări metabolice şi de nutriţie

 

 

Creştere în greutate1

Valori crescute ale colesterolului2,3 Valori crescute ale glucozei4 Valori crescute ale trigliceridelor2,5 Glucozurie Apetit alimentar crescut

 

Apariţia sau exacerbarea diabetului zaharat asociat ocazional cu cetoacidoză sau comă, inclusiv unele cazuri letale (vezi pct. 4.4) Hipotermie

Tulburări ale sistemului nervos

 

 

Somnolenţă

Ameţeli Acatizie6 Parkinsonism6 Diskinezie6

 

Convulsii în majoritatea cazurilor în care s-a raportat un risc de convulsii sau de factori de risc pentru apariţia convulsiilor Sindrom neuroleptic malign (vezi pct. 4.4) Distonie (incluzând mişcări oculogire) Diskinezie tardivă Simptomatologie dată de întreruperea tratamentului7

Tulburări cardiace

 

 

 

 

Bradicardie Prelungirea intervalului QTc (vezi pct. 4.4)

Tahicardie/fibrilaţie ventriculară, moarte subită (vezi pct. 4.4)

Tulburări vasculare

 

 

 

Hipotensiune arterială ortostatică

 

Tromboembolism (incluzând embolism pulmonar şi tromboză venoasă profundă)

Tulburări gastro-intestinale

 

 

 

Efecte anticolinergice uşoare, tranzitorii incluzând constipaţie şi xerostomie

 

Pancreatită

 

Foarte frecvente

Frecvente

Mai puţin frecvente

Necunoscută

Tulburări hepatobiliare

 

 

Creşteri tranzitorii, asimptomatice ale valorilor serice ale aminotransferazelor hepatice (ALAT, ASAT), în special la iniţierea tratamentului (vezi pct. 4.4)

 

Hepatită (incluzând forme prin afectare hepatocelulară, prin colestază sau prin mecanism mixt)

Afecţiuni cutanate şi ale ţesutului subcutanat

 

 

Erupţie cutanată tranzitorie

Reacţii de fotosensibilitate Alopecie

 

Tulburări musculo-scheletice şi ale ţesutului conjunctiv

 

 

 

 

Rabdomioliză

Tulburări renale şi ale căilor urinare

 

 

 

Incontinenţă urinară

Iniţierea ezitantă a micţiunii

Tulburări ale aparatului genital şi sânului

 

 

 

 

Priapism

Tulburări generale şi la nivelul locului de administrare

 

 

Astenie Fatigabilitate Edeme

 

 

Investigaţii diagnostice

 

Concentraţii plasmatice crescute ale prolactinei8

 

Creşterea valorilor creatin fosfokinazei Creşterea valorilor bilirubinei totale

Creşterea valorilor fosfatazei alcaline

 

1Creşterea semnificativă în greutate a fost observată indiferent de valorile iniţiale ale Indicilor de masă corporală (IMC). În urma tratamentului pe termen scurt (durata mediană 47 zile), creşterea în greutate ≥ 7% faţă de masa corporală iniţială a fost foarte frecventă (22,2%), creşterea în greutate ≥ 15% a fost frecventă (4,2%) iar creşterea în greutate ≥ 25% a fost mai puţin frecventă (0,8%). La pacienţii cu expunere îndelungată (cel puţin 48 săptămâni), creşterile în greutate ≥ 7%, ≥ 15% şi ≥ 25% faţă de masa corporală iniţială au fost foarte frecvente (64,4%, 31,7% şi respectiv 12,3%).

2Creşterile medii ale concentraţiilor plasmatice lipidelor în condiţii de repaus alimentar (colesterol total, colesterol LDL şi trigliceride) au fost mai mari la pacienţii ce nu au prezentat modificări iniţiale ale lipidelor.

3Observată pentru valori iniţiale normale în condiţii de repaus alimentar (< 5,17 mmol/l) care au atins valori crescute (≥ 6,2 mmol/l). Modificările valorilor iniţiale ale colesterolului de la valori limită (≥ 5,17 mmol/l - < 6,2 mmol/l) în condiţii de repaus alimentar la valori crescute (≥ 6,2 mmol/l) au fost frecvente.

4Observată pentru valori iniţiale normale ale glicemiei în condiţii de repaus alimentar ( < 5,56 mmol/l) care au atins valori crescute ( ≥ 7 mmol/l). Modificările glicemiei iniţiale de la valori la limită (≥ 5,56 > 7 mmol/l) în condiţii de repaus alimentar la valori crescute (≥ 7 mmol/l) au fost foarte frecvente.

5Observată pentru valori iniţiale normale în condiţii de repaus alimentar (< 1,69 mmol/l) care au atins valori crescute (≥ 2,26 mmol/l). Modificările valorilor iniţiale ale trigliceridelor de la valori limită (≥ 1,69 mmol/l - < 2,26 mmol/l) în condiţii de repaus alimentar la valori crescute (≥ 2,26 mmol/l) au fost foarte frecvente.

6În studii clinice, incidenţa parkinsonismului şi distoniei la pacienţii trataţi cu olanzapină a fost mai mare numeric, dar nu a fost semnificativ statistic diferită faţă de placebo. Pacienţii trataţi cu olanzapină au prezentat o incidenţă mai mică a parkinsonismului, acatiziei şi distoniei comparativ cu pacienţii trataţi cu doze progresive de haloperidol. În absenţa unor informaţii detaliate privind antecedente individuale preexistente de tulburări motorii extrapiramidale acute şi tardive, în prezent nu se poate concluziona că olanzapina produce mai puţin diskinezie tardivăşi/sau alte sindroame extrapiramidale tardive.

7Simptome acute precum transpiraţii, insomnie, tremor, anxietate, greaţăşi vărsături au fost raportate atunci când olanzapina a fost întreruptă brusc.

8În studii clinice cu durata de până la 12 săptămâni, concentraţiile plasmatice ale prolactinei au depăşit limita superioară a valorilor normale la aproximativ 30% dintre pacienţii trataţi cu olanzapinăşi care aveau valori iniţiale normale ale prolactinei. La majoritatea acestor pacienţi, creşterile au fost în general uşoare şi au rămas sub dublul valorii maxime a intervalului de valori normale. În general, la pacienţii trataţi cu olanzapină, potenţialele manifestări clinice asociate la nivelul sânului şi al menstruaţiei (de exemplu, amenoree, mărirea volumului sânilor, galactoreea în rândul femeilor, şi ginecomastia/mărirea volumului sânilor la bărbaţi) au fost mai puţin frecvente. Reacţiile adverse potenţiale asociate funcţiei sexuale (de exemplu, disfuncţia erectilă la bărbaţi şi scăderea libidoului la ambele sexe) au fost observate frecvent.

Expunere îndelungată (cel puţin 48 săptămâni)

Proporţia pacienţilor care au înregistrat modificări nedorite, semnificative clinic ale creşterii în greutate, glicemiei, raportului colesterol total/LDL/HDL sau al trigliceridelor, a crescut de-a lungul timpului. La pacienţii adulţi care au încheiat o perioada de tratament de 9-12 luni, rata de creştere a valorilor medii ale glicemiei s-a încetinit după aproximativ 6 luni.

Informaţii suplimentare referitoare la grupe speciale de pacienţi

În studiile clinice la pacienţi vârstnici cu demenţă, tratamentul cu olanzapină comparativ cu placebo sa asociat cu o incidenţă crescută a deceselor şi a evenimentelor adverse cerebrovasculare (vezi şi pct. 4.4). Reacţiile adverse foarte frecvente asociate cu utilizarea olanzapinei la acest grup de pacienţi au fost tulburările de mers şi căderile. Frecvent s-au observat pneumonie, creşterea temperaturii corpului, letargie, eritem, halucinaţii vizuale şi inconţinenţă urinară.

În studiile clinice la pacienţii cu psihoză indusă medicamentos (agonist dopaminergic) asociată cu boala Parkinson, s-au raportat foarte frecvent şi mai frecvent decât după administrarea de placebo agravarea simptomatologiei parkinsoniene şi a halucinaţiilor.

Într-un studiu clinic la pacienţi cu manie bipolară, terapia asociată cu valproat şi olanzapină a dus la o incidenţă de 4,1% a neutropeniei; un factor potenţial care a contribuit la aceasta este concentraţia plasmatică crescută a valproatului. Olanzapina administrată cu litiu sau valproat a dus la creşterea frecvenţei (>10%) tremorului, xerostomiei, creşterii apetitului alimentar şi creşterii în greutate. De asemenea, s-au raportat frecvent (1% până la 10%) tulburări de vorbire. În timpul tratamentului cu olanzapină în asociere cu litiu sau divalproex, în faza tratamentului acut (până la 6 săptămâni) la 17,4% dintre pacienţi s-a produs o creştere de ≥7% a greutăţii corporale faţă de valoarea iniţială. Tratamentul îndelungat cu olanzapină (până la 12 luni) pentru prevenirea recurenţelor la pacienţii cu tulburare bipolară s-a asociat la 39,9% dintre pacienţi cu o creştere de ≥7% a greutăţii corporale faţă de momentul iniţierii tratamentului.

4.9 Supradozaj

Semne şi simptome

Simptomele de supradozaj foarte frecvente (incidenţa >10%) includ tahicardie, agitaţie/agresivitate, dizartrie, diferite simptome extrapiramidale şi pierderea conştienţei, de la sedare până la comă.

Alte manifestări semnificative de supradozaj sunt delir, convulsii, comă, sindrom neuroleptic malign posibil, deprimare respiratorie, aspiraţie traheobronşică, hipertensiune sau hipotensiune arterială, aritmii cardiace (< 2% din cazurile de supradozaj) şi stop cardiorespirator. S-au raportat cazuri letale în urma unui supradozaj acut de numai 450 mg, dar s-a raportat şi supravieţuirea după un supradozaj acut de aproximativ 2 g de olanzapină administrată oral.

Tratamentul supradozajului

Nu există un antidot specific pentru olanzapină. Nu se recomandă provocarea de vărsături. Pot fi indicate măsurile standard pentru tratamentul supradozajului (de exemplu, spălături gastrice, administrarea de cărbune activat). S-a demonstrat că administrarea concomitentă a cărbunelui activat reduce biodisponibilitatea orală a olanzapinei cu 50-60%.

Trebuie instituit tratament simptomatic şi monitorizarea funcţiilor vitale în funcţie de starea clinică, incluzând tratamentul hipotensiunii arteriale şi a colapsului circulator şi susţinerea funcţiei respiratorii. A nu se utiliza adrenalină, dopamină sau alte simpatomimetice beta-agoniste, deoarece stimularea beta poate agrava hipotensiunea arterială. Este necesară monitorizare cardiovasculară, pentru evidenţierea unor posibile aritmii. Supravegherea şi monitorizarea medicală strictă trebuie continuate până când pacientul este recuperat din punct de vedere clinic.

5. PROPRIETĂŢI FARMACOLOGICE

5.1 Proprietăţi farmacodinamice

Grupa farmacoterapeutică: diazepine, oxazepine şi tiazepine, cod ATC: N05A H03.

Olanzapina este un antipsihotic, antimaniacal şi stabilizator de dispoziţie cu profil farmacologic larg, care include mai multe sisteme de receptori.

În studiile preclinice, olanzapina a demonstrat afinitate faţă de unii receptori (Ki < 100 nM) pentru serotonină 5 HT2A/2C; 5 HT3, 5 HT6; pentru dopamină D1, D2, D3, D4, D5; pentru receptorii colinergici muscarinici M1-M5; pentru receptorii α1 adrenergici; pentru receptorii histaminergici H1. Studiile comportamentale cu olanzapină la animale au evidenţiat că aceasta prezintă antagonism 5 HT serotoninergic, dopaminergic şi colinergic, în concordanţă cu profilul legării de receptori. Pe modele in vitro olanzapina a demonstrat o afinitate mai mare pentru receptorii serotoninergici 5 HT2 decât pentru cei dopaminergici D2 şi, pe modele in vivo, o activitate mai mare pentru receptorii 5 HT2 decât pentru cei D2. Studiile electrofiziologice au demonstrat că olanzapina reduce selectiv descărcările neuronilor dopaminergici mezolimbici (A10), având, în acelaşi timp, acţiune slabă asupra căilor striatale (A9) implicate în funcţia motorie. Olanzapina a redus răspunsul de evitare condiţionată, test elocvent pentru activitatea antipsihotică, la doze mai mici decât cele care produc catalepsie, efect care indică reacţii adverse motorii. Spre deosebire de anumite alte antipsihotice, olanzapina determină un răspuns crescut într-un test „anxiolitic”.

Studii de tomografie cu emisie de pozitroni (TEP) la voluntari sănătoşi au evidenţiat, pentru o doză orală unică (10 mg) de olanzapină, un grad de ocupare a receptorilor 5 HT2A mai mare decât a celor dopaminici D2. În plus, un studiu de imagistică SPECT la pacienţi cu schizofrenie a evidenţiat că pacienţii care prezintă răspuns la olanzapină au un grad de ocupare a receptorilor D2 striatali mai mic decât cei care prezintă răspuns la anumite alte antipsihotice şi la risperidonă, dar comparabil cu cei care au răspuns la clozapină.

În amândouă din cele două studii controlate cu placebo, precum şi în două din cele trei studii controlate cu un comparator, efectuate cu olanzapină administrată oral la peste 2900 pacienţi cu schizofrenie, care au prezentat atât simptome pozitive cât şi negative, olanzapina s-a asociat cu ameliorări superioare semnificative statistic, atât pentru simptomele negative, cât şi pentru cele pozitive.

Într-un studiu comparativ, multinaţional, dublu-orb, care a inclus 1481 pacienţi cu schizofrenie, tulburare shizoafectivăşi tulburări asociate având diferite grade de simptome depresive asociate (valoare bazală a scorului de 16,6 pe Montgomery-Asberg Depression Rating Scale), o analiză secundară prospectivă a modificării scorului dispoziţiei de la momentul iniţierii tratamentului până la încetarea acestuia a demonstrat că îmbunătăţirea acestui scor (p=0,001) este semnificativă statistic în grupul tratat cu olanzapină (-6,0) comparativ cu grupul tratat cu haloperidol (-3,1).

La pacienţii cu episod maniacal sau mixt în cadrul tulburării bipolare, olanzapina administrată oral a demonstrat eficacitate superioară comparativ cu placebo şi comparativ cu valproat semisodic (divalproex) privind reducerea simptomelor maniacale după 3 săptămâni. Olanzapina a demonstrat şi eficacitate comparabilă cu haloperidolul în ceea ce priveşte proporţia pacienţilor cu remisiune simptomatică a maniei şi depresiei la 6 şi 12 săptămâni. Într-un studiu de asociere terapeutică la pacienţi trataţi cu litiu sau valproat timp de minim 2 săptămâni, asocierea olanzapinei 10 mg (tratament asociat cu litiu sau valproat) a determinat, după 6 săptămâni, o reducere mai mare a simptomelor maniacale decât în cazul monoterapiei cu litiu sau cu valproat.

Într-un studiu de prevenire a recurenţelor episoadelor maniacale cu durata de 12 luni la pacienţi aflaţi în remisiune după tratament cu olanzapinăşi care au fost apoi randomizaţi cu olanzapină sau placebo, olanzapina a demonstrat superioritate semnificativă statistic comparativ cu placebo din punct de vedere al parametrului principal, recurenţa tulburării bipolare. Olanzapina a demonstrat de asemenea avantaj semnificativ statistic comparativ cu placebo în ceea ce priveşte prevenirea recurenţelor episoadelor maniacale sau depresive.

Într-un al doilea studiu cu durata de 12 luni de prevenire a recurenţelor episoadelor maniacale la pacienţi aflaţi în remisie după tratament cu olanzapină în asociere cu litiu şi care au fost apoi randomizaţi cu olanzapină sau litiu în monoterapie, olanzapina a prezentat statistic non-inferioritate faţă de litiu din punct de vedere al parametrului principal, recurenţa tulburării bipolare (olanzapină 30,0%, litiu 38,3%; p=0,055).

Într-un studiu de tratament asociat, cu durata de 18 luni, la pacienţi cu episoade maniacale sau mixte stabilizaţi cu olanzapinăşi un stabilizator de dispoziţie (litiu sau valproat), asocierea de lungă durată dintre olanzapinăşi litiu sau valproat nu a fost semnificativ statistic superioară monoterapiei cu litiu sau valproat în întârzierea recurenţei tulburării bipolare, definită conform criteriilor diagnostice.

5.2 Proprietăţi farmacocinetice

Într-un studiu de farmacocinetică la voluntari sănătoşi, doza de 5 mg ZYPREXA pulbere pentru soluţie injectabilă a produs o concentraţie plasmatică maximă (Cmax) de aproximativ 5 ori mai mare decât aceea realizată după administrarea orală de olanzapină în aceeaşi doză. După administrarea intramusculară, Cmax se realizează mai repede decât după administrarea orală (după 15 până la 45 minute, în comparaţie cu 5 până la 8 ore). Ca şi în cazul utilizării orale, Cmax şi aria de sub curba concentraţiei plasmatice în funcţie de timp după administrarea intramusculară sunt direct proporţionale cu doza administrată. Pentru aceleaşi doze de olanzapină administrate intramuscular sau oral, aria de sub curba concentraţiei plasmatice în funcţie de timp, timpul de înjumătăţire plasmatică, clearance-ul şi volumul aparent de distribuţie sunt similare. Profilurile metabolice după administrarea intramuscularăşi cea orală sunt similare.

La subiecţii nefumători, în comparaţie cu cei fumători (barbaţi şi femei) cărora li s-a administrat olanzapină intramuscular, timpul mediu de înjumătăţire plasmatică prin eliminare a fost mai lung (38,6 comparativ cu 30,4 ore) iar clearance-ul a fost mai mic (18,6 comparativ cu 27,7 l/oră).

Mai jos sunt descrise date farmacocinetice suplimentare privind administrarea orală a olanzapinei.

Olanzapina se metabolizează în ficat, prin conjugare şi oxidare. Metabolitul circulant principal este 10-N-glucuronidul, care nu traversează bariera hemato-encefalică. Enzimele citocromului P450CYP1A2 şi P450-CYP2D6 contribuie la formarea metaboliţilor N-dimetil şi 2-hidroximetil care, în studii la animale, au prezentat activitate farmacologică in vivo semnificativ mai mică decât olanzapina. Responsabilă de efectele farmacologice este în principal olanzapina netransformată. La voluntari sănătoşi, după administrare orală, timpul mediu de înjumătăţire plasmatică prin eliminare al olanzapinei a variat în funcţie de vârsta şi sex.

La vârstnici (65 ani şi peste) sănătoşi comparativ cu subiecţii mai tineri, timpul mediu de înjumătăţire plasmatică prin eliminare a fost mai lung (51,8 ore comparativ cu 33,8 ore), iar clearance-ul a fost mai mic (17,5 l/oră comparativ cu 18,2 l/oră). Variabilitatea farmacocinetică observată la vârstnici se încadrează în domeniul de variaţie pentru subiecţii mai tineri. La 44 pacienţi cu schizofrenie cu vârsta > 65 ani, dozele între 5 şi 20 mg/zi nu s-au asociat cu un profil remarcabil al evenimentelor adverse.

La subiecţii de sex feminin comparativ cu cei de sex masculin, timpul mediu de înjumătăţire plasmatică prin eliminare a fost ceva mai lung (36,7 ore comparativ cu 32,3 ore) şi clearance-ul a fost mai mic (18,9 l/oră comparativ cu 27,3 l/oră). Cu toate acestea, olanzapina (5-20 mg/zi) a demonstrat un profil de siguranţă comparabil la femei (n=467) şi la barbaţi (n=869).

La pacienţii cu insuficienţă renală (clearance-ul creatininei < 10 ml/min) comparativ cu subiecţii sănătoşi, nu au existat diferenţe semnificative privind timpul mediu de înjumătăţire plasmatică prin eliminare (37,7 ore comparativ cu 32,4 ore) sau clearance-ul medicamentului (21,2 l/oră comparativ cu 25,0 l/oră). Într-un studiu de echilibru al maselor (aport/excreţie) s-a evidenţiat că aproximativ 57% din olanzapina marcată radioactiv s-a regăsit în urină, în principal ca metaboliţi.

La subiecţi fumători cu insuficienţă hepatică uşoară, timpul mediu de înjumătăţire plasmatică prin eliminare (39,3 ore) a fost prelungit şi clearance-ul (18,0 l/oră) a fost redus comparativ cu subiecţii sănătoşi nefumători (48,8 ore, respectiv 14,1 l/oră).

Clearance-ul plasmatic al olanzapinei este mai mic la subiecţii vârstnici comparativ cu cei tineri, la femei comparativ cu bărbaţi şi la nefumători comparativ cu fumători. Cu toate acestea, importanţa impactului vârstei, sexului sau fumatului asupra clearance-ului şi timpului de înjumătăţire plasmatică este mic în comparaţie cu variabilitatea interindividuală generală.

Într-un studiu la subiecţi caucazieni, japonezi şi chinezi, nu au existat diferenţe ale parametrilor farmacocinetici între cele trei populaţii.

Legarea olanzapinei de proteinele plasmatice a fost de aproximativ 93% în intervalul concentraţiilor cuprinse între aproximativ 7 ng/ml şi aproximativ 1000 ng/ml. Olanzapina se leagă predominant de albuminăşi de α1-glicoproteina acidă.

5.3 Date preclinice de siguranţă

Toxicitate acută (după doză unică)

Semnele de toxicitate orală la rozătoare au fost cele caracteristice pentru neurolepticele cu potenţă mare: hipoactivitate, comă, tremor, convulsii clonice, salivaţie şi pierdere în greutate. Dozele letale medii au fost de aproximativ 210 mg/kg (şoarece) şi de 175 mg/kg (şobolan). Câinii au tolerat doze orale unice de până la 100 mg/kg fără mortalitate. Semnele clinice au inclus sedare, ataxie, tremor, frecvenţă cardiacă crescută, respiraţie dificilă, miozăşi anorexie. La maimuţe, doze orale unice de până la 100 mg/kg au provocat o stare de prostraţie şi, la doze mai mari, semiconştienţă.

Toxicitate după doze repetate

În studii cu durata de până la 3 luni la şoarece şi de până la 1 an la şobolan şi câine, efectele predominante au fost deprimarea SNC, efecte anticolinergice şi tulburări hematologice periferice. Ca efect al deprimării SNC se dezvoltă toleranţa. La doze mari, parametrii de creştere au fost scăzuţi. La şobolan, efectele reversibile concordante cu creşterea prolactinei au inclus reducerea greutăţii ovarelor şi a uterului şi modificări morfologice ale epiteliului vaginal şi glandei mamare.

Toxicitate hematologică

La fiecare specie s-au observat efecte asupra parametrilor hematologici, incluzând reduceri dependente de doză ale numărului leucocitelor circulante la şoarece şi reduceri nespecifice ale numărului leucocitelor circulante la şobolan; cu toate acestea, nu s-au evidenţiat fenomene de citotoxicitate la nivelul măduvei hematopoietice. La câţiva câini trataţi cu 8 sau 10 mg/kg şi zi (expunere totală la olanzapină [ASC] de 12-15 ori mai mare decât pentru doza de 12 mg/zi la om) s-au dezvoltat neutropenie, trombocitopenie sau anemie reversibile. La câinii cu citopenie nu au existat reacţii adverse asupra celulelor progenitoare şi proliferante din măduva osoasă.

Toxicitate asupra reproducerii

Olanzapina nu are efecte teratogene. La şobolani masculi sedarea a afectat performanţa funcţiei de reproducere. Perioada fertilă a fost afectată la doze de 1,1 mg/kg (de 3 ori mai mari decât doza maximă la om), iar parametrii de reproducere au fost influenţaţi la şobolanii cărora li s-au administrat 3 mg/kg (de 9 ori doza maximă la om). La puii femelelor de şobolan trataţi cu olanzapină s-au observat întârzieri ale dezvoltării fetale şi reduceri tranzitorii ale activităţii puilor.

Mutagenitate

Olanzapina nu a prezentat potenţial mutagen sau clastogen în întreaga gamă de teste standard, care au inclus teste de mutaţii bacteriene şi teste in vitro şi in vivo la mamifere.

Carcinogenitate

Pe baza rezultatelor studiilor la şoarece şi şobolan, s-a concluzionat că olanzapina nu este carcinogenă.

6. PROPRIETĂŢI FARMACEUTICE

6.1 Lista excipienţilor

Lactoză monohidrat

Acid tartric, E334

Acid clorhidric.

Hidroxid de sodiu.

6.2 Incompatibilităţi

Acest medicament nu trebuie amestecat cu alte medicamente, cu excepţia celor menţionate la punctul

6.6.

Olanzapina injectabilă nu trebuie amestecată în seringă cu diazepam injectabil, deoarece amestecarea celor două medicamente determină precipitarea lor.

Lorazepamul injectabil nu trebuie utilizat pentru reconstituirea olanzapinei injectabile deoarece această combinaţie determină întârzierea timpului de reconstituire.

Olanzapina injectabilă nu trebuie amestecată în seringă cu haloperidol injectabil deoarece s-a demonstrat că pH-ul amestecului determină degradarea în timp a olanzapinei.

6.3 Perioada de valabilitate

Pulberea: 3 ani.
Soluţia (după reconstituire): 1 oră. A nu se congela

6.4 Precauţii speciale pentru păstrare

A se păstra la temperaturi sub 25°C. A se păstra în ambalajul original pentru pentru a fi protejat de lumină. Pentru condiţiile de păstrare ale medicamentelor reconstituite, vezi pct. 6.3.

6.5 Natura şi conţinutul ambalajului

Flacoane din sticlă tip I de 5 ml.
O cutie de carton conţine 1 flacon sau 10 flacoane.

Este posibil ca nu toate mărimile de ambalaj să fie comercializate.

6.6 Precauţii speciale pentru eliminarea reziduurilor

ZYPREXA se reconstituie numai cu apă pentru preparate injectabile, folosind tehnicile standard de asepsie pentru reconstituirea medicamentelor cu administrare parenterală. Pentru reconstituire nu trebuie folosite alte soluţii (vezi pct. 6.2 Incompatibilităţi).

Se extrag 2,1 ml apă pentru preparate injectabile într-o seringă sterilă. Se injectează într-un flacon de ZYPREXA.

Se roteşte flaconul până când conţinutul s-a dizolvat complet, rezultând o soluţie de culoare galbenă. Flaconul conţine 11,0 mg olanzapină, sub formă de soluţie cu concentraţia de 5 mg/ml (1 mg olanzapină rămâne în flacon şi seringă, permiţând astfel administrarea a 10 mg olanzapină).

Următorul tabel specifică volumele injectabile care conţin diferite doze de olanzapină:

Soluţia se administrează intramuscular. A nu se administra intravenos sau subcutanat.

Se aruncă seringa şi orice cantitate de soluţie nefolosită în conformitate cu procedurile clinice adecvate.

Soluţia se foloseşte imediat, în decurs de o oră de la reconstituire. Se păstrează la temperaturi sub 25ºC. A nu se congela.

 

Doza (mg)

Volumul injecţiei (ml)

10

2,0

7,5

1,5

5

1,0

2,5

0,5

 

Medicamentele cu administrare parenterală trebuie examinate vizual înainte de administrare, pentru evidenţierea particulelor.

7. DEŢINĂTORUL AUTORIZAŢIEI DE PUNERE PE PIAŢĂ

Eli Lilly Nederland BV, Grootslag 1-5, NL-3991 RA, Houten, Olanda.

8. NUMĂRUL(ELE) AUTORIZAŢIEI DE PUNERE PE PIAŢĂ

EU/1/96/022/016 - ZYPREXA - Pulbere pentru soluţie injectabilă. 1 flacon. EU/1/96/022/017 - ZYPREXA - Pulbere pentru soluţie injectabilă. 10 flacoane.

9. DATA PRIMEI AUTORIZĂRI SAU A REÎNNOIRII AUTORIZAŢIEI

Data primei autorizări: 27 Septembrie 1996 Data ultimei reînnoiri a autorizaţiei: 27 Septembrie 2006

10. DATA REVIZUIRII TEXTULUI

{LL/AAAA} Informaţii detaliate privind acest medicament sunt disponibile pe website-ul Agenţiei Europene a Medicamentului http://www.ema.europa.eu /.

ANEXA II

 

A. DEŢINĂTORUL(II) AUTORIZAŢIEI DE FABRICAŢIE RESPONSABIL(I) PENTRU ELIBERAREA SERIEI

B. CONDIŢIILE EMITERII AUTORIZAŢIEI DE PUNERE PE PIAŢĂ

A. DEŢINĂTORUL(II) AUTORIZAŢIEI DE FABRICAŢIE RESPONSABIL(I) PENTRU ELIBERAREA SERIEI

Numele şi adresa producătorului(ilor) responsabil(i) pentru eliberarea seriei

Comprimate filmate:
Lilly S.A., Avda. de la Industria 30, 28108 Alcobendas, Madrid, Spania.

Pulbere pentru soluţie injectabilă:
Lilly Pharma Fertigung Und Distribution GmbH & Co. KG, Teichweg 3, 35396 Giessen, Germania.

B. CONDIŢIILE EMITERII AUTORIZAŢIEI DE PUNERE PE PIAŢĂ

• CONDIŢII SAU RESTRICŢII PRIVIND FURNIZAREA ŞI UTILIZAREA IMPUSE DEŢINĂTORULUI AUTORIZAŢIEI DE PUNERE PE PIAŢĂ

Medicament cu eliberare pe bază de prescripţie medicală.

CONDIŢII SAU RESTRICŢII CU PRIVIRE LA SIGURANŢA ŞI EFICACITATEA UTILIZĂRII MEDICAMENTULUI

Nu este cazul.

ALTE CONDIŢII

Deţinătorul autorizaţiei de punere pe piaţă va depune anual RPAS

Plan de Management al Riscului

DAPP se angajează să realizeze studiile şi activităţile suplimentare de farmacovigilenţă detaliate în Planul de Farmacovigilenţă, aşa cum s-a stabilit în versiunea 1.1 a Planului de Management al Riscului (PMR) prezentat în Modulul 1.8.2. al Autorizaţiei de punere pe piaţă şi în orice actualizări consecutive ale PMR aprobate de către CHMP.

În conformitate cu Ghidul CHMP cu privire la Sisteme de Management al Riscului pentru medicamentele de uz uman, PMR actualizat trebuie depus la acelaşi moment cu următorul Raport Periodic Actualizat referitor la Siguranţă (RPAS).

Suplimentar, va fi depus un PMR actualizat:

Când se primesc noi informaţii ce pot avea impact asupra specificaţiilor curente referitoare la siguranţă, planul de farmacovigilenţă sau activităţile de scădere a riscului

În decurs de 60 zile de la atingerea unei ţinte importante (farmacovigilenţă sau scădere a riscului)

La cererea Agenţiei Europene a Medicamentului

ANEXA III
ETICHETAREA ŞI PROSPECTUL

 

A. ETICHETAREA

INFORMAŢII CARE TREBUIE SĂ APARĂ PE AMBALAJUL SECUNDAR CUTIE CU 1 FLACON CU PULBERE

1. DENUMIREA COMERCIALĂ A MEDICAMENTULUI

ZYPREXA 10 mg pulbere pentru soluţie injectabilă olanzapină

2. DECLARAREA SUBSTANŢEI(LOR) ACTIVE

Fiecare flacon conţine olanzapină 10 mg. După reconstituire fiecare ml de soluţie conţine olanzapină 5 mg.

3. LISTA EXCIPIENŢILOR

Lactoză monohidrat, acid tartric, acid clorhidric, hidroxid de sodiu.

4. FORMA FARMACEUTICĂŞI CONŢINUTUL

Pulbere pentru soluţie injectabilă. 1 flacon.

Pulbere pentru soluţie injectabilă. 10 flacoane.

5. MODUL ŞI CALEA(CĂILE) DE ADMINISTRARE

Intramusculară. Flacon de unică folosinţă. A se citi prospectul înainte de utilizare.

6. ATENŢIONARE SPECIALĂ PRIVIND FAPTUL CĂ MEDICAMENTUL NU TREBUIE PĂSTRAT LA ÎNDEMÂNA ŞI VEDEREA COPIILOR

A nu se lăsa la îndemâna şi vederea copiilor.

ALTĂ(E) ATENŢIONARE(ĂRI) SPECIALĂ(E), DACĂ ESTE(SUNT) NECESARĂ(E)

DATA DE EXPIRARE

EXP
A se utiliza soluţia într-o oră.

9. CONDIŢII SPECIALE DE PĂSTRARE

A nu se păstra la temperaturi peste 25°C. A se păstra în ambalajul original pentru a fi protejat de lumină.

130

10. PRECAUŢII SPECIALE PRIVIND ELIMINAREA MEDICAMENTELOR NEUTILIZATE SAU A MATERIALELOR REZIDUALE PROVENITE DIN ASTFEL DE MEDICAMENTE, DACĂ ESTE CAZUL

A se aruncă seringa şi orice cantitate de soluţie nefolosită în conformitate cu procedurile clinice adecvate.

11. NUMELE ŞI ADRESA DEŢINĂTORULUI AUTORIZAŢIEI DE PUNERE PE PIAŢĂ

Eli Lilly Nederland BV, Grootslag 1-5, NL-3991 RA Houten, Olanda.

12. NUMĂRUL(ELE) AUTORIZAŢIEI DE PUNERE PE PIAŢĂ

EU/1/96/022/016 Pulbere pentru soluţie injectabilă. 1 flacon EU/1/96/022/017 Pulbere pentru soluţie injectabilă. 10 flacoane

13. SERIA DE FABRICAŢIE

Lot

14. CLASIFICARE GENERALĂ PRIVIND MODUL DE ELIBERARE

Medicament eliberat pe bază de prescripţie medicală.

INSTRUCŢIUNI DE UTILIZARE

INFORMAŢII ÎN BRAILLE

MINIMUM DE INFORMAŢII CARE TREBUIE SĂ APARĂ PE AMBALAJELE PRIMARE MICI

ETICHETA FLACONULUI DE PULBERE 10 mg

1. DENUMIREA COMERCIALĂ A MEDICAMENTULUI ŞI CALEA(CĂILE) DE ADMINISTRARE

ZYPREXA 10 mg olanzapină pulbere pentru soluţie injectabilă Administrare IM

2. MODUL DE ADMINISTRARE

A se citi prospectul înainte de utilizare.

3. DATA DE EXPIRARE

EXP
A se utiliza soluţia într-o oră.

4. SERIA DE FABRICAŢIE

Lot

5. CONŢINUTUL PE MASĂ, VOLUM SAU UNITATEA DE DOZĂ

10 mg olanzapină pe flacon

6. ALTE INFORMAŢII

B. PROSPECTUL

PROSPECT: INFORMAŢII PENTRU UTILIZATOR

ZYPREXA 10 mg pulbere pentru soluţie injectabilă

olanzapină

Citiţi cu atenţie şi în întregime acest prospect înainte de a începe să utilizaţi acest medicament.

Păstraţi acest prospect. S-ar putea să fie necesar să-l recitiţi. Dacă aveţi orice întrebări suplimentare, adresaţi-vă medicului dumneavoastră sau farmacistului. Dacă vreuna dintre reacţiile adverse devine gravǎ sau dacă observaţi orice reacţie adversǎ nemenţionatǎ în acest prospect, vă rugăm să-i spuneţi medicului dumneavoastră sau farmacistului.

În acest prospect găsiţi:

Ce este ZYPREXA şi pentru ce se utilizează

Înainte de a vi se administra ZYPREXA

Cum se administrează ZYPREXA

Reacţii adverse posibile

Cum se păstrează ZYPREXA

Informaţii suplimentare

1. CE ESTE ZYPREXA ŞI PENTRU CE SE UTILIZEAZĂ

ZYPREXA aparţine grupului de medicamente denumit antipsihotice.

ZYPREXA injectabilă se foloseşte pentru tratamentul rapid al simptomelor de agitaţie şi de comportament inadecvat care pot să apară într-o boală manifestată prin simptome ca:

- vederea, auzirea sau simţirea unor lucruri care nu sunt prezente, convingerile eronate, suspiciunea neobişnuităşi tendinţa la izolare. Persoanele cu această boală pot, de asemenea, să se simtă deprimaţi, anxioşi sau tensionaţi.

- stare de bună dispoziţie exagerată, faptul de a avea excesiv de multă energie, de a avea nevoie de mult mai puţin somn decât de obicei, de a vorbi foarte repede cu fugă de idei şi, uneori, cu iritabilitate severă.

ZYPREXA injectabilă se foloseşte atunci când tratamentul cu ZYPREXA comprimate nu este adecvat. Medicul dumneavoastră vă va indica tratament cu ZYPREXA comprimate de îndată ce acest lucru va fi posibil.

2. ÎNAINTE DE A VI SE ADMINISTRA ZYPREXA

Nu trebuie să vi se administreze ZYPREXA

- dacă sunteţi alergic (hipersensibil) la olanzapină sau la oricare dintre celelalte componente ale ZYPREXA. Reacţia alergică este caracterizată prin erupţii la nivelul pielii, mâncărime, umflarea feţei, buze umflate sau scurtarea respiraţiei. Dacă vi s-a întâmplat aşa ceva, spuneţi-i medicului dumneavoastră.

- dacă aţi fost diagnosticat anterior cu probleme oculare ca de exemplu unele tipuri glaucom (presiune crescută în interiorul ochiului).

Aveţi grijă deosebită cu ZYPREXA Pulbere pentru Soluţie Injectabilă

- Spuneţi medicului sau asistentei dacă simţiţi ameţeală sau slăbiciune după injecţie. Probabil că va fi necesar să vă întindeţi pe pat până când vă veţi simţi mai bine. S-ar putea ca medicul să vrea să vă măsoare tensiunea arterialăşi pulsul.

- Medicamentele de acest tip pot provoca mişcări neobişnuite, în special la nivelul feţei sau limbii. Dacă vi se întâmplă aceasta după ce vi s-a administrat ZYPREXA, spuneţi medicului dumneavoastră.

- Foarte rar, medicamente de acest tip determină o combinaţie de febră, respiraţie accelerată, transpiraţii, rigiditate muscularăşi toropeală sau somnolenţă. Dacă se întâmplă acest lucru, adresaţi-vă imediat medicului dumneavoastră. Nu vi se vor mai face alte injecţii.

- Utilizarea ZYPREXA la pacienţii vârstnici cu demenţă nu se recomandă deoarece ar putea avea reacţii adverse grave.

Dacă suferiţi de oricare dintre bolile următoare, spuneţi-i medicului dumneavoastră cât mai repede posibil:

Dacă aţi avut recent infarct miocardic sau o boală de inimă, incluzând boala sinusului bolnav, angină instabilă sau suferiţi de tensiune arterială scăzută

Diabet zaharat

Boală de ficat sau rinichi

Boală Parkinson

Epilepsie

Afecţiuni ale prostatei

Intestin blocat (ileus paralitic)

Afecţiuni ale sângelui

Accident vascular cerebral sau accident vascular cerebral minor (simptome temporare de accident vascular cerebral)

Dacă suferiţi de demenţă, dumneavoastră sau aparţinătorul dumneavoastră, trebuie să anunţaţi medicul dacă aţi avut vreodată accident vascular cerebral sau accident vascular cerebral minor.

ZYPREXA nu este destinat pacienţilor cu vârsta sub 18 ani.

Ca măsură de precauţie uzuală, dacă aveţi vârsta peste 65 ani, poate fi necesar ca medicul dumneavoastră să vă monitorizeze tensiunea arteriale.

Folosirea altor medicamente

Asocierea ZYPREXA cu următoarele medicamente ar putea să vă facă să vă simţiţi somnolent: medicamente care se iau pentru anxietate sau care a vă ajută să dormiţi (tranchilizante), antidepresive.În timp ce luaţi ZYPREXA, nu luaţi alte medicamente decât dacă medicul dumneavoastră vă spune că se poate.

Vă rugăm să spuneţi medicului dumneavoastră dacă luaţi sau aţi luat recent orice alte medicamente, inclusiv dintre cele eliberate fără prescripţie medicală. În special, spuneţi medicului dumneavoastră dacă luaţi medicamente pentru boală Parkinson.

Folosirea ZYPREXA cu alimente şi băuturi

Nu consumaţi alcool etilic dacă vi s-a administrat ZYPREXA deoarece ZYPREXA şi alcoolul etilic vă pot face să vă simţiţi somnolent.

Sarcina şi alăptarea

Spuneţi medicului dumneavoastră cât mai repede posibil dacă sunteţi sau bănuiţi că sunteţi gravidă. Nu trebuie să luaţi acest medicament în timp ce alăptaţi pentru că mici cantităţi de ZYPREXA pot trece în lapte.

Conducerea vehiculelor şi folosirea utilajelor

Atunci când luaţi ZYPREXA există riscul să vă simţiţi somnolent. Dacă se întâmplă acest lucru, nu conduceţi vehicule şi nu folosiţi niciun fel de utilaje. Discutaţi cu medicul dumneavoastră.

3. CUM SE ADMINISTREAZĂ ZYPREXA

Informaţiile cu privire la reconstituire şi administrare se găsesc în secţiunea detaşabilă de la sfârşitul acestui prospect.

Medicul dumneavoastră decide de câtă ZYPREXA aveţi nevoie şi cât de mult timp aveţi nevoie de ea. Doza uzuală este de 10 mg pentru prima injecţie, dar poate să fie şi mai mică. Se pot administra până la 20 mg într-un interval de 24 ore. Doza pentru pacienţii cu vârsta peste 65 ani este de 2,5 sau 5 mg.

ZYPREXA se prezintă ca o pulbere. Medicul dumneavoastră sau asistenta vor prepara o soluţie din această pulbere. ZYPREXA injectabilă se administrează intramuscular. Cantitatea corectă de soluţie vă va fi injectată în muşchi.

Dacă vi se administrează mai mult decât trebuie din ZYPREXA

Pacienţii cărora li s-a administrat mai multă ZYPREXA decât trebuia au prezentat următoarele simptome: bătăi rapide ale inimii, agitaţie/agresivitate, tulburări de vorbire, mişcări neobişnuite (în special la nivelul feţei sau limbii) şi un nivel de conştienţă redus. Alte simptome pot fi: confuzie acută, convulsii (epilepsie), comă, o combinaţie de febră, respiraţie accelerată, transpiraţii, rigiditate muscularăşi toropeală sau somnolenţă, scăderea frecvenţei respiratorii, aspiraţie traheo-bronşică, tensiune arterială mare sau tensiune arterială mică, ritmuri anormale ale inimii. Discutaţi cu medicul dumneavoastră sau cu asistenta dacă aveţi nelămuriri.

Nu sunt necesare decât câteva doze de ZYPREXA injectabilă. Medicul dumneavoastră va decide când aveţi nevoie de o doză de ZYPREXA injectabilă.

Dacă aveţi orice întrebări suplimentare cu privire la acest produs, adresaţi-vă medicului dumneavoastră.

4. REACŢII ADVERSE POSIBILE

Ca toate medicamentele, ZYPREXA poate provoca reacţii adverse, cu toate că nu apar la toate persoanele.

Reacţii adverse frecvente la ZYPREXA pulbere pentru soluţie injectabilă: afectează 1 până la 10 utilizatori din 100

Frecvenţă cardiacă scăzută sau crescută.

Somnolenţă.

Tensiune arterială scăzută.

Disconfort la locul injectării.

Unele persoane pot să se simtă ameţite sau să leşine (cu rărirea bătăilor inimii) la începutul tratamentului, în special atunci când se ridică în picioare din poziţia şezândă sau culcată. Acest lucru trece, de obicei, de la sine, dar dacă nu dispare, spuneţi-i cât mai curând posibil medicului dumneavoastră sau asistentei.

Reacţii adverse mai puţin frecvente: afectează 1 până la 10 utilizatori din 1000

Respiraţie mai rară.

Ritmuri cardiace anormale, care pot fi grave.

Pe lânga acestea, la pacienţii care iau ZYPREXA pe cale orală s-au constatat următoarele reacţii adverse.

Reacţii adverse foarte frecvente: afectează 1 utilizator din 10

Creştere în greutate.

Somnolenţă

Creştere a valorilor prolactinei din sânge.

Reacţii adverse frecvente: afectează 1 până la 10 utilizatori din 100

Modificări ale numărului unor celule din sânge şi ale cantităţii de grăsimi din circulaţie.

Creştere a valorilor zahărului din sânge şi urină.

Senzaţie mai accentuată de foame.

Ameţeli.

Nelinişte.

Tremor.

Rigiditate sau spasme musculare (incluzând mişcări ale ochilor).

Tulburări de vorbire.

Mişcări neobişnuite (în special la nivelul feţei sau limbii).

Constipaţie.

Uscare a gurii.

Erupţie trecătoare pe piele.

Pierdere a forţei.

Oboseală extremă.

Retenţie de apă care duce la umflarea mâinilor, încheieturilor şi picioarelor.

La începutul tratamentului, unele persoane pot simţi senzaţie de ameţeală sau leşin (cu rărirea bătăilor inimii), în special atunci când se ridică în picioare din poziţia şezândă sau culcată. Acest lucru trece, de obicei, de la sine, dar dacă nu dispare, spuneţi-i medicului dumneavoastră.

Disfuncţii sexuale, cum este scăderea libidoului la bărbaţi şi femei sau disfuncţie erectilă la bărbaţi.

Reacţii adverse mai puţin frecvente: afectează 1 până la 10 utilizatori din 1000

Scădere a frecvenţei cardiace.

Creştere a sensibilităţii la expunerea la soare.

Incontinenţă urinară.

Cădere a părului.

Absenţa menstruaţiei sau scădere a numărului perioadelor menstruale.

Modificări la nivelul sânilor la bărbaţi şi femei, cum este secreţia anormală de lapte sau mărirea anormală a volumului sânilor.

Alte reacţii adverse posibile: frecvenţa nu poate fi estimată din datele existente.

Reacţie alergică (de exemplu edem la nivelul cavităţii bucale şi gâtului, mâncărimi, erupţie trecătoare pe piele).

Declanşare sau agravare a diabetului zaharat, asociat ocazional cu cetoacidoză (corpi cetonici în sânge şi urină) sau comă.

Scădere a temperaturii normale a corpului.

Convulsii, de obicei asociate cu un istoric de convulsii (epilepsie).

Combinaţie de febră, respiraţie accelerată, transpiraţii, rigiditate muscularăşi toropeală sau somnolenţă.

Spasme ale musculaturii oculare care determină mişcări rotative ale ochilor.

Ritmuri anormale ale inimii.

Moarte subită inexplicabilă.

Cheaguri de sânge care se pot manifesta de exemplu ca tromboză venoasă profundă a piciorului sau cheaguri de sânge la nivelul plămânilor.

Inflamaţie a pancreasului, care se manifestă prin dureri severe de stomac, febrăşi greaţă.

Boală de ficat manifestată ca îngălbenirea pielii şi a albului ochilor.

Boală musculară care se prezintă ca disconfort şi durere inexplicabilă.

Dificultate la urinare.

Erecţie prelungităşi/sau dureroasă.

Pacienţii vârstnici cu demenţă care iau olanzapină pot prezenta accidente vasculare cerebrale, pneumonie, pierderi necontrolate de urină, căderi, oboseală extremă, halucinaţii vizuale, o creştere a temperaturii corpului, înroşire a pielii sau dificultăţi la mers. La acest grup de pacienţi s-au raportat şi unele decese.

La pacienţii cu boală Parkinson, ZYPREXA poate să agraveze simptomele.

Rareori, femei care iau medicamente de acest tip timp îndelungat pot să înceapă să secrete lapte sau să prezinte întreruperi sau neregularităţi ale ciclului menstrual. Dacă acestea persistă, spuneţi medicului dumneavoastră. Foarte rar, copiii născuţi din mame care au luat ZYPREXA în ultimul trimestru al sarcinii (al 3-lea trimestru) pot să aibă tremurături, să fie somnolenţi sau ameţiţi.

Dacă vreuna dintre reacţiile adverse devine gravǎ sau dacă observaţi orice reacţie adversǎ nemenţionatǎ în acest prospect, vă rugăm să spuneţi medicului dumneavoastră.

5. CUM SE PĂSTREAZĂ ZYPREXA

A nu se lăsa la îndemâna şi vederea copiilor.

Nu utilizaţi ZYPREXA după data de expirare înscrisă pe cutie.

A nu se păstra la temperaturi mai mari de 25ºC. A se păstra în ambalajul original pentru a fi protejat de lumină.

A se folosi în decurs de o oră după ce ZYPREXA injectabilă a fost transformată în soluţie. A nu se congela după reconstituirea soluţiei.

A se arunca orice cantitate de soluţie neutilizată.

6. INFORMAŢII SUPLIMENTARE

Ce conţine ZYPREXA

-Substanţa activă este olanzapina. Fiecare flacon conţine 10 mg de substanţă activă.

-Celelalte componente sunt lactoză monohidrat, acid tartric, acid clorhidric şi hidroxid de sodiu.

Cum arată ZYPREXA injectabilăşi conţinutul ambalajului

ZYPREXA se prezintă ca o pulbere de culoare galbenă, conţinută într-un flacon. Un flacon de ZYPREXA conţine 10 mg olanzapină. Medicul dumneavoastră sau asistenta dizolvă conţinutul într-o soluţie care vă va fi administrată printr-o injecţie.

ZYPREXA injectabilă este disponibilă într-o cutie care conţine 1 sau 10 flacoane. Este posibil ca nu toate mărimile de ambalaj să fie comercializate.

Deţinătorul autorizaţiei de punere pe piaţă şi producătorul

Deţinătorul autorizaţiei de punere piaţă: Eli Lilly Nederland BV, Grootslag 1 - 5, NL-3991 RA, Houten, Olanda.
Producător: Lilly Pharma Fertigung und Distribution GmbH & Co. KG, Teichweg 3, D-35396Giessen, Germania.

Pentru orice informaţii despre acest medicament, vă rugăm să contactaţi reprezentanţii locali ai deţinătorului autorizaţiei de punere pe piaţă:

België/Belgique/Belgien

Eli Lilly Benelux S.A./N.V.
Tél/Tel: + 32-(0)2 548 84 84

България

ТП "Ели Лили Недерланд" Б.В. -България
тел. + 359 2 491 41 40

Česká republika

Eli Lilly ČR, s.r.o.
Tel: + 420 234 664 111

Danmark

Eli Lilly Danmark A/S
Tlf.: +45 45 26 60 00

Deutschland

Lilly Deutschland GmbH
Tel: + 49-(0) 6172 273 2222

Eesti

Eli Lilly Holdings Limited. Eesti filiaal
Tel: +372 6817 280

Ελλάda

ΦΑΡΜΑΣΕΡΒ-ΛΙΛΛΥ Α.Ε.Β.Ε.
Τηλ: +30 210 629 4600

España

Lilly S.A.
Tel: +34 91 663 50 00

France

Lilly France S.A.
Tél: +33-(0) 1 55 49 34 34

Ireland

Eli Lilly and Company (Ireland) Limited
Tel: +353 (0) 1 661 4377

Ísland

Icepharma hf.
Sími: + 354 540 80 00

Italia

Eli Lilly Italia S.p.A.
Tel: + 39- 055 42571

Κύπρος

Phadisco Ltd
Τηλ: +357 22 715000

Latvija

Eli Lilly Holdings Limited, pārstāvniecība Latvijā Tel: + 371 6 7364000

Lietuva

Eli Lilly Holdings Limited atstovybė
Tel: +370 (5) 2649600

Acest prospect a fost aprobat în

Luxembourg/Luxemburg Eli Lilly Benelux S.A./N.V. Tél/Tel: + 32-(0)2 548 84 84

Magyarország

Lilly Hungária Kft. Tel: + 36 1 328 5100

Malta

Charles de Giorgio Ltd. Tel: + 356 25600 500

Nederland

Eli Lilly Nederland B.V. Tel: + 31(0)30 6025800

Norge Eli Lilly Norge A.S Tlf: +47 22 88 18 00

Österreich Eli Lilly Ges. m.b.H. Tel: + 43-(0) 1 711 780

Polska

Eli Lilly Polska Sp. z o.o. Tel. +48 (0) 22 440 33 00

Portugal

Lilly Portugal Produtos Farmacêuticos, Lda Tel: + 351 21 412 66 00

România

Eli Lilly România S.R.L. Tel: + 40 21 4023000

Slovenija

Eli Lilly farmacevtska družba, d.o.o. Tel: +386 (0)1 580 00 10

Slovenská republika Eli Lilly Slovakia, s.r.o. Tel: + 421 220 663 111

Suomi/Finland

Oy Eli Lilly Finland Ab Puh/Tel: +358 (0)9 8545 250

Sverige

Eli Lilly Sweden AB Tel: + 46-(0)8 7378800

United Kingdom

Eli Lilly and Company Limited Tel: +44 (0) 1256 315000 Informaţii detaliate privind acest medicament sunt disponibile pe website-ul Agenţiei Europene a Medicamentului http://www.ema.europa.eu/.

(Perforaţii care permit detaşarea acestor informaţii de către personalul medical)

INSTRUCŢIUNI PENTRU PERSONALUL MEDICAL Reconstituirea şi administrarea ZYPREXA

Reconstituiţi ZYPREXA Pulbere pentru Soluţie Injectabilă numai cu apă distilată pentru preparate injectabile.

ZYPREXA Pulbere pentru Soluţie Injectabilă nu trebuie amestecată cu orice alte medicamente în seringa cu care se administrează. Mai jos sunt prezentate exemple de incompatibilităţi:

Olanzapina injectabilă nu trebuie amestecată în seringă cu diazepam injectabil, deoarece amestecarea celor două medicamente determină precipitarea lor.

Lorazepamul injectabil nu trebuie utilizat pentru reconstituirea olanzapinei injectabile deoarece această combinaţie determină întârzierea timpului de reconstituire.

Olanzapina injectabilă nu trebuie amestecată în seringă cu haloperidol injectabil deoarece s-a demonstrat că pH-ul amestecului determină degradarea în timp a olanzapinei.

Pulbere pentru Soluţie Injectabilă

ZYPREXA Pulbere pentru Soluţie Injectabilă se reconstituie folosind tehnicile standard de asepsie pentru reconstituirea medicamentelor cu administrare parenterală.

Se extrag 2,1 ml apă pentru preparate injectabile într-o seringă sterilă. Se injectează într-un flacon de ZYPREXA Pulbere pentru Soluţie Injectabilă.

Se roteşte flaconul până când conţinutul s-a dizolvat complet, rezultând o soluţie de culoare galbenă. Flaconul conţine 11,0 mg olanzapină, sub formă de soluţie cu concentraţia de 5 mg/ml. Dacă se extrag 2,0 ml soluţie, 1 mg olanzapină rămâne în flacon şi seringă, permiţând astfel administrarea a 10 mg olanzapină.

Următorul tabel specifică volumele injectabile care conţin diferite doze de olanzapină:

Soluţia se administrează intramuscular. Nu se administrează intravenos sau subcutanat.

Se aruncă seringa şi orice cantitate de soluţie nefolosită în conformitate cu procedurile clinice adecvate.

Soluţia se foloseşte imediat, în decurs de 1 oră de la reconstituire. Nu se păstrează la temperaturi peste 25ºC. Nu se congelează.

 

Doza (mg)

Volumul injecţiei (ml)

10

2,0

7,5

1,5

5

1,0

2,5

0,5

 

Medicamentele cu administrare parenterală trebuie examinate vizual înainte de administrare, pentru evidenţierea particulelor.

Ai o intrebare despre acest medicament? Poti intreba aici.
Citeste si...
Descoperie crucială privind schizofrenia şi depresia maniacală /The Independent/ Oamenii de ştiinţă au descoperit o similitudine remarcabilă între erorile genetice care stau atât la baza schizofreniei cât şi a depresiei maniacale, o descoperire crucială legat de care se aşteaptă să deschidă calea spre noi tratamente pentru două dintre cele mai întâlnite maladii...
O femeie din patru în SUA a avut prescrisă medicaţie pentru afecţiuni mentale În SUA, o femeie din patru a luat cel puţin un medicament pentru stări ca anxietate şi depresie anul trecut, potrivit unei analize a datelor medicale, relatează vineri Daily Mail.
Medicamente în valoare de 75 de milioane de dolari, furate dintr-un depozit din SUA Medicamente în valoare de 75 de milioane de dolari fabricate de producătorul Eli Lilly&Company au fost furate în timpul unei furtuni puternice dintr-un depozit din statul american Connecticut în cursul weekendului, a anunţat marţi poliţia, citată de Reuters.
SUA: Vânzările de medicamente au depăşit 300 de miliarde de dolari, în 2009 Vânzările de medicamente pe piaţa americană au înregistrat o creştere de 5,1 la sută, până la 300,3 miliarde de dolari în 2009, depăşind cu mult ritmul de creştere de 1,8 la sută, înregistrat în 2008, potrivit datelor prezentate, joi, de firma de consultanţă IMS Health, transmite Reuters.
Problemele de sănătate psihică nu trebuie tratate ca o boală, conform unor psihiatri de renume Tratarea tulburărilor mentale, aşa cum este schizofrenia sau tulburarea bipolară, în acelaşi mod ca o boală nu prezintă niciun fel de beneficii pentru pacient, conform părerii mai multor psihologi de renume, informează publicaţia britanică The Daily Mail.
Experţii au identificat noi gene asociate cu schizofrenia Cercetători din mai multe ţări au identificat 83 de noi gene asociate cu schizofrenia, fapt ce va contribui la dezvoltarea mai multor tratamente pentru a controla această boală, se arată într-unu studiu publicat marţi de revista 'Nature' şi citat de EFE.