Cautare



ATENTIE

Aceste informatii au doar scop informativ si in niciun caz nu trebuie sa inlocuiasca recomandarea medicului sau a personalului medical autorizat. Nu trebuie sa folositi aceste informatii pentru auto-diagnostic sau auto-tratament. Medipedia nu isi asuma responsabilitatea asupra efectelor pe care le poate avea folosirea acestor informatii in alte scopuri decat au fost oferite.

Denumire BETAFERON
Descriere Betaferon este indicat în tratamentul
· pacienţilor cu un eveniment demielinizant unic cu un proces inflamator activ, dacă acesta este suficient de sever pentru a justifica tratamentul cu corticosteroizi pe cale intravenoasă, dacă au fost excluse diagnostice alternative şi dacă se apreciază că prezintă un risc crescut de apariţie a sclerozei multiple clinic evidente
· pacienţilor cu scleroză multiplă recurentă remisivăşi cu două sau mai multe recurenţe în ultimii doi ani,
· pacienţilor cu scleroză multiplă secundar progresivă cu boală activă, manifestată prin recurenţe.
Denumire comuna internationala INTERFERONUM BETA 1b
Actiune terapeutica INTERFERONI
Prescriptie S - Medicamente si produse medicamentoase care se utilizeaza numai in spatii cu destinatie speciala (spitale, dispensare medicale etc.)
Forma farmaceutica Pulbere si solvent pentru solutie injectabila
Concentratia 250µg/ml
Ambalaj Cutie x 15 ambalaje multiple ce contin fiecare cate 1 flac. cu pulb., o seringa preumpluta cu solv. + adaptor cu ac si 2 tampoane cu alcool
Valabilitate ambalaj 2 ani
Cod ATC L03AB08
Firma - Tara producatoare SCHERING AG - GERMANIA
Autorizatie de punere pe piata SCHERING AG - GERMANIA

Ai un comentariu sau o intrebare despre BETAFERON ? Intreaba pe forum:  
Nume afisat:
E-mail (optional):
Intrebare:

Introduceti codul de mai sus:



>> gabi (vizitator) : unde sa fac interferonul abdominal ?
>> i.c. : Subcutanat, oriunde ,mai putin pe linia mediana. Daca faceti tratament cu acest preparat trebuia in prealabil...
>> BETAFERON Pulbere si solvent pentru solutie injectabila, 250µg/ml >> BETAFERON 250µg/ml Pulbere si solvent pentru solutie injectabila, 250µg/ml
Prospect si alte informatii despre BETAFERON, pulbere si solvent pentru solutie injectabila       

ANEXA I
REZUMATUL CARACTERISTICILOR PRODUSULUI

1. DENUMIREA COMERCIALĂ A MEDICAMENTULUI

Betaferon 250 micrograme/ml, pulbere şi solvent pentru soluţie injectabilă.

2. COMPOZIŢIA CALITATIVĂŞI CANTITATIVĂ

Interferon beta-1b recombinant 250 micrograme (8,0 milioane UI) pe ml după reconstituire.

Betaferon conţine interferon beta-1b recombinant 300 micrograme (9,6 milioane UI) pe flacon.

Pentru lista tuturor excipienţilor, vezi pct. 6.1.

3. FORMA FARMACEUTICĂ

Pulbere şi solvent pentru soluţie injectabilă.

Pulbere sterilă albă până la alb-gălbui.

4. DATE CLINICE

4.1 Indicaţii terapeutice

Betaferon este indicat în tratamentul

·         pacienţilor cu un eveniment demielinizant unic cu un proces inflamator activ, dacă acesta este suficient de sever pentru a justifica tratamentul cu corticosteroizi pe cale intravenoasă, dacă au fost excluse diagnostice alternative şi dacă se apreciază că prezintă un risc crescut de apariţie a sclerozei multiple clinic evidente (vezi pct. 5.1).

·         pacienţilor cu scleroză multiplă recurentă remisivăşi cu două sau mai multe recurenţe în ultimii doi ani.

·         pacienţilor cu scleroză multiplă secundar progresivă cu boală activă, manifestată prin recurenţe.

4.2 Doze şi mod de administrare

Tratamentul cu Betaferon trebuie iniţiat sub supravegherea unui medic cu experienţă în tratamentul acestei boli.

Adulţi:
Doza de Betaferon recomandată este de 250 micrograme (8,0 milioane UI), conţinută în 1 ml de soluţie reconstituită (vezi pct. 6.6), administrată subcutanat o dată la două zile.

Copii şi adolescenţi:
Nu s-au efectuat studii clinice specifice sau studii farmacocinetice la copii şi adolescenţi. Cu toate acestea, datele limitate publicate sugerează că profilul de siguranţă la adolescenţii cu vârste între 12 şi 16 ani, cărora li s-a administrat Betaferon 8,0 milioane UI, pe cale subcutanată, o dată la două zile, este similar celui observat la adulţi.
Nu există informaţii privind utilizarea Betaferon la copiii cu vârste mai mici de 12 ani şi, în consecinţă, Betaferon nu trebuie utilizat la această populaţie.

produs prin inginerie genetică din tulpini de Escherichia coli.

În general, se recomandă ajustarea dozei la începutul tratamentului.

Pacienţii trebuie să înceapă tratamentul cu doza de 62,5 micrograme (0,25 ml), administrată subcutanat, o dată la două zile şi să crească apoi lent până la doza de 250 de micrograme (1,0 ml) o dată la două zile (vezi Tabelul A). Perioada de ajustare a dozei poate fi modificată, în cazul apariţiei oricăror reacţii adverse semnificative. Pentru obţinerea eficacităţii corespunzătoare, trebuie atinsă doza de 250 micrograme (1,0 ml) o dată la două zile.

Tabel A. Schema de ajustare a dozei* si de tratament doză volum

1, 3, 5

62,5 micrograme

0,25 ml

7, 9, 11

125 micrograme

0,5 ml

13, 15, 17

187,5 micrograme

0,75 ml

19, 21, 23 şi zilele următoare

250 micrograme

1,0 ml

 

* Perioada de ajustare a dozei poate fi modificată, în cazul apariţiei oricăror reacţii adverse semnificative.

Doza optimă nu a fost stabilită definitiv.

În prezent, nu se cunoaşte care trebuie să fie durata tratamentului. Există date de urmărire din studii clinice controlate de la pacienţi cu SM recurentă remisivă pe o durată de până la 5 ani, iar de la pacienţi cu SM secundar progresivă pe o durată de până la 3 ani. În cazul SM recurent remisivă, s-a demonstrat eficacitatea terapiei pentru primii doi ani. Datele disponibile pentru cei trei ani suplimentari sunt concordante cu eficacitate menţinută a tratamentului cu Betaferon pe întreaga perioadă de timp. La pacienţii cu un eveniment clinic unic, sugestiv pentru scleroză multiplă, evoluţia către scleroza multiplă clinic definită a fost întârziată semnificativ pe o perioadă de cinci ani.

Tratamentul nu este recomandat pacienţilor cu scleroză multiplă recurentă remisivă care au prezentat mai puţin de 2 recurenţe în ultimii 2 ani sau pacienţilor cu scleroză multiplă secundar progresivă care nu au prezentat semne de boală activă în ultimii 2 ani.

Dacă pacientul nu răspunde la tratament, de exemplu dacă se înregistrează o progresie constantă a scorului pe scala EDSS timp de 6 luni sau dacă, în pofida terapiei cu Betaferon, este necesar tratamentul cu cel puţin 3 cure de ACTH sau corticosteroizi pe parcursul unei perioade de un an, tratamentul cu Betaferon trebuie oprit.

4.3 Contraindicaţii

-Iniţierea tratamentului în timpul sarcinii (vezi pct. 4.6 Sarcina şi alăptarea). -Pacienţi cu antecedente de hipersensibilitate la interferon beta natural sau recombinant, albumină umană sau la oricare dintre excipienţi. -Pacienţi cu depresie curentă severăşi sau ideaţie suicidară (vezi pct. 4.4 Atenţionări şi precauţii speciale pentru utilizare şi 4.8 Reacţii adverse).

-Pacienţi cu afecţiuni hepatice decompensate (vezi pct. 4.4, 4.5, 4.8).

4.4 Atenţionări şi precauţii speciale pentru utilizare

Tulburări ale sistemului imunitar

Administrarea citokinelor la pacienţii cu gamapatie monoclonală preexistentă a fost asociată cu apariţia sindromului de hiperpermeabilitate capilară sistemică cu simptome similare şocului şi cu evoluţie fatală.

Tulburări gastrointestinale

Rareori, în cazul utilizării Betaferon a fost observată apariţia pancreatitei, deseori asociată cu hipertrigliceridemie.

Tulburări ale sistemului nervos

Betaferon trebuie administrat cu precauţie la pacienţii cu tulburări depresive în antecedente sau curente, mai ales la cei cu antecedente de ideaţie suicidară (vezi pct. 4.3). Se cunoaşte faptul că depresia şi ideaţia suicidară apar mai frecvent în rândul pacienţilor cu scleroză multiplăşi în asociere cu utilizarea interferonului. Pacienţii trataţi cu Betaferon trebuie sfătuiţi să raporteze imediat medicului curant orice simptom de depresie şi/sau de ideaţie suicidară. Pacienţii care prezintă depresie trebuie monitorizaţi cu atenţie în timpul tratamentului cu Betaferon şi trataţi corespunzător. Trebuie luată în considerare întreruperea terapiei cu Betaferon (vezi şi pct. 4.3 şi 4.8).

Betaferon trebuie administrat cu precauţie la pacienţii cu un istoric de convulsii şi la cei care primesc tratament cu antiepileptice, în special dacă epilepsia nu este bine controlată cu medicaţia antiepileptică (vezi pct. 4.5 şi pct. 4.8).

Acest produs conţine albumină umanăşi, de aceea, există riscul potenţial de transmitere a bolilor virale. Nu poate fi exclus riscul de transmitere a bolii Creutzfeld-Jacob (BCJ).

Analize de laborator

Se recomandă efectuarea periodică de teste ale funcţiei tiroidei la pacienţii cu antecedente de disfuncţie tiroidiană sau dacă este indicat clinic.

Pe lângă analizele de laborator necesare în mod normal pentru monitorizarea pacienţilor cu scleroză multiplă, se recomandă efectuarea unei hemograme complete şi a formulei leucocitare, numărului de trombocite şi analizelor biochimice sanguine, inclusiv teste ale funcţiei hepatice (de exemplu AST (SGOT), ALT (SGPT) şi γ-GT), înainte de începerea terapiei cu Betaferon şi la intervale regulate după iniţierea terapiei, iar apoi periodic în absenţa simptomelor clinice.

Pacienţii cu anemie, trombocitopenie, leucopenie (singure sau în asociere) este posibil să necesite o monitorizare mai intensă a hemogramei complete, cu formulă leucocitarăşi numărul de trombocite. Pacienţii la care apare neutropenie trebuie monitorizaţi cu atenţie pentru apariţia febrei sau infecţiilor. Au existat raportări de trombocitopenie, cu scădere marcată a numărului de trombocite.

Tulburări hepato-biliare

Creşteri asimptomatice ale concentraţiilor serice de transaminaze, în majoritatea cazurilor uşoare şi tranzitorii, au apărut foarte frecvent la pacienţii trataţi cu Betaferon în timpul studiilor clinice. Ca şi în cazul altor beta interferoni, la pacienţii la care s-a administrat Betaferon, au fost raportate rareori leziuni hepatice severe, inclusiv cazuri de insuficienţă hepatică. Cele mai grave evenimente s-au produs la pacienţii expuşi la alte medicamente sau substanţe cunoscute ca asociindu-se cu hepatotoxicitate sau în prezenţa altor comorbidităţi (de exemplu neoplasme metastazante, infecţii severe şi sepsis, abuz de alcool).

Pacienţii trebuie monitorizaţi pentru semne de leziune hepatică. Apariţia creşterilor concentraţiilor serice de transaminaze trebuie să ducă la monitorizare şi investigare atentă. Întreruperea administrării Betaferon trebuie luată în considerare în cazul creşterii semnificative a concentraţiilor sau dacă acestea se asociază cu simptome clinice cum ar fi icterul. În absenţa semnelor clinice de afectare hepaticăşi după normalizarea concentraţiilor enzimelor hepatice, poate fi luată în considerare reînceperea tratamentului, cu monitorizarea corespunzătoare a funcţiei hepatice.

Tulburări renale şi ale căilor urinare

Este necesară precauţie şi monitorizare atentă în cazul administrării de beta interferon la pacienţii cu insuficienţă renală severă.

Tulburări cardiace

De asemenea, Betaferon trebuie utilizat cu precauţie la pacienţii cu afecţiuni cardiace preexistente. Pacienţii cu afecţiuni cardiace preexistente semnificative, cum ar fi insuficienţa cardiacă congestivă, boala coronariană sau aritmii, trebuie monitorizaţi pentru agravarea afecţiunii lor cardiace, mai ales la iniţierea tratamentului cu Betaferon. În timp ce Betaferon nu are nici un efect toxic cardiac direct cunoscut, simptomele sindromului pseudogripal asociat cu beta interferonii pot constitui factori de stres pentru pacienţii cu afecţiuni cardiace preexistente semnificative. În perioada –de după punerea pe piaţă s-au primit foarte rar raportări ale agravării statusului cardiac la pacienţii cu boli cardiace preexistente semnificative asociate temporar cu iniţierea tratamentului cu Betaferon.

Au fost raportate cazuri rare de cardiomiopatie: În cazul apariţiei acesteia şi dacă se suspectează o legătură cu administrarea Betaferon, tratamentul trebuie întrerupt.

Tulburări generale şi la nivelul locului de administrare

Pot apare reacţii de hipersensibilitate grave (reacţii acute rare, dar severe cum ar fi bronhospasmul, reacţiile anafilactice şi urticaria). Dacă reacţiile sunt severe, trebuie întreruptă administrarea Betaferon şi trebuie instituite procedurile medicale corespunzătoare.

A fost raportată apariţia necrozei la locul injectării la pacienţii care utilizează Betaferon (vezi pct. 4.8). Aceasta poate fi extensivăşi poate interesa fasciile musculare precum şi ţesutul adipos şi, de aceea, poate duce la formarea de cicatrice. Ocazional, este necesară debridarea şi, mai puţin frecvent, grefa cutanată, iar vindecarea poate dura până la 6 luni.

Dacă pacientul prezintă soluţii de continuitate la nivelul pielii, care pot fi asociate cu edem sau scurgeri de la nivelul locului de administrare, pacientul trebuie sfătuit să se consulte cu medicul înainte de continuarea injecţiilor cu Betaferon.

Dacă pacientul prezintă leziuni multiple, trebuie întreruptă administrarea Betaferon până la apariţia vindecării. Pacienţii cu leziuni unice pot continua administrarea Betaferon, cu condiţia ca necroza să nu fie prea extinsă, deoarece la unii pacienţi s-a observat vindecarea necrozei de la nivelul locului de injectare fără întreruperea tratamentului cu Betaferon.

Pentru a reduce la minim riscul de necroză la nivelul locului de injectare, pacientul trebuie sfătuit să:

-utilizeze o tehnică aseptică de efectuare a injecţiei

-schimbe locurile de injectare în cazul fiecărei doze.

Incidenţa reacţiilor de la nivelul locului de injectare poate fi redusă prin utilizarea unui auto-injector. În studiul fundamental cu pacienţi cu un eveniment clinic unic sugestiv pentru scleroza multiplă, la majoritatea pacienţilor s-a utilizat un auto-injector. Reacţiile la nivelul locului de administrare, precum şi necrozele de la nivelul locului de injectare au fost observate mai puţin frecvent în cadrul acestui studiu comparativ cu alte studii importante.

Procedura de auto-administrare de către pacient trebuie controlată periodic, mai ales în cazul apariţiei reacţiilor la nivelul locului de injectare.

Imunogenitate

Ca în cazul tuturor proteinelor terapeutice, există potenţial de imunogenitate. În studiile clinice controlate au fost recoltate probe serice la fiecare 3 luni pentru monitorizarea producerii de anticorpi împotriva Betaferon.

În diferitele studii clinice controlate efectuate la pacienţi cu scleroză multiplă recurentă remisivăşi scleroză multiplă progresivă secundară, între 23% şi 41% dintre pacienţi au prezentat activitate serică neutralizantă a interferonului beta-1b, confirmată prin intermediul a cel puţin două titruri pozitive consecutive; dintre aceşti pacienţi, între 43% şi 55% s-au convertit la un status stabil de anticorpi negativi (pe baza a două titruri negative consecutive) pe parcursul perioadei observaţionale următoare a respectivului studiu.

În aceste studii, apariţia anticorpilor neutralizanţi este asociată cu o reducere a eficacităţii clinice doar în ceea ce priveşte recurenţele. Anumite analize sugerează faptul că acest efect poate fi mai important la pacienţii cu titruri mai mari de anticorpi neutralizanţi.

În studiul efectuat la pacienţi cu un eveniment clinic unic sugestiv pentru scleroza multiplă, activitatea neutralizantă măsurată la fiecare 6 luni a fost observată cel puţin o dată la 32% (89) dintre pacienţii trataţi imediat cu Betaferon; dintre aceştia, 60% (53) au revenit la statusul negativ pe baza ultimei evaluări disponibile pe parcursul unei perioade de 5 ani. Pe parcursul acestei perioade, în cadrul imagisticii prin rezonanţă magnetică, apariţia activităţii neutralizante a fost asociată cu o creştere semnificativă a volumului leziunilor active nou apărute şi al leziunii T2. Totuşi, acest lucru nu pare să fie asociat cu o reducere a eficacităţii clinice (în ceea ce priveşte durata de timp până la apariţia sclerozei multiple clinic definită (SMCD), respectiv, a progresiei confirmate pe scala EDSS şi a frecvenţei recurenţelor).

Nu au fost asociate evenimente adverse noi cu apariţia activităţii neutralizante.

S-a demonstrat in vitro că Betaferonul prezintă reacţie încrucişată cu beta interferonul natural. Totuşi, acest lucru nu a fost investigat in vivo şi semnificaţia sa clinică este incertă.

Datele referitoare pacienţii care au prezentat activitate neutralizantăşi care au terminat tratamentul cu Betaferon sunt puţine şi neconcludente.

Decizia de a continua sau de a întrerupe tratamentul trebuie să se bazeze în principiu pe toate aspectele bolii pacientului şi nu numai pe statusul activităţii neutralizante.

4.5 Interacţiuni cu alte medicamente şi alte forme de interacţiune

Nu s-au efectuat studii privind interacţiunile.

Efectul administrării o dată la două zile a 250 micrograme (8,0 milioane UI) de Betaferon asupra metabolizării medicamentelor la pacienţii cu scleroză multiplă este necunoscut. Tratamentul recurenţelor cu corticosteroizi sau ACTH pentru perioade de până la 28 de zile a fost bine tolerat la pacienţii la care s-a administrat Betaferon.

Din cauza lipsei de experienţă clinică la pacienţii cu scleroză multiplă, nu este recomandată utilizarea Betaferon împreună cu alţi imuno-modulatori în afară de corticosteroizi sau ACTH.

S-a raportat că interferonii reduc activitatea enzimelor hepatice ale citocromul P450 la om şi la animale. Este necesară precauţie în cazul administrării Betaferon în combinaţie cu medicamente care prezintă un indice terapeutic îngust şi al căror clearance depinde în mare măsură de citocromul P450 hepatic, ca de exemplu antiepilepticele. Este necesară precauţie specială în cazul oricărui medicament administrat concomitent care are efecte asupra sistemului hematopoetic.

Nu s-au efectuat studii privind interacţiunile cu antiepileptice.

4.6 Sarcina şi alăptarea

Sarcina

Informaţiile referitoare la utilizarea Betaferon în timpul sarcinii sunt limitate. Datele disponibile indică faptul că poate exista un risc crescut de avort spontan. Este contraindicată iniţierea tratamentului în timpul sarcinii (vezi pct. 4.3).

Femei fertile

Femeile fertile trebuie să utilizeze măsuri contraceptive corespunzătoare. Dacă pacienta rămâne gravidă sau plănuieşte să rămână gravidă în timpul tratamentului cu Betaferon, ea trebuie informată în legătură cu potenţialele riscuri şi trebuie luată în considerare întreruperea terapiei (vezi pct. 5.3). La pacientele cu o rată mare de recurenţe înainte de începerea tratamentului, riscul de recurenţă severă după întreruperea administrării Betaferon în eventualitatea unei sarcini trebuie cântărit în raport cu posibilul risc crescut de avort spontan.

Alăptare

Nu se ştie dacă interferonul beta-1b se secretă în laptele uman. Din cauza potenţialului de apariţie a reacţiilor adverse grave la sugarii alăptaţi, trebuie ales între întreruperea alăptării şi întreruperea terapiei cu Betaferon.

4.7 Efecte asupra capacităţii de a conduce vehicule şi de a folosi utilaje

Nu s-au efectuat studii referitoare la efectele asupra capacităţii de a conduce vehicule şi de a folosi utilaje.

La pacienţii predispuşi, evenimentele adverse având legătură cu sistemul nervos central asociate cu utilizarea Betaferon pot influenţa capacitatea de a conduce şi de a folosi utilaje.

4.8 Reacţii adverse

a) La începutul tratamentului, reacţiile adverse sunt frecvente, dar în general dispar cu continuarea tratamentului. Cele mai frecvent observate reacţii adverse sunt reprezentate de un complex de simptome pseudogripale (febră, frisoane, artralgii, stare de rău, hipersudoraţie, cefalee sau mialgii) care se datorează în principal efectelor farmacologice ale medicamentului şi reacţiilor la nivelul locului de injectare. Reacţiile la locul injectării apar frecvent după administrarea Betaferon. Eritemul, edemul, modificările de culoare, inflamaţia, durerea, hipersensibilitatea, necroza şi reacţiile nespecifice s-au asociat în mod semnificativ cu tratamentul cu 250 micrograme (8 milioane UI) de Betaferon. În general, se recomandă creşterea treptată a dozei la începutul tratamentului pentru a creşte toleranţa la Betaferon (vezi pct. 4.2). Simptomele pseudogripale pot fi de asemenea reduse prin administrarea de medicamente antiinflamatoare nesteroidiene. Incidenţa reacţiilor la nivelul locului de injectare poate fi redusă prin utilizarea unui auto-injector.

b) Următoarea enumerare a reacţiilor adverse se bazează pe raportări din studiile clinice (Tabelul 1, reacţii adverse şi anomalii de laborator) şi din timpul monitorizării post - comercializare (Tabelul 2, frecvenţe de raportare bazate pe raportările spontane de reacţii adverse medicamentoase clasificate ca foarte frecvente ≥1/10, frecvente între ≥1/100 şi <1/10, mai puţin frecvente între ≥1/1000 şi < 1/100, rare între ≥1/10000 şi <1/1000, foarte rare <1/10000) a utilizării Betaferon. Experienţa cu Betaferon la pacienţii cu SM este limitată, şi, de aceea, este posibil ca acele evenimente adverse care apar foarte rar să nu fi fost încă observate.

Tabelul 1 (reacţii adverse şi anomalii de laborator cu incidenţă ≥10% şi procentajele corespondente în cazul utilizării placebo; efecte secundare semnificative asociate <10%)

 

Clasificarea pe aparate, sisteme şi organe Reacţii adverse şi anomalii de laborator

Eveniment unic sugestiv pentru scleroza multiplă (BENEFIT) #

Scleroză multiplă secundar progresivă (Studiul European)

Scleroză multiplă secundar progresivă (Studiul Nord American)

Scleroză multiplă recurentă remisivă

Betaferon 250 micrograme (Placebo) n=292 (n=176)

Betaferon 250 micrograme (Placebo) n=360 (n=358)

Betaferon 250 micrograme (Placebo) n=317 (n=308)

Betaferon 250 micrograme (Placebo) n=124 (n=123)

Infecţii şi infestări

 

 

Infecţii

6% (3%)

13% (11%)

11% (10%)

14% (13%)

Abcese

0% (1%)

4% (2%)

4% (5%)

1% (6%)

Tulburări hematologice şi limfatice

 

 

Scăderea numărului de limfocite (<1.500/mm3)x Λ°

79% (45%)

53% (28%)

88% (68%)

82% (67%)

Scăderea numărului absolut de neutrofile (<1.500/mm3) x Λ * °

11% (2%)

18% (5%)

4% (10%)

18% (5%)

Scăderea numărului de leucocite (<3.000/mm3) x Λ * °

11% (2%)

13% (4%)

13% (4%)

16% (4%)

Limfadenopatie

1% (1%)

3% (1%)

11% (5%)

14% (11%)

Tulburări metabolice şi de nutriţie

 

 

Scăderea glicemiei (<55 mg/dl) x

3% (5%)

27% (27%)

5% (3%)

15% (13%)

Tulburări psihice

 

 

Depresie

10% (11%)

24% (31%)

44% (41%)

25% (24%)

Anxietate

3% (5%)

6% (5%)

10% (11%)

15% (13%)

Tulburări ale sistemului nervos

 

 

Cefalee Λ

27% (17%)

47% (41%)

55% (46%)

84% (77%)

Ameţeli

3% (4%)

14% (14%)

28% (26%)

35% (28%)

Insomnie

8% (4%)

12% (8%)

26% (25%)

31% (33%)

Migrenă

2% (2%)

4% (3%)

5% (4%)

12% (7%)

Parestezii

16% (17%)

35% (39%)

40% (43%)

19% (21%)

Tulburări oculare

 

 

Conjunctivită

1% (1%)

2% (3%)

6% (6%)

12% (10%)

Tulburări de vedere Λ

3% (1%)

11% (15%)

11% (11%)

7% (4%)

Tulburări acustice şi vestibulare

 

 

Otalgie

0% (1%)

<1% (1%)

6% (8%)

16% (15%)

Tulburări cardiace

 

 

Palpitaţii *

1% (1%)

2% (3%)

5% (2%)

8% (2%)

Tulburări vasculare

 

 

Vasodilataţie

0% (0%)

6% (4%)

13% (8%)

18% (17%)

Hipertensiune °

2% (0%)

4% (2%)

9% (8%)

7% (2%)

Tulburări respiratorii, toracice şi mediastinale

 

 

Infecţii de tract respirator superior

18% (19%)

3% (2%)

 

 

Sinuzită

4% (6%)

6% (6%)

16% (18%)

36% (26%)

Intensificarea tusei

2% (2%)

5% (10%)

11% (15%)

31% (23%)

Dispnee *

0% (0%)

3% (2%)

8% (6%)

8% (2%)

 

Clasificarea pe aparate, sisteme şi organe Reacţii adverse şi anomalii de laborator

Eveniment unic sugestiv pentru scleroza multiplă (BENEFIT) #

Scleroză multiplă secundar progresivă (Studiul European)

Scleroză multiplă secundar progresivă (Studiul Nord American)

Scleroză multiplă recurentă remisivă

Betaferon 250 micrograme (Placebo) n=292 (n=176)

Betaferon 250 micrograme (Placebo) n=360 (n=358)

Betaferon 250 micrograme (Placebo) n=317 (n=308)

Betaferon 250 micrograme (Placebo) n=124 (n=123)

Tulburări gastrointestinale

 

 

Diaree

4% (2%)

7% (10%)

21% (19%)

35% (29%)

Constipaţie

1% (1%)

12% (12%)

22% (24%)

24% (18%)

Greaţă

3% (4%)

13% (13%)

32% (30%)

48% (49%)

Vărsături Λ

5% (1%)

4% (6%)

10% (12%)

21% (19%)

Durere abdominală °

5% (3%)

11% (6%)

18% (16%)

32% (24%)

Tulburări hepato-biliare

 

 

Creşterea alanin aminotransferazei (SGPT>5 ori faţă de valoarea iniţială) x Λ * °

18% (5%)

14% (5%)

4% (2%)

19% (6%)

Creşterea aspartat aminotransferazei (SGOT>5 ori faţă de valoarea iniţială) x Λ * °

6% (1%)

4% (1%)

2% (1%)

4% (0%)

Afecţiuni cutanate şi ale ţesutului subcutanat

 

 

Tulburări cutanate

1% (0%)

4% (4%)

19% (17%)

6% (8%)

Erupţii Λ °

11% (3%)

20% (12%)

26% (20%)

27% (32%)

Tulburări musculo-scheletice şi ale ţesutului conjunctiv

 

 

Hipertonie°

2% (1%)

41% (31%)

57% (57%)

26% (24%)

Mialgii * °

8% (8%)

23% (9%)

19% (29%)

44% (28%)

Miastenie

2% (2%)

39% (40%)

57% (60%)

13% (10%)

Durere lombară

10% (7%)

26% (24%)

31% (32%)

36% (37%)

Dureri la nivelul extremităţilor

6% (3%)

14% (12%)

 

0% (0%)

Tulburări renale şi ale căilor urinare

 

 

Retenţie urinară

1% (1%)

4% (6%)

15% (13%)

 

Pozitivarea proteinuriei (> 1+)x

25% (26%)

14% (11%)

5% (5%)

5% (3%)

Micţiuni frecvente

1% (1%)

6% (5%)

12% (11%)

3% (5%)

Incontinenţă urinară

1% (1%)

8% (15%)

20% (19%)

2% (1%)

Senzaţie imperioasă de micţiune

1% (1%)

8% (7%)

21% (17%)

4% (2%)

Tulburări ale aparatului genital şi sânului

 

 

Dismenoree

2% (0%)

<1% (<1%)

6% (5%)

18% (11%)

Tulburări menstruale*

1% (2%)

9% (13%)

10% (8%)

17% (8%)

Metroragie

2% (0%)

12% (6%)

10% (10%)

15% (8%)

Impotenţă

1% (0%)

7% (4%)

10% (11%)

2% (1%)

Tulburări generale şi la nivelul locului de administrare

 

 

(Diferite) reacţii la locul injectării Λ * ° §

52% (11%)

78% (20%)

89% (37%)

85% (37%)

Necroză la locul injectării* °

1% (0%)

5% (0%)

6% (0%)

5% (0%)

 

Clasificarea pe aparate, sisteme şi organe Reacţii adverse şi anomalii de laborator

Eveniment unic sugestiv pentru scleroza multiplă (BENEFIT) #

Scleroză multiplă secundar progresivă (Studiul European)

Scleroză multiplă secundar progresivă (Studiul Nord American)

Scleroză multiplă recurentă remisivă

Betaferon 250 micrograme (Placebo) n=292 (n=176)

Betaferon 250 micrograme (Placebo) n=360 (n=358)

Betaferon 250 micrograme (Placebo) n=317 (n=308)

Betaferon 250 micrograme (Placebo) n=124 (n=123)

Simptome pseudogripale & Λ * °

44% (18%)

61% (40%)

43% (33%)

52% (48%)

FebrăΛ * °

13% (5%)

40% (13%)

29% (24%)

59% (41%)

Durere

4% (4%)

31% (25%)

59% (59%)

52% (48%)

Durere toracică °

1% (0%)

5% (4%)

15% (8%)

15% (15%)

Edeme periferice

0% (0%)

7% (7%)

21% (18%)

7% (8%)

Astenie*

22% (17%)

63% (58%)

64% (58%)

49% (35%)

Frisoane Λ * °

5% (1%)

23% (7%)

22% (12%)

46% (19%)

Hipersudoraţie*

2% (1%)

6% (6%)

10% (10%)

23% (11%)

Stare de rău*

0% (1%)

8% (5%)

6% (2%)

15% (3%)

x Anomalii de laborator Λ Asociere semnificativă cu tratamentul cu Betaferon la pacienţii cu un prim eveniment sugestiv de SM, p<0,05 *Asociere semnificativă cu tratamentul cu Betaferon pentru SMRR, p<0,05 ° Asociere semnificativă cu tratamentul cu Betaferon pentru SMSP, p<0,05 § (Diferite) reacţii la locul injectării includ toate evenimentele adverse care apar la nivelul locului de injectare, adică următorii termeni: hemoragie la locul injectării, hipersensibilitate la locul injectării, inflamaţie la nivelul locului de injectare, tumefacţie la locul injectării, necroză la locul injectării, durere la locul injectării, reacţie la locul injectării, edem la locul injectării şi atrofie la locul injectării & “Complex de simptome pseudogripale” semnifică sindrom gripal şi / sau o combinaţie de cel puţin două EA dintre febră, frisoane, mialgie, stare de rău, hipersudoraţie. # În timpul studiului de urmărire BENEFIT, nu s-au observat modificări în profilul de risc cunoscut în cazul utilizării Betaferon.

Este utilizat cel mai adecvat termen MedDRA pentru a descrie o anumită reacţie şi sinonimele şi afecţiunile înrudite cu aceasta.

Tabelul 2 (frecvenţe de raportare (foarte frecvente ≥1/10, frecvente între ≥1/100 şi <1/10, mai puţin frecvente între ≥1/1000 şi < 1/100, rare între ≥1/10000 şi <1/1000, foarte rare <1/10000) bazate pe raportări spontane ale reacţiilor adverse medicamentoase).

 

Clasificarea pe aparate, sisteme şi organe

Foarte frecvente ≥1/10

Frecvente între 1/100 şi <1/10

Mai puţin frecvente între 1/1000 şi 1/100

Rare între ≥1/10000 şi <1000

Tulburări hematologice şi limfatice

 

 

Anemie, Trombocitopenie, Leucopenie

Limfadenopatie

Tulburări ale sistemului imunitar

 

 

 

Reacţii anafilactice

Tulburări endocrine

 

 

 

Hipertiroidism, Hipotiroidism, Tulburări tiroidiene

Tulburări metabolice şi de nutriţie

 

 

 

Hipertrigliceridemie Anorexie

Tulburări psihice

 

 

Depresie (vezi şi pct. 4.4)

Confuzie, Anxietate, Labilitate emoţională, Tentativă de suicid (vezi de asemenea pct. 4.4)

Tulburări ale sistemului nervos

 

 

 

Convulsii

Tulburări cardiace

 

 

 

Cardiomiopatie, Tahicardie, Palpitaţii

Tulburări vasculare

 

 

Hipertensiune

 

Tulburări respiratorii, toracice şi mediastinale

 

 

 

Bronhospasm, Dispnee

Tulburări gastrointestinale

 

 

Vărsături, Greaţă

Pancreatită

Tulburări hepato-biliare

 

 

Creşterea alanin aminotransferazei, Creşterea aspartat aminotransferazei

Creşterea bilirubinemiei, Creşterea gama glutamiltransferazei, Hepatită

Afecţiuni cutanate şi ale ţesutului subcutanat

 

 

Urticarie, Erupţii, Prurit, Alopecie

Modificări de culoare ale pielii

Tulburări musculoscheletice şi ale ţesutului conjunctiv

 

 

Mialgii, Hipertonie

 

 

Clasificarea pe aparate, sisteme şi organe

Foarte frecvente ≥1/10

Frecvente între 1/100 şi <1/10

Mai puţin frecvente între 1/1000 şi 1/100

Rare între ≥1/10000 şi <1000

Tulburări ale aparatului genital şi sânului

 

 

 

Tulburări menstruale

Tulburări generale şi la nivelul locului de administrare

Simptome pseudogripale*, Frisoane*, Febră*, Reacţie la locul injectării*, Inflamaţie la nivelul locului de injectare*, Durere la locul injectării

Necroză la locul injectării*

 

Durere toracică, Stare de rău, Hipersudoraţie

Investigaţii diagnostice

 

 

 

Scădere ponderală

* frecvenţe pe baza studiilor clinice

 

 

 

 

Este utilizat cel mai adecvat termen MedDRA pentru a descrie o anumită reacţie şi sinonimele şi afecţiunile înrudite cu aceasta.

În cadrul fiecărei categorii de frecvenţă, efectele nedorite sunt prezentate în ordinea descrescătoare a gravităţii.

4.9 Supradozaj

Interferonul beta-1b a fost administrat fără evenimente adverse grave care să afecteze funcţiile vitale la pacienţii adulţi cu cancer în doze individuale de până la 5.500 micrograme (176 milioane UI) intravenos, de trei ori pe săptămână.

5. PROPRIETĂŢI FARMACOLOGICE

5.1 Proprietăţi farmacodinamice

Grupa farmacoterapeutică: Citokine, Interferoni, codul ATC: L03 AB 08

Interferonii aparţin familiei citokinelor, care sunt proteine naturale. Interferonii prezintă greutăţi moleculare variind între 15000 şi 21000 Daltoni. Au fost identificate trei clase majore de interferoni: alfa, beta şi gama. Interferonul alfa, interferonul beta şi interferonul gama prezintă activitate biologică superpozabilăşi totuşi diferită. Activitatea interferonului beta-1b este specifică fiecărei specii şi, de aceea, cele mai adecvate informaţii farmacologice referitoare la interferonul beta-1b provin din studiile celulelor umane în culturi sau din studiile in vivo la om.

S-a evidenţiat faptul că interferonul beta-1b prezintă atât activitate antivirală, cât şi imunomodulatoare. Mecanismul prin care interferonul beta-1b îşi exercită acţiunile în scleroza multiplă nu sunt pe deplin elucidate. Totuşi, se ştie că proprietăţile interferonului beta-1b de modificare a răspunsului biologic sunt mediate prin interacţiuni cu receptori celulari specifici de la nivelul suprafeţei celulelor umane. Legarea interferonului beta-1b de aceşti receptori induce expresia mai multor produse genetice, despre care se crede că reprezintă mediatorii acţiunilor biologice ale interferonului beta-1b. Unele dintre aceste produse au fost măsurate în serul şi în fracţiunile celulare din sângele colectat de la pacienţii trataţi cu interferon beta-1b. Interferonul beta-1b scade afinitatea de legare şi determină intensificarea procesului de internalizare şi degradare a receptorului interferonului gama. De asemenea, interferonul beta-1b determină creşterea activităţii supresoare a monocitelor din sângele periferic.

Nu au fost efectuate investigaţii separate referitoare la influenţa Betaferonului asupra sistemului cardiovascular, sistemului respirator şi a funcţiilor glandelor endocrine.

Studii clinice:

SM-RR:

A fost efectuat un studiu clinic controlat cu Betaferon la pacienţi cu scleroză multiplă recurentă remisivă care se pot deplasa fără ajutor (scor EDSS la momentul iniţial între 0 şi 5,5). Pacienţii la care s-a administrat Betaferon au prezentat o reducere a frecvenţei (30%) şi a severităţii recurenţelor clinice, precum şi a numărului de internări din cauza bolii. În plus, s-a înregistrat o prelungire a intervalului fără recurenţe. Nu există nici o dovadă privind efectul Betaferonului asupra duratei recurenţelor sau asupra simptomelor dintre recurenţe şi nu a fost observat nici un efect semnificativ în ceea ce priveşte progresia bolii în cazul sclerozei multiple recurentă remisivă.

SM-SP:

Au fost efectuate două studii clinice controlate cu Betaferon, incluzând un număr total de 1657 de pacienţi cu scleroză multiplă secundar progresivă (scor EDSS la momentul iniţial între 3 şi 6,5, adică pacienţii puteau să se deplaseze). Nu au fost incluşi în studiu pacienţii cu forme uşoare de boală sau cei care nu puteau să se deplaseze. Cele două studii au avut rezultate neconcordante în ceea ce priveşte criteriul principal de evaluare, reprezentat de durata până la apariţia progresiei confirmate, adică întârzierea progresiei incapacităţii.

Unul dintre cele două studii a demonstrat că există o întârziere a apariţiei progresiei incapacităţii semnificativă statistic (Raportul Şanselor = 0,69, 95% interval de încredere (0,55, 0,86), p=0,0010, corespunzator la o reducere a riscului de 31% datorită Betaferonului) şi a momentului în care pacientul devine dependent de scaunul cu rotile (Raportul Şanselor= 0,61, 95% interval de încredere (0,44, 0,85), p=0,0036, corespunzator la o reducere a riscului de 39% datorită Betaferonului) la pacienţii care au primit Betaferon. Acest efect a continuat de-a lungul întregii perioade de monitorizare până la 33 de luni. Efectul tratamentului s-a înregistrat la pacienţii cu toate gradele de incapacitate investigate şi independent de numărul recurenţelor. În cel de-al doilea studiu cu Betaferon în scleroza multiplă secundar progresivă, nu s-a înregistrat întârzierea apariţiei progresiei incapacităţii. Există dovezi că pacienţii incluşi în acest studiu au prezentat în ansamblu o boală mai puţin activă comparativ cu celălalt studiu cu scleroză multiplă secundar progresivă.

În metaanalizele retrospective, incluzând datele din ambele studii, s-a observat un efect global al tratamentului care a fost semnificativ statistic (p=0,0076; 8 milioane UI de Betaferon comparativ cu toţi pacienţii cu placebo).

Analizele retrospective pe subgrupuri au evidenţiat faptul că efectul tratamentului asupra progresiei incapacităţii este mai probabil să apară la pacienţii cu boală activă înainte de începerea tratamentului (Raportul Şanselor 0,72, 95% interval de încredere (0,59, 0,88), p=0,0011, corespunzator la o reducere a riscului cu 28% datorită Betaferonului la pacienţii cu recurenţe sau cu progresie accentuată a scorului EDSS, 8 milioane UI de Betaferon comparativ cu toţi pacienţii cu placebo). Aceste analize retrospective pe subgrupuri au sugerat că atât recurenţele, cât şi progresia accentuată a scorului EDSS (scor EDSS >1 punct sau >0,5 puncte pentru scor EDSS>=6 în ultimii doi ani) pot ajuta la identificarea pacienţilor cu boală activă.

În ambele studii cu scleroză multiplă secundar progresivă, pacienţii care au primit Betaferon au prezentat o reducere a frecvenţei (30%) recurenţelor clinice. Nu există nici o dovadă privind efectul Betaferonului asupra duratei recurenţelor.

Eveniment clinic unic sugestiv de SM:

A fost efectuat un studiu clinic controlat cu Betaferon la pacienţii cu un eveniment clinic unic şi elemente RMN sugestive pentru scleroză multiplă (cel puţin două leziuni silenţioase clinic pe RMN ponderată în T2). Pacienţii cu debut monofocal sau multifocal al bolii au fost incluşi (adică pacienţi cu dovezi clinice de una sau, respectiv, cel puţin două leziuni la nivelul sistemului nervos central). A fost obligatorie excluderea oricărei alte boli în afară de scleroza multiplă, care ar fi putut să explice semnele şi simptomele pacientului. Acest studiu s-a desfăşurat în două faze: o fază controlată cu placebo, urmată de o fază de urmărire prestabilită. Faza controlată cu placebo s-a desfăşurat pe o perioadă de 2 ani sau până când pacientul a prezentat scleroză multiplă clinic definită (SMCD), în funcţie de care anume dintre cele două situaţii a avut loc prima. După faza controlată cu placebo, pacienţii au intrat într-o fază de urmărire prestabilită, de tratament cu Betaferon, pentru evaluarea efectelor tratamentului cu Betaferon iniţiat imediat, în comparaţie cu tratamentul iniţiat tardiv: s-au comparat efectele la pacienţii randomizaţi iniţial cu Betaferon („grupul cu tratament imediat”) sau cu placebo („grupul cu tratament întârziat”). Alocarea tratamentului iniţial a rămas în continuare necunoscută atât pentru pacienţi cât şi pentru investigatori.

TABELUL 3: Rezultate principale privind eficacitatea obţinute din studiul BENEFIT şi studiul de urmărire BENEFIT În faza controlată cu placebo, Betaferonul a întârziat progresia de la primul eveniment clinic la SMCD având semnificaţie statisticăşi clinică.Soliditatea efectului tratamentului a fost de asemenea demonstrată prin întârzierea progresiei către scleroză multiplă conform criteriilor McDonald (Tabelul 3).

 

 

Rezultatele din cel deal doilea an Faza controlată cu placebo

Rezultatele din cel deal treilea an Faza de urmărire, studiu deschis

Rezultatele din cel deal cincilea an Faza de urmărire, studiu deschis

 

Betaferon 250 mcg n=292

Placebo n=176

Betaferon 250 mcg administr at imediat n=292

Betaferon 250 mcg administr at tardiv n=176

Betaferon 250 mcg administrat imediat n=292

Betaferon 250 mcg administrat tardiv n=176

Numărul pacienţilor care au finalizat perioada de studiu

271 (93%)

166 (94%)

249 (85%)

143 (81%)

235 (80%)

123 (70%)

Variabilele principale de eficacitate

 

 

Timpul până la SMCD

 

 

Estimări Kaplan-Meier

28%

45%

37%

51%

46%

57%

Reducerea riscului Risc relativ,cu interval de încredere 95% testul log-rank

47% comparativ cu placebo RR = 0,53 [0,39; 0,73] p < 0,0001 Betaferon a prelungit timpul până la SMCD cu 363 zile, de la 255 zile în grupul cu placebo la 618 zile în grupul cu Betaferon (pe

41% comparativ cu Betaferon administrat tardiv RR = 0,59 [0,42; 0,83] p = 0,0011

37% comparativ cu Betaferon administrat tardiv RR = 0,63 [0,48; 0,83] p = 0,0027

 

 

baza celei de a 25-a percentile)

 

 

Timpul până la SM McDonald

 

 

Estimări Kaplan-Meier

69%

85%

Fără criteriu final principal de evaluare

Fără criteriu final principal de evaluare

Reducerea riscului Risc relativ, cu interval de încredere 95% testul log-rank

43% comparativ cu placebo RR = 0,57 [0,46; 0,71] p < 0,00001

 

 

Timpul până la progresia EDSS confirmată

 

 

Estimări Kaplan-Meier

Fără criteriu final principal de evaluare

16%

24%

25%

29%

Reducerea riscului Risc relativ, cu interval de încredere 95% testul log-rank

40% comparativ cu Betaferon administrat tardiv RR = 0,60 [0,39; 0,92] p = 0,022

24% comparativ cu Betaferon administrat tardiv RR = 0,76 [0,52; 1,11] p=0,177

 

Analizele de subgrup în funcţie de factorii de la momentul iniţial au furnizat dovada eficacităţii privind progresia către SMCD în toate subgrupurile evaluate. Riscul pentru progresia către SMCD în următorii 2 ani a fost mai mare la pacienţii cu evenimente monofocale cu cel puţin 9 leziuni T2 sau cu contrast cu Gd pe RMN cerebral la momentul iniţial. La pacienţii cu evenimente multifocale, riscul de apariţie a SMCD a fost independent de elementele RMN la momentul iniţial, indicând un risc crescut de SMCD din cauza diseminării bolii, stabilită pe baza manifestărilor clinice. În momentul actual nu există o definiţie bine stabilită a pacientului cu risc crescut, deşi o abordare mai conservatoare este aceea de a accepta cel puţin nouă leziuni hiper - intense în T2 la examinarea iniţialăşi cel puţin o nouă leziune T2 sau o nouă leziune la amplificarea cu Gd la o examinare din cursul monitorizării, efectuată la cel puţin 1 lună după examinarea iniţială. În plus, tratamentul trebuie luat în considerare doar la pacienţii clasificaţi ca prezentând risc crescut.

Tratamentul cu Betaferon a fost bine tolerat, fapt indicat şi de rata crescută de finalizare a studiului (93% în lotul cu Betaferon). Pentru a creşte toleranţa Betaferonului, la începutul tratamentului s-a crescut treptat doza şi au fost administrate medicamente antiinflamatoare nesteroidiene. În plus, pe parcursul studiului majoritatea pacienţilor au folosit un auto-injector.

În faza deschisă a studiului de urmărire, efectul tratamentului asupra SMCD a fost încă evident după 3 şi 5 ani (Tabelul 3), cu toate că la majoritatea pacienţilor din grupul cu placebo s-a administrat Betaferon începând din al doilea an, cel puţin. Progresia EDSS (creştere confirmată a EDSS de cel puţin un punct comparativ cu momentul iniţial) a fost mai mică în grupul cu tratament imediat (Tabelul 3, efect semnificativ după 3 ani, niciun efect semnificativ după 5 ani). Majoritatea pacienţilor, din ambele grupe de tratament, nu a prezentat progresia incapacităţii pe parcursul perioadei de 5 ani. Nu s-a putut demonstra o dovadă solidă privind beneficiul asupra acestui parametru final pentru tratamentul „imediat”. Din punct de vedere al calităţii vieţii (conform FAMS – Evaluarea Funcţională a SM: Index al Rezultatelor Tratamentului), nu s-au observat beneficii care să poată fi atribuite tratamentului imediat cu Betaferon.

SM-RR, SM-SP şi eveniment clinic unic sugestiv de SM:

Betaferonul a fost eficient în toate studiile cu scleroză multiplă în ceea ce priveşte scăderea activităţii bolii (inflamaţie acută la nivelul sistemului nervos central şi modificări tisulare permanente) măsurată prin rezonanţă magnetică nucleară (RMN). În cazul sclerozei multiple, legătura dintre activitatea bolii măsurată prin RMN şi evoluţia clinică nu este în prezent pe deplin înţeleasă.

5.2 Proprietăţi farmacocinetice

Au fost monitorizate concentraţiile serice de Betaferon la pacienţi şi voluntari printr-un test biologic care nu a fost complet specific. Au fost observate concentraţii serice maxime de aproximativ 40 UI/ml la 1-8 ore după injectarea subcutanată a 500 micrograme (16,0 milioane UI) de interferon beta-1b. În urma diferitelor studii, rata medie de clearance şi timpul de înjumătăţire al fazei de distribuţie au fost estimate a fi de cel mult 30 ml·min-1·kg-1 şi, respectiv, 5 ore.

Administrarea o dată la două zile a injecţiilor cu Betaferon nu duce la creşteri ale concentraţiei serice, iar farmacocinetica nu pare să se modifice în timpul tratamentului.

Biodisponibilitatea absolută a interferonului beta-1b administrat subcutanat a fost de aproximativ 50%.

5.3 Date preclinice de siguranţă

Nu s-au efectuat studii de toxicitate acută. Deoarece rozătoarele nu reacţionează la interferonul beta uman, studiile cu doze repetate au fost efectuate pe maimuţe rhesus. A fost observată hipertermie tranzitorie, precum şi o creştere semnificativă a numărului de limfocite şi o scădere semnificativă a numărului de trombocite şi de neutrofile segmentate.

Nu au fost efectuate studii pe termen lung. Studiile referitoare la funcţia de reproducere la maimuţele rhesus au evidenţiat toxicitate maternăşi o rată crescută de avort, ducând la mortalitate prenatală. La animalele care au supravieţuit nu au fost observate malformaţii. Nu au fost efectuate studii referitoare la fertilitate. Nu s-a observat nici o influenţă asupra ciclului estral la maimuţe. Experienţa cu alţi interferoni sugerează că există posibilitatea de afectare a fertilităţii masculine şi feminine.

Într-un singur studiu de genotoxicitate (testul Ames) nu au fost observate efecte mutagene. Nu au fost efectuate studii de carcinogenitate. Un test de transformare celulară in vitro nu a furnizat nici o indicaţie de potenţial tumorigen.

6. PROPRIETĂŢI FARMACEUTICE

6.1 Lista excipienţilor

Flacon (cu pulbere pentru soluţie injectabilă) Albumină umană Manitol

Solvent ( soluţie de clorură de sodiu 5,4 mg/ml (0,54% m/v) Clorură de sodiu Apă pentru preparate injectabile

6.2 Incompatibilităţi

Acest medicament nu trebuie amestecat cu alte medicamente, cu excepţia solventului furnizat menţionat la punctul 6.6.

6.3 Perioada de valabilitate

2 ani.

Se recomandă utilizarea imediată după reconstituire. Totuşi, stabilitatea în timpul folosirii a fost demonstrată pentru 3 ore la 2-8 °C.

6.4 Precauţii speciale pentru păstrare

A se păstra la temperaturi sub 25 °C. A nu se congela.

Pentru condiţiile de păstrare ale pulberii reconstituite vezi pct. 6.3.

6.5 Natura şi conţinutul ambalajului

Flacon (cu pulbere pentru soluţie injectabilă): Flacon transparent de 3 ml (sticlă de tipul I) cu un dop de butil cauciuc (tipul I) şi sigiliu de aluminiu şi

Solvent (cu soluţie de clorură de sodiu 5,4 mg/ml (0,54%)): Seringă preumplută de 1,2 ml (sticlă de tipul I) cu 1,2 ml solvent.

Mărimile ambalajului -5 flacoane cu pulbere şi 5 seringi preumplute cu solvent, sau -15 flacoane cu pulbere şi 15 seringi preumplute cu solvent.

Este posibil ca nu toate mărimile de ambalaj să fie comercializate.

6.6 Precauţii speciale pentru eliminarea reziduurilor şi alte instrucţiuni de manipulare

y Reconstituire:

Pentru reconstituirea liofilizatului injectabil de interferon beta-1b, utilizaţi seringa preumplută cu solvent şi un ac pentru injectarea celor 1,2 ml de solvent (soluţie de clorură de sodiu, 5,4 mg/ml (0,54% m/v)) în flaconul cu Betaferon.
Dizolvaţi complet pulberea, fără a agita.
După reconstituire, extrageţi 1,0 ml din flacon în seringă pentru administrarea de 250 micrograme de Betaferon.

y Examinarea vizuală înainte de utilizare

Examinaţi vizual soluţia preparată înainte de utilizare. Soluţia preparată este incoloră spre gălbui deschis şi uşor opalescentă spre opalescentă.

Aruncaţi produsul înainte de utilizare dacă conţine precipitate sau prezintă modificări de culoare.

y Eliminarea reziduurilor

Orice produs neutilizat sau material rezidual trebuie eliminat în conformitate cu reglementările locale.

7. DEŢINĂTORUL AUTORIZAŢIEI DE PUNERE PE PIAŢĂ

Bayer Schering Pharma AG D-13342 Berlin Germania

8. NUMERELE AUTORIZAŢIEI DE PUNERE PE PIAŢĂ

EU/1/95/003/003 EU/1/95/003/004

9. DATA PRIMEI AUTORIZĂRI SAU A REÎNNOIRII AUTORIZAŢIEI

Data primei autorizări: 30 noiembrie 1995 Data reînnoirii autorizaţiei: 31 ianuarie 2006

10. DATA REVIZUIRII TEXTULUI

1. DENUMIREA COMERCIALĂ A MEDICAMENTULUI

Betaferon 250 micrograme/ml, pulbere şi solvent pentru soluţie injectabilă.

2. COMPOZIŢIA CALITATIVĂŞI CANTITATIVĂ

Interferon beta-1b recombinant* 250 micrograme (8,0 milioane UI) pe ml după reconstituire. Betaferon conţine 300 micrograme (9,6 milioane UI) de interferon beta-1b recombinant pe flacon. Pentru lista tuturor excipienţilor, vezi pct 6.1.

3. FORMA FARMACEUTICĂ

Pulbere şi solvent pentru soluţie injectabilă. Pulbere sterilă albă până la alb-gălbui.

4. DATE CLINICE

4.1 Indicaţii terapeutice

Betaferon este indicat în tratamentul

pacienţilor cu un eveniment demielinizant unic cu un proces inflamator activ, dacă acesta este suficient de sever pentru a justifica tratamentul cu corticosteroizi pe cale intravenoasă, dacă au fost excluse diagnostice alternative şi dacă se apreciază că prezintă un risc crescut de apariţie a sclerozei multiple clinic evidente (vezi pct. 5.1).

pacienţilor cu scleroză multiplă recurentă remisivăşi cu două sau mai multe recurenţe în ultimii doi ani.

pacienţilor cu scleroză multiplă secundar progresivă cu boală activă, manifestată prin recurenţe.

4.2 Doze şi mod de administrare

Tratamentul cu Betaferon trebuie iniţiat sub supravegherea unui medic cu experienţă în tratamentul acestei boli.

Adulţi::
Doza de Betaferon recomandată este de 250 micrograme (8,0 milioane UI), conţinută în 1 ml de soluţie reconstituită (vezi pct. 6.6), administrată subcutanat, o dată la două zile.

Copii şi adolescenţi:
Nu s-au efectuat studii clinice specifice sau studii farmacocinetice la copii şi adolescenţi. Cu toate acestea, datele limitate publicate sugerează că profilul de siguranţă la adolescenţii cu vârste între 12 şi 16 ani, cărora li s-a administrat Betaferon 8,0 milioane UI, pe cale subcutanată, o dată la două zile, este similar celui observat la adulţi. Nu există informaţii privind utilizarea Betaferon la copiii cu vârste mai mici de 12 ani şi, în consecinţă, Betaferon nu trebuie utilizat la această populaţie. 1

În general, se recomandă ajustarea dozei la începutul tratamentului.

Pacienţii trebuie să înceapă tratamentul cu doza de 62,5 micrograme (0,25 ml), administratăsubcutanat, o dată la două zile şi să crească apoi lent până la doza de 250 de micrograme (1,0 ml) o dată la două zile (vezi Tabelul A). Perioada de ajustare a dozei poate fi modificată, în cazul apariţiei oricăror reacţii adverse semnificative. Pentru obţinerea eficacităţii corespunzătoare, trebuie atinsă doza de 250 micrograme (1,0 ml) o dată la două zile.

Pentru perioada de ajustare a dozei şi tratamentul iniţial al pacientului cu Betaferon, este disponibil un pachet pentru iniţierea tratamentului, format din patru ambalaje triple. Acest ambalaj corespunde necesităţilor pacientului pentru primele 12 injecţii. Ambalajele triple sunt evidenţiate în culori diferite (vezi pct. 6.5)

Tabel A. Schema de ajustare a dozei*

zi de tratament doză volum

 

1, 3, 5

62,5 micrograme

0,25 ml

7, 9, 11

125 micrograme

0,5 ml

13, 15, 17

187,5 micrograme

0,75 ml

19, 21, 23 şi zilele următoare

250 micrograme

1,0 ml

 

* Perioada de ajustare a dozei poate fi modificată, în cazul apariţiei oricăror reacţii adverse semnificative.

Doza optimă nu a fost stabilită definitiv.

În prezent, nu se cunoaşte care trebuie să fie durata tratamentului. Există date de urmărire din studii clinice controlate de la pacienţi cu SM recurentă remisivă pe o durată de până la 5 ani, iar de la pacienţi cu SM secundar progresivă pe o durată de până la 3 ani. În cazul SM recurent remisivă, s-a demonstrat eficacitatea terapiei pentru primii doi ani. Datele disponibile pentru cei trei ani suplimentari sunt concordante cu eficacitate menţinută a tratamentului cu Betaferon pe întreaga perioadă de timp. La pacienţii cu un eveniment clinic unic, sugestiv pentru scleroză multiplă, progresia către scleroza multiplă clinic definită a fost întârziată semnificativ pe o perioadă de cinci ani.

Tratamentul nu este recomandat pacienţilor cu scleroză multiplă recurentă remisivă care au prezentat mai puţin de 2 recurenţe în ultimii 2 ani sau pacienţilor cu scleroză multiplă secundar progresivă care nu au prezentat semne de boală activă în ultimii 2 ani.

Dacă pacientul nu răspunde la tratament, de exemplu dacă se înregistrează o progresie constantă a scorului pe scala EDSS timp de 6 luni sau dacă, în pofida terapiei cu Betaferon, este necesar tratamentul cu cel puţin 3 cure de ACTH sau corticosteroizi pe parcursul unei perioade de un an, tratamentul cu Betaferon trebuie oprit.

4.3 Contraindicaţii

-Iniţierea tratamentului în timpul sarcinii (vezi pct. 4.6 Sarcina şi alăptarea). -Pacienţi cu antecedente de hipersensibilitate la interferon beta natural sau recombinant, albumină umană sau la oricare dintre excipienţi. -Pacienţi cu depresie curentă severăşi / sau ideaţie suicidară (vezi pct. 4.4 Atenţionări şi precauţii speciale pentru utilizare şi 4.8 Reacţii adverse). -Pacienţi cu afecţiuni hepatice decompensate (vezi pct. 4.4, 4.5, 4.8).

4.4 Atenţionări şi precauţii speciale pentru utilizare

Tulburări ale sistemului imunitar

Administrarea citokinelor la pacienţii cu gamapatie monoclonală preexistentă a fost asociată cu apariţia sindromului de hiperpermeabilitate capilară sistemică cu simptome similare şocului şi cu evoluţie fatală.

Tulburări gastro-intestinale

Rareori, în cazul utilizării Betaferon a fost observată apariţia pancreatitei, deseori asociată cu hipertrigliceridemie.

Tulburări ale sistemului nervos

Betaferon trebuie administrat cu precauţie la pacienţii cu tulburări depresive în antecedente sau curente, mai ales la cei cu antecedente de ideaţie suicidară (vezi pct. 4.3). Se cunoaşte faptul că depresia şi ideaţia suicidară apar mai frecvent în rândul pacienţilor cu scleroză multiplăşi în asociere cu utilizarea interferonului. Pacienţii trataţi cu Betaferon trebuie sfătuiţi să raporteze imediat medicului curant orice simptom de depresie şi / sau de ideaţie suicidară. Pacienţii care prezintă depresie trebuie monitorizaţi cu atenţie în timpul tratamentului cu Betaferon şi trataţi corespunzător. Trebuie luată în considerare întreruperea terapiei cu Betaferon (vezi de asemenea şi secţiunile 4.3 şi 4.8).

Betaferon trebuie administrat cu precauţie la pacienţii cu un istoric in convulsii şi la cei care primesc tratament cu antiepileptice, în special dacă epilepsia nu este bine controlată cu medicaţia antiepileptică (vezi pct. 4.5 şi pct. 4.8).

Acest produs conţine albumină umanăşi, de aceea, există riscul potenţial de transmitere a bolilor virale. Nu poate fi exclus riscul de transmitere a bolii Creutzfeld-Jacob (BCJ).

Analize de laborator

Se recomandă efectuarea periodică de teste ale funcţiei tiroidei la pacienţii cu antecedente de disfuncţie tiroidiană sau dacă este indicat clinic.

Pe lângă analizele de laborator necesare în mod normal pentru monitorizarea pacienţilor cu scleroză multiplă, se recomandă efectuarea unei hemograme complete şi a formulei leucocitare, numărului de trombocite şi analizelor biochimice sanguine, inclusiv teste ale funcţiei hepatice (de exemplu AST (SGOT), ALT (SGPT) şi γ-GT), înainte de începerea terapiei cu Betaferon şi la intervale regulate după iniţierea terapiei, iar apoi periodic în absenţa simptomelor clinice.

Pacienţii cu anemie, trombocitopenie, leucopenie (singure sau în asociere) este posibil să necesite o monitorizare mai intensă a hemogramei complete, cu formulă leucocitarăşi numărul de trombocite. Pacienţii la care apare neutropenie trebuie monitorizaţi cu atenţie pentru apariţia febrei sau infecţiilor. Au existat raportări de trombocitopenie, cu scădere marcată a numărului de trombocite.

Tulburări hepato-biliare

Creşteri asimptomatice ale concentraţiilor serice de transaminaze, în majoritatea cazurilor uşoare şi tranzitorii, au apărut foarte frecvent la pacienţii trataţi cu Betaferon în timpul studiilor clinice. Ca şi în cazul altor beta interferoni, la pacienţii la care s-a administrat Betaferon, au fost raportate rareori leziuni hepatice severe, inclusiv cazuri de insuficienţă hepatică. Cele mai grave evenimente s-au produs la pacienţii expuşi la alte medicamente sau substanţe cunoscute ca asociindu-se cu hepatotoxicitate sau în prezenţa altor comorbidităţi (de exemplu neoplasme metastazante, infecţii severe şi sepsis, abuz de alcool).

Pacienţii trebuie monitorizaţi pentru semne de leziune hepatică. Apariţia creşterilor concentraţiilor serice de transaminaze trebuie să ducă la monitorizare şi investigare atentă. Întreruperea administrării Betaferon trebuie luată în considerare în cazul creşterii semnificative a concentraţiilor sau dacă acestea se asociază cu simptome clinice cum ar fi icterul. În absenţa semnelor clinice de afectare hepaticăşi după normalizarea concentraţiilor enzimelor hepatice, poate fi luată în considerare reînceperea tratamentului, cu monitorizarea corespunzătoare a funcţiei hepatice.

Tulburări renale şi ale căilor urinare

Este necesară precauţie şi monitorizare atentă în cazul administrării de beta interferon la pacienţii cu insuficienţă renală severă.

Tulburări cardiace

De asemenea, Betaferon trebuie utilizat cu precauţie la pacienţii cu afecţiuni cardiace preexistente. Pacienţii cu afecţiuni cardiace preexistente semnificative, cum ar fi insuficienţa cardiacă congestivă, boala coronariană sau aritmii, trebuie monitorizaţi pentru agravarea afecţiunii lor cardiace, mai ales la iniţierea tratamentului cu Betaferon. În timp ce Betaferon nu are nici un efect toxic cardiac direct cunoscut, simptomele sindromului pseudogripal asociat cu beta interferonii pot constitui factori de stres pentru pacienţii cu afecţiuni cardiace preexistente semnificative. În perioada post - comercializare s-au primit foarte rar raportări ale agravării statusului cardiac la pacienţii cu boli cardiace preexistente semnificative asociate temporar cu iniţierea tratamentului cu Betaferon.

Au fost raportate cazuri rare de cardiomiopatie: În cazul apariţiei acesteia şi dacă se suspectează o legătură cu administrarea Betaferon, tratamentul trebuie întrerupt.

Tulburări generale şi la nivelul locului de administrare

Pot apare reacţii de hipersensibilitate grave (reacţii acute rare, dar severe cum ar fi bronhospasmul, reacţiile anafilactice şi urticaria). Dacă reacţiile sunt severe, trebuie întreruptă administrarea Betaferon şi trebuie instituite procedurile medicale corespunzătoare.

A fost raportată apariţia necrozei la locul injectării la pacienţii care utilizează Betaferon (vezi pct. 4.8). Aceasta poate fi extensivăşi poate interesa fasciile musculare precum şi ţesutul adipos şi, de aceea, poate duce la formarea de cicatrice. Ocazional, este necesară debridarea şi, mai puţin frecvent, grefa cutanată, iar vindecarea poate dura până la 6 luni.

Dacă pacientul prezintă soluţii de continuitate la nivelul pielii, care pot fi asociate cu edem sau scurgeri de la nivelul locului de administrare, pacientul trebuie sfătuit să se consulte cu medicul înainte de continuarea injecţiilor cu Betaferon.

Dacă pacientul prezintă leziuni multiple, trebuie întreruptă administrarea Betaferon până la apariţia vindecării. Pacienţii cu leziuni unice pot continua administrarea Betaferon, cu condiţia ca necroza să nu fie prea extinsă, deoarece la unii pacienţi s-a observat vindecarea necrozei de la nivelul locului de injectare fără întreruperea tratamentului cu Betaferon.

Pentru a reduce la minim riscul de necroză la nivelul locului de injectare, pacientul trebuie sfătuit să:

-utilizeze o tehnică aseptică de efectuare a injecţiei -schimbe locurile de injectare în cazul fiecărei doze.

Incidenţa reacţiilor de la nivelul locului de injectare poate fi redusă prin utilizarea unui auto-injector. În studiul fundamental cu pacienţi cu un eveniment clinic unic sugestiv pentru scleroza multiplă, la majoritatea pacienţilor s-a utilizat un auto-injector. Reacţiile la nivelul locului de administrare, precum şi necrozele de la nivelul locului de injectare au fost observate mai puţin frecvent în cadrul acestui studiu comparativ cu alte studii importante.

Procedura de auto-administrare de către pacient trebuie controlată periodic, mai ales în cazul apariţiei reacţiilor la nivelul locului de injectare.

Imunogenitate

Ca în cazul tuturor proteinelor terapeutice, există potenţial de imunogenitate. În studiile clinice controlate au fost recoltate probe serice la fiecare 3 luni pentru monitorizarea producerii de anticorpi împotriva Betaferon.

În diferitele studii clinice controlate efectuate la pacienţi cu scleroză multiplă recurentă remisivăşi scleroză multiplă progresivă secundară, între 23% şi 41% dintre pacienţi au prezentat activitate serică neutralizantă a interferonului beta-1b, confirmată prin intermediul a cel puţin două titruri pozitive consecutive; dintre aceşti pacienţi, între 43% şi 55% s-au convertit la un status stabil de anticorpi negativi (pe baza a două titruri negative consecutive) pe parcursul perioadei observaţionale următoare a respectivului studiu.

În aceste studii, apariţia anticorpilor neutralizanţi este asociată cu o reducere a eficacităţii clinice doar în ceea ce priveşte recurenţele. Anumite analize sugerează faptul că acest efect poate fi mai important la pacienţii cu titruri mai mari de anticorpi neutralizanţi.

În studiul efectuat la pacienţi cu un eveniment clinic unic sugestiv pentru scleroza multiplă, activitatea neutralizantă măsurată la fiecare 6 luni a fost observată cel puţin o dată la 32% (89) dintre pacienţii trataţi imediat cu Betaferon; dintre aceştia, 60% (53) au revenit la statusul negativ pe baza ultimei evaluări disponibile pe parcursul unei perioade de 5 ani. Pe parcursul acestei perioade, în cadrul imagisticii prin rezonanţă magnetică, apariţia activităţii neutralizante a fost asociată cu o creştere semnificativă a volumului leziunilor active nou apărute şi al leziunii T2. Totuşi, acest lucru nu pare să fie asociat cu o reducere a eficacităţii clinice (în ceea ce priveşte durata de timp până la apariţia sclerozei multiple clinic definită (SMCD), respectiv, a progresiei confirmate pe scala EDSS şi a frecvenţei recurenţelor).

Nu au fost asociate evenimente adverse noi cu apariţia activităţii neutralizante.

S-a demonstrat in vitro că Betaferonul prezintă reacţie încrucişată cu beta interferonul natural. Totuşi, acest lucru nu a fost investigat in vivo şi semnificaţia sa clinică este incertă.

Datele referitoare la pacienţii care au prezentat activitate neutralizantăşi care au terminat tratamentul cu Betaferon sunt puţine şi neconcludente.

Decizia de a continua sau de a întrerupe tratamentul trebuie să se bazeze în principiu pe toate aspectele bolii pacientului şi nu numai pe statusul activităţii neutralizante.

4.5 Interacţiuni cu alte medicamente şi alte forme de interacţiune

Nu s-au efectuat studii privind interacţiunile.

Efectul administrării o dată la două zile a 250 micrograme (8,0 milioane UI) de Betaferon asupra metabolizării medicamentelor la pacienţii cu scleroză multiplă este necunoscut. Tratamentul recurenţelor cu corticosteroizi sau ACTH pentru perioade de până la 28 de zile a fost bine tolerat la pacienţii la care s-a administrat Betaferon.

Din cauza lipsei de experienţă clinică la pacienţii cu scleroză multiplă, nu este recomandată utilizarea Betaferon împreună cu alţi imuno-modulatori în afară de corticosteroizi sau ACTH.

S-a raportat că interferonii reduc activitatea enzimelor hepatice ale citocromul P450 la om şi la animale. Este necesară precauţie în cazul administrării Betaferon în combinaţie cu medicamente care prezintă un indice terapeutic îngust şi al căror clearance depinde în mare măsură de citocromul P450 hepatic, ca de exemplu antiepilepticele. Este necesară precauţie specială în cazul oricărui medicament administrat concomitent care are efecte asupra sistemului hematopoetic.

Nu s-au efectuat studii privind interacţiunile cu antiepileptice.

4.6 Sarcina şi alăptarea

Sarcina

Informaţiile referitoare la utilizarea Betaferon în timpul sarcinii sunt limitate. Datele disponibile indică faptul că poate exista un risc crescut de avort spontan. Este contraindicată iniţierea tratamentului în timpul sarcinii (vezi pct. 4.3).

Femei fertile

Femeile fertile trebuie să utilizeze măsuri contraceptive corespunzătoare. Dacă pacienta rămâne însărcinată sau plănuieşte să rămână însărcinată în timpul tratamentului cu Betaferon, ea trebuie informată în legătură cu potenţialele riscuri şi trebuie luată în considerare întreruperea terapiei (vezi pct. 5.3). La pacienţii cu o rată mare de recurenţe înainte de începerea tratamentului, riscul de recurenţă severă după întreruperea administrării Betaferon în eventualitatea unei sarcini trebuie cântărit în raport cu posibilul risc crescut de avort spontan.

Alăptare

Nu se ştie dacă interferonul beta-1b se secretă în laptele uman. Din cauza potenţialului de apariţie a reacţiilor adverse grave la sugarii alăptaţi, trebuie ales între întreruperea alăptării şi întreruperea terapiei cu Betaferon.

4.7 Efecte asupra capacităţii de a conduce vehicule şi de a folosi utilaje

Nu s-au efectuat studii referitoare la efectele asupra capacităţii de a conduce vehicule şi de a folosi utilaje.

La pacienţii predispuşi, evenimentele adverse având legătură cu sistemul nervos central asociate cu utilizarea Betaferon pot influenţa capacitatea de a conduce şi de a folosi utilaje.

4.8 Reacţii adverse

a) La începutul tratamentului, reacţiile adverse sunt frecvente, dar în general dispar cu continuarea tratamentului. Cele mai frecvent observate reacţii adverse sunt reprezentate de un complex de simptome pseudogripale (febră, frisoane, artralgii, stare de rău, hipersudoraţie, cefalee sau mialgii) care se datorează în principal efectelor farmacologice ale medicamentului şi reacţiilor la nivelul locului de injectare. Reacţiile la locul injectării apar frecvent după administrarea Betaferon. Eritemul, edemul, modificările de culoare, inflamaţia, durerea, hipersensibilitatea, necroza şi reacţiile nespecifice s-au asociat în mod semnificativ cu tratamentul cu 250 micrograme (8 milioane UI) de Betaferon. În general, se recomandă creşterea treptată a dozei la începutul tratamentului pentru a creşte toleranţa la Betaferon (vezi pct. 4.2). Simptomele pseudogripale pot fi de asemenea reduse prin administrarea de medicamente antiinflamatoare nesteroidiene. Incidenţa reacţiilor la nivelul locului de injectare poate fi redusă prin utilizarea unui auto-injector.

b) Următoarea enumerare a reacţiilor adverse se bazează pe raportări din studiile clinice (Tabelul 1, reacţ ii adverse şi anomalii de laborator) şi din timpul monitorizării post - comercializare (Tabelul 2, frecvenţe de raportare bazate pe raportările spontane de reacţii adverse medicamentoase clasificate ca foarte frecvente ≥1/10, frecvente între ≥1/100 şi <1/10, mai puţin frecvente între ≥1/1000 şi < 1/100, rare între ≥1/10000 şi <1/1000, foarte rare <1/10000) a utilizării Betaferon. Experienţa cu Betaferon la pacienţii cu SM este limitată, şi, de aceea, este posibil ca acele evenimente adverse care apar foarte rar să nu fi fost încă observate.

Tabelul 1 (reacţii adverse şi anomalii de laborator cu incidenţă ≥10% şi procentajele corespondente în cazul utilizării placebo; efecte secundare semnificative asociate <10%)

 

Clasificarea pe aparate, sisteme şi organe Reacţii adverse şi anomalii de laborator

Eveniment unic sugestiv pentru scleroza multiplă (BENEFIT) #

Scleroză multiplă secundar progresivă (Studiul European)

Scleroză multiplă secundar progresivă (Studiul Nord American)

Scleroză multiplă recurentă remisivă

Betaferon 250 micrograme (Placebo) n=292 (n=176)

Betaferon 250 micrograme (Placebo) n=360 (n=358)

Betaferon 250 micrograme (Placebo) n=317 (n=308)

Betaferon 250 micrograme (Placebo) n=124 (n=123)

Infecţii şi infestări

 

 

Infecţii

6% (3%)

13% (11%)

11% (10%)

14% (13%)

Abcese

0% (1%)

4% (2%)

4% (5%)

1% (6%)

Tulburări hematologice şi limfatice

 

 

Scăderea numărului de limfocite (<1.500/mm3)x Λ°

79% (45%)

53% (28%)

88% (68%)

82% (67%)

Scăderea numărului absolut de neutrofile (<1.500/mm3) x Λ * °

11% (2%)

18% (5%)

4% (10%)

18% (5%)

Scăderea numărului de leucocite (<3.000/mm3) x Λ * °

11% (2%)

13% (4%)

13% (4%)

16% (4%)

Limfadenopatie

1% (1%)

3% (1%)

11% (5%)

14% (11%)

Tulburări metabolice şi de nutriţie

 

 

Scăderea glicemiei (<55 mg/dl) x

3% (5%)

27% (27%)

5% (3%)

15% (13%)

Tulburări psihice

 

 

Depresie

10% (11%)

24% (31%)

44% (41%)

25% (24%)

Anxietate

3% (5%)

6% (5%)

10% (11%)

15% (13%)

Tulburări ale sistemului nervos

 

 

Cefalee Λ

27% (17%)

47% (41%)

55% (46%)

84% (77%)

Ameţeli

3% (4%)

14% (14%)

28% (26%)

35% (28%)

Insomnie

8% (4%)

12% (8%)

26% (25%)

31% (33%)

Migrenă

2% (2%)

4% (3%)

5% (4%)

12% (7%)

Parestezii

16% (17%)

35% (39%)

40% (43%)

19% (21%)

Tulburări oculare

 

 

Conjunctivită

1% (1%)

2% (3%)

6% (6%)

12% (10%)

Tulburări de vedere Λ

3% (1%)

11% (15%)

11% (11%)

7% (4%)

Tulburări acustice şi vestibulare

 

 

Otalgie

0% (1%)

<1% (1%)

6% (8%)

16% (15%)

Tulburări cardiace

 

 

Palpitaţii *

1% (1%)

2% (3%)

5% (2%)

8% (2%)

Tulburări vasculare

 

 

Vasodilataţie

0% (0%)

6% (4%)

13% (8%)

18% (17%)

Hipertensiune °

2% (0%)

4% (2%)

9% (8%)

7% (2%)

Tulburări respiratorii, toracice şi mediastinale

 

 

Infecţii de tract respirator superior

18% (19%)

3% (2%)

 

 

Sinuzită

4% (6%)

6% (6%)

16% (18%)

36% (26%)

Intensificarea tusei

2% (2%)

5% (10%)

11% (15%)

31% (23%)

Dispnee *

0% (0%)

3% (2%)

8% (6%)

8% (2%)

 

Clasificarea pe aparate, sisteme şi organe Reacţii adverse şi anomalii de laborator

Eveniment unic sugestiv pentru scleroza multiplă (BENEFIT) #

Scleroză multiplă secundar progresivă (Studiul European)

Scleroză multiplă secundar progresivă (Studiul Nord American)

Scleroză multiplă recurentă remisivă

Betaferon 250 micrograme (Placebo) n=292 (n=176)

Betaferon 250 micrograme (Placebo) n=360 (n=358)

Betaferon 250 micrograme (Placebo) n=317 (n=308)

Betaferon 250 micrograme (Placebo) n=124 (n=123)

Tulburări gastro-intestinale

 

 

Diaree

4% (2%)

7% (10%)

21% (19%)

35% (29%)

Constipaţie

1% (1%)

12% (12%)

22% (24%)

24% (18%)

Greaţă

3% (4%)

13% (13%)

32% (30%)

48% (49%)

Vărsături Λ

5% (1%)

4% (6%)

10% (12%)

21% (19%)

Durere abdominală °

5% (3%)

11% (6%)

18% (16%)

32% (24%)

Tulburări hepato-biliare

 

 

Creşterea alanin aminotransferazei (SGPT>5 ori faţă de valoarea iniţială) x Λ * °

18% (5%)

14% (5%)

4% (2%)

19% (6%)

Creşterea aspartat aminotransferazei (SGOT>5 ori faţă de valoarea iniţială) x Λ * °

6% (1%)

4% (1%)

2% (1%)

4% (0%)

Afecţiuni cutanate şi ale ţesutului subcutanat

 

 

Tulburări cutanate

1% (0%)

4% (4%)

19% (17%)

6% (8%)

Erupţii Λ °

11% (3%)

20% (12%)

26% (20%)

27% (32%)

Tulburări musculo-scheletice şi ale ţesutului conjunctiv

 

 

Hipertonie°

2% (1%)

41% (31%)

57% (57%)

26% (24%)

Mialgii * °

8% (8%)

23% (9%)

19% (29%)

44% (28%)

Miastenie

2% (2%)

39% (40%)

57% (60%)

13% (10%)

Durere lombară

10% (7%)

26% (24%)

31% (32%)

36% (37%)

Dureri la nivelul extremităţilor

6% (3%)

14% (12%)

 

0% (0%)

Tulburări renale şi ale căilor urinare

 

 

Retenţie urinară

1% (1%)

4% (6%)

15% (13%)

 

Pozitivarea proteinuriei (> 1+)x

25% (26%)

14% (11%)

5% (5%)

5% (3%)

Micţiuni frecvente

1% (1%)

6% (5%)

12% (11%)

3% (5%)

Incontinenţă urinară

1% (1%)

8% (15%)

20% (19%)

2% (1%)

Senzaţie imperioasă de micţiune

1% (1%)

8% (7%)

21% (17%)

4% (2%)

Tulburări ale aparatului genital şi sânului

 

 

Dismenoree

2% (0%)

<1% (<1%)

6% (5%)

18% (11%)

Tulburări menstruale*

1% (2%)

9% (13%)

10% (8%)

17% (8%)

Metroragie

2% (0%)

12% (6%)

10% (10%)

15% (8%)

Impotenţă

1% (0%)

7% (4%)

10% (11%)

2% (1%)

Tulburări generale şi la nivelul locului de administrare

 

 

(Diferite) reacţii la locul injectării Λ * ° §

52% (11%)

78% (20%)

89% (37%)

85% (37%)

Necroză la locul injectării* °

1% (0%)

5% (0%)

6% (0%)

5% (0%)

 

Clasificarea pe aparate, sisteme şi organe Reacţii adverse şi anomalii de laborator

Eveniment unic sugestiv pentru scleroza multiplă (BENEFIT) #

Scleroză multiplă secundar progresivă (Studiul European)

Scleroză multiplă secundar progresivă (Studiul Nord American)

Scleroză multiplă recurentă remisivă

Betaferon 250 micrograme (Placebo) n=292 (n=176)

Betaferon 250 micrograme (Placebo) n=360 (n=358)

Betaferon 250 micrograme (Placebo) n=317 (n=308)

Betaferon 250 micrograme (Placebo) n=124 (n=123)

Simptome pseudogripale & Λ * °

44% (18%)

61% (40%)

43% (33%)

52% (48%)

FebrăΛ * °

13% (5%)

40% (13%)

29% (24%)

59% (41%)

Durere

4% (4%)

31% (25%)

59% (59%)

52% (48%)

Durere toracică °

1% (0%)

5% (4%)

15% (8%)

15% (15%)

Edeme periferice

0% (0%)

7% (7%)

21% (18%)

7% (8%)

Astenie*

22% (17%)

63% (58%)

64% (58%)

49% (35%)

Frisoane Λ * °

5% (1%)

23% (7%)

22% (12%)

46% (19%)

Hipersudoraţie*

2% (1%)

6% (6%)

10% (10%)

23% (11%)

Stare de rău*

0% (1%)

8% (5%)

6% (2%)

15% (3%)

x Anomalii de laborator Λ Asociere semnificativă cu tratamentul cu Betaferon la pacienţii cu un prim eveniment sugestiv de SM, p<0,05 *Asociere semnificativă cu tratamentul cu Betaferon pentru SMRR, p<0,05 ° Asociere semnificativă cu tratamentul cu Betaferon pentru SMSP, p<0,05 § (Diferite) reacţii la locul injectării includ toate evenimentele adverse care apar la nivelul locului de injectare, adică următorii termeni: hemoragie la locul injectării, hipersensibilitate la locul injectării, inflamaţie la nivelul locului de injectare, tumefacţie la locul injectării, necroză la locul injectării, durere la locul injectării, reacţie la locul injectării, edem la locul injectării şi atrofie la locul injectării & “Complex de simptome pseudogripale” semnifică sindrom gripal şi / sau o combinaţie de cel puţin două EA dintre febră, frisoane, mialgie, stare de rău, hipersudoraţie. # În timpul studiului de urmărire BENEFIT, nu s-au observat modificări în profilul de risc cunoscut în cazul utilizării Betaferon.

 

Este utilizat cel mai adecvat termen MedDRA pentru a descrie o anumită reacţie şi sinonimele şi afecţiunile înrudite cu aceasta.

Tabelul 2 (frecvenţe de raportare (foarte frecvente ≥1/10, frecvente între ≥1/100 şi <1/10, mai puţin frecvente între ≥1/1000 şi < 1/100, rare între ≥1/10000 şi <1/1000, foarte rare <1/10000) bazate pe raportări spontane ale reacţiilor adverse medicamentoase).

 

Clasificarea pe aparate, sisteme şi organe

Foarte frecvente ≥1/10

Frecvente între 1/100 şi <1/10

Mai puţin frecvente între 1/1000 şi 1/100

Rare între ≥1/10000 şi <1000

Tulburări hematologice şi limfatice

 

 

Anemie, Trombocitopenie, Leucopenie

Limfadenopatie

Tulburări ale sistemului imunitar

 

 

 

Reacţii anafilactice

Tulburări endocrine

 

 

 

Hipertiroidism, Hipotiroidism, Tulburări tiroidiene

Tulburări metabolice şi de nutriţie

 

 

 

Hipertrigliceridemie, Anorexie

Tulburări psihice

 

 

Depresie (vezi de asemenea pct. 4.4)

Confuzie, Anxietate, Labilitate emoţională, Tentativă de suicid (vezi de asemenea pct. 4.4)

Tulburări ale sistemului nervos

 

 

 

Convulsii

Tulburări cardiace

 

 

 

Cardiomiopatie, Tahicardie, Palpitaţii

Tulburări vasculare

 

 

Hipertensiune

 

Tulburări respiratorii, toracice şi mediastinale

 

 

 

Bronhospasm, Dispnee

Tulburări gastrointestinale

 

 

Vărsături, Greaţă

Pancreatită

Tulburări hepato-biliare

 

 

Creşterea alanin aminotransferazei, Creşterea aspartat aminotransferazei

Creşterea bilirubinemiei, Creşterea gama glutamiltransferazei, Hepatită

Afecţiuni cutanate şi ale ţesutului subcutanat

 

 

Urticarie, Erupţii, Prurit, Alopecie

Modificări de culoare ale pielii

Tulburări musculoscheletice şi ale ţesutului conjunctiv

 

 

Mialgii, Hipertonie

 

 

Clasificarea pe aparate, sisteme şi organe

Foarte frecvente ≥1/10

Frecvente între 1/100 şi <1/10

Mai puţin frecvente între 1/1000 şi 1/100

Rare între ≥1/10000 şi <1000

Tulburări ale aparatului genital şi sânului

 

 

 

Tulburări menstruale

Tulburări generale şi la nivelul locului de administrare

Simptome pseudogripale*, Frisoane*, Febră*, Reacţie la locul injectării*, Inflamaţie la nivelul locului de injectare*, Durere la locul injectării

Necroză la locul injectării*

 

Durere toracică, Stare de rău, Hipersudoraţie

Investigaţii diagnostice

 

 

 

Scădere ponderală

* frecvenţe pe baza studiilor clinice

 

 

 

 

Este utilizat cel mai adecvat termen MedDRA pentru a descrie o anumită reacţie şi sinonimele şi afecţiunile înrudite cu aceasta.

În cadrul fiecărei categorii de frecvenţă, efectele nedorite sunt prezentate în ordinea descrescătoare a gravităţii.

4.9 Supradozaj

Interferonul beta-1b a fost administrat fără evenimente adverse grave care să afecteze funcţiile vitale la pacienţii adulţi cu cancer în doze individuale de până la 5500 micrograme (176 milioane UI) intravenos, de trei ori pe săptămână.

5. PROPRIETĂŢI FARMACOLOGICE

5.1 Proprietăţi farmacodinamice

Grupa farmacoterapeutică: Citokine, Interferoni, codul ATC: L03 AB 08

Interferonii aparţin familiei citokinelor, care sunt proteine naturale. Interferonii prezintă greutăţi moleculare variind între 15000 şi 21000 Daltoni. Au fost identificate trei clase majore de interferoni: alfa, beta şi gama. Interferonul alfa, interferonul beta şi interferonul gama prezintă activitate biologică superpozabilăşi totuşi diferită. Activitatea interferonului beta-1b este specifică fiecărei specii şi, de aceea, cele mai adecvate informaţii farmacologice referitoare la interferonul beta-1b provin din studiile celulelor umane în culturi sau din studiile in vivo la om.

S-a evidenţiat faptul că interferonul beta-1b prezintă atât activitate antivirală, cât şi imunomodulatoare. Mecanismul prin care interferonul beta-1b îşi exercită acţiunile în scleroza multiplă nu sunt pe deplin elucidate. Totuşi, se ştie că proprietăţile interferonului beta-1b de modificare a răspunsului biologic sunt mediate prin interacţiuni cu receptori celulari specifici de la nivelul suprafeţei celulelor umane. Legarea interferonului beta-1b de aceşti receptori induce expresia mai multor produse genetice, despre care se crede că reprezintă mediatorii acţiunilor biologice ale interferonului beta-1b. Unele dintre aceste produse au fost măsurate în serul şi în fracţiunile celulare din sângele colectat de la pacienţii trataţi cu interferon beta-1b. Interferonul beta-1b scade afinitatea de legare şi determină intensificarea procesului de internalizare şi degradare a receptorului interferonului gama. De asemenea, interferonul beta-1b determină creşterea activităţii supresoare a monocitelor din sângele periferic.

Nu au fost efectuate investigaţii separate referitoare la influenţa Betaferonului asupra sistemului cardiovascular, sistemului respirator şi a funcţiilor glandelor endocrine.

Studii clinice:

SM-RR:

A fost efectuat un studiu clinic controlat cu Betaferon la pacienţi cu scleroză multiplă recurentă remisivă care se pot deplasa fără ajutor (scor EDSS la momentul iniţial între 0 şi 5,5). Pacienţii la care s-a administrat Betaferon au prezentat o reducere a frecvenţei (30%) şi a severităţii recurenţelor clinice, precum şi a numărului de internări din cauza bolii. În plus, s-a înregistrat o prelungire a intervalului fără recurenţe. Nu există nici o dovadă privind efectul Betaferonului asupra duratei recurenţelor sau asupra simptomelor dintre recurenţe şi nu a fost observat nici un efect semnificativ în ceea ce priveşte progresia bolii în cazul sclerozei multiple recurentă remisivă.

SM-SP:

Au fost efectuate două studii clinice controlate cu Betaferon, incluzând un număr total de 1657 de pacienţi cu scleroză multiplă secundar progresivă (scor EDSS la momentul iniţial între 3 şi 6,5, adică pacienţii puteau să se deplaseze). Nu au fost incluşi în studiu pacienţii cu forme uşoare de boală sau cei care nu puteau să se deplaseze. Cele două studii au avut rezultate neconcordante în ceea ce priveşte criteriul principal de evaluare, reprezentat de durata până la apariţia progresiei confirmate, adică întârzierea progresiei incapacităţii.

Unul dintre cele două studii a demonstrat că există o întârziere a apariţiei progresiei incapacităţii semnificativă statistic (Raportul Şanselor = 0,69, 95% interval de încredere (0,55, 0,86), p=0,0010, corespunzator la o reducere a riscului de 31% datorită Betaferonului) şi a momentului în care pacientul devine dependent de scaunul cu rotile (Raportul Şanselor= 0,61, 95% interval de încredere (0,44, 0,85), p=0,0036, corespunzator la o reducere a riscului de 39% datorită Betaferonului) la pacienţii care au primit Betaferon. Acest efect a continuat de-a lungul întregii perioade de monitorizare până la 33 de luni. Efectul tratamentului s-a înregistrat la pacienţii cu toate gradele de incapacitate investigate şi independent de numărul recurenţelor. În cel de-al doilea studiu cu Betaferon în scleroza multiplă secundar progresivă, nu s-a înregistrat întârzierea apariţiei progresiei incapacităţii. Există dovezi că pacienţii incluşi în acest studiu au prezentat în ansamblu o boală mai puţin activă comparativ cu celălalt studiu cu scleroză multiplă secundar progresivă.

În meta - analizele retrospective, incluzând datele din ambele studii, s-a observat un efect global al tratamentului care a fost semnificativ statistic (p=0,0076; 8 milioane UI de Betaferon comparativ cu toţi pacienţii cu placebo).

Analizele retrospective pe subgrupuri au evidenţiat faptul că efectul tratamentului asupra progresiei incapacităţii este mai probabil să apară la pacienţii cu boală activă înainte de începerea tratamentului (Raportul Şanselor 0,72, 95% interval de încredere (0,59, 0,88), p=0,0011, corespunzator la o reducere a riscului cu 28% datorită Betaferonului la pacienţii cu recurenţe sau cu progresie accentuată a scorului EDSS, 8 milioane UI de Betaferon comparativ cu toţi pacienţii cu placebo). Aceste analize retrospective pe subgrupuri au sugerat că atât recurenţele, cât şi progresia accentuată a scorului EDSS (scor EDSS >1 punct sau >0,5 puncte pentru scor EDSS>=6 în ultimii doi ani) pot ajuta la identificarea pacienţilor cu boală activă.

În ambele studii cu scleroză multiplă secundar progresivă, pacienţii care au primit Betaferon au prezentat o reducere a frecvenţei (30%) recurenţelor clinice. Nu există nici o dovadă privind efectul Betaferonului asupra duratei recurenţelor.

Eveniment clinic unic sugestiv de SM:

A fost efectuat un studiu clinic controlat cu Betaferon la pacienţii cu un eveniment clinic unic şi elemente RMN sugestive pentru scleroză multiplă (cel puţin două leziuni silenţioase clinic pe RMN ponderată în T2). Pacienţii cu debut monofocal sau multifocal al bolii au fost incluşi (adică pacienţi cu dovezi clinice de una sau, respectiv, cel puţin două leziuni la nivelul sistemului nervos central). A fost obligatorie excluderea oricărei alte boli în afară de scleroza multiplă, care ar fi putut să explice semnele şi simptomele pacientului. Acest studiu s-a desfăşurat în două faze: o fază controlată cu placebo, urmată de o fază de urmărire prestabilită. Faza controlată cu placebo s-a desfăşurat pe o perioadă de 2 ani sau până când pacientul a prezentat scleroză multiplă clinic definită (SMCD), în funcţie de care anume dintre cele două situaţii a avut loc prima. După faza controlată cu placebo, pacienţii au intrat într-o fază de urmărire prestabilită, de tratament cu Betaferon, pentru evaluarea efectelor tratamentului cu Betaferon iniţiat imediat, în comparaţie cu tratamentul iniţiat tardiv: s-au comparat efectele la pacienţii randomizaţi iniţial cu Betaferon („grupul cu tratament imediat”) sau cu placebo („grupul cu tratament întârziat”). Alocarea tratamentului iniţial a rămas în continuare necunoscută atât pentru pacienţi cât şi pentru investigatori.

TABELUL 3: Rezultate principale privind eficacitatea obţinute din studiul BENEFIT şi studiul de urmărire BENEFIT În faza controlată cu placebo, Betaferonul a întârziat progresia de la primul eveniment clinic la SMCD având semnificaţie statisticăşi clinică. Soliditatea efectului tratamentului a fost de asemenea demonstrată prin întârzierea progresiei către scleroză multiplă conform criteriilor McDonald (Tabelul 3). În doi ani, riscul în lotul cu placebo a fost de 85% şi de 69% în lotul cu Betaferon (Risc Relativ = 0,57, 95% interval de încredere (0,46, 0,71), p<0,00001).

 

 

Rezultatele din cel deal doilea an Faza controlată cu placebo

Rezultatele din cel deal treilea an Faza de urmărire, studiu deschis

Rezultatele din cel deal cincilea an Faza de urmărire, studiu deschis

 

Betaferon 250 mcg n=292

Placebo n=176

Betaferon 250 mcg administr at imediat n=292

Betaferon 250 mcg administr at tardiv n=176

Betaferon 250 mcg administrat imediat n=292

Betaferon 250 mcg administrat tardiv n=176

Numărul pacienţilor care au finalizat perioada de studiu

271 (93%)

166 (94%)

249 (85%)

143 (81%)

235 (80%)

123 (70%)

Variabilele principale de eficacitate

 

 

Timpul până la SMCD

 

 

Estimări Kaplan-Meier

28%

45%

37%

51%

46%

57%

Reducerea riscului Risc relativ,cu interval de încredere 95% testul log-rank

47% comparativ cu placebo RR = 0,53 [0,39; 0,73] p < 0,0001 Betaferon a prelungit timpul până la SMCD cu 363 zile, de la 255 zile în grupul cu placebo la 618 zile în

41% comparativ cu Betaferon administrat tardiv RR = 0,59 [0,42; 0,83] p = 0,0011

37% comparativ cu Betaferon administrat tardiv RR = 0,63 [0,48; 0,83] p = 0,0027

 

 

grupul cu Betaferon (pe baza celei de a 25-a percentile)

 

 

Timpul până la SM McDonald

 

 

Estimări Kaplan-Meier

69%

85%

Fără criteriu final principal de evaluare

Fără criteriu final principal de evaluare

Reducerea riscului Risc relativ, cu interval de încredere 95% testul log-rank

43% comparativ cu placebo RR = 0,57 [0,46; 0,71] p < 0,00001

 

 

Timpul până la progresia EDSS confirmată

 

 

Estimări Kaplan-Meier

Fără criteriu final principal de evaluare

16%

24%

25%

29%

Reducerea riscului Risc relativ, cu interval de încredere 95% testul log-rank

40% comparativ cu Betaferon administrat tardiv RR = 0,60 [0,39; 0,92] p = 0,022

24% comparativ cu Betaferon administrat tardiv RR = 0,76 [0,52; 1,11] p=0,177

 

Analizele de subgrup în funcţie de factorii de la momentul iniţial au furnizat dovada eficacităţii privind progresia către SMCD în toate subgrupurile evaluate. Riscul pentru progresia către SMCD în următorii 2 ani a fost mai mare la pacienţii cu evenimente monofocale cu cel puţin 9 leziuni T2 sau cu contrast cu Gd pe RMN la momentul iniţial. La pacienţii cu evenimente multifocale, riscul de apariţie a SMCD a fost independent de elementele RMN la momentul iniţial, indicând un risc crescut de SMCD din cauza diseminării bolii, stabilită pe baza manifestărilor clinice. În momentul actual nu există o definiţie bine stabilită a pacientului cu risc crescut, deşi o abordare mai conservatoare este aceea de a accepta cel puţin nouă leziuni hiper - intense în T2 la examinarea iniţialăşi cel puţin o nouă leziune T2 sau o nouă leziune la amplificarea cu Gd la o examinare din cursul monitorizării, efectuată la cel puţin 1 lună după examinarea iniţială. În plus, tratamentul trebuie luat în considerare doar la pacienţii clasificaţi ca prezentând risc crescut. Tratamentul cu Betaferon a fost bine tolerat, fapt indicat şi de rata crescută de finalizare a studiului (93% în lotul cu Betaferon). Pentru a creşte toleranţa Betaferonului, la începutul tratamentului s-a crescut treptat doza şi au fost administrate medicamente antiinflamatoare nesteroidiene. În plus, pe parcursul studiului majoritatea pacienţilor au folosit un auto-injector.

În faza deschisă a studiului de urmărire, efectul tratamentului asupra SMCD a fost încă evident după 3 şi 5 ani (Tabelul 3), cu toate că la majoritatea pacienţilor din grupul cu placebo s-a administrat Betaferon începând din al doilea an, cel puţin. Progresia EDSS (creştere confirmată a EDSS de cel puţin un punct comparativ cu momentul iniţial) a fost mai mică în grupul cu tratament imediat (Tabelul 3, efect semnificativ după 3 ani, niciun efect semnificativ după 5 ani). Majoritatea pacienţilor din ambele grupe de tratament nu a prezentat progresia incapacităţii pe parcursul perioadei de 5 ani. Nu s-a putut demonstra o dovadă solidă privind beneficiul asupra acestui parametru final pentru tratamentul „imediat”. Din punct de vedere al calităţii vieţii (conform FAMS – Evaluarea Funcţională a SM: Index al Rezultatelor Tratamentului), nu s-au observat beneficii care să poată fi atribuite tratamentului imediat cu Betaferon.

SM-RR, SM-SP şi eveniment clinic unic sugestiv de SM: Betaferonul a fost eficient în toate studiile cu scleroză multiplă în ceea ce priveşte scăderea activităţii bolii (inflamaţie acută la nivelul sistemului nervos central şi modificări tisulare permanente) măsurată prin rezonanţă magnetică nucleară (RMN). În cazul sclerozei multiple, legătura dintre activitatea bolii măsurată prin RMN şi evoluţia clinică nu este în prezent pe deplin înţeleasă.

5.2 Proprietăţi farmacocinetice

Au fost monitorizate concentraţiile serice de Betaferon la pacienţi şi voluntari printr-un test biologic care nu a fost complet specific. Au fost observate concentraţii serice maxime de aproximativ 40 UI/ml la 1-8 ore după injectarea subcutanată a 500 micrograme (16,0 milioane UI) de interferon beta-1b. În urma diferitelor studii, rata medie de clearance şi timpul de înjumătăţire al fazei de distribuţie au fost estimate a fi de cel mult 30 ml·min-1·kg-1 şi, respectiv, 5 ore.

Administrarea o dată la două zile a injecţiilor cu Betaferon nu duce la creşteri ale concentraţiei serice, iar farmacocinetica nu pare să se modifice în timpul tratamentului.

Biodisponibilitatea absolută a interferonului beta-1b administrat subcutanat a fost de aproximativ 50%.

5.3 Date preclinice de siguranţă

Nu s-au efectuat studii de toxicitate acută. Deoarece rozătoarele nu reacţionează la interferonul beta uman, studiile cu doze repetate au fost efectuate pe maimuţe rhesus. A fost observată hipertermie tranzitorie, precum şi o creştere semnificativă a numărului de limfocite şi o scădere semnificativă a numărului de trombocite şi de neutrofile segmentate.

Nu au fost efectuate studii pe termen lung. Studiile referitoare la funcţia de reproducere la maimuţele rhesus au evidenţiat toxicitate maternăşi o rată crescută de avort, ducând la mortalitate prenatală. La animalele care au supravieţuit nu au fost observate malformaţii. Nu au fost efectuate studii referitoare la fertilitate. Nu s-a observat nici o influenţă asupra ciclului estral la maimuţe. Experienţa cu alţi interferoni sugerează că există posibilitatea de afectare a fertilităţii masculine şi feminine.

Într-un singur studiu de genotoxicitate (testul Ames) nu au fost observate efecte mutagene. Nu au fost efectuate studii de carcinogenitate. Un test de transformare celulară in vitro nu a furnizat nici o indicaţie de potenţial tumorigen.

6. PROPRIETĂŢI FARMACEUTICE

6.1 Lista excipienţilor

Flacon (cu pulbere pentru soluţie injectabilă) Albumină umană Manitol

Solvent ( soluţie de clorură de sodiu 5,4 mg/ml (0,54% m/v) Clorură de sodiu Apă pentru preparate injectabile

6.2 Incompatibilităţi

Acest medicament nu trebuie amestecat cu alte medicamente, cu excepţia solventului furnizat menţionat la punctul 6.6.

6.3 Perioada de valabilitate

2 ani.

Se recomandă utilizarea imediată după reconstituire. Totuşi, stabilitatea în timpul folosirii a fost demonstrată pentru 3 ore la 2-8 °C.

6.4 Precauţii speciale pentru păstrare

A se păstra la temperaturi sub 25 °C. A nu se congela.

Pentru condiţiile de păstrare ale pulberii reconstituite vezi pct. 6.3.

6.5 Natura şi conţinutul ambalajului

Flacon (cu pulbere pentru soluţie injectabilă): Flacon transparent de 3 ml (sticlă de tipul I) cu un dop de butil cauciuc (tipul I) şi sigiliu de aluminiu şi

Solvent (cu soluţie de clorură de sodiu 5,4 mg/ml (0,54%): Seringă preumplută de 2,25 ml (sticlă de tipul I) cu 1,2 ml solvent.

Mărimile ambalajului -Ambalaj cu 5 ambalaje unice, fiecare conţinând 1 flacon cu pulbere, 1 seringă pre-umplută cu solvent, 1 adaptor pentru flacon prevăzut cu ac, 2 tampoane cu alcool sau -Ambalaj cu 15 ambalaje unice, fiecare conţinând 1 flacon cu pulbere, 1 seringă pre-umplută cu solvent, 1 adaptor pentru flacon prevăzut cu ac, 2 tampoane cu alcool sau -Ambalaj cu 14 ambalaje unice, fiecare conţinând 1 flacon cu pulbere, 1 seringă pre-umplută cu solvent, 1 adaptor pentru flacon prevăzut cu ac, 2 tampoane cu alcool sau

-Ambalaj pentru 3 luni, cu 3 x 15 ambalaje unice, fiecare conţinând 1 flacon cu pulbere, 1 seringă pre-umplută cu solvent, 1 adaptor pentru flacon prevăzut cu ac, 2 tampoane cu alcool sau

-Ambalaj pentru 3 luni, cu 3 x 14 ambalaje unice, fiecare conţinând 1 flacon cu pulbere, 1 seringă pre-umplută cu solvent, 1 adaptor pentru flacon prevăzut cu ac, 2 tampoane cu alcool sau

-Pachet pentru iniţierea tratamentului, cu 4 ambalaje triple, colorate diferit şi numerotate:

-galben, cu numărul "1" (zilele de tratament 1, 3 şi 5; seringă cu reper la 0,25 ml)

-roşu, cu numărul „2” (zilele de tratament 7, 9 şi 11; seringă cu reper la 0,5 ml)

-verde, cu numărul „3” (zilele de tratament 13, 15 şi 17; seringă cu reper la 0,75 ml)

-albastru, cu numărul „4” (zilele de tratament 19, 21 şi 23; seringă cu reper la 0,25, 0,5, 0,75 şi 1 ml) Fiecare ambalaj triplu conţine 3 flacoane cu pulbere, 3 seringi preumplute cu solvent, 3 adaptatoare pentru flacon prevăzute cu ac preataşat şi 6 tampoane cu alcool pentru ştergerea pielii şi a flaconului.

Este posibil ca nu toate mărimile de ambalaj să fie comercializate.

6.6 Precauţii speciale pentru eliminarea reziduurilor şi alte instrucţiuni de manipulare

y Reconstituire: Pentru reconstituirea liofilizatului injectabil de interferon beta-1b, conectaţi adaptorul pentru flacon cu acul ataşat la flacon. Conectaţi seringa preumplută cu solvent şi injectaţi cei 1,2 ml de solvent (soluţie de clorură de sodiu, 5,4 mg/ml (0,54% m/v)) în flaconul cu Betaferon. Dizolvaţi complet pulberea, fără a agita. După reconstituire, extrageţi 1,0 ml din flacon în seringă pentru administrarea de 250 micrograme de Betaferon. Pentru ajustarea dozei la începutul tratamentului, extrageţi volumul respectiv aşa cum este specificat la pct. 4.2 Doze şi mod de administrare.

Înaintea injectării, îndepărtaţi flaconul şi adaptorul pentru flacon de la seringa pre-umplută. Betaferon poate fi administrat şi cu ajutorul unui autoinjector adecvat.

y Examinarea vizuală înainte de utilizare

Examinaţi vizual soluţia preparată înainte de utilizare. Soluţia preparată este incoloră spre gălbui deschis şi uşor opalescentă spre opalescentă.

Aruncaţi produsul înainte de utilizare dacă conţine precipitate sau prezintă modificări de culoare.

y Eliminarea reziduurilor

Orice produs neutilizat sau material rezidual trebuie eliminat în conformitate cu reglementările locale.

7. DEŢINĂTORUL AUTORIZAŢIEI DE PUNERE PE PIAŢĂ

Bayer Schering Pharma AG D-13342 Berlin Germania

8. NUMERELE AUTORIZAŢIEI DE PUNERE PE PIAŢĂ

EU/1/95/003/005 EU/1/95/003/006 EU/1/95/003/007 EU/1/95/003/008 EU/1/95/003/009 EU/1/95/003/010

9. DATA PRIMEI AUTORIZĂRI SAU A REÎNNOIRII AUTORIZAŢIEI

Data primei autorizări: 30 noiembrie 1995 Data reînnoirii autorizaţiei: 31 ianuarie 2006

10. DATA REVIZUIRII TEXTULUI ANEXA II

A. PRODUCĂTORII SUBSTANŢEI BIOLOGIC ACTIVE ŞI DEŢINĂTORUL AUTORIZAŢIEI DE FABRICAŢIE RESPONSABIL PENTRU ELIBERAREA SERIEI

B. CONDIŢIILE EMITERII AUTORIZAŢIEI DE PUNERE PE PIAŢĂ

A. PRODUCĂTORII SUBSTANŢEI BIOLOGIC ACTIVE ŞI DEŢINĂTORUL AUTORIZAŢIEI DE FABRICAŢIE RESPONSABIL PENTRU ELIBERAREA SERIEI

Numele şi adresa producătorilor substanţei biologic active

Boehringer Ingelheim RCV GmbH & Co KG,
Dr. -Boehringer-Gasse 5-11,
A-1121 Viena,
Austria

Bayer Healthcare Pharmaceuticals Inc.
5650 Hollis Street,
Emeryville, CA 94608,
SUA

Numele şi adresa producătorului responsabil pentru eliberarea seriei

Bayer Schering Pharma AG D-13342 Berlin Germania

B. CONDIŢIILE EMITERII AUTORIZAŢIEI DE PUNERE PE PIAŢĂ

• CONDIŢII SAU RESTRICŢII PRIVIND FURNIZAREA ŞI UTILIZAREA IMPUSE DEŢINĂTORULUI AUTORIZAŢIEI DE PUNERE PE PIAŢĂ

Medicament cu eliberare pe bază de prescripţie medicală restrictivă (Vezi Anexa I: Rezumatul caracteristicilor produsului, pct. 4.2).

• CONDIŢII SAU RESTRICŢII CU PRIVIRE LA SIGURANŢA ŞI EFICACITATEA UTILIZĂRII MEDICAMENTULUI

Nu este cazul.

ANEXA III
ETICHETAREA ŞI PROSPECTUL

A.ETICHETAREA

INFORMAŢII CARE TREBUIE SĂ APARĂ PE AMBALAJUL SECUNDAR (15 FLACOANE / 15 SERINGI PREUMPLUTE)

1. DENUMIREA COMERCIALĂ A MEDICAMENTULUI

Betaferon 250 micrograme/ml, Pulbere şi solvent pentru soluţie injectabilă Interferon beta-1b.

2. DECLARAREA SUBSTANŢEI(LOR) ACTIVĂ(E)

1 ml conţine 250 micrograme (8 milioane UI) de Interferon beta-1b după reconstituire.

3. LISTA EXCIPIENŢILOR

Excipienţi: Albumină umană, manitol.

4. FORMA FARMACEUTICĂŞI CONŢINUTUL

15 flacoane cu pulbere şi 15 seringi preumplute cu solvent:

I. 1 flacon cu pulbere pentru soluţie injectabilă conţine 300 micrograme (9,6 milioane UI). După reconstituire, 1 ml de Interferon beta-1b conţine 250 micrograme (8 milioane UI)/ml *

II. 1 seringă preumplută cu 1,2 ml de solvent pentru reconstituire, conţine: soluţie de clorură de sodiu 5,4 mg/ml.

*Betaferon este formulat să conţină o supraumplere calculată de 20%.

5. MODUL ŞI CALEA DE ADMINISTRARE

Pentru injectare subcutanată după reconstituire cu 1,2 ml de solvent.
De unică folosinţă
A se citi prospectul înainte de utilizare.

6. ATENŢIONARE SPECIALĂ PRIVIND FAPTUL CĂ MEDICAMENTUL NU TREBUIE PĂSTRAT LA ÎNDEMÂNA ŞI VEDEREA COPIILOR

A nu se lăsa la îndemâna şi vederea copiilor.

ALTĂ(E) ATENŢIONARE(ĂRI) SPECIALĂ(E), DACĂ ESTE(SUNT) NECESARĂ(E)

DATA DE EXPIRARE

EXP {LL/AAAA} Se recomandă utilizarea imediat după reconstituire. A fost demonstrată stabilitatea în timpul folosirii pentru o perioadă de 3 ore la temperaturi de 2-8 °C.

9. CONDIŢII SPECIALE DE PĂSTRARE

A nu se păstra la temperaturi peste 25°C. A nu se congela.

PRECAUŢII SPECIALE PRIVIND ELIMINAREA MEDICAMENTELOR NEUTILIZATE SAU A MATERIALELOR REZIDUALE PROVENITE DIN ASTFEL DE MEDICAMENTE, DACĂ ESTE CAZUL

NUMELE ŞI ADRESA DEŢINĂTORULUI AUTORIZAŢIEI DE PUNERE PE PIAŢĂ

Bayer Schering Pharma AG D-13342 Berlin Germania

12. NUMĂRUL AUTORIZAŢIEI DE PUNERE PE PIAŢĂ

EU/1/95/003/003

13. SERIA DE FABRICAŢIE

Lot

14. CLASIFICARE GENERALĂ PRIVIND MODUL DE ELIBERARE

Medicament eliberat pe bază de prescripţie medicală

INSTRUCŢIUNI DE UTILIZARE

INFORMAŢII ÎN BRAILLE

Betaferon

INFORMAŢII CARE TREBUIE SĂ APARĂ PE AMBALAJUL SECUNDAR

CUTIE DE CARTON CU AMBALAJE MULTIPLE (15 X 1 AMBALAJE UNICE) (INCLUSIV CUTIE DE CULOARE ALBASTRĂ)

1. DENUMIREA COMERCIALĂ A MEDICAMENTULUI

Betaferon 250 micrograme/ml, Pulbere şi solvent pentru soluţie injectabilă Interferon beta-1b.

2. DECLARAREA SUBSTANŢEI(LOR) ACTIVĂ(E)

1 ml conţine 250 micrograme (8 milioane UI) de Interferon beta-1b recombinant după reconstituire.

3. LISTA EXCIPIENŢILOR

Excipienţi: Albumină umană, manitol.

4. FORMA FARMACEUTICĂŞI CONŢINUTUL

Ambalaj multiplu a câte 15 ambalaje unice, fiecare conţinând:

I. 1 flacon cu pulbere pentru soluţie injectabilă conţine 300 micrograme (9,6 milioane UI). După reconstituire, 1 ml conţine 250 micrograme (8 milioane UI) de Interferon beta-1b.*

II. 1 seringă preumplută cu 1,2 ml de solvent pentru reconstituire conţine 5,4 mg/ml de soluţie de clorură de sodiu

III. 1 adaptor pentru flacon prevăzut cu ac + 2 tampoane cu alcool . *Betaferon este prevăzut să conţină o supraumplere calculată de 20 %. .

5. MODUL ŞI CALEA DE ADMINISTRARE

Pentru injectare subcutanată după reconstituire cu 1,2 ml de solvent De unică folosinţă A se citi prospectul înainte de utilizare.

6. ATENŢIONARE SPECIALĂ PRIVIND FAPTUL CĂ MEDICAMENTUL NU TREBUIE PĂSTRAT LA ÎNDEMÂNA ŞI VEDEREA COPIILOR

A nu se lăsa la îndemâna şi vederea copiilor

7. ALTĂ(E) ATENŢIONARE(ĂRI) SPECIALĂ(E), DACĂ ESTE(SUNT) NECESARĂ(E)

8. DATA DE EXPIRARE

EXP {LL/AAAA}

Se recomandă utilizarea imediat după reconstituire. A fost demonstrată stabilitatea în timpul folosirii pentru o perioadă de 3 ore la temperaturi de 2-8 °C.

9. CONDIŢII SPECIALE DE PĂSTRARE

A nu se păstra la temperaturi peste 25°C A nu se congela

PRECAUŢII SPECIALE PRIVIND ELIMINAREA MEDICAMENTELOR NEUTILIZATE SAU A MATERIALELOR REZIDUALE PROVENITE DIN ASTFEL DE MEDICAMENTE, DACĂ ESTE CAZUL

NUMELE ŞI ADRESA DEŢINĂTORULUI AUTORIZAŢIEI DE PUNERE PE PIAŢĂ

Bayer Schering Pharma AG D-13342 Berlin Germania

12. NUMĂRUL AUTORIZAŢIEI DE PUNERE PE PIAŢĂ

EU/1/95/003/005

13. SERIA DE FABRICAŢIE

Lot

14. CLASIFICARE GENERALĂ PRIVIND MODUL DE ELIBERARE

Medicament eliberat pe bază de prescripţie medicală

INSTRUCŢIUNI DE UTILIZARE

INFORMAŢII ÎN BRAILLE

Betaferon

INFORMAŢII CARE TREBUIE SĂ APARĂ PE AMBALAJUL SECUNDAR

CUTIE DE CARTON CU AMBALAJE MULTIPLE (14 X 1 AMBALAJE UNICE) (INCLUSIV BLUE BOX)

1. DENUMIREA COMERCIALĂ A MEDICAMENTULUI

Betaferon 250 micrograme/ml, Pulbere şi solvent pentru soluţie injectabilă Interferon beta-1b.

2. DECLARAREA SUBSTANŢEI(LOR) ACTIVĂ(E)

1 ml conţine 250 micrograme (8 milioane UI) de Interferon beta-1b recombinant după reconstituire.

3. LISTA EXCIPIENŢILOR

Excipienţi: Albumină umană, manitol.

4. FORMA FARMACEUTICĂŞI CONŢINUTUL

Ambalaj multiplu a câte 14 ambalaje unice, fiecare conţinând:

I. 1 flacon cu pulbere pentru soluţie injectabilă conţine 300 micrograme (9,6 milioane UI). După reconstituire, 1 ml conţine 250 micrograme (8 milioane UI) de Interferon beta-1b.*

II. 1 seringă preumplută cu 1,2 ml de solvent pentru reconstituire conţine 5,4 mg/ml de soluţie de clorură de sodiu

III. 1 adaptor pentru flacon prevăzut cu ac + 2 tampoane cu alcool

*Betaferon este prevăzut să conţină o supraumplere calculată de 20 %.

5. MODUL ŞI CALEA DE ADMINISTRARE

Pentru injectare subcutanată după reconstituire cu 1,2 ml de solvent De unică folosinţă A se citi prospectul înainte de utilizare.

6. ATENŢIONARE SPECIALĂ PRIVIND FAPTUL CĂ MEDICAMENTUL NU TREBUIE PĂSTRAT LA ÎNDEMÂNA ŞI VEDEREA COPIILOR

A nu se lăsa la îndemâna şi vederea copiilor

7. ALTĂ(E) ATENŢIONARE(ĂRI) SPECIALĂ(E), DACĂ ESTE(SUNT) NECESARĂ(E)

8. DATA DE EXPIRARE

EXP {LL/AAAA}

Se recomandă utilizarea imediat după reconstituire. A fost demonstrată stabilitatea în timpul folosirii pentru o perioadă de 3 ore la temperaturi de 2-8 °C.

9. CONDIŢII SPECIALE DE PĂSTRARE

A nu se păstra la temperaturi peste 25°C A nu se congela

PRECAUŢII SPECIALE PRIVIND ELIMINAREA MEDICAMENTELOR NEUTILIZATE SAU A MATERIALELOR REZIDUALE PROVENITE DIN ASTFEL DE MEDICAMENTE, DACĂ ESTE CAZUL

NUMELE ŞI ADRESA DEŢINĂTORULUI AUTORIZAŢIEI DE PUNERE PE PIAŢĂ

Bayer Schering Pharma AG D-13342 Berlin Germania

12. NUMĂRUL AUTORIZAŢIEI DE PUNERE PE PIAŢĂ

EU/1/95/003/009

13. SERIA DE FABRICAŢIE

Lot

14. CLASIFICARE GENERALĂ PRIVIND MODUL DE ELIBERARE

Medicament eliberat pe bază de prescripţie medicală

INSTRUCŢIUNI DE UTILIZARE

INFORMAŢII ÎN BRAILLE

Betaferon

INFORMAŢII CARE TREBUIE SĂ APARĂ PE AMBALAJUL SECUNDAR (5 FLACOANE / 5 SERINGI PREUMPLUTE (1,2 ml))

1. DENUMIREA COMERCIALĂ A MEDICAMENTULUI

Betaferon 250 micrograme/ml, Pulbere şi solvent pentru soluţie injectabilă Interferon beta-1b.

2. DECLARAREA SUBSTANŢEI(LOR) ACTIVĂ(E)

1 ml conţine 250 micrograme (8 milioane UI) de Interferon beta-1b după reconstituire.

3. LISTA EXCIPIENŢILOR

Excipienţi: Albumină umană, manitol.

4. FORMA FARMACEUTICĂŞI CONŢINUTUL

5 flacoane cu pulbere şi 5 seringi preumplute cu solvent

I. 1 flacon cu pulbere pentru soluţie injectabilă conţine 300 micrograme (9,6 milioane UI). După reconstituire, 1 ml conţine 250 micrograme (8 milioane UI) de Interferon beta-1b*

II. 1 seringă preumplută cu 1,2 ml de solvent pentru reconstituire conţine: 5,4 mg/ml de soluţie de clorură de sodiu.

*Betaferon este prevăzut să conţină o supraumplere calculată de 20 %.

5. MODUL ŞI CALEA DE ADMINISTRARE

Pentru injectare subcutanată după reconstituire cu 1,2 ml de solvent De unică folosinţă A se citi prospectul înainte de utilizare.

6. ATENŢIONARE SPECIALĂ PRIVIND FAPTUL CĂ MEDICAMENTUL NU TREBUIE PĂSTRAT LA ÎNDEMÂNA ŞI VEDEREA COPIILOR

A nu se lăsa la îndemâna şi vederea copiilor

ALTĂ(E) ATENŢIONARE(ĂRI) SPECIALĂ(E), DACĂ ESTE(SUNT) NECESARĂ(E)

DATA DE EXPIRARE

EXP {LL/AAAA} Se recomandă utilizarea imediat după reconstituire. A fost demonstrată stabilitatea în timpul folosirii pentru o perioadă de 3 ore la temperaturi de 2-8 °C.

9. CONDIŢII SPECIALE DE PĂSTRARE

A nu se păstra la temperaturi peste 25°C A nu se congela

PRECAUŢII SPECIALE PRIVIND ELIMINAREA MEDICAMENTELOR NEUTILIZATE SAU A MATERIALELOR REZIDUALE PROVENITE DIN ASTFEL DE MEDICAMENTE, DACĂ ESTE CAZUL

NUMELE ŞI ADRESA DEŢINĂTORULUI AUTORIZAŢIEI DE PUNERE PE PIAŢĂ

Bayer Schering Pharma AG D-13342 Berlin Germania

12. NUMĂRUL AUTORIZAŢIEI DE PUNERE PE PIAŢĂ

EU/1/95/003/004

13. SERIA DE FABRICAŢIE

Lot

14. CLASIFICARE GENERALĂ PRIVIND MODUL DE ELIBERARE

Medicament eliberat pe bază de prescripţie medicală.

INSTRUCŢIUNI DE UTILIZARE

INFORMAŢII ÎN BRAILLE

Betaferon

INFORMAŢII CARE TREBUIE SĂ APARĂ PE AMBALAJUL SECUNDAR

CUTIE DE CARTON CU AMBALAJE MULTIPLE (5 X 1 AMBALAJ UNIC) (INCLUSIV BLUE BOX)

1. DENUMIREA COMERCIALĂ A MEDICAMENTULUI

Betaferon 250 micrograme/ml, Pulbere şi solvent pentru soluţie injectabilă Interferon beta-1b

2. DECLARAREA SUBSTANŢEI(LOR) ACTIVĂ(E)

1 ml conţine 250 micrograme (8 milioane UI) de Interferon beta-1b recombinant după reconstituire.

3. LISTA EXCIPIENŢILOR

Excipienţi: Albumină umană, manitol.

4. FORMA FARMACEUTICĂŞI CONŢINUTUL

Ambalaj multiplu a câte 5 ambalaje unice, fiecare conţinând:

I. 1 flacon cu pulbere pentru soluţie injectabilă conţine 300 micrograme (9,6 milioane UI). După reconstituire, 1 ml conţine 250 micrograme (8 milioane UI) de Interferon beta-1b.*

II. 1 seringă preumplută cu solvent pentru reconstituire conţine 1,2 ml de soluţie de clorură de sodiu 5,4 mg/ml.

III. 1 adaptator pentru flacon prevăzut cu ac + 2 tampoane cu alcool

*Betaferon este prevăzut să conţină o supraumplere calculată de 20 %. .

5. MODUL ŞI CALEA DE ADMINISTRARE

Pentru injectare subcutanată după reconstituire cu 1,2 ml de solvent De unică folosinţă A se citi prospectul înainte de utilizare.

6. ATENŢIONARE SPECIALĂ PRIVIND FAPTUL CĂ MEDICAMENTUL NU TREBUIE PĂSTRAT LA ÎNDEMÂNA ŞI VEDEREA COPIILOR

A nu se lăsa la îndemâna şi vederea copiilor

7. ALTĂ(E) ATENŢIONARE(ĂRI) SPECIALĂ(E), DACĂ ESTE(SUNT) NECESARĂ(E)

8. DATA DE EXPIRARE

EXP {LL/AAAA}

Se recomandă utilizarea imediat după reconstituire. A fost demonstrată stabilitatea în timpul folosirii pentru o perioadă de 3 ore la temperaturi de 2-8 °C.

9. CONDIŢII SPECIALE DE PĂSTRARE

A nu se păstra la temperaturi peste 25°C A nu se congela

PRECAUŢII SPECIALE PRIVIND ELIMINAREA MEDICAMENTELOR NEUTILIZATE SAU A MATERIALELOR REZIDUALE PROVENITE DIN ASTFEL DE MEDICAMENTE, DACĂ ESTE CAZUL

NUMELE ŞI ADRESA DEŢINĂTORULUI AUTORIZAŢIEI DE PUNERE PE PIAŢĂ

Bayer Schering Pharma AG D-13342 Berlin Germania

12. NUMĂRUL AUTORIZAŢIEI DE PUNERE PE PIAŢĂ

EU/1/95/003/006

13. SERIA DE FABRICAŢIE

Lot

14. CLASIFICARE GENERALĂ PRIVIND MODUL DE ELIBERARE

Medicament eliberat pe bază de prescripţie medicală

INSTRUCŢIUNI DE UTILIZARE

INFORMAŢII ÎN BRAILLE

Betaferon

INFORMAŢII CARE TREBUIE SĂ APARĂ PE AMBALAJUL SECUNDAR CUTIE DE CARTON CU 45 (3 X 15) AMBALAJE UNICE (INCLUSIV BLUE BOX)

1. DENUMIREA COMERCIALĂ A MEDICAMENTULUI

Betaferon 250 micrograme/ml pulbere şi solvent pentru soluţie injectabilă Interferon beta-1b

2. DECLARAREA SUBSTANŢEI(LOR) ACTIVĂ(E)

1 ml conţine 250 micrograme (8 milioane UI) de Interferon beta-1b după reconstituire.

3. LISTA EXCIPIENŢILOR

Excipienţi: Albumină umană, manitol.

4. FORMA FARMACEUTICĂŞI CONŢINUTUL

Ambalaj pentru 3 luni a câte 45 (3x15) ambalaje unice, fiecare conţinând:

I. 1 flacon cu pulbere pentru soluţie injectabilă conţine 300 micrograme (9,6 milioane UI). După reconstituire, 1 ml conţine 250 micrograme (8 milioane UI) de Interferon beta-1b.*

II. 1 seringă preumplută cu solvent pentru reconstituire conţine 1,2 ml de soluţie de clorură de sodiu 5,4 mg/ml.

III. 1 adaptator pentru flacon prevăzut cu ac + 2 tampoane cu alcool

*Betaferon este prevăzut să conţină o supraumplere calculată de 20 %.

5. MODUL ŞI CALEA DE ADMINISTRARE

Pentru injectare subcutanată după reconstituire cu 1,2 ml de solvent.
De unică folosinţă.
A se citi prospectul înainte de utilizare.

6. ATENŢIONARE SPECIALĂ PRIVIND FAPTUL CĂ MEDICAMENTUL NU TREBUIE PĂSTRAT LA ÎNDEMÂNA ŞI VEDEREA COPIILOR

A nu se lăsa la îndemâna şi vederea copiilor.

ALTĂ(E) ATENŢIONARE(ĂRI) SPECIALĂ(E), DACĂ ESTE(SUNT) NECESARĂ(E)

DATA DE EXPIRARE

EXP {LL/AAAA} Se recomandă utilizarea imediat după reconstituire. A fost demonstrată stabilitatea în timpul folosirii pentru o perioadă de 3 ore la temperaturi de 2-8 °C.

9. CONDIŢII SPECIALE DE PĂSTRARE

A nu se păstra la temperaturi peste 25°C. A nu se congela.

PRECAUŢII SPECIALE PRIVIND ELIMINAREA MEDICAMENTELOR NEUTILIZATE SAU A MATERIALELOR REZIDUALE PROVENITE DIN ASTFEL DE MEDICAMENTE, DACĂ ESTE CAZUL

NUMELE ŞI ADRESA DEŢINĂTORULUI AUTORIZAŢIEI DE PUNERE PE PIAŢĂ

Bayer Schering Pharma AG D-13342 Berlin Germania

12. NUMĂRUL AUTORIZAŢIEI DE PUNERE PE PIAŢĂ

EU/1/95/003/007

13. SERIA DE FABRICAŢIE

Lot

14. CLASIFICARE GENERALĂ PRIVIND MODUL DE ELIBERARE

Medicament eliberat pe bază de prescripţie medicală.

INSTRUCŢIUNI DE UTILIZARE

INFORMAŢII ÎN BRAILLE

Betaferon

INFORMAŢII CARE TREBUIE SĂ APARĂ PE AMBALAJUL SECUNDAR CUTIE DE CARTON CU 42 (3 X 14) AMBALAJE UNICE (INCLUSIV BLUE BOX)

1. DENUMIREA COMERCIALĂ A MEDICAMENTULUI

Betaferon 250 micrograme/ml pulbere şi solvent pentru soluţie injectabilă Interferon beta-1b

2. DECLARAREA SUBSTANŢEI(LOR) ACTIVĂ(E)

1 ml conţine 250 micrograme (8 milioane UI) de Interferon beta-1b după reconstituire.

3. LISTA EXCIPIENŢILOR

Excipienţi: Albumină umană, manitol.

4. FORMA FARMACEUTICĂŞI CONŢINUTUL

Ambalaj pentru 3 luni a câte 42 (3x14) ambalaje unice, fiecare conţinând:

I. 1 flacon cu pulbere pentru soluţie injectabilă conţine 300 micrograme (9,6 milioane UI). După reconstituire, 1 ml conţine 250 micrograme (8 milioane UI) de Interferon beta-1b.*

II. 1 seringă preumplută cu solvent pentru reconstituire conţine 1,2 ml de soluţie de clorură de sodiu 5,4 mg/ml.

III. 1 adaptator pentru flacon prevăzut cu ac + 2 tampoane cu alcool

*Betaferon este prevăzut să conţină o supraumplere calculată de 20 %.

5. MODUL ŞI CALEA DE ADMINISTRARE

Pentru injectare subcutanată după reconstituire cu 1,2 ml de solvent.
De unică folosinţă.
A se citi prospectul înainte de utilizare.

6. ATENŢIONARE SPECIALĂ PRIVIND FAPTUL CĂ MEDICAMENTUL NU TREBUIE PĂSTRAT LA ÎNDEMÂNA ŞI VEDEREA COPIILOR

A nu se lăsa la îndemâna şi vederea copiilor.

ALTĂ(E) ATENŢIONARE(ĂRI) SPECIALĂ(E), DACĂ ESTE(SUNT) NECESARĂ(E)

DATA DE EXPIRARE

EXP {LL/AAAA} Se recomandă utilizarea imediat după reconstituire. A fost demonstrată stabilitatea în timpul folosirii pentru o perioadă de 3 ore la temperaturi de 2-8 °C.

9. CONDIŢII SPECIALE DE PĂSTRARE

A nu se păstra la temperaturi peste 25°C. A nu se congela.

PRECAUŢII SPECIALE PRIVIND ELIMINAREA MEDICAMENTELOR NEUTILIZATE SAU A MATERIALELOR REZIDUALE PROVENITE DIN ASTFEL DE MEDICAMENTE, DACĂ ESTE CAZUL

NUMELE ŞI ADRESA DEŢINĂTORULUI AUTORIZAŢIEI DE PUNERE PE PIAŢĂ

Bayer Schering Pharma AG D-13342 Berlin Germania

12. NUMĂRUL AUTORIZAŢIEI DE PUNERE PE PIAŢĂ

EU/1/95/003/010

13. SERIA DE FABRICAŢIE

Lot

14. CLASIFICARE GENERALĂ PRIVIND MODUL DE ELIBERARE

Medicament eliberat pe bază de prescripţie medicală.

INSTRUCŢIUNI DE UTILIZARE

INFORMAŢII ÎN BRAILLE

Betaferon

INFORMAŢII CARE TREBUIE SĂ APARĂ PE AMBALAJUL SECUNDAR CUTIE DE CARTON CU 15 AMBALAJE UNICE, PARTE A UNEI CUTII DE CARTON CU 45 (3 x 15) AMBALAJE UNICE (INCLUSIV BLUE BOX)

1. DENUMIREA COMERCIALĂ A MEDICAMENTULUI

Betaferon 250 micrograme/ml pulbere şi solvent pentru soluţie injectabilă Interferon beta-1b

2. DECLARAREA SUBSTANŢEI(LOR) ACTIVĂ(E)

1 ml conţine 250 micrograme (8 milioane UI) de Interferon beta-1b recombinant după reconstituire.

3. LISTA EXCIPIENŢILOR

Excipienţi: Albumină umană, manitol.

4. FORMA FARMACEUTICĂŞI CONŢINUTUL

Ambalaj a câte 15 ambalaje unice, parte a unui ambalaj pentru 3 luni, care conţine 45 (3 x 15) ambalaje unice. Nici un ambalaj unic nu se poate vinde separat.
Fiecare ambalaj individual conţine:

I. 1 flacon cu pulbere pentru soluţie injectabilă conţine 300 micrograme (9,6 milioane UI). După reconstituire, 1 ml conţine 250 micrograme (8 milioane UI) de Interferon beta-1b.*

II. 1 seringă preumplută cu 1,2 ml solvent pentru reconstituire conţine soluţie de clorură de sodiu 5,4 mg/ml.

III. 1 adaptator pentru flacon prevăzut cu ac + 2 tampoane cu alcool

*Betaferon este prevăzut să conţină o supraumplere calculată de 20 %.

5. MODUL ŞI CALEA DE ADMINISTRARE

Pentru injectare subcutanată după reconstituire cu 1,2 ml de solvent.
De unică folosinţă.
A se citi prospectul înainte de utilizare.

6. ATENŢIONARE SPECIALĂ PRIVIND FAPTUL CĂ MEDICAMENTUL NU TREBUIE PĂSTRAT LA ÎNDEMÂNA ŞI VEDEREA COPIILOR

A nu se lăsa la îndemâna şi vederea copiilor.

7. ALTĂ(E) ATENŢIONARE(ĂRI) SPECIALĂ(E), DACĂ ESTE(SUNT) NECESARĂ(E)

8. DATA DE EXPIRARE

EXP {LL/AAAA}

Se recomandă utilizarea imediat după reconstituire. A fost demonstrată stabilitatea în timpul folosirii pentru o perioadă de 3 ore la temperaturi de 2-8 °C.

9. CONDIŢII SPECIALE DE PĂSTRARE

A nu se păstra la temperaturi peste 25°C. A nu se congela

PRECAUŢII SPECIALE PRIVIND ELIMINAREA MEDICAMENTELOR NEUTILIZATE SAU A MATERIALELOR REZIDUALE PROVENITE DIN ASTFEL DE MEDICAMENTE, DACĂ ESTE CAZUL

NUMELE ŞI ADRESA DEŢINĂTORULUI AUTORIZAŢIEI DE PUNERE PE PIAŢĂ

Bayer Schering Pharma AG D-13342 Berlin Germania

12. NUMĂRUL AUTORIZAŢIEI DE PUNERE PE PIAŢĂ

EU/1/95/003/007

13. SERIA DE FABRICAŢIE

Lot

14. CLASIFICARE GENERALĂ PRIVIND MODUL DE ELIBERARE

Medicament eliberat pe bază de prescripţie medicală.

INSTRUCŢIUNI DE UTILIZARE

INFORMAŢII ÎN BRAILLE

Betaferon

INFORMAŢII CARE TREBUIE SĂ APARĂ PE AMBALAJUL SECUNDAR CUTIE DE CARTON CU 14 AMBALAJE UNICE, PARTE A UNEI CUTII DE CARTON CU 42 (3 x 14) AMBALAJE UNICE (INCLUSIV BLUE BOX)

1. DENUMIREA COMERCIALĂ A MEDICAMENTULUI

Betaferon 250 micrograme/ml pulbere şi solvent pentru soluţie injectabilă Interferon beta-1b

2. DECLARAREA SUBSTANŢEI(LOR) ACTIVĂ(E)

1 ml conţine 250 micrograme (8 milioane UI) de Interferon beta-1b recombinant după reconstituire.

3. LISTA EXCIPIENŢILOR

Excipienţi: Albumină umană, manitol.

4. FORMA FARMACEUTICĂŞI CONŢINUTUL

Ambalaj a câte 14 ambalaje unice, parte a unui ambalaj pentru 3 luni, care conţine 42 (3 x 14) ambalaje unice. Nici un ambalaj unic nu se poate vinde separat.Fiecare ambalaj individual conţine:

I. 1 flacon cu pulbere pentru soluţie injectabilă conţine 300 micrograme (9,6 milioane UI). După reconstituire, 1 ml conţine 250 micrograme (8 milioane UI) de Interferon beta-1b.*

II. 1 seringă preumplută cu 1,2 ml solvent pentru reconstituire conţine soluţie de clorură de sodiu 5,4 mg/ml.

III. 1 adaptator pentru flacon prevăzut cu ac + 2 tampoane cu alcool

*Betaferon este prevăzut să conţină o supraumplere calculată de 20 %.

5. MODUL ŞI CALEA DE ADMINISTRARE

Pentru injectare subcutanată după reconstituire cu 1,2 ml de solvent.
De unică folosinţă.
A se citi prospectul înainte de utilizare.

6. ATENŢIONARE SPECIALĂ PRIVIND FAPTUL CĂ MEDICAMENTUL NU TREBUIE PĂSTRAT LA ÎNDEMÂNA ŞI VEDEREA COPIILOR

A nu se lăsa la îndemâna şi vederea copiilor.

7. ALTĂ(E) ATENŢIONARE(ĂRI) SPECIALĂ(E), DACĂ ESTE(SUNT) NECESARĂ(E)

8. DATA DE EXPIRARE

EXP {LL/AAAA}

Se recomandă utilizarea imediat după reconstituire. A fost demonstrată stabilitatea în timpul folosirii pentru o perioadă de 3 ore la temperaturi de 2-8 °C.

9. CONDIŢII SPECIALE DE PĂSTRARE

A nu se păstra la temperaturi peste 25°C. A nu se congela

PRECAUŢII SPECIALE PRIVIND ELIMINAREA MEDICAMENTELOR NEUTILIZATE SAU A MATERIALELOR REZIDUALE PROVENITE DIN ASTFEL DE MEDICAMENTE, DACĂ ESTE CAZUL

NUMELE ŞI ADRESA DEŢINĂTORULUI AUTORIZAŢIEI DE PUNERE PE PIAŢĂ

Bayer Schering Pharma AG D-13342 Berlin Germania

12. NUMĂRUL AUTORIZAŢIEI DE PUNERE PE PIAŢĂ

EU/1/95/003/010

13. SERIA DE FABRICAŢIE

Lot

14. CLASIFICARE GENERALĂ PRIVIND MODUL DE ELIBERARE

Medicament eliberat pe bază de prescripţie medicală.

INSTRUCŢIUNI DE UTILIZARE

INFORMAŢII ÎN BRAILLE

Betaferon

INFORMAŢII CARE TREBUIE SĂ APARĂ PE AMBALAJUL SECUNDAR

CUTIE DE CARTON CU 1 AMBALAJ UNIC (1 FLACON/1 SERINGĂ PREUMPLUTĂ)PARTE A UNEI CUTII DE CARTON CU 15 AMBALAJE UNICE ÎNTR-O CUTIE DE CARTON CU 3 x 15 AMBALAJE UNICE

1. DENUMIREA COMERCIALĂ A MEDICAMENTULUI

Betaferon 250 micrograme/ml pulbere şi solvent pentru soluţie injectabilă Interferon beta-1b

2. DECLARAREA SUBSTANŢEI(LOR) ACTIVĂ(E)

1 ml conţine 250 micrograme (8 milioane UI) de Interferon beta-1b recombinant după reconstituire.

3. LISTA EXCIPIENŢILOR

Excipienţi: Albumină umană, manitol.

4. FORMA FARMACEUTICĂŞI CONŢINUTUL

Parte a unui ambalaj care conţine 15 ambalaje unice într-un ambalaj pentru 3 luni, a câte 3 x 15 ambalaje unice. Nici un ambalaj unic nu se poate vinde separat.

1 flacon cu pulbere: 300 micrograme (9,6 milioane UI). După reconstituire se obţin 250 micrograme/ml (8 milioane UI/ml) de Interferon beta-1b. 1 seringă preumplută cu 1,2 ml solvent: soluţie de clorură de sodiu 5,4 mg/ml, 1 adaptator pentru flacon prevăzut cu ac + 2 tampoane cu alcool

5. MODUL ŞI CALEA DE ADMINISTRARE

Pentru injectare subcutanată după reconstituire cu solvent.
De unică folosinţă.
A se citi prospectul înainte de utilizare.

6. ATENŢIONARE SPECIALĂ PRIVIND FAPTUL CĂ MEDICAMENTUL NU TREBUIE PĂSTRAT LA ÎNDEMÂNA ŞI VEDEREA COPIILOR

A nu se lăsa la îndemâna şi vederea copiilor.

ALTĂ(E) ATENŢIONARE(ĂRI) SPECIALĂ(E), DACĂ ESTE(SUNT) NECESARĂ(E)

DATA DE EXPIRARE

EXP {LL/AAAA} Se recomandă utilizarea imediat după reconstituire. A fost demonstrată stabilitatea în timpul folosirii pentru o perioadă de 3 ore la temperaturi de 2-8 °C.

9. CONDIŢII SPECIALE DE PĂSTRARE

A nu se păstra la temperaturi peste 25 °C. A nu se congela.

PRECAUŢII SPECIALE PRIVIND ELIMINAREA MEDICAMENTELOR NEUTILIZATE SAU A MATERIALELOR REZIDUALE PROVENITE DIN ASTFEL DE MEDICAMENTE, DACĂ ESTE CAZUL

NUMELE ŞI ADRESA DEŢINĂTORULUI AUTORIZAŢIEI DE PUNERE PE PIAŢĂ

Bayer Schering Pharma AG D-13342 Berlin Germania

12. NUMĂRUL AUTORIZAŢIEI DE PUNERE PE PIAŢĂ

EU/1/95/003/007

13. SERIA DE FABRICAŢIE

Lot

14. CLASIFICARE GENERALĂ PRIVIND MODUL DE ELIBERARE

Medicament eliberat pe bază de prescripţie medicală.

INSTRUCŢIUNI DE UTILIZARE

INFORMAŢII ÎN BRAILLE

Betaferon

INFORMAŢII CARE TREBUIE SĂ APARĂ PE AMBALAJUL SECUNDAR

CUTIE DE CARTON CU 1 AMBALAJ UNIC (1 FLACON/1 SERINGĂ PREUMPLUTĂ)PARTE A UNEI CUTII DE CARTON CU 14 AMBALAJE UNICE ÎNTR-O CUTIE DE CARTON CU 3 x 14 AMBALAJE UNICE

1. DENUMIREA COMERCIALĂ A MEDICAMENTULUI

Betaferon 250 micrograme/ml pulbere şi solvent pentru soluţie injectabilă Interferon beta-1b

2. DECLARAREA SUBSTANŢEI(LOR) ACTIVĂ(E)

1 ml conţine 250 micrograme (8 milioane UI) de Interferon beta-1b recombinant după reconstituire.

3. LISTA EXCIPIENŢILOR

Excipienţi: Albumină umană, manitol.

4. FORMA FARMACEUTICĂŞI CONŢINUTUL

Parte a unui ambalaj care conţine 14 ambalaje unice într-un ambalaj pentru 3 luni, a câte 3 x 14 ambalaje unice. Nici un ambalaj unic nu se poate vinde separat.

1 flacon cu pulbere: 300 micrograme (9,6 milioane UI). După reconstituire se obţin 250 micrograme/ml (8 milioane UI/ml) de Interferon beta-1b. 1 seringă preumplută cu 1,2 ml solvent: soluţie de clorură de sodiu 5,4 mg/ml, 1 adaptator pentru flacon prevăzut cu ac + 2 tampoane cu alcool

5. MODUL ŞI CALEA DE ADMINISTRARE

Pentru injectare subcutanată după reconstituire cu solvent.
De unică folosinţă.
A se citi prospectul înainte de utilizare.

6. ATENŢIONARE SPECIALĂ PRIVIND FAPTUL CĂ MEDICAMENTUL NU TREBUIE PĂSTRAT LA ÎNDEMÂNA ŞI VEDEREA COPIILOR

A nu se lăsa la îndemâna şi vederea copiilor.

ALTĂ(E) ATENŢIONARE(ĂRI) SPECIALĂ(E), DACĂ ESTE(SUNT) NECESARĂ(E)

DATA DE EXPIRARE

EXP {LL/AAAA} Se recomandă utilizarea imediat după reconstituire. A fost demonstrată stabilitatea în timpul folosirii pentru o perioadă de 3 ore la temperaturi de 2-8 °C.

9. CONDIŢII SPECIALE DE PĂSTRARE

A nu se păstra la temperaturi peste 25 °C. A nu se congela.

PRECAUŢII SPECIALE PRIVIND ELIMINAREA MEDICAMENTELOR NEUTILIZATE SAU A MATERIALELOR REZIDUALE PROVENITE DIN ASTFEL DE MEDICAMENTE, DACĂ ESTE CAZUL

NUMELE ŞI ADRESA DEŢINĂTORULUI AUTORIZAŢIEI DE PUNERE PE PIAŢĂ

Bayer Schering Pharma AG D-13342 Berlin Germania

12. NUMĂRUL AUTORIZAŢIEI DE PUNERE PE PIAŢĂ

EU/1/95/003/010

13. SERIA DE FABRICAŢIE

Lot

14. CLASIFICARE GENERALĂ PRIVIND MODUL DE ELIBERARE

Medicament eliberat pe bază de prescripţie medicală.

INSTRUCŢIUNI DE UTILIZARE

INFORMAŢII ÎN BRAILLE

Betaferon

INFORMAŢII CARE TREBUIE SĂ APARĂ PE AMBALAJUL SECUNDAR

(PACHET PENTRU INIŢIEREA TRATAMENTULUI CU 4x1 AMBALAJ TRIPLU (3 FLACOANE/3 SERINGI PREUMPLUTE)), PENTRU PRIMELE 12 INJECŢII/ZILE DE TRATAMENT

1. DENUMIREA COMERCIALĂ A MEDICAMENTULUI

Betaferon 250 micrograme/ml pulbere şi solvent pentru soluţie injectabilă Interferon beta-1b

2. DECLARAREA SUBSTANŢEI(LOR) ACTIVE

1 ml conţine 250 micrograme (8 milioane UI) de Interferon beta-1b după reconstituire.

3. LISTA EXCIPIENŢILOR

Excipienţi: Albumină umană, manitol.

4. FORMA FARMACEUTICĂŞI CONŢINUTUL

Pachet pentru iniţierea tratamentului cuprinde 4 ambalaje triple, fiecare conţinând:

 

I.

3 flacoane cu pulbere pentru soluţie injectabilă, fiecare conţinând 300 micrograme (9,6 milioane UI). După reconstituire, 1 ml conţine 250 micrograme (8 milioane UI) de Interferon beta-1b*.

II.

3 seringi preumplute cu solvent pentru reconstituire, fiecare conţinând 1,2 ml soluţie de clorură de sodiu 5,4 mg/ml.

III.

3 adaptatoare pentru flacon, prevăzute cu ace + 6 tampoane cu alcool

 

*Betaferon este prevăzut să conţină o supraumplere calculată de 20 %.

5. MODUL ŞI CALEA DE ADMINISTRARE

Pentru injectare subcutanată după reconstituire cu 1,2 ml de solvent.
De unică folosinţă.
A se citi prospectul înainte de utilizare.

6. ATENŢIONARE SPECIALĂ PRIVIND FAPTUL CĂ MEDICAMENTUL NU TREBUIE PĂSTRAT LA ÎNDEMÂNA ŞI VEDEREA COPIILOR

A nu se lăsa la îndemâna şi vederea copiilor.

7. ALTĂ(E) ATENŢIONARE(ĂRI) SPECIALĂ(E), DACĂ ESTE(SUNT) NECESARĂ(E)

8. DATA DE EXPIRARE

EXP {LL/AAAA}

Se recomandă utilizarea imediat după reconstituire. Medicamentul reconstituit este stabil timp de 3 ore la temperaturi de 2 - 8 °C.

9. CONDIŢII SPECIALE DE PĂSTRARE

A nu se păstra la temperaturi peste 25°C. A nu se congela.

PRECAUŢII SPECIALE PRIVIND ELIMINAREA MEDICAMENTELOR NEUTILIZATE SAU A MATERIALELOR REZIDUALE PROVENITE DIN ASTFEL DE MEDICAMENTE, DACĂ ESTE CAZUL

NUMELE ŞI ADRESA DEŢINĂTORULUI AUTORIZAŢIEI DE PUNERE PE PIAŢĂ

Bayer Schering Pharma AG D-13342 Berlin Germania

12. NUMĂRUL AUTORIZAŢIEI DE PUNERE PE PIAŢĂ

EU/1/95/003/008

13. SERIA DE FABRICAŢIE

Lot

14. CLASIFICARE GENERALĂ PRIVIND MODUL DE ELIBERARE

Medicament eliberat pe bază de prescripţie medicală.

15. INSTRUCŢIUNI DE UTILIZARE

Utilizaţi ambalajul triplu nr. 1, de culoare galbenă, pentru zilele de tratament 1, 3 şi 5 Utilizaţi ambalajul triplu nr.2, de culoare roşie, pentru zilele de tratament 7, 9 şi 11 Utilizaţi ambalajul triplu nr. 3, de culoare verde, pentru zilele de tratament 13, 15 şi 17 Utilizaţi ambalajul triplu nr. 4, de culoare albastră, pentru zilele de tratament 19, 21 şi 23

16. INFORMAŢII ÎN BRAILLE

Betaferon

INFORMAŢII CARE TREBUIE SĂ APARĂ PE AMBALAJUL SECUNDAR

CUTIE DE CARTON CU 1 AMBALAJ (1 FLACON/1 SERINGĂ PREUMPLUTĂ) CAAMBALAJ INTERMEDIAR ÎN AMBALAJUL MULTIPLU DE 15 AMBALAJE (FĂRĂ BLUE BOX)

1. DENUMIREA COMERCIALĂ A MEDICAMENTULUI

Betaferon 250 micrograme/ml, Pulbere şi solvent pentru soluţie injectabilă Interferon beta-1b.

2. DECLARAREA SUBSTANŢEI(LOR) ACTIVĂ(E)

1 ml conţine 250 micrograme (8 milioane UI) de Interferon beta-1b după reconstituire.

3. LISTA EXCIPIENŢILOR

Excipienţi: Albumină umană, manitol.

4. FORMA FARMACEUTICĂŞI CONŢINUTUL

O parte dintr-un ambalaj multiplu care conţine 15 ambalaje unice. Nici un ambalaj unic nu se poate vinde separat.

1 flacon cu pulbere: 300 mcg (9.6 mil. UI) pe flacon. După reconstituire se obţin 250 mcg/ml (8 mil.
UI/ml) de Interferon beta-1b.
1 seringă preumplută cu 1,2 ml de solvent: soluţie de clorură de sodiu 5,4 mg/ml.
1 adaptator pentru flacon prevăzut cu ac + 2 tampoane cu alcool

5. MODUL ŞI CALEA DE ADMINISTRARE

Pentru injectare subcutanată după reconstituire cu solvent De unică folosinţă A se citi prospectul înainte de utilizare.

6. ATENŢIONARE SPECIALĂ PRIVIND FAPTUL CĂ MEDICAMENTUL NU TREBUIE PĂSTRAT LA ÎNDEMÂNA ŞI VEDEREA COPIILOR

A nu se lăsa la îndemâna şi vederea copiilor

ALTĂ(E) ATENŢIONARE(ĂRI) SPECIALĂ(E), DACĂ ESTE(SUNT) NECESARĂ(E)

DATA DE EXPIRARE

EXP {LL/AAAA} Se recomandă utilizarea imediat după reconstituire. A fost demonstrată stabilitatea în timpul folosirii pentru o perioadă de 3 ore la temperaturi de 2-8 °C.

9. CONDIŢII SPECIALE DE PĂSTRARE

A nu se păstra la temperaturi peste 25°C A nu se congela

PRECAUŢII SPECIALE PRIVIND ELIMINAREA MEDICAMENTELOR NEUTILIZATE SAU A MATERIALELOR REZIDUALE PROVENITE DIN ASTFEL DE MEDICAMENTE, DACĂ ESTE CAZUL

NUMELE ŞI ADRESA DEŢINĂTORULUI AUTORIZAŢIEI DE PUNERE PE PIAŢĂ

Bayer Schering Pharma AG D-13342 Berlin Germania

12. NUMĂRUL AUTORIZAŢIEI DE PUNERE PE PIAŢĂ

EU/1/95/003/005

13. SERIA DE FABRICAŢIE

Lot

14. CLASIFICARE GENERALĂ PRIVIND MODUL DE ELIBERARE

Medicament eliberat pe bază de prescripţie medicală

INSTRUCŢIUNI DE UTILIZARE

INFORMAŢII ÎN BRAILLE

Betaferon

INFORMAŢII CARE TREBUIE SĂ APARĂ PE AMBALAJUL SECUNDAR CUTIE DE CARTON CU 1 AMBALAJ UNIC (1 FLACON/1 SERINGĂ PREUMPLUTĂ) CAAMBALAJ INTERMEDIAR ÎN AMBALAJUL MULTIPLU DE 14 AMBALAJE (FĂRĂ BLUE BOX)

1. DENUMIREA COMERCIALĂ A MEDICAMENTULUI

Betaferon 250 micrograme/ml, Pulbere şi solvent pentru soluţie injectabilă Interferon beta-1b.

2. DECLARAREA SUBSTANŢEI(LOR) ACTIVĂ(E)

1 ml conţine 250 micrograme (8 milioane UI) de Interferon beta-1b după reconstituire.

3. LISTA EXCIPIENŢILOR

Excipienţi: Albumină umană, manitol.

4. FORMA FARMACEUTICĂŞI CONŢINUTUL

O parte dintr-un ambalaj multiplu care conţine 14 ambalaje unice. Niciun ambalaj unic nu se poate
vinde separat.

1 flacon cu pulbere: 300 mcg (9.6 mil. UI) pe flacon. După reconstituire se obţin 250 mcg/ml (8 mil. UI/ml) de Interferon beta-1b.
1 seringă preumplută cu 1,2 ml de solvent: soluţie de clorură de sodiu 5,4 mg/ml.
1 adaptator pentru flacon prevăzut cu ac + 2 tampoane cu alcool

5. MODUL ŞI CALEA DE ADMINISTRARE

Pentru injectare subcutanată după reconstituire cu solvent De unică folosinţă A se citi prospectul înainte de utilizare.

6. ATENŢIONARE SPECIALĂ PRIVIND FAPTUL CĂ MEDICAMENTUL NU TREBUIE PĂSTRAT LA ÎNDEMÂNA ŞI VEDEREA COPIILOR

A nu se lăsa la îndemâna şi vederea copiilor

ALTĂ(E) ATENŢIONARE(ĂRI) SPECIALĂ(E), DACĂ ESTE(SUNT) NECESARĂ(E)

DATA DE EXPIRARE

EXP {LL/AAAA}

Se recomandă utilizarea imediat după reconstituire. A fost demonstrată stabilitatea în timpul folosirii pentru o perioadă de 3 ore la temperaturi de 2-8 °C.

9. CONDIŢII SPECIALE DE PĂSTRARE

A nu se păstra la temperaturi peste 25°C A nu se congela

PRECAUŢII SPECIALE PRIVIND ELIMINAREA MEDICAMENTELOR NEUTILIZATE SAU A MATERIALELOR REZIDUALE PROVENITE DIN ASTFEL DE MEDICAMENTE, DACĂ ESTE CAZUL

NUMELE ŞI ADRESA DEŢINĂTORULUI AUTORIZAŢIEI DE PUNERE PE PIAŢĂ

Bayer Schering Pharma AG D-13342 Berlin Germania

12. NUMĂRUL AUTORIZAŢIEI DE PUNERE PE PIAŢĂ

EU/1/95/003/009

13. SERIA DE FABRICAŢIE

Lot

14. CLASIFICARE GENERALĂ PRIVIND MODUL DE ELIBERARE

Medicament eliberat pe bază de prescripţie medicală

INSTRUCŢIUNI DE UTILIZARE

INFORMAŢII ÎN BRAILLE

Betaferon

INFORMAŢII CARE TREBUIE SĂ APARĂ PE AMBALAJUL SECUNDAR CUTIE DE CARTON CU 1 AMBALAJ UNIC (1 FLACON/1 SERINGĂ PREUMPLUTĂ) CAAMBALAJ INTERMEDIAR ÎN AMBALAJUL MULTIPLU DE 14 AMBALAJE (FĂRĂ BLUE BOX)

1. DENUMIREA COMERCIALĂ A MEDICAMENTULUI

Betaferon 250 micrograme/ml, Pulbere şi solvent pentru soluţie injectabilă Interferon beta-1b.

2. DECLARAREA SUBSTANŢEI(LOR) ACTIVĂ(E)

1 ml conţine 250 micrograme (8 milioane UI) de Interferon beta-1b după reconstituire.

3. LISTA EXCIPIENŢILOR

Excipienţi: Albumină umană, manitol.

4. FORMA FARMACEUTICĂŞI CONŢINUTUL

O parte dintr-un ambalaj multiplu care conţine 14 ambalaje unice. Niciun ambalaj unic nu se poate vinde separat.

1 flacon cu pulbere: 300 mcg (9.6 mil. UI) pe flacon. După reconstituire se obţin 250 mcg/ml (8 mil. UI/ml) de Interferon beta-1b.
1 seringă preumplută cu 1,2 ml de solvent: soluţie de clorură de sodiu 5,4 mg/ml.
1 adaptator pentru flacon prevăzut cu ac + 2 tampoane cu alcool

5. MODUL ŞI CALEA DE ADMINISTRARE

Pentru injectare subcutanată după reconstituire cu solvent De unică folosinţă A se citi prospectul înainte de utilizare.

6. ATENŢIONARE SPECIALĂ PRIVIND FAPTUL CĂ MEDICAMENTUL NU TREBUIE PĂSTRAT LA ÎNDEMÂNA ŞI VEDEREA COPIILOR

A nu se lăsa la îndemâna şi vederea copiilor

ALTĂ(E) ATENŢIONARE(ĂRI) SPECIALĂ(E), DACĂ ESTE(SUNT) NECESARĂ(E)

DATA DE EXPIRARE

EXP {LL/AAAA}

Se recomandă utilizarea imediat după reconstituire. A fost demonstrată stabilitatea în timpul folosirii pentru o perioadă de 3 ore la temperaturi de 2-8 °C.

9. CONDIŢII SPECIALE DE PĂSTRARE

A nu se păstra la temperaturi peste 25°C A nu se congela

PRECAUŢII SPECIALE PRIVIND ELIMINAREA MEDICAMENTELOR NEUTILIZATE SAU A MATERIALELOR REZIDUALE PROVENITE DIN ASTFEL DE MEDICAMENTE, DACĂ ESTE CAZUL

NUMELE ŞI ADRESA DEŢINĂTORULUI AUTORIZAŢIEI DE PUNERE PE PIAŢĂ

Bayer Schering Pharma AG D-13342 Berlin Germania

12. NUMĂRUL AUTORIZAŢIEI DE PUNERE PE PIAŢĂ

EU/1/95/003/010

13. SERIA DE FABRICAŢIE

Lot

14. CLASIFICARE GENERALĂ PRIVIND MODUL DE ELIBERARE

Medicament eliberat pe bază de prescripţie medicală

INSTRUCŢIUNI DE UTILIZARE

INFORMAŢII ÎN BRAILLE

Betaferon

INFORMAŢII CARE TREBUIE SĂ APARĂ PE AMBALAJUL SECUNDAR

CUTIE DE CARTON CU 1 AMBALAJ (1 FLACON/1 SERINGĂ PREUMPLUTĂ) CAAMBALAJ INTERMEDIAR ÎN AMBALAJUL MULTIPLU DE 5 AMBALAJE (FĂRĂ BLUE BOX)

1. DENUMIREA COMERCIALĂ A MEDICAMENTULUI

Betaferon 250 micrograme/ml, Pulbere şi solvent pentru soluţie injectabilă Interferon beta-1b.

2. DECLARAREA SUBSTANŢEI(LOR) ACTIVĂ(E)

1 ml conţine 250 micrograme (8 milioane UI) de Interferon beta-1b după reconstituire.

3. LISTA EXCIPIENŢILOR

Excipienţi: Albumină umană, manitol.

4. FORMA FARMACEUTICĂŞI CONŢINUTUL

O parte dintr-un ambalaj multiplu care conţine 5 ambalaje unice. Nici un ambalaj unic nu se poate
vinde separat.

1 flacon cu pulbere: 300 mcg (9,6 mil. UI) pe flacon. După reconstituire se obţin 250 mcg/ml (8 mil. UI/ml) de Interferon beta-1b.
1 seringă preumplută cu 1,2 ml de solvent: soluţie de clorură de sodiu 5,4 mg/ml.
1 adaptator de flacon pentru ac + 2 tampoane cu alcool

5. MODUL ŞI CALEA DE ADMINISTRARE

Pentru injectare subcutanată după reconstituire cu solvent De unică folosinţă A se citi prospectul înainte de utilizare.

6. ATENŢIONARE SPECIALĂ PRIVIND FAPTUL CĂ MEDICAMENTUL NU TREBUIE PĂSTRAT LA ÎNDEMÂNA ŞI VEDEREA COPIILOR

A nu se lăsa la îndemâna şi vederea copiilor

ALTĂ(E) ATENŢIONARE(ĂRI) SPECIALĂ(E), DACĂ ESTE(SUNT) NECESARĂ(E)

DATA DE EXPIRARE

EXP {LL/AAAA} Se recomandă utilizarea imediat după reconstituire. A a fost demonstrată stabilitatea în timpul folosirii pentru o perioadă de 3 ore la temperaturi de 2-8 °C.

9. CONDIŢII SPECIALE DE PĂSTRARE

A nu se păstra la temperaturi peste 25°C A nu se congela

PRECAUŢII SPECIALE PRIVIND ELIMINAREA MEDICAMENTELOR NEUTILIZATE SAU A MATERIALELOR REZIDUALE PROVENITE DIN ASTFEL DE MEDICAMENTE, DACĂ ESTE CAZUL

NUMELE ŞI ADRESA DEŢINĂTORULUI AUTORIZAŢIEI DE PUNERE PE PIAŢĂ

Bayer Schering Pharma AG D-13342 Berlin Germania

12. NUMĂRUL AUTORIZAŢIEI DE PUNERE PE PIAŢĂ

EU/1/95/003/006

13. SERIA DE FABRICAŢIE

Lot

14. CLASIFICARE GENERALĂ PRIVIND MODUL DE ELIBERARE

Medicament eliberat pe bază de prescripţie medicală

INSTRUCŢIUNI DE UTILIZARE

INFORMAŢII ÎN BRAILLE

Betaferon

INFORMAŢII CARE TREBUIE SĂ APARĂ PE AMBALAJUL SECUNDAR

CUTIE CU 1 AMBALAJ TRIPLU (3 FLACOANE/3 SERINGI PREUMPLUTE), CA AMBALAJ INTERMEDIAR AL PACHETULUI PENTRU INIŢIEREA TRATAMENTULUI DE 4 AMBALAJE TRIPLE - ZILELE DE TRATAMENT 1, 3, 5

1. DENUMIREA COMERCIALĂ A MEDICAMENTULUI

Betaferon 250 micrograme/ml pulbere şi solvent pentru soluţie injectabilă Interferon beta-1b

2. DECLARAREA SUBSTANŢEI(LOR) ACTIVE

1 ml conţine 250 micrograme (8 milioane UI) de Interferon beta-1b după reconstituire.

3. LISTA EXCIPIENŢILOR

Excipienţi: Albumină umană, manitol.

4. FORMA FARMACEUTICĂŞI CONŢINUTUL

Ambalajul triplu nr.1
prima etapă de dozaj (0,25 ml) pentru zilele de tratament 1, 3, 5

Parte din pachetul pentru iniţierea tratamentului. Nu se poate vinde separat.

3 flacoane cu pulbere: 300 micrograme (9,6 milioane UI) per flacon. După reconstituire se obţin 250 micrograme/ml (8 milioane UI/ml) de Interferon beta-1b.
3 seringi preumplute cu 1,2 ml de solvent: soluţie de clorură de sodiu 5,4 mg/ml.
3 adaptatoare pentru flacon, prevăzute cu ace + 6 tampoane cu alcool

5. MODUL ŞI CALEA DE ADMINISTRARE

Pentru injectare subcutanată după reconstituire cu solvent.
De unică folosinţă.
A se citi prospectul înainte de utilizare.

6. ATENŢIONARE SPECIALĂ PRIVIND FAPTUL CĂ MEDICAMENTUL NU TREBUIE PĂSTRAT LA ÎNDEMÂNA ŞI VEDEREA COPIILOR

A nu se lăsa la îndemâna şi vederea copiilor.

ALTĂ(E) ATENŢIONARE(ĂRI) SPECIALĂ(E), DACĂ ESTE(SUNT) NECESARĂ(E)

DATA DE EXPIRARE

EXP {LL/AAAA} Se recomandă utilizarea imediat după reconstituire. Medicamentul reconstituit este stabil timp de 3 ore la temperaturi de 2 - 8 °C.

9. CONDIŢII SPECIALE DE PĂSTRARE

A nu se păstra la temperaturi peste 25°C. A nu se congela

PRECAUŢII SPECIALE PRIVIND ELIMINAREA MEDICAMENTELOR NEUTILIZATE SAU A MATERIALELOR REZIDUALE PROVENITE DIN ASTFEL DE MEDICAMENTE, DACĂ ESTE CAZUL

NUMELE ŞI ADRESA DEŢINĂTORULUI AUTORIZAŢIEI DE PUNERE PE PIAŢĂ

Bayer Schering Pharma AG D-13342 Berlin Germania

12. NUMĂRUL AUTORIZAŢIEI DE PUNERE PE PIAŢĂ

EU/1/95/003/008

13. SERIA DE FABRICAŢIE

Lot

14. CLASIFICARE GENERALĂ PRIVIND MODUL DE ELIBERARE

Medicament eliberat pe bază de prescripţie medicală.

15. INSTRUCŢIUNI DE UTILIZARE (textul din interiorul capacului)

Stimate pacient,

Ambalajul triplu nr. 1 este destinat să vă ajute să preparaţi primele 3 injecţii (zilele 1, 3 şi 5).
Utilizaţi tot solventul din seringă pentru a dizolva pulberea de Betaferon în flacon.
Apoi extrageţi soluţia până la reperul de pe seringă:

0,25 ml pentru primele trei injecţii (în zilele de tratament 1, 3 şi 5). Aruncaţi flaconul cu soluţia rămasă.

16. INFORMAŢII ÎN BRAILLE

Betaferon

INFORMAŢII CARE TREBUIE SĂ APARĂ PE AMBALAJUL SECUNDAR

CUTIE CU 1 AMBALAJ TRIPLU (3 FLACOANE/3 SERINGI PREUMPLUTE), CA AMBALAJ INTERMEDIAR AL PACHETULUI PENTRU INIŢIEREA TRATAMENTULUI DE 4 AMBALAJE TRIPLE - ZILELE DE TRATAMENT 7, 9, 11

1. DENUMIREA COMERCIALĂ A MEDICAMENTULUI

Betaferon 250 micrograme/ml pulbere şi solvent pentru soluţie injectabilă Interferon beta-1b

2. DECLARAREA SUBSTANŢEI(LOR) ACTIVE

1 ml conţine 250 micrograme (8 milioane UI) de Interferon beta-1b după reconstituire.

3. LISTA EXCIPIENŢILOR

Excipienţi: Albumină umană, manitol.

4. FORMA FARMACEUTICĂŞI CONŢINUTUL

Ambalajul triplu nr. 2 a doua etapă de dozaj (0,5 ml) pentru zilele de tratament 7, 9, 11

Parte din pachetul pentru iniţierea tratamentului. Nu se poate vinde separat.

3 flacoane cu pulbere: 300 micrograme (9,6 milioane UI) per flacon. După reconstituire se obţin 250 micrograme/ml (8 milioane UI/ml) de Interferon beta-1b.
3 seringi preumplute cu 1,2 ml de solvent: soluţie de clorură de sodiu 5,4 mg/ml.
3 adaptatoare pentru flacon, prevăzute cu ace + 6 tampoane cu alcool

5. MODUL ŞI CALEA DE ADMINISTRARE

Pentru injectare subcutanată după reconstituire cu solvent.
De unică folosinţă.
A se citi prospectul înainte de utilizare.

6. ATENŢIONARE SPECIALĂ PRIVIND FAPTUL CĂ MEDICAMENTUL NU TREBUIE PĂSTRAT LA ÎNDEMÂNA ŞI VEDEREA COPIILOR

A nu se lăsa la îndemâna şi vederea copiilor.

7. ALTĂ(E) ATENŢIONARE(ĂRI) SPECIALĂ(E), DACĂ ESTE(SUNT) NECESARĂ(E)

8. DATA DE EXPIRARE

EXP {LL/AAAA}

Se recomandă utilizarea imediat după reconstituire. Medicamentul reconstituit este stabil timp de 3 ore la temperaturi de 2-8 °C.

9. CONDIŢII SPECIALE DE PĂSTRARE

A nu se păstra la temperaturi peste 25°C. A nu se congela

PRECAUŢII SPECIALE PRIVIND ELIMINAREA MEDICAMENTELOR NEUTILIZATE SAU A MATERIALELOR REZIDUALE PROVENITE DIN ASTFEL DE MEDICAMENTE, DACĂ ESTE CAZUL

NUMELE ŞI ADRESA DEŢINĂTORULUI AUTORIZAŢIEI DE PUNERE PE PIAŢĂ

Bayer Schering Pharma AG D-13342 Berlin Germania

12. NUMĂRUL AUTORIZAŢIEI DE PUNERE PE PIAŢĂ

EU/1/95/003/008

13. SERIA DE FABRICAŢIE

Lot

14. CLASIFICARE GENERALĂ PRIVIND MODUL DE ELIBERARE

Medicament eliberat pe bază de prescripţie medicală.

15. INSTRUCŢIUNI DE UTILIZARE (textul din interiorul capacului)

Stimate pacient,

Ambalajul triplu nr. 2 este destinat să vă ajute să preparaţi următoarele 3 injecţii (zilele 7, 9 şi 11).

Utilizaţi tot solventul din seringă pentru a dizolva pulberea de Betaferon în flacon.

Apoi extrageţi soluţia până la reperul de pe seringă:

0,5 ml pentru injecţiile din zilele de tratament 7, 9 şi 11. Aruncaţi flaconul cu soluţia rămasă.

16. INFORMAŢII ÎN BRAILLE

Betaferon

INFORMAŢII CARE TREBUIE SĂ APARĂ PE AMBALAJUL SECUNDAR

CUTIE CU 1 AMBALAJ TRIPLU (3 FLACOANE/3 SERINGI PREUMPLUTE), CA AMBALAJ INTERMEDIAR AL PACHETULUI PENTRU INIŢIEREA TRATAMENTULUI DE 4 AMBALAJE TRIPLE - ZILELE DE TRATAMENT 13, 15, 17

1. DENUMIREA COMERCIALĂ A MEDICAMENTULUI

Betaferon 250 micrograme/ml pulbere şi solvent pentru soluţie injectabilă Interferon beta-1b

2. DECLARAREA SUBSTANŢEI(LOR) ACTIVE

1 ml conţine 250 micrograme (8 milioane UI) de Interferon beta-1b după reconstituire.

3. LISTA EXCIPIENŢILOR

Excipienţi: Albumină umană, manitol.

4. FORMA FARMACEUTICĂŞI CONŢINUTUL

Ambalajul triplu nr. 3
a treia etapă de dozaj (0,75 ml) pentru zilele de tratament 13, 15, 17

Parte din pachetul pentru iniţierea tratamentului. Nu se poate vinde separat.

3 flacoane cu pulbere: 300 micrograme (9,6 milioane UI) per flacon. După reconstituire se obţin 250 micrograme/ml (8 milioane UI/ml) de Interferon beta-1b.
3 seringi preumplute cu 1,2 ml de solvent: soluţie de clorură de sodiu 5,4 mg/ml.
3 adaptatoare pentru flacon prevăzute cu ace + 6 tampoane cu alcool

5. MODUL ŞI CALEA DE ADMINISTRARE

Pentru injectare subcutanată după reconstituire cu solvent.
De unică folosinţă.
A se citi prospectul înainte de utilizare.

6. ATENŢIONARE SPECIALĂ PRIVIND FAPTUL CĂ MEDICAMENTUL NU TREBUIE PĂSTRAT LA ÎNDEMÂNA ŞI VEDEREA COPIILOR

A nu se lăsa la îndemâna şi vederea copiilor.

7. ALTĂ(E) ATENŢIONARE(ĂRI) SPECIALĂ(E), DACĂ ESTE(SUNT) NECESARĂ(E)

8. DATA DE EXPIRARE

EXP {LL/AAAA}

Se recomandă utilizarea imediat după reconstituire. Medicamentul reconstituit este stabil timp de 3 ore la temperaturi de 2 - 8 °C.

9. CONDIŢII SPECIALE DE PĂSTRARE

A nu se păstra la temperaturi peste 25°C. A nu se congela

PRECAUŢII SPECIALE PRIVIND ELIMINAREA MEDICAMENTELOR NEUTILIZATE SAU A MATERIALELOR REZIDUALE PROVENITE DIN ASTFEL DE MEDICAMENTE, DACĂ ESTE CAZUL

NUMELE ŞI ADRESA DEŢINĂTORULUI AUTORIZAŢIEI DE PUNERE PE PIAŢĂ

Bayer Schering Pharma AG D-13342 Berlin Germania

12. NUMĂRUL AUTORIZAŢIEI DE PUNERE PE PIAŢĂ

EU/1/95/003/008

13. SERIA DE FABRICAŢIE

Lot

14. CLASIFICARE GENERALĂ PRIVIND MODUL DE ELIBERARE

Medicament eliberat pe bază de prescripţie medicală.

15. INSTRUCŢIUNI DE UTILIZARE (textul din interiorul capacului)

Stimate pacient,

Ambalajul triplu nr. 3 este destinat să vă ajute să preparaţi următoarele 3 injecţii (zilele 13, 15 şi 17).
Utilizaţi tot solventul din seringă pentru a dizolva pulberea de Betaferon în flacon.
Apoi extrageţi soluţia până la reperul de pe seringă:

0,75 ml pentru injecţiile din zilele de tratament 13, 15 şi 17. Aruncaţi flaconul cu soluţia rămasă.

16. INFORMAŢII ÎN BRAILLE

Betaferon

INFORMAŢII CARE TREBUIE SĂ APARĂ PE AMBALAJUL SECUNDAR

CUTIE CU 1 AMBALAJ TRIPLU (3 FLACOANE/3 SERINGI PREUMPLUTE), CA AMBALAJ INTERMEDIAR AL PACHETULUI DE INIŢIERE A TRATAMENTULUI DE 4 AMBALAJE TRIPLE - ZILELE DE TRATAMENT 19, 21, 23

1. DENUMIREA COMERCIALĂ A MEDICAMENTULUI

Betaferon 250 micrograme/ml pulbere şi solvent pentru soluţie injectabilă Interferon beta-1b

2. DECLARAREA SUBSTANŢEI(LOR) ACTIVE

1 ml conţine 250 micrograme (8 milioane UI) de Interferon beta-1b după reconstituire.

3. LISTA EXCIPIENŢILOR

Excipienţi: Albumină umană, manitol.

4. FORMA FARMACEUTICĂŞI CONŢINUTUL

Ambalajul triplu nr. 4 a patra etapă de dozaj (1,0 ml) pentru zilele de tratament 19, 21, 23

Parte din pachetul pentru iniţierea tratamentului. Nu se poate vinde separat.

3 flacoane cu pulbere: 300 micrograme (9,6 milioane UI) per flacon. După reconstituire se obţin 250 micrograme/ml (8 milioane UI/ml) de Interferon beta-1b.
3 seringi preumplute cu 1,2 ml de solvent: soluţie de clorură de sodiu 5,4 mg/ml.
3 adaptatoare pentru flacon prevăzute cu ac + 6 tampoane cu alcool

5. MODUL ŞI CALEA DE ADMINISTRARE

Pentru injectare subcutanată după reconstituire cu solvent.
De unică folosinţă.
A se citi prospectul înainte de utilizare.

6. ATENŢIONARE SPECIALĂ PRIVIND FAPTUL CĂ MEDICAMENTUL NU TREBUIE PĂSTRAT LA ÎNDEMÂNA ŞI VEDEREA COPIILOR

A nu se lăsa la îndemâna şi vederea copiilor.

7. ALTĂ(E) ATENŢIONARE(ĂRI) SPECIALĂ(E), DACĂ ESTE(SUNT) NECESARĂ(E)

8. DATA DE EXPIRARE

EXP {LL/AAAA}

Se recomandă utilizarea imediat după reconstituire. Medicamentul reconstituit este stabil timp de 3 ore la temperaturi de 2 - 8 °C.

9. CONDIŢII SPECIALE DE PĂSTRARE

A nu se păstra la temperaturi peste 25°C. A nu se congela

PRECAUŢII SPECIALE PRIVIND ELIMINAREA MEDICAMENTELOR NEUTILIZATE SAU A MATERIALELOR REZIDUALE PROVENITE DIN ASTFEL DE MEDICAMENTE, DACĂ ESTE CAZUL

NUMELE ŞI ADRESA DEŢINĂTORULUI AUTORIZAŢIEI DE PUNERE PE PIAŢĂ

Bayer Schering Pharma AG D-13342 Berlin Germania

12. NUMĂRUL AUTORIZAŢIEI DE PUNERE PE PIAŢĂ

EU/1/95/003/008

13. SERIA DE FABRICAŢIE

Lot

14. CLASIFICARE GENERALĂ PRIVIND MODUL DE ELIBERARE

Medicament eliberat pe bază de prescripţie medicală.

15. INSTRUCŢIUNI DE UTILIZARE (textul din interiorul capacului)

Stimate pacient,

Ambalajul triplu nr. 4 este destinat să vă ajute să preparaţi următoarele 3 injecţii (zilele 19, 21 şi 23). Utilizaţi tot solventul din seringă pentru a dizolva pulberea de Betaferon în flacon. Apoi extrageţi soluţia până la reperul de pe seringă:1,0 ml pentru injecţiile din zilele de tratament 19, 21 şi 23. Aruncaţi flaconul cu soluţia rămasă.

16. INFORMAŢII ÎN BRAILLE

Betaferon

MINIMUM DE INFORMAŢII CARE TREBUIE SĂ APARĂ PE BLISTER SAU PE FOLIE TERMOSUDATĂ

(SOLVENT / BLISTER PENTRU SERINGĂ PREUMPLUTĂ)

1. DENUMIREA COMERCIALĂ A MEDICAMENTULUI

Solvent de reconstituire pentru Betaferon 1,2 ml soluţie de clorură de sodiu 5,4 mg/ml

2. NUMELE DEŢINĂTORULUI AUTORIZAŢIEI DE PUNERE PE PIAŢĂ

Bayer Schering Pharma AG

3. DATA DE EXPIRARE

EXP {LL/AAAA}

4. SERIA DE FABRICAŢIE

Lot

5. ALTE INFORMAŢII

A se citi prospectul înainte de utilizare.

MINIMUM DE INFORMAŢII CARE TREBUIE SĂ APARĂ PE AMBALAJELE PRIMARE MICI (SOLVENT / SERINGI PREUMPLUTE))

1. DENUMIREA COMERCIALĂ A MEDICAMENTULUI ŞI CALEA DE ADMINISTRARE

Solvent de reconstituire pentru Betaferon 1,2 ml soluţie de clorură de sodiu 5,4 mg/ml

MODUL DE ADMINISTRARE

DATA DE EXPIRARE

EXP {LL/AAAA}

4. SERIA DE FABRICAŢIE

Lot

5. CONŢINUTUL PE MASĂ, VOLUM SAU UNITATEA DE DOZĂ

1,2 ml

6. ALTE INFORMAŢII

MINIMUM DE INFORMAŢII CARE TREBUIE SĂ APARĂ PE AMBALAJELE PRIMARE MICI

(FLACOANE DE BETAFERON (FLACOANE / SERINGI PREUMPLUTE))

1. DENUMIREA COMERCIALĂ A MEDICAMENTULUI ŞI CALEA DE ADMINISTRARE

Betaferon 250 micrograme/ml, Pulbere pentru soluţie injectabilă Interferon beta-1b Administrare subcutanată.

MODUL DE ADMINISTRARE

DATA DE EXPIRARE

EXP {LL/AAAA}

După reconstituire, se recomandă utilizarea imediată.A fost demonstrată stabilitatea în timpul folosirii pentru o perioadă de 3 ore la temperaturi de 2-8 °C.

4. SERIA DE FABRICAŢIE

Lot

5. CONŢINUTUL PE MASĂ, VOLUM SAU UNITATEA DE DOZĂ

250 mcg (8 MIL. UI) pe ml după reconstituire.

B. PROSPECTUL

PROSPECT: INFORMAŢII PENTRU UTILIZATOR

Betaferon 250 micrograme/ml, pulbere şi solvent pentru soluţie injectabilă

Interferon beta-1b

Citiţi cu atenţie şi în întregime acest prospect înainte de a începe să utilizaţi acest medicament.

-Păstraţi acest prospect. S-ar putea să fie necesar să-l recitiţi. -Dacă aveţi orice întrebări suplimentare, adresaţi-vă medicului dumneavoastră sau farmacistului. -Acest medicament a fost prescris pentru dumneavoastră. Nu trebuie să-l daţi altor persoane. Le poate face rău, chiar dacă au aceleaşi simptome cu ale dumneavoastră. -Dacă vreunul dintre reacţiile adverse devine gravă sau dacă observaţi orice reacţie adversă nemenţionată în acest prospect, vă rugăm să-i spuneţi medicului dumneavoastră sau farmacistului.

În acest prospect găsiţi:

Ce este Betaferon şi pentru ce se utilizează

Înainte să utilizaţi Betaferon

Cumsă utilizaţi Betaferon

Reacţii adverse posibile

Cum se păstrează Betaferon

Informaţii suplimentare Anexă - procedură pentru auto-administrare

1. CE ESTE BETAFERON ŞI PENTRU CE SE UTILIZEAZĂ

Ce este Betaferon

Betaferonul este un tip de medicament cunoscut drept interferon, utilizat pentru tratamentul sclerozei multiple. Interferonii sunt proteine produse de organism, care contribuie la combaterea atacurilor asupra sistemului imunitar, cum ar fi infecţiile virale.

Cum funcţionează Betaferon

Scleroza multiplă (SM) este o boală cu evoluţie îndelungată, care afectează sistemul nervos central (SNC), în special funcţionarea creierului şi a măduvei spinării. În SM, inflamaţia distruge teaca protectoare (numită mielină) din jurul nervilor SNC şi împiedică nervii să funcţioneze corespunzător. Aceasta se numeşte demielinizare Cauza exactă a SM nu se cunoaşte. Se consideră că un răspuns anormal al sistemului imun joacă un rol important în procesul care determină lezarea SNC.

Lezarea SNC poate apărea în cadrul unui atac de SM (recurenţă). Poate provoca temporar incapacitate, cum sunt dificultăţile de deplasare. Simptomele pot dispărea complet sau parţial. S-a demonstrat că Interferonul beta-1b modifică răspunsul sistemului imun şi ajută astfel la reducerea activităţii bolii.

Cum contribuie Betaferon la combaterea bolii:

Un singur eveniment clinic care indică un risc crescut de dezvoltare a sclerozei multiple: s-a demonstrat că Betaferon întârzie progresia spre scleroza multiplă diagnosticată.

Scleroza multiplă recurent remisivă: Persoanele cu SM recurent remisivă prezintă atacuri ocazionale sau recurenţe în timpul cărora simptomele devin în mod evident mai severe. S-a demonstrat că Betaferon reduce numărul de atacuri şi le diminuează severitatea. Reduce numărul zilelor de internare în spital datorită bolii şi prelungeşte intervalul de timp fără recurenţe.

Scleroza multiplă secundar progresivă: În unele cazuri, persoanele cu SM recurent-remisivă constată că simptomele lor se înmulţesc şi progresează spre o altă formă de SM, numită SM secundar progresivă. În cazul acesteia, persoanele constată că starea lor se agravează din ce în ce mai mult, indiferent dacă prezintă sau nu recurenţe. Betaferon poate reduce numărul şi severitatea atacurilor şi poate încetini progresia incapacităţii.

Pentru ce se utilizează Betaferon

Betaferon se utilizează la pacienţii care prezintă pentru prima oară simptome care indică un risc crescut de dezvoltare a sclerozei multiple. Medicul dumneavoastră va exclude alte cauze care ar putea explica aceste simptome înainte ca dumneavoastră să primiţi tratamentul.

2. ÎNAINTE SĂ UTILIZAŢI BETAFERON

Nu utilizaţi Betaferon:

dacă sunteţi gravidă. Nu trebuie să începeţi tratamentul cu Betaferon (vezi “Sarcina”)

dacă sunteţi alergic (hipersensibil) la interferon beta, natural sau recombinant, la albumină umană sau la oricare dintre celelalte componente ale Betaferon.

dacă aveţi în prezent depresie severă sau/şi ideaţie suicidară (vezi “Aveţi grijă deosebită când utilizaţi Betaferon” şi 4. “Reacţii adverse posibile”).

dacă aveţi o afecţiune severă a ficatului (vezi „Aveţi grijă deosebită”, „Utilizarea altor medicamente” şi 4. „Reacţii adverse posibile”).

► Spuneţi medicului dumneavoastră dacă vă aflaţi într-una dintre situaţiile de mai sus.

Aveţi grijă deosebită când utilizaţi Betaferon:

De asemenea, înainte de a vă administra Betaferon, medicul dumneavoastră trebuie săştie următoarele:

Dacă aveţi gamapatie monoclonală. Aceasta este o boală a sistemului imun caracterizată prin prezenţa în sânge a unei proteine anormale. Când se utilizează medicamente precum Betaferonul (sindrom de permeabilitate capilară sistemică) pot apărea probleme ale vaselor mici de sânge (capilare). Acestea pot determina şoc hipovolemic (colaps) şi pot chiar să fie letale.

 

Dacă aţi avut depresie sau sunteţi deprimat sau aţi avut anterior idei suicidare. Medicul dumneavoastră vă va monitoriza atent pe parcursul tratamentului. Dacă depresia şi/sau ideile suicidare sunt severe, nu vi se va prescrie Betaferon (vezi, de asemenea, „Nu utilizaţi Betaferon”).

 

Dacă aţi avut vreodată convulsii sau dacă luaţi medicamente pentru tratamentul epilepsiei (antiepileptice) (vezi, de asemenea, „Utilizarea altor medicamente” şi 4. „Reacţii adverse posibile”), medicul dumneavoastră vă va monitoriza tratamentul cu atenţie.

 

Dacă aveţi probleme renale severe, medicul dumneavoastră poate monitoriza funcţia renală pe parcursul tratamentului.

► Spuneţi medicului dumneavoastră dacă vă aflaţi într-una dintre situaţiile de mai sus.

De asemenea, în timp ce utilizaţi Betaferon medicul dumneavoastră trebuie săştie următoarele:

 

Dacă aveţi simptome cum sunt mâncărimi pe toată suprafaţa corpului, umflarea feţei şi/sau a limbii sau scurtarea bruscă a respiraţiei. Acestea pot fi simptome ale unei reacţii alergice severe (hipersensibilitate) care pot pune viaţa în pericol.

 

Dacă vă simţiţi mult mai trist(ă) sau fără speranţă decât înaintea tratamentului cu Betaferon sau dacă apar idei suicidare. Dacă deveniţi deprimat(ă) pe parcursul administrării Betaferon, este posibil să aveţi nevoie de tratament special, iar medicul dumneavoastră vă va monitoriza cu atenţie şi poate lua în considerare chiar oprirea tratamentului. Dacă aveţi depresie severăşi/sau idei suicidare, nu veţi fi tratat(ă) cu Betaferon (vezi, de asemenea, „Nu utilizaţi Betaferon”).

Dacă observaţi orice învineţire neobişnuită, sângerare excesivă după leziuni sau dacă vi se pare că apar multe infecţii. Acestea pot fi simptome de scădere a numărului de celule sanguine sau a numărului de trombocite în sânge (celule care contribuie la coagularea sângelui). Este posibil să fie necesară o monitorizare suplimentară din partea medicului dumneavoastră.

Dacă aveţi scăderea poftei de mâncare, oboseală, senzaţie de rău (greaţă), vărsături repetate, în special dacă observaţi mâncărime extinsă, îngălbenirea pielii sau a albului ochilor, sau învineţire rapidă. Aceste simptome pot sugera probleme cu ficatul. În timpul studiilor clinice, la pacienţii trataţi cu Betaferon au apărut modificări ale valorilor funcţiei hepatice. Ca în cazul altor interferoni beta, la pacienţii cărora li s-a administrat Betaferon s-au raportat rar leziuni hepatice severe, inclusiv cazuri de insuficienţă hepatică. Cele mai grave cazuri s-au raportat la pacienţii care luau alte medicamente sau care sufereau de boli care pot afecta ficatul (cum sunt excesul de alcool, infecţii severe).

dacă aveţi simptome cum sunt bătăi neregulate ale inimii, umflături ale gleznelor sau picioarelor sau scurtarea respiraţiei. Acestea pot sugera o boală a muşchiului cardiac (cardiomiopatie) care a fost raportată rar la pacienţii care utilizează Betaferon.

Dacă aveţi dureri de burtă care radiază înspre spate şi/sau vă simţiţi rău sau aveţi febră. Aceasta poate sugera o inflamaţie a pancreasului (pancreatită), care a fost raportată la utilizarea Betaferonului. Aceasta este asociată frecvent cu creşterea concentraţiei anumitor grăsimi în sânge (trigliceride).

► Opriţi utilizarea Betaferon şi spuneţi imediat medicului dumneavoastră dacă aveţi vreunul din aceste simptome.

Alte aspecte de luat în considerare la utilizarea Betaferon:

Vor fi necesare analize de sânge pentru a măsura numărul celulelor sanguine, parametrii chimici sanguini şi enzimele hepatice. Acestea vor fi efectuate înainte de începerea utilizării Betaferon, în mod regulat după ce s-a început tratamentul cu Betaferon şi periodic în timpul acestuia, chiar dacă nu aveţi simptome deosebite. Aceste analize de sânge se vor efectua suplimentar faţă de cele efectuate în mod normal pentru monitorizarea SM.

Dacă aveţi o boală de inimă, simptomele de sindrom pseudogripal care apar adesea la iniţierea tratamentului, se pot dovedi neplăcute pentru dumneavoastră. Betaferon trebuie utilizat cu precauţie, iar medicul dumneavoastră vă va monitoriza pentru a depista înrăutăţirea bolii cardiace, în special la începutul tratamentului. Betaferon nu afectează inima în mod direct.

Vi se va efectua o verificare a funcţiei glandei tiroide, în mod periodic sau de câte ori se consideră necesar de către medicul dumneavoastră din alte motive.

Betaferon conţine albumină umanăşi, prin urmare, există riscul potenţial de transmitere a unor boli virale. Riscul de transmitere a bolii Creutzfeld-Jacob (BCJ) nu poate fi exclus.

Pe parcursul tratamentului cu Betaferon, organismul dumneavoastră poate produce substanţe numite anticorpi neutralizanţi, care pot interacţiona cu Betaferon (activitate de neutralizare). Nu este clar încă dacă aceşti anticorpi neutralizanţi reduc eficacitatea tratamentului. Anticorpii neutralizanţi nu apar la toţi pacienţii. În prezent nu este posibil să se prevadă care pacienţi aparţin acestei categorii.

Reacţii la nivelul locului de injectare:

Pe durata tratamentului cu Betaferon este posibil să aveţi reacţii la nivelul locului de injectare.

Simptomele includ: înroşire, umflătură, modificări de culoare ale pielii, inflamaţie, durere şi hipersensibilitate. Leziuni ale pielii şi distrugeri tisulare în jurul locului de injectare (necroză) au fost raportate mai puţin frecvent. De obicei, frecvenţa de apariţie a reacţiilor adverse la nivelul locului de administrare scade cu timpul.

Leziunile pielii şi distrugerile tisulare la locul injectării pot duce la formarea de cicatrici. Dacă această reacţie este severă, poate fi necesar ca medicul să efectueze îndepărtarea corpilor străini şi a ţesutului mort (debridare) şi mai puţin frecvent, poate fi necesară grefa cutanată, iar vindecarea poate dura până la 6 luni.

Pentru a reduce riscul de reacţii la nivelul locului de injectare, trebuie să:

─ utilizaţi o tehnică sterilă (aseptică) de efectuare a injecţiei ─ schimbaţi locurile de injectare la fiecare administrare (vezi Anexa „Procedura pentru autoadministrare”).

Incidenţa reacţiilor la nivelul locului de injectare poate fi redusă prin utilizarea unui dispozitiv auto-injector. Medicul dumneavoastră vă poate spune mai multe despre acest lucru.

Dacă aveţi leziuni la nivelul pielii, care pot fi asociate cu edem sau scurgeri de lichid la nivelul locului de administrare, trebuie să:

Opriţi injecţiile cu Betaferon şi discutaţi cu medicul dumneavoastră

Dacă aveţi numai un loc de injectare inflamat (leziune) iar deteriorarea tisulară (necroza) nu este prea extinsă, puteţi continua utilizarea Betaferon.

Dacă aveţi mai mult de un loc de injectare inflamat (leziuni multiple) trebuie să opriţi utilizarea Betaferon până la vindecarea pielii.

Medicul dumneavoastră va verifica periodic modul în care vă administraţi injecţia, mai ales în cazul apariţiei reacţiilor la nivelul locului de injectare.

Utilizarea altor medicamente:

Vă rugăm să spuneţi medicului dumneavoastră sau farmacistului dacă luaţi sau aţi luat recent orice alte medicamente, inclusiv dintre cele obţinute fără prescripţie medicală.

Nu s-au efectuat studii specifice privind interacţiunile, pentru a se determina dacă Betaferon influenţează alte medicamente sau Betaferon este influenţat de acestea.

Nu se recomandă utilizarea Betaferon-ului împreună cu alte medicamente care modifică răspunsul sistemului imun, cu excepţia medicamentelor antiinflamatoare numite corticosteroizi sau a hormonului adrenocorticosuprarenalian (ACTH).

Betaferon trebuie utilizat cu precauţie când se administrează concomitent cu:

 

medicamente care au nevoie de un anumit sistem enzimatic hepatic (cunoscut sub numele de sistemul citocromului P450) pentru eliminarea din organism, de exemplu medicamentele utilizate pentru tratamentul epilepsiei (cum este fenitoina)  

medicamente care influenţează producerea celulelor sanguine.

Utilizarea Betaferon cu alimente şi băuturi:

Betaferon se injectează sub piele, astfel încât este de aşteptat ca alimentele şi băuturile să nu aibă niciun efect asupra Betaferon.

Copii şi adolescenţi:

Nu s-au efectuat studii clinice specifice la copii şi adolescenţi.
Cu toate acestea, există unele date disponibile privind adolescenţii cu vârste între 12 şi 16 ani. Aceste date sugerează că la aceste vârste, profilul de siguranţă privind utilizarea Betaferon 8,0 milioane UI, sub piele (subcutanat), o dată la două zile, este acelaşi cu cel al adulţilor. Betaferon nu trebuie utilizat la copii cu vârste mai mici de 12 ani, deoarece nu există informaţii disponibile privind această grupăde vârstă.

Sarcina:

Dacăştiţi că puteţi rămâne gravidă, utilizaţi măsuri contraceptive pe durata tratamentului cu Betaferon:

dacă sunteţi gravidă sau credeţi că aţi putea fi gravidă, adresaţi-vă medicului dumneavoastră. Tratamentul cu Betaferon nu trebuie început dacă sunteţi gravidă (vezi, de asemenea, „Nu utilizaţi Betaferon”).

dacă doriţi să rămâneţi gravidă, discutaţi înainte cu medicul dumneavoastră despre acest lucru.

dacă rămâneţi gravidă în timpul tratamentului cu Betaferon, opriţi tratamentul şi adresaţi-vă imediat medicului dumneavoastră. Medicul va decide împreună cu dumneavoastră, dacă veţi continua sau nu tratamentul cu Betaferon.

Adresaţi-vă medicului dumneavoastră sau farmacistului pentru recomandări înainte de a lua orice medicament.

Alăptarea:

Nu se ştie dacă interferonul beta-1b se elimină în laptele matern la om. Cu toate acestea, deoarece teoretic este posibil să apară reacţii adverse grave la copiii alăptaţi de către mame care utilizează Betaferon.

► Discutaţi mai întâi cu medicul dumneavoastră pentru a decide dacă veţi opri alăptarea sau utilizarea de Betaferon.

Adresaţi-vă medicului dumneavoastră sau farmacistului pentru recomandări înainte de a lua orice medicament.

Conducerea vehiculelor sau folosirea utilajelor:

Betaferon poate provoca reacţii adverse la nivelul sistemului nervos central (vezi pct 4. „Reacţii adverse posibile”). Dacă sunteţi deosebit de sensibil(ă), acestea pot influenţa capacitatea dumneavoastră de a conduce vehicule sau de a folosi utilaje.

Informaţii importante privind unele componente ale Betaferon:

Componentele inactive din Betaferon includ cantităţi mici de manitol, un zahăr natural şi albumină umană, o proteină. Dacăştiţi că sunteţi alergic (hipersensibil) la oricare dintre componente sau dacă deveniţi alergic, nu trebuie să utilizaţi Betaferon.

3. CUM SĂ UTILIZAŢI BETAFERON

Tratamentul cu Betaferon trebuie iniţiat sub supravegherea unui medic cu experienţă în tratamentul sclerozei multiple.

Utilizaţi întotdeauna Betaferon exact aşa cum v-a spus medicul dumneavoastră. Trebuie să discutaţi cu medicul dumneavoastră sau cu farmacistul dacă nu sunteţi sigur.

Doza

Doza uzuală este de:

O dată la două zile (o dată la fiecare a doua zi), 1,0 ml din soluţia de Betaferon preparată (vezi anexa), trebuie injectată sub piele (subcutanat). Această doză este echivalentă cu 250 micrograme (8 milioane UI) de Interferon beta-1b.

În general, tratamentul trebuie început cu o doză mică de 0,25 ml (62,5 micrograme). Doza dumneavoastră va fi apoi crescută treptat până la o doză totală de 1,0 ml (250 micrograme). Doza trebuie crescută la fiecare a patra injecţie în patru etape (0,25 ml, 0,5 ml, 0,75 ml şi 1,0 ml). Medicul poate decide împreună cu dumneavoastră intervalele de timp pentru creşterea dozei, în funcţie de reacţiile adverse pe care le puteţi prezenta la începerea tratamentului.

Prepararea injecţiei:

Înainte de injectare, soluţia injectabilă de Betaferon trebuie preparată dintr-un flacon de Betaferon pulbere şi 1,2 ml de lichid din seringa preumplută cu solvent. Acest lucru va fi făcut fie de medicul dumneavoastră sau asistenta sa, fie de dumneavoastră după ce aţi fost bine instruit.

În anexa de la finalul prospectului sunt prezentate instrucţiuni detaliate pentru auto-administrarea subcutanată a Betaferon-ului. De asemenea, aceste instrucţiuni vă informează cum se prepară soluţia injectabilă de Betaferon.

Locul de injectare trebuie schimbat în mod regulat. Vezi “Aveţi grijă deosebită când utilizaţi Betaferon” şi respectaţi instrucţiunile de la “Schimbarea locurilor de injectare” din anexa de la finalul acestui prospect.

În prezent, nu se cunoaşte care trebuie să fie durata tratamentului cu Betaferon. Durata tratamentului va fi decisă de medic împreună cu dumneavoastră.

Dacă utilizaţi mai mult decât trebuie din Betaferon:

Administrarea unei doze de Betaferon mult mai mari decât cea recomandată pentru tratamentul sclerozei multiple nu a dus la situaţii care să pună viaţa în pericol.

► Spuneţi medicului dumneavoastră dacă vă injectaţi prea mult Betaferon sau vă faceţi injecţia prea frecvent.

Dacă uitaţi să utilizaţi Betaferon:

Dacă uitaţi să vă faceţi injecţia la momentul potrivit, trebuie să o faceţi imediat ce vă amintiţi şi apoi să continuaţi cu următoarea injecţie, după 48 de ore.

Nu injectaţi o doză dublă pentru a compensa doza uitată.

Dacă încetaţi să utilizaţi Betaferon:

Dacă opriţi sau doriţi să opriţi tratamentul, trebuie să discutaţi despre acest lucru cu medicul dumneavoastră. Nu se cunoaşte dacă oprirea tratamentului cu Betaferon determină simptome acute de sevraj.

► Dacă aveţi orice întrebări suplimentare cu privire la acest produs, adresaţi-vă medicului dumneavoastră sau farmacistului.

4. REACŢII ADVERSE POSIBILE

Ca toate medicamentele, Betaferon poate provoca reacţii adverse, cu toate că nu apar la toate persoanele.

La începutul tratamentului, reacţiile adverse sunt frecvente, dar în general diminuă cu continuarea tratamentului.

Cele mai frecvente reacţii adverse sunt: f Simptomele pseudogripale cum sunt febră, frisoane, dureri articulare, stare de rău, transpiraţii, cefalee sau dureri musculare. Aceste simptome pot fi reduse dacă luaţi paracetamol sau medicamente antiinflamatoare nesteroidiene, cum este ibuprofen.

f Reacţiile de la nivelul locului de injectare. Simptomele pot fi roşeaţă, umflare, modificări ale culorii pielii, inflamaţie, durere, hipersensibilitate, necroză. Pentru mai multe informaţii şi ce puteţi face dacă aveţi reacţii la nivelul locului de injectare, vezi pct. 2 „Aveţi grijă deosebită”. Incidenţa reacţiilor la nivelul locului de injectare poate fi redusă prin utilizarea unui auto-injector. Pentru informaţii suplimentare vă rugăm să vă adresaţi medicului dumneavoastră.

Pentru a reduce reacţiile adverse la începutul tratamentului, medicul dumneavoastră trebuie să înceapă cu o doză mică de Betaferon, pe care să o crească treptat (vezi pct. 3 „Cum să utilizaţi Betaferon”).

De asemenea, Betaferon poate provoca reacţii adverse grave. Dacă vreuna dintre reacţiile adverse devine gravă sau dacă observaţi orice reacţie adversă nemenţionată în acest prospect, vă rugăm să-i spuneţi medicului dumneavoastră sau farmacistului.

► Adresaţi-vă imediat medicului şi opriţi utilizarea Betaferon-ului:

-dacă aveţi simptome cum sunt mâncărime pe întreaga suprafaţă a corpului, umflarea feţei şi/sau a limbii sau scurtarea bruscă a respiraţiei.

-dacă vă simţiţi mult mai trist(ă) sau fără speranţă decât înaintea tratamentului cu Betaferon sau dacă apar idei suicidare.

-dacă observaţi orice învineţire neobişnuită, sângerare excesivă după leziuni sau dacă vi se pare că apar multe infecţii.

- dacă aveţi scăderea poftei de mâncare, oboseală, senzaţie de rău (greaţă), vărsături repetate, în special dacă observaţi mâncărime extinsă, îngălbenirea pielii sau a albului ochilor, sau învineţire rapidă.

-dacă aveţi simptome cum sunt bătăi neregulate ale inimii, umflături ale gleznelor sau picioarelor sau scurtarea respiraţiei.

- dacă aveţi dureri de burtă care radiază înspre spate şi/sau vă simţiţi rău sau aveţi febră.

Următoarea enumerare a reacţiilor adverse se bazează pe raportări din studiile clinice cu Betaferon (tabelul 1) şi pe reacţiile adverse raportate ale medicamentului comercializat (tabelul 2).

Tabelul 1: (reacţii adverse care au apărut foarte frecvent în studiile clinice cu Betaferon (la un procent ≥10% dintre cazuri) şi la un procent mai mare decât în lotul cu placebo. De asemenea, Tabelul include reacţii adverse care au apărut la mai puţin de 10% din cazuri, dar care au fost asociate în mod semnificativ cu tratamentul)

- infecţie, abces

-scăderea numărului de celule albe din sânge, ganglioni limfatici măriţi

 

-scăderea zahărului în sânge (glicemiei)

- depresie, anxietate

- dureri de cap, ameţeli, insomnie, migrenă, amorţeli sau furnicături (parestezii)

- conjunctivită, tulburări de vedere

- durere la nivelul urechii

- bătăi rapide, neregulate sau pulsaţii ale inimii (palpitaţii)

- roşeaţăşi/sau înroşirea tranzitorie a feţei datorită dilatării vaselor de sânge, creşterea presiunii arteriale

- secreţii nazale, tuse, răguşeală datorate unor infecţii ale tractului respirator superior, sinuzită, intensificarea tusei, scurtarea respiraţiei

- diaree, constipaţie, greaţă, vărsături, dureri abdominale

- creşteri ale concentraţiilor plasmatice ale enzimelor hepatice (vor apare la analize de sânge)

- afectări ale pielii, erupţii pe piele

- rigiditate musculară (hipertonie), dureri musculare (mialgie), slăbiciune musculară (miastenie), dureri de spate, dureri la nivelul extremităţilor, cum sunt degetele de la mâini şi de la picioare

- reţinerea urinei (retenţie urinară), proteine în urină (vor apare la analize de sânge), urinare frecventă, incontinenţă urinară, senzaţie imperioasă de urinare

- cicluri menstruale (menstruaţii) dureroase, tulburări menstruale, sângerări uterine abundente în special între menstruaţii, impotenţă sexuală

- reacţii la nivelul locului de administrare (inclusiv roşeaţă, edem, modificări de culoare, inflamaţie, durere, reacţii alergice (hipersensibilitate), vezi “Aveţi grijă deosebită când utilizaţi Betaferon”), leziuni ale pielii şi distrugeri tisulare (necroză) la locul injectării (vezi “Aveţi grijă deosebită când utilizaţi Betaferon”), simptome pseudogripale, febră, durere, dureri toracice, acumulare de lichid la nivelul braţului, piciorului sau feţei, lipsa sau scăderea forţei fizice, frisoane, transpiraţii, stare de rău.

Tabelul 2: reacţii adverse raportate în perioada după punerea pe piaţă a medicamentului (din raportări spontane):

► Reacţii adverse foarte frecvente (este probabil ca mai mult de 1 din 10 pacienţi să prezinte aceste reacţii):

- simptome pseudogripale*,

- frisoane*,

- febră*,

- reacţii la nivelul locului de injectare*,

- inflamaţie la nivelul locului de injectare*,

- durere la nivelul locului de injectare*. (*frecvenţe din studiile clinice)

► Reacţii adverse frecvente (este probabil ca între 1 şi 10 pacienţi din 100 să prezinte aceste reacţii):

- leziuni ale pielii şi distrugeri tisulare (necroză) la locul injectării* (*frecvenţe din studiile clinice)

► Reacţii adverse mai puţin frecvente (este probabil ca între 1 şi 10 pacienţi din 1000 să prezinte aceste reacţii):

- numărul de celule albe şi roşii din sânge poate scădea, numărul de trombocite (care ajută la coagularea sângelui) poate scădea

- depresie,

- creşterea presiunii arteriale,

- greaţă,

- vărsături,

- modificări ale testelor hepatice (creşterea concentraţiilor plasmatice ale enzimelor pe care le produce ficatul)

- zone de piele sau mucoase umflate şi care prezintă de obicei mâncărime (urticarie),

- erupţii pe piele,

- mâncărime (prurit),

- căderea părului,

- dureri musculare,

- rigiditate musculară.

► Reacţii adverse rare (este probabil ca între 1 şi 10 pacienţi din 10000 să prezinte aceste reacţii):

- umflarea ganglionilor limfatici,

- reacţii alergice grave (hipersensibilitate),

- glanda tiroidă nu funcţionează corect (produce prea mult sau prea puţin hormon),

- pot apare creşteri ale concentraţiilor anumitor grăsimi în sânge (trigliceride), vezi “Aveţi grijă deosebită când utilizaţi Betaferon” (vor apare la analizele de sânge),

- scăderea intensă a poftei de mâncare, ceea ce duce la scădere în greutate (anorexie),

- confuzie,

- anxietate,

- modificări ale stării de dispoziţie,

- tentative de suicid,

- convulsii,

- afectarea muşchiului cardiac (cardiomiopatie),

 

-bătăi mai rapide ale inimii,

 

-bătăi rapide neregulate, sau pulsaţii ale inimii (palpitaţii),

 

-scurtarea bruscă a respiraţiei (bronhospasm),

 

-scurtarea respiraţiei (dispnee),

- pancreatită, vezi “Aveţi grijă deosebită când utilizaţi Betaferon”,

- pot apare creşteri ale concentraţiilor unei enzime hepatice specifice (gama GT) şi ale unui pigment galben roşcat (bilirubina), care este produs de către ficat (aceasta va apare la testele de sânge),

- hepatită,

- modificări ale culorii pielii,

- tulburări menstruale,

- dureri toracice,

- stare de rău,

-transpiraţii,

-scădere în greutate.

5. Cum se păstrează Betaferon

A nu se păstra la temperaturi peste 25°C. A nu se congela.
Nu utilizaţi după data de expirare înscrisă pe cutie.
După prepararea soluţiei, trebuie să o utilizaţi imediat. Cu toate acestea, dacă nu puteţi face acest lucru, soluţia va fi stabilă timp de 3 ore dacă este păstrată la temperaturi de 2-8 °C (în frigider).
A nu se lăsa la îndemâna şi vederea copiilor.
Nu utilizaţi Betaferon dacă observaţi că acesta conţine particule sau prezintă modificări de culoare.
Medicamentele nu trebuie aruncate pe calea apei menajere sau a reziduurilor menajere. Întrebaţi

farmacistul cum să eliminaţi medicamentele care nu vă mai sunt necesare. Aceste măsuri vor ajuta la protejarea mediului.

6. INFORMAŢII SUPLIMENTARE Ce conţine Betaferon: Substanţa activă este interferon beta-1b; după reconstituire, un mililitru de soluţie conţine 250 micrograme interferon beta-1b

Celelalte componente sunt

în pulbere: manitol şi albumină umană, ─ în solvent (soluţie de clorură de sodiu 5,4 mg/ml (0,54 % m/v)): clorură de sodiu, apă pentru preparate injectabile.

Pulberea de Betaferon este ambalată într-un flacon de 3 mililitri; un flacon cu pulbere conţine 300 micrograme (9,6 milioane UI) de interferon beta-1b. După reconstituire, fiecare mililitru de soluţie conţine 250 micrograme (8 milioane UI) de interferon beta-1b.

Solventul pentru Betaferon este ambalat într-o seringă preumplută a 1,2 ml şi conţine 1,2 ml soluţie de clorură de sodiu 5,4 mg/ml (0,54 % (m/v)).

Cum arată Betaferon şi conţinutul ambalajului:

Betaferon este o pulbere sterilă de culoare alb-gălbui, pentru soluţie injectabilă.
Betaferon este disponibil în ambalaje care conţin:
5 flacoane cu interferon beta-1b şi 5 seringi preumplute cu solvent (soluţie de clorură de sodiu) sau

15 flacoane cu nterferon beta-1b şi 15 seringi preumplute cu solvent (soluţie de clorură de sodiu).

Deţinătorul autorizaţiei de punere pe piaţă şi producătorul:

Bayer Schering Pharma AG, D-13342 Berlin, Germania Pentru orice informaţii despre acest medicament, vă rugăm să contactaţi reprezentanţii locali ai deţinătorului autorizaţiei de punere pe piaţă. Lista reprezentanţilor locali se află la sfârşitul acestui prospect/broşurii.

 

België/Belgique/Belgien

Bayer SA-NV

Tel. +32-(0)2-535 63 11

България

Байер България ЕООД

тел. +359-(0)2-81 401 01

Česká republika

Bayer s.r.o.

Tel: +420-2-71 730 661

Danmark

Bayer A/S

Tel.+45-45 235 000

Deutschland

Bayer Vital GmbH

Tel. +49-(0)214-30 513 48

Eesti

Bayer OÜ

Tel. +372-655 85 65

Ελλάδα

Bayer Ελλάς ΑΒΕΕ

Τηλ. +30-210-618 75 00

España.

Química Farmacéutica Bayer S.L.

Tel. +34-93-495 65 00

France

Bayer Santé

Tel. +33-(0)3-28 16 34 00

Ireland

Bayer Limited

Tel. +353-(0)1-2999 313

Ísland

Icepharma

Tel: +354-540 8000

Italia

Bayer S.p.A.

Tel. +39-02-3978 1

Κύπρος

NOVAGEM Limited

Τηλ: +357-22-747 747

Latvija

SIA Bayer

Tel.: +371-67 84 55 63

Lietuva

UAB Bayer

Tel.: +370-5-233 68 68

Luxembourg/Luxemburg

see België/Belgique/Belgien : Bayer SA-NV

Tél/Tel. +32-(0)2-535 63 11

Magyarország

Bayer Hungária KFT

Tel. +36-1-487 4100

Malta

Alfred Gera & Sons Ltd

Tel. +356-21 44 62 05

Nederland

Bayer B.V., Bayer Schering Pharma

Tel. +31-(0)297-28 06 66

Norge

Bayer AS

Tlf: +47-24 11 18 00

Österreich

Bayer Austria Ges.m.b.H.

Tel. +43-(0)1-711 460

Polska

Bayer Sp. z o.o.

Tel. +48-22-572 35 00

Portugal

Bayer Portugal S.A.

Tel. +351-21-416 42 00

România

SC Bayer SRL

Tel.: +40-(0)21-528 59 00

Slovenija

Bayer d.o.o.

Tel. +386-(0)1-58 14 400

Slovenská republika

Bayer, spol. s r.o.

Tel. +421-(0)2-59 21 31 11

Suomi/Finland

Bayer Oy, Bayer Schering Pharma

Puh./Tel.: +358-(0)20-78521

Sverige

Bayer AB

Tel. +46-(0)8-580 223 00

United Kingdom

Bayer plc

Tel.: +44-(0)1635-56 30 00

 

Acest prospect a fost aprobat în

Anexă: PROCEDURA DE AUTO-ADMINISTRARE

Următoarele instrucţiuni urmăresc să vă explice cum se prepară Betaferon pentru administrare şi cum să vă injectaţi singur Betaferon. Vă rugăm să citiţi instrucţiunile cu atenţie şi să respectaţi fiecare etapă. Medicul dumneavoastră sau asistenta medicală vă vor ajuta să învăţaţi procesul de autoadministrare. Nu încercaţi să vă injectaţi singur medicamentul până când nu sunteţi sigur că înţelegeţi cum se prepară soluţia injectabilăşi cum să vă administraţi singur injecţia.

PARTEA I: INSTRUCŢIUNI PAS CU PAS

Instrucţiunile cuprind următoarele etape principale:

A) Indicaţii generale B) Pregătindu-vă pentru injecţie C) Procesul de reconstituire a soluţiei, pas cu pas D) Pregătirea injecţiei E) Administrarea injecţiei F) Scurtă trecere în revistă a procesului

A) Indicaţii generale

• Începeţi în mod corect!

Veţi descoperi că în decurs de câteva săptămâni, tratamentul dumneavoastră va deveni o componentă firească a rutinei de zi cu zi. Pentru că sunteţi la început, vă pot fi utile următoarele sfaturi:

- Stabiliţi un spaţiu permanent de păstrare, într-un loc convenabil care să nu fie la îndemâna copiilor, astfel încât Betaferon-ul dumneavoastrăşi celelalte materiale consumabile să fie uşor de găsit.

- Pentru detalii privind condiţiile de păstrare, vezi secţiunea 5 din prospect, „Cum se păstrează Betaferon”.

- Încercaţi să vă faceţi injecţia în acelaşi moment al zilei. Astfel vă va fi mai uşor să vă amintiţi şi să vă programaţi un interval de timp în care să nu fiţi întrerupt.

- Pentru mai multe detalii despre cum să utilizaţi Betaferon, vă rugăm să citiţi pct. 3 din prospect: „Cum să utilizaţi Betaferon”.

- Pregătiţi fiecare doză numai în momentul în care sunteţi gata pentru injecţie. După realizarea amestecului de Betaferon, trebuie să vă administraţi imediat injecţia (dacă Betaferon nu este utilizat imediat, vezi pct. 5 “Cum se păstrează Betaferon”.)

• Sfaturi importante de ţinut minte

- Fiţi consecvent – utilizaţi Betaferon aşa cum este descris la pct. 3 din prospect “Cum să utilizaţi Betaferon”. Întotdeauna, verificaţi de două ori doza.

- Nu lăsaţi seringile şi cutia pentru eliminarea seringilor la îndemâna copiilor; dacă este posibil, ţineţi aceste produse încuiate.

- Seringile sau acele nu trebuie niciodată refolosite.

- Utilizaţi întotdeauna o tehnică de lucru sterilă (aseptică), cum este cea descrisă aici.

- Întotdeauna aruncaţi seringile utilizate, numai în cutia special destinată pentru reziduuri.

B) Pregătindu-vă pentru injecţie

• Alegerea unui loc de injecţie

Înainte de a vă pregăti pentru injecţie, trebuie să decideţi locul unde urmează să vă injectaţi. Betaferon trebuie injectat în stratul de ţesut gras dintre piele şi muşchi (adică subcutanat, la aproximativ 8 până la 12 mm sub piele). Cele mai bune zone pentru injecţie sunt cele laxe şi moi, la distanţă de articulaţii, nervi, oase, de exemplu abdomenul, braţul, coapsa şi fesele.

Important: Nu utilizaţi nicio zonă în care simţiţi noduri, umflături, noduli tari, durere sau nicio zonă decolorată, crestată, în care pielea arată ca o crustă sau în care este lezată. Discutaţi cu medicul dumneavoastră sau cu personalul medical despre acestea sau despre orice alte stări neobişnuite pe care le descoperiţi.

Trebuie să schimbaţi locul de administrare la fiecare injecţie. Dacă există unele zone care vi se par greu accesibile, veţi avea probabil nevoie de un membru al familiei sau de un prieten care să vă ajute cu aceste injecţii. Urmaţi succesiunea descrisă în graficul de la finalul anexei (vezi II, „Schimbarea locurilor de injectare”) şi veţi reveni la zona primei injecţii după 8 injecţii (16 zile). În acest mod, fiecare zonă are posibilitatea de a se vindeca complet înaintea unei noi injecţii.

Vă rugăm să consultaţi graficul de schimbare a locului injecţiei, prezentat la sfârşitul acestei anexe, pentru a învăţa cum să alegeţi locul injecţiei. De asemenea, este inclus un model de fişă de înregistrare a medicaţiei. Acesta are scopul de a vă oferi o idee privind modul în care puteţi ţine o evidenţă a locurilor de injecţie, respectiv a datelor.

• Medicaţie

Veţi avea nevoie de:

1 flacon de Betaferon (cu pulbere pentru soluţie injectabilă)

1 seringă preumplută cu solvent pentru Betaferon (soluţie de clorură de sodiu (0,54% (m/v))

Ac de calibrul 21

Ac de calibrul 30

• Tampoane cu alcool medicinal În plus, veţi avea nevoie de o cutie specială pentru eliminarea seringilor şi acelor folosite. Pentru dezinfecţia pielii folosiţi un dezinfectant corespunzător.

C) Procesul de reconstituire a soluţiei, pas cu pas

1 - Spălaţi-vă bine mâinile cu apăşi săpun înainte de a începe acest proces.

2 - Deschideţi flaconul de Betaferon şi puneţi-l pe masă. Este mai bine să utilizaţi degetul mare al mâinii, nu utilizaţi unghia pentru că se poate rupe.

3 - Curăţaţi dopul flaconului cu un tampon cu alcool medicinal, mişcând tamponul numai într-o singură direcţie. Lăsaţi tamponul pe dopul flaconului.

4 – Scoateţi seringa preumplută cu solvent din ambalajul acesteia. Îndepărtaţi capacul fără filet din vârful seringii preumplute, prin răsucire. Aveţi grijă să nu atingeţi vârful expus al seringii. Nu împingeţi tija pistonului.

5 -Scoateţi acul de calibru 21 din ambalajul său şi montaţi-l ferm pe capătul (vârful) seringii.

Desfaceţi capacul acului. Nu atingeţi acul.

6. - Introduceţi încet acul seringii (care conţine 1,2 ml de lichid) în dopul flaconului, până la capăt, ţinând flaconul de Betaferon pe o suprafaţă stabilă.

7 – Împingeţi uşor tija pistonului, direcţionând acul spre partea laterală a flaconului pentru a permite lichidului să curgă în flacon.

Injectarea solventului direct în pulbere produce spumă în exces.

Transferaţi tot solventul în flacon. Eliberaţi tija pistonului.

8 – După ce aţi injectat tot solventul în flaconul de Betaferon, ţineţi flaconul între degetul mare, arătător şi degetul mijlociu, în timp ce acul şi seringa sunt susţinute de mâna dumneavoastră, şi învârtiţi uşor flaconul pentru a dizolva complet pulberea de Betaferon.

Nu agitaţi flaconul.

9 - Examinaţi soluţia cu atenţie. Aceasta trebuie să fie clarăşi să nu conţină particule. Dacă soluţia este decolorată sau conţine particule, aruncaţi-o şi începeţi de la capăt cu o nouă seringăşi un nou flacon din cutia dumneavoastră.

Dacă apare spumă - ceea ce se poate întâmpla în cazul în care flaconul este agitat şi răsucit prea puternic – lăsaţi flaconul în repaus până când spuma dispare.

D) Pregătirea injecţiei

10 – Pentru a aspira soluţia înapoi în seringă, întoarceţi montajul seringă-flacon cu acul în sus. Retrageţi puţin acul din flacon astfel încât vârful acului să rămână în punctul cel mai de jos al flaconului.

Ţineţi vârful acului în lichid şi trageţi uşor tija pistonului până la capăt, pentru a aspira soluţia în seringă.

11 – Eventualele bule de aer în exces se vor ridica la suprafaţa soluţiei. Eliminaţi orice bulă de aer lovind uşor seringa cu degetul şi împingând pistonul până la reperul de 1-ml, sau până la volumul prescris de medicul dumneavoastră.

Dacă intră în flacon prea multă soluţie împreună cu bulele de aer, împingeţi puţin pistonul înapoi, pentru a aspira soluţia din flacon înapoi în seringă. Faceţi acest lucru până când a ieşit tot aerul iar în seringă se află 1 ml de soluţie reconstituită.

12 – Scoateţi acul din seringă. Lăsaţi acul în flacon.
13 - Scoateţi acul de calibru 30 din ambalajul său şi montaţi-l ferm pe capătul (vârful) seringii.
14 - Aruncaţi flaconul şi cantitatea de soluţie neutilizată, în cutia pentru reziduuri.
15 – Acum sunteţi pregătit pentru injecţie.

Dacă, din anumite motive, nu puteţi să vă injectaţi imediat Betaferon, puteţi păstra în frigider soluţia reconstituită, în seringă, pentru cel mult 3 ore înaintea utilizării. Asiguraţi-vă că, în timpul în care seringa este în frigider, capacul acului este fixat în mod adecvat. Nu congelaţi soluţia şi nu lăsaţi sătreacă mai mult de 3 ore fără să o injectaţi. Dacă au trecut mai mult de 3 ore, aruncaţi medicamentul şi pregătiţi o nouă injecţie. Înainte de a vă injecta soluţia, încălziţi-o uşor în mâini, pentru a evita durerea.

E) Administrarea injecţiei

1 - Alegeţi o zonă pentru injectare (vezi indicaţiile de la început şi diagramele de la sfârşitul acestei anexe) şi notaţi-o în fişa de înregistrare a medicaţiei dumneavoastră.

2 - Utilizaţi un tampon cu alcool pentru curăţarea locului de injectare; lăsaţi pielea să se usuce. Aruncaţi tamponul.Pentru dezinfecţia pielii folosiţi un dezinfectant corespunzător.

3 - Îndepărtaţi capacul acului prin tragere, nu prin răsucire.

4 - Strângeţi uşor pielea în jurul zonei de injectare dezinfectate (pentru a o ridica puţin).

5 -Ţinând seringa precum un creion sau o săgeată de aruncat la ţintă, introduceţi acul direct în piele, la un unghi de 90º, cu o mişcare rapidăşi fermă.

6 - Injectaţi medicamentul printr-o apăsare lentă, continuă, a pistonului. (Apăsaţi pistonul până la capăt până când se goleşte seringa.)

7 - Aruncaţi seringa în cutia pentru reziduuri.

F) Scurtă trecere în revistă a procesului

Scoateţi componentele necesare (1 flacon, 1 seringă preumplută, 2 tampoane cu alcool, ac de calibru 21, ac de calibru 30)

Scoateţi capacul flaconului şi curăţaţi dopul de cauciuc cu un tampon cu alcool.

Desfaceţi acul de calibru 21 şi fixaţi-l în seringa al cărui capac fără filet l-aţi îndepărtat mai devreme.

Transferaţi solventul din seringă în flacon, împingând pistonul până la capăt

Întoarceţi invers montajul seringă-flacon, apoi retrageţi pistonul pentru a aspira medicamentul dizolvat.

Scoateţi acul din seringă, lăsându-l ataşat la flacon şi aruncaţi-le.

Desfaceţi acul de calibru 30 şi conectaţi-l la seringă.

Îndepărtaţi capacul acului chiar înainte de injecţie - acum sunteţi pregătit pentru injectare.

NOTĂ: Injecţia trebuie administrată imediat după amestecare (dacă injecţia este amânată, puneţi soluţia în frigider şi injectaţi-o în cel mult 3 ore). A nu se congela.

PARTEA II: SCHIMBAREA LOCURILOR DE INJECTARE

Trebuie să alegeţi un loc nou pentru fiecare injecţie, pentru a oferi zonei respective timpul necesar pentru vindecare şi pentru a preveni infectarea. În prima parte a acestei anexe vă sunt oferite indicaţii privind zonele pe care le puteţi alege. Este o idee bună săştiţi unde va fi făcută injecţia înainte de a vă pregăti seringa. Schema prezentată în diagramă vă va ajuta să schimbaţi corespunzător locurile. De exemplu, dacă vă administraţi prima injecţie în partea dreaptă a abdomenului, alegeţi partea stângă pentru cea de-a doua injecţie, apoi mutaţi-vă pe coapsa dreaptă pentru a treia şi tot aşa conform diagramei, până când au fost utilizate toate zonele adecvate posibile. Notaţi-vă unde şi când v-aţi făcut ultima oară o injecţie. O alternativă este reprezentată de notarea locului de injectare pe carnetul de înregistrare a medicaţiei, ataşat.

Respectând această schemă, veţi reveni la prima zonă (de exemplu în partea dreaptă a abdomenului) după 8 injecţii (16 zile). Acesta este un ciclu de schimbare. În modelul nostru de schemă, fiecare zonă este din nou împărţită în şase locuri de injectare (ceea ce înseamnă că în total sunt cel mult 48 de locuri de injectare), stânga, dreapta, partea superioară, inferioarăşi mediană a fiecărei zone. Dacă reveniţi la o zonă după un ciclu de schimbare, alegeţi locul de injectare cel mai îndepărtat din cadrul zonei respective. Dacă o zonă devine dureroasă, discutaţi cu medicul dumneavoastră sau cu asistenta în legătură cu alegerea altor locuri pentru injectare.

Graficul de Schimbare

Pentru a vă ajuta în schimbarea adecvată a locurilor de injectare, vă recomandăm săţineţi o evidenţă a datelor şi locurilor de injectare. Puteţi folosi următorul grafic de schimbare.

Treceţi pe rând prin fiecare ciclu de schimbare. Fiecare ciclu va fi de 8 injecţii (16 zile), plecând de la zona 1 până la zona 8, pe rând. Urmărind această succesiune, fiecare zonă se va putea vindeca complet înainte de a se administra o nouă injecţie în acelaşi loc.

Ciclul de schimbare 1: Partea stângă superioară a fiecărei zone

Ciclul de schimbare 2: Partea dreaptă inferioară a fiecărei zone

Ciclul de schimbare 3: Partea stângă mediană a fiecărei zone

Ciclul de schimbare 4: Partea dreaptă superioară a fiecărei zone

Ciclul de schimbare 5: Partea stângă inferioară a fiecărei zone

Ciclul de schimbare 6: Partea dreaptă mediană a fiecărei zone

PARTEA III: BETAFERON Fişă de medicaţie

Instrucţiuni pentru păstrarea evidenţei locurilor şi datelor injecţiilor

Începeţi prima dumneavoastră injecţie

Alegeţi un loc de injectare. Dacă aţi utilizat deja Betaferon, începeţi cu zona care nu a fost folosită în timpul ultimului ciclu de schimbare, adică în ultimele 16 zile.
După efectuarea injecţiei, notaţi locul de injectare şi data în tabelul din fişa dumneavoastră de înregistrare a injecţiei (vezi modelul: „Evidenţa locurilor şi a datelor de injectare”).

 

PROSPECT: INFORMAŢII PENTRU UTILIZATOR

Betaferon 250 micrograme/ml, pulbere şi solvent pentru soluţie injectabilă

Interferon beta-1b

Citiţi cu atenţie şi în întregime acest prospect înainte de a începe să utilizaţi acest medicament.

-Păstraţi acest prospect. S-ar putea să fie necesar să-l recitiţi. -Dacă aveţi orice întrebări suplimentare, adresaţi-vă medicului dumneavoastră sau farmacistului. -Acest medicament a fost prescris pentru dumneavoastră. Nu trebuie să-l daţi altor persoane. Le poate face rău, chiar dacă au aceleaşi simptome cu ale dumneavoastră. -Dacă vreunul dintre reacţiile adverse devine gravă sau dacă observaţi orice reacţie adversă nemenţionată în acest prospect, vă rugăm să-i spuneţi medicului dumneavoastră sau farmacistului.

În acest prospect găsiţi:

Ce este Betaferon şi pentru ce se utilizează

Înainte să utilizaţi Betaferon

Cumsă utilizaţi Betaferon

Reacţii adverse posibile

Cum se păstrează Betaferon

Informaţii suplimentare Anexă - procedură pentru auto-administrare

1. CE ESTE BETAFERON ŞI PENTRU CE SE UTILIZEAZĂ

Ce este Betaferon

Betaferonul este un tip de medicament cunoscut drept interferon, utilizat pentru tratamentul sclerozei multiple. Interferonii sunt proteine produse de organism, care contribuie la combaterea atacurilor asupra sistemului imunitar, cum ar fi infecţiile virale.

Cum funcţionează Betaferon

Scleroza multiplă (SM) este o boală cu evoluţie îndelungată, care afectează sistemul nervos central (SNC), în special funcţionarea creierului şi a măduvei spinării. În SM, inflamaţia distruge teaca protectoare (numită mielină) din jurul nervilor SNC şi împiedică nervii să funcţioneze corespunzător.
Aceasta se numeşte demielinizare.
Cauza exactă a SM nu se cunoaşte. Se consideră că un răspuns anormal al sistemului imun joacă un rol important în procesul care determină lezarea SNC.

Lezarea SNC poate apărea în cadrul unui atac de SM (recurenţă). Poate provoca temporar incapacitate, cum sunt dificultăţile de deplasare. Simptomele pot dispărea complet sau parţial. S-a demonstrat că Interferonul beta-1b modifică răspunsul sistemului imun şi ajută astfel la reducerea activităţii bolii.

Cum contribuie Betaferon la combaterea bolii:

Un singur eveniment clinic care indică un risc crescut de dezvoltare a sclerozei multiple: s-a demonstrat că Betaferon întârzie progresia spre scleroza multiplă diagnosticată.

Scleroza multiplă recurent remisivă: Persoanele cu SM recurent remisivă prezintă atacuri ocazionale sau recurenţe în timpul cărora devin în mod evident mai severe. S-a demonstrat că Betaferon reduce numărul de atacuri şi le diminuează severitatea. Reduce numărul zilelor de internare în spital datorită bolii şi prelungeşte intervalul de timp fără recurenţe.

Scleroza multiplă secundar progresivă: În unele cazuri, persoanele cu SM recurent-remisivă constată că simptomele lor se înmulţesc şi progresează spre o altă formă de SM, numită SM secundar progresivă. În cazul acesteia, persoanele constată că starea lor se agravează din ce în ce mai mult, indiferent dacă prezintă sau nu recurenţe. Betaferon poate reduce numărul şi severitatea atacurilor şi poate încetini progresia incapacităţii.

Pentru ce se utilizează Betaferon:

Betaferon se utilizează la pacienţii

care prezintă pentru prima oară simptome care indică un risc crescut de dezvoltare a sclerozei multiple. Medicul dumneavoastră va exclude alte cauze care ar putea explica aceste simptome înainte ca dumneavoastră să primiţi tratamentul.

care suferă de scleroză multiplă recurent remisivă caracterizată prin cel puţin 2 recurenţe în ultimii doi ani.

care suferă de scleroză multiplă secundar progresivă cu boală activă, manifestată prin recurenţe.

2. ÎNAINTE SĂ UTILIZAŢI BETAFERON

Nu utilizaţi Betaferon:

 

dacă sunteţi însărcinată. Nu trebuie să începeţi tratamentul cu Betaferon (vezi “Sarcina”)

dacă sunteţi alergic (hipersensibil) la interferon beta, natural sau recombinant, albumină umană sau la oricare dintre celelalte componente ale Betaferon.  

dacă aveţi în prezent depresie severăşi/sau ideaţie suicidară (vezi “Aveţi grijă deosebită când utilizaţi Betaferon” şi “Reacţii adverse posibile”).

dacă aveţi o afecţiune severă a ficatului (vezi „Aveţi grijă deosebită”, „Utilizarea altor medicamente”şi 4. Reacţii adverse posibile).

► Spuneţi medicului dumneavoastră dacă vă aflaţi într-una dintre situaţiile de mai sus.

Aveţi grijă deosebită când utilizaţi Betaferon:

De asemenea, înainte de a vă administra Betaferon, medicul dumneavoastră trebuie săştie următoarele:

 

Dacă aveţi gamapatie monoclonală. Aceasta este o boală a sistemului imun caracterizată prin prezenţa în sânge a unei proteine anormale. Când se utilizează medicamente precum Betaferonul (sindrom de permeabilitate capilară sistemică) pot apărea probleme ale vaselor mici de sânge (capilare). Acestea pot determina şoc hipovolemic (colaps) şi pot chiar să fie letale.

 

Dacă aţi avut depresie sau sunteţi deprimat sau aţi avut anterior idei suicidare. Medicul dumneavoastră vă va monitoriza atent pe parcursul tratamentului. Dacă depresia şi/sau ideile suicidare sunt severe, nu vi se va prescrie Betaferon (vezi, de asemenea, „Nu utilizaţi Betaferon”).

 

Dacă aţi avut vreodată convulsii sau dacă luaţi medicamente pentru tratamentul epilepsiei (anti-epileptice) (vezi, de asemenea, „Utilizarea altor medicamente” şi 4. „Reacţii adverse posibile”), medicul dumneavoastră vă va monitoriza tratamentul cu atenţie.

 

Dacă aveţi probleme renale severe, medicul dumneavoastră poate monitoriza funcţia renală pe parcursul tratamentului.

► Spuneţi medicului dumneavoastră dacă vă aflaţi într-una dintre situaţiile de mai sus.

De asemenea, următoarele în timp ce utilizaţi Betaferon, medicul dumneavoastră trebuie săştie următoarele:

 

Dacă aveţi simptome cum sunt mâncărimi pe toată suprafaţa corpului, umflarea feţei şi/sau a limbii sau scurtarea bruscă a respiraţiei. Acestea pot fi simptome ale unei reacţii alergice severe (hipersensibilitate) care pot pune viaţa în pericol.

 

Dacă vă simţiţi mult mai trist(ă) sau fără speranţă decât înaintea tratamentului cu Betaferon sau dacă apar idei suicidare. Dacă deveniţi deprimat(ă) pe parcursul administrării Betaferon, este posibil să aveţi nevoie de tratament special, iar medicul dumneavoastră vă va monitoriza cu atenţie şi poate lua în considerare, de asemenea, oprirea tratamentului. Dacă suferiţi de depresie severăşi/sau idei suicidare, nu veţi fi tratat(ă) cu Betaferon (vezi, de asemenea, „Nu utilizaţi Betaferon”).

Dacă observaţi orice învineţire neobişnuită, sângerare excesivă după vătămări sau dacă vi se pare că apar multe infecţii. Acestea pot fi simptome de scădere a numărului de celule sanguine sau a numărului de trombocite în sânge (celule care contribuie la coagularea sângelui). Este posibil să fie necesară o monitorizare suplimentară din partea medicului dumneavoastră.

Dacă aveţi scăderea poftei de mâncare, oboseală, senzaţie de rău (greaţă), vărsături repetate, în special dacă observaţi mâncărime extinsă, îngălbenirea pielii sau a albului ochilor, sau învineţire rapidă. Aceste simptome pot sugera probleme cu ficatul. În timpul studiilor clinice la pacienţii trataţi cu Betaferon, au apărut modificări ale valorilor funcţiei hepatice. Ca în cazul altor interferoni beta, la pacienţii cărora li s-a administrat Betaferon s-au raportat rar leziuni hepatice severe, inclusiv cazuri de insuficienţă hepatică. Cele mai grave cazuri s-au raportat la pacienţii care luau alte medicamente sau care sufereau de boli care pot afecta ficatul (cum sunt excesul de alcool, infecţii severe).

Dacă aveţi simptome cum sunt bătăi neregulate ale inimii, umflături ale gleznelor sau picioarelor sau scurtarea respiraţiei. Acestea pot sugera o boală a muşchiului cardiac (cardiomiopatie) care a fost raportată rar la pacienţii care utilizează Betaferon.

Dacă aveţi dureri de burtă care radiază înspre spate şi/sau vă simţiţi rău sau aveţi febră. Aceasta poate sugera o inflamaţie a pancreasului (pancreatită), care a fost raportată la utilizarea Betaferonului. Aceasta este asociată frecvent cu creşterea concentraţiei anumitor grăsimi în sânge (trigliceride).

► Opriţi utilizarea Betaferon şi spuneţi imediat medicului dacă prezentaţi vreunul din aceste simptome.

Alte aspecte de luat în considerare la utilizarea Betaferon:

Vor fi necesare analize de sânge pentru a măsura numărul celulelor sanguine, parametrii chimici sanguini şi enzimele hepatice. Acestea vor fi efectuate înainte de începerea utilizării Betaferon, în mod regulat după ce a fost început tratamentul cu Betaferon şi periodic în timpul acestuia, chiar dacă nu aveţi simptome deosebite. Aceste analize de sânge se vor efectua suplimentar faţă de cele efectuate în mod normal pentru monitorizarea SM.

Dacă aveţi o boală de inimă, simptomele de sindrom pseudogripal, care apar adesea la iniţierea tratamentului, se pot dovedi neplăcute pentru dumneavoastră. Betaferon trebuie utilizat cu precauţie, iar medicul dumneavoastră vă va monitoriza pentru a depista înrăutăţirea bolii cardiace, în special la începutul tratamentului. Betaferon nu afectează inima în mod direct.

Vi se va efectua o verificare a funcţiei glandei tiroide, în mod periodic sau de câte ori se consideră necesar de către medicul dumneavoastră din alte motive.

Betaferon conţine albumină umanăşi, prin urmare, există riscul potenţial de transmitere a unor boli virale. Riscul de transmitere a bolii Creutzfeld-Jacob (BCJ), nu poate fi exclus.

Pe parcursul tratamentului cu Betaferon, organismul dumneavoastră poate produce substanţe numite anticorpi neutralizanţi, care pot interacţiona cu Betaferon (activitate de neutralizare). Nu este clar încă dacă aceşti anticorpi neutralizanţi reduc eficacitatea tratamentului. Anticorpii neutralizanţi nu apar la toţi pacienţii. În prezent nu este posibil să se prevadă care pacienţi aparţin acestei categorii.

Reacţii la nivelul locului de injectare:

Pe durata tratamentului cu Betaferon este posibil să aveţi reacţii la nivelul locului de injectare.

Simptomele includ: înroşire, umflătură, modificări de culoare ale pielii, inflamaţie, durere şi hipersensibilitate. Leziuni ale pielii şi distrugeri tisulare în jurul locului de injectare (necroză) au fost raportate mai puţin frecvent. De obicei, frecvenţa de apariţie a reacţiilor la nivelul locului de administrare scade de obicei cu timpul.

Leziunile pielii şi distrugerile tisulare la locul injectării pot duce la formarea de cicatrice. Dacă aceasta reacţie este severă, poate fi necesar ca medicul să efectueze îndepărtarea corpilor străini şi a ţesutului mort (debridare) şi mai puţin frecvent poate fi necesară grefa cutanată, iar vindecarea poate dura până la 6 luni.

Pentru a reduce riscul de reacţii la nivelul locului de injectare, trebuie să:

─ utilizaţi o tehnică sterilă (aseptică) de efectuare a injecţiei ─ schimbaţi locurile de injectare la fiecare administrare (vezi anexa „Procedura pentru autoadministrare”, Partea a II-a, în a doua parte a acestui prospect).

Incidenţa reacţiilor la nivelul locului de injectare poate fi redusă prin utilizarea unui dispozitiv auto-injector. Medicul dumneavoastră vă poate spune mai multe despre acest lucru.

Dacă aveţi leziuni la nivelul pielii, care pot fi asociate cu edem sau scurgeri de lichid la nivelul locului de administrare, trebuie să:

 

Opriţi injecţiile cu Betaferon şi discutaţi cu medicul dumneavoastră

Dacă aveţi numai un loc de injectare inflamat (leziune) iar deteriorarea tisulară (necroza) nu este prea extinsă, puteţi continua utilizarea Betaferon.

Dacă aveţi mai mult de un loc de injectare inflamat (leziuni multiple) trebuie să opriţi utilizarea Betaferon până la vindecarea pielii.

Medicul dumneavoastră va verifica periodic modul în care vă administraţi injecţia, mai ales în cazul apariţiei reacţiilor la nivelul locului de injectare.

Utilizarea altor medicamente:

Vă rugăm să spuneţi medicului dumneavoastră sau farmacistului dacă luaţi sau aţi luat recent orice alte medicamente, inclusiv dintre cele obţinute fără prescripţie medicală.

Nu s-au efectuat studii oficiale privind interacţiunile pentru a se determina dacă Betaferon influenţează alte medicamente sau este influenţat de acestea.

Nu se recomandă utilizarea Betaferon împreună cu medicamente care modifică răspunsul sistemului imun, cu excepţia medicamentelor antiinflamatoare numite corticosteroizi sau a hormonului adrenocorticosuprarenalian (ACTH).

Betaferon trebuie utilizat cu precauţie când se administrează concomitent cu:

-medicamente care au nevoie de un anumit sistem enzimatic hepatic (cunoscut sub numele de sistemul citocromului P450) pentru eliminarea din organism, de exemplu medicamentele utilizate pentru tratamentul epilepsiei (cum este fenitoina)

-medicamente care influenţează producerea celulelor sanguine.

Utilizarea Betaferon cu alimente şi băuturi:

Betaferon se injectează sub piele, astfel încât este de aşteptat ca alimentele şi băuturile să nu aibă nici o influenţă asupra Betaferon.

Copii şi adolescenţi:

Nu s-au efectuat studii clinice specifice la copii şi adolescenţi. Cu toate acestea, există unele date disponibile privind adolescenţii cu vârste între 12 şi 16 ani Aceste
date sugerează că la aceste vârste, profilul de siguranţă privind utilizarea Betaferon 8,0 milioane UI, sub piele (subcutanat), o dată la două zile, este acelaşi cu cel al adulţilor. Betaferon nu trebuie utilizat la copii cu vârste mai mici de 12 ani, deoarece nu există informaţii disponibile privind această grupăde vârstă.

Alăptarea:

Nu se ştie dacă Interferon beta-1b se elimină în laptele matern la om. Cu toate acestea, deoarece teoretic este posibil să apară reacţii adverse grave la copii alăptaţi de către mame care utilizează Betaferon.

Discutaţi mai întâi despre acest lucru cu medicul dumneavoastră pentru a decide dacă veţi opri alăptarea sau utilizarea de Betaferon.

Adresaţi-vă medicului dumneavoastră sau farmacistului pentru recomandări înainte de a lua orice medicament.

Conducerea vehiculelor sau folosirea utilajelor:

Betaferon poate provoca reacţii adverse la nivelul sistemului nervos central (vezi pct. 4. „Reacţii adverse posibile”). Dacă sunteţi deosebit de sensibil(ă), aceastea pot influenţa capacitatea dumneavoastră de a conduce vehicule sau de a folosi utilaje.

Informaţii importante privind unele componente ale Betaferon:

Componentele inactive din Betaferon includ cantităţi mici de manitol (un zahăr natural) şi albumină umană (o proteină). Dacăştiţi că sunteţi alergic (hipersensibil) la oricare dintre componente sau dacă deveniţi alergic, nu trebuie să utilizaţi Betaferon.

3. CUM SĂ UTILIZAŢI BETAFERON

Tratamentul cu Betaferon trebuie iniţiat sub supravegherea unui medic cu experienţă în tratamentul sclerozei multiple.

Utilizaţi întotdeauna Betaferon exact aşa cum v-a spus medicul dumneavoastră. Trebuie să discutaţi cu medicul dumneavoastră sau cu farmacistul dacă nu sunteţi sigur.

Doza:

Doza uzuală este de: o dată la două zile (o dată la fiecare a doua zi), 1,0 ml din soluţia de Betaferon preparată (vezi anexa „Procedura de auto-administrare”, în a doua parte a acestui prospect), trebuie injectată sub piele (subcutanat). Această doză este echivalentă cu 250 micrograme (8 milioane UI) de Interferon beta-1b.

Când începeţi tratamentul cu Betaferon, acesta este cel mai bine tolerat prin creşterea graduală a dozei, începând cu doze de numai 0,25 ml de medicament şi apoi crescând, după fiecare a treia injecţie, la 0,50 ml, 0,75 ml şi în final la doza completă (1 ml) de Betaferon. Medicul poate decide, împreună cu dumneavoastră, să modifice intervalul de timp dintre creşterile dozei, în funcţie de reacţiile adverse pe care le puteţi prezenta la începerea tratamentului. Pentru a creşte cu uşurinţă dozajul în timpul primelor 12 injecţii, este posibil să vi se dea un pachet special pentru iniţierea tratamentului, care conţine patru ambalaje colorate diferit, cu seringi marcate special şi cu instrucţiuni detaliate în prospectul introductiv separat al pachetului pentru iniţierea tratamentului.

Prepararea injecţiei:

Înainte de injectare, soluţia injectabilă de Betaferon trebuie preparată dintr-un flacon de Betaferon pulbere şi 1,2 ml de lichid din seringa preumplută cu solvent. Acest lucru va fi făcut fie de medicul dumneavoastră sau asistenta sa, fie de dumneavoastră după ce aţi fost bine instruit. Pentru detalii privind modul în care se prepară soluţia injectabilă de Betaferon, vezi anexa „Procedura de auto-administrare”, Partea I.

În Partea IE din anexa „Procedura de auto-administrare” sunt prezentate instrucţiuni detaliate pentru auto-administrarea Betaferonului subcutanat. Locul de injectare trebuie schimbat în mod regulat. Vezi şi “Aveţi grijă deosebită când utilizaţi Betaferon” şi respectaţi instrucţiunile din Partea a II-a “Schimbarea locurilor de injectare” şi Partea a III-a anexa „Procedura de auto-administrare”.

În prezent, nu se cunoaşte care trebuie să fie durata tratamentului cu Betaferon. Durata tratamentului va fi decisă de medic împreună cu dumneavoastră.

Dacă utilizaţi mai mult decât trebuie din Betaferon:

Administrarea unei doze mult mai mari decât cea recomandată pentru tratamentul sclerozei multiple nu a dus la situaţii care să pună viaţa în pericol.

f Spuneţi medicului dumneavoastră dacă vă injectaţi prea mult Betaferon sau vă faceţi injecţia prea frecvent.

Dacă uitaţi să utilizaţi Betaferon:

Dacă uitaţi să vă faceţi injecţia la momentul potrivit, trebuie să o faceţi imediat ce vă amintiţi şi apoi să continuaţi cu următoarea injecţie, după 48 de ore.

Nu injectaţi o doză dublă pentru a compensa doza uitată.

Dacă încetaţi să utilizaţi Betaferon:

Dacă opriţi sau doriţi să opriţi tratamentul, trebuie să discutaţi despre acest lucru cu medicul dumneavoastră. Nu se cunoaşte dacă oprirea tratamentului cu Betaferon determină simptome acute de sevraj.

► Dacă aveţi orice întrebări suplimentare cu privire la acest produs, adresaţi-vă medicului dumneavoastră sau farmacistului.

4. REACŢII ADVERSE POSIBILE

Ca toate medicamentele, Betaferon poate provoca reacţii adverse, cu toate că nu apar la toate persoanele.

La începutul tratamentului, reacţiile adverse sunt frecvente, dar în general diminuă cu continuarea tratamentului.

Cele mai frecvent observate reacţii adverse sunt: f Simptomele pseudogripale cum sunt febră, frisoane, dureri articulare, stare de rău, transpiraţii, cefalee sau dureri musculare. Aceste simptome pot fi reduse dacă luaţi paracetamol sau medicamente antiinflamatoare nesteroidiene, cum este ibuprofen.

f Reacţii la nivelul locului de injectare. Simptomele pot fi roşeaţă, umflare, modificarea culorii pielii, inflamaţie, durere, hipersensibilitate, necroză. Pentru mai multe informaţii şi ce puteţi face dacă aveţi reacţii la nivelul locului de injectare, vezi pct. 2 „Aveţi grijă deosebită”. Incidenţa reacţiilor la nivelul locului de injectare poate fi redusă prin utilizarea unui auto-injector. Pentru informaţii suplimentare vă rugăm să vă adresaţi medicului dumneavoastră.

Pentru a reduce reacţiile adverse la începutul tratamentului, medicul dumneavoastră trebuie să înceapă cu o doză mică de Betaferon, pe care să o crească treptat (vezi pct. 3 „Cum să utilizaţi Betaferon”).

De asemenea, Betaferon poate provoca, reacţii adverse grave. Dacă vreuna dintre reacţiile adverse devine gravă sau dacă observaţi orice reacţie adversă nemenţionată în acest prospect, vă rugăm să-i spuneţi medicului dumneavoastră sau farmacistului.

► Adresaţi-vă imediat medicului şi opriţi utilizarea Betaferon-ului:

-dacă aveţi simptome cum sunt mâncărime pe întreaga suprafaţă a corpului, umflarea feţei şi/sau a limbii sau scurtarea bruscă a respiraţiei.

-dacă vă simţiţi mult mai trist(ă) sau fără speranţă decât înaintea tratamentului cu Betaferon sau dacă apar idei suicidare.

-dacă observaţi orice învineţire neobişnuită, sângerare excesivă după leziuni sau dacă vi se pare că apar multe infecţii.

-dacă aveţi scăderea poftei de mâncare, oboseală, senzaţie de rău (greaţă), vărsături

repetate, în special dacă observaţi mâncărime extinsă, îngălbenirea pielii sau a albului ochilor, sau învineţire rapidă.

-dacă aveţi simptome cum sunt bătăi neregulate ale inimii, umflături ale gleznelor sau picioarelor sau scurtarea respiraţiei.

-dacă aveţi dureri de burtă care radiază înspre spate şi/sau vă simţiţi rău sau aveţi febră.

Următoarea enumerare a reacţiilor adverse se bazează pe raportări din studiile clinice cu Betaferon (tabelul 1) şi pe reacţiile adverse raportate ale medicamentului comercializat (tabelul 2).

6. INFORMAŢII SUPLIMENTARE

Ce conţine Betaferon:

Substanţa activă este interferon beta-1b; după reconstituire, un mililitru de soluţie conţine 250 micrograme interferon beta-1b

Celelalte componente sunt

în pulbere: manitol şi albumină umană,
în solvent (soluţie de clorură de sodiu 5,4 mg/ml (0,54 % m/v)): clorură de sodiu, apă pentru

preparate injectabile.

Pulberea de Betaferon este ambalată într-un flacon de 3 mililitri, un flacon de pulbere conţine 300 micrograme (9,6 milioane UI) de interferon beta-1b. După reconstituire, fiecare mililitru de soluţie conţine 250 micrograme (8 milioane UI) de interferon beta-1b.

Solventul pentru Betaferon este ambalat într-o seringă preumplută de 2,25 mililitri şi conţine 1,2 ml de soluţie de clorură de sodiu 5,4 mg/ml (0,54 % (m/v)).

Cum arată Betaferon şi conţinutul ambalajului:

Betaferon este o pulbere sterilă de culoare alb-gălbui, pentru soluţie injectabilă.

Betaferon este disponibil în ambalaje care conţin:

-ambalaj multiplu cu 5 ambalaje unice, fiecare conţinând 1 flacon cu pulbere, o seringă preumplută cu solvent, un adaptor pentru flacon prevăzut cu ac, 2 tampoane cu alcool sau -ambalaj multiplu cu 14 ambalaje unice, fiecare conţinând 1 flacon cu pulbere, o seringă preumplută cu solvent, un adaptor pentru flacon prevăzut cu ac, 2 tampoane cu alcool sau -ambalaj multiplu cu 15 ambalaje unice, fiecare conţinând 1 flacon cu pulbere, o seringă preumplută cu solvent, un adaptor pentru flacon prevăzut cu ac, 2 tampoane cu alcool sau -ambalaje pentru 3 luni, cu 3 x 15 ambalaje unice, fiecare conţinând 1 flacon cu pulbere, 1 seringă preumplută cu solvent, 1 adaptor pentru flacon prevăzut cu ac, 2 tampoane cu alcool sau -ambalaj pentru 3 luni, cu 3 x 14 ambalaje unice, fiecare conţinând 1 flacon cu pulbere, 1 seringă pre-umplută cu solvent, 1 adaptor pentru flacon prevăzut cu ac, 2 tampoane cu alcool sau

-pachet pentru iniţierea tratamentului pentru primele 12 injecţii, cuprinzând 4 ambalaje triple, fiecare conţinând 3 flacoane cu pulbere, 3 seringi preumplute cu solvent, 3 adaptatoare pentru flacon, prevăzute cu ac, 6 tampoane cu alcool

Este posibil ca nu toate mărimile de ambalaj să fie comercializate.

Deţinătorul autorizaţiei de punere pe piaţă şi producătorul(ii):

Bayer Schering Pharma AG, D-13342 Berlin, Germania

Pentru orice informaţii despre acest medicament, vă rugăm să contactaţi reprezentanţii locali ai deţinătorului autorizaţiei de punere pe piaţă. Lista reprezentanţilor locali se află la sfârşitul acestui prospect/broşurii.

 

België/Belgique/Belgien

Bayer SA-NV

Tel. +32-(0)2-535 63 11

България

Байер България ЕООД

тел. +359-(0)2-81 401 01

Česká republika

Bayer s.r.o.

Tel: +420-2-71 730 661

Danmark

Bayer A/S

Tel.+45-45 235 000

Deutschland

Bayer Vital GmbH

Tel. +49-(0)214-30 513 48

Eesti

Bayer OÜ

Tel. +372-655 85 65

Ελλάδα

Bayer Ελλάς ΑΒΕΕ

Τηλ. +30-210-618 75 00

España.

Química Farmacéutica Bayer S.L.

Tel. +34-93-495 65 00

France

Bayer Santé

Tel. +33-(0)3-28 16 34 00

Ireland

Bayer Limited

Tel. +353-(0)1-2999 313

Ísland

Icepharma

Tel: +354-540 8000

Italia

Bayer S.p.A.

Tel. +39-02-3978 1

Κύπρος

NOVAGEM Limited

Τηλ: +357-22-747 747

Latvija

SIA Bayer

Tel.: +371-67 84 55 63

Lietuva

UAB Bayer

Tel.: +370-5-233 68 68

Luxembourg/Luxemburg

see België/Belgique/Belgien : Bayer SA-NV

Tél/Tel. +32-(0)2-535 63 11

Magyarország

Bayer Hungária KFT

Tel. +36-1-487 4100

Malta

Alfred Gera & Sons Ltd

Tel. +356-21 44 62 05

Nederland

Bayer B.V., Bayer Schering Pharma

Tel. +31-(0)297-28 06 66

Norge

Bayer AS

Tlf: +47-24 11 18 00

Österreich

Bayer Austria Ges.m.b.H.

Tel. +43-(0)1-711 460

Polska

Bayer Sp. z o.o.

Tel. +48-22-572 35 00

Portugal

Bayer Portugal S.A.

Tel. +351-21-416 42 00

România

SC Bayer SRL

Tel.: +40-(0)21-528 59 00

Slovenija

Bayer d.o.o.

Tel. +386-(0)1-58 14 400

Slovenská republika

Bayer, spol. s r.o.

Tel. +421-(0)2-59 21 31 11

Suomi/Finland

Bayer Oy, Bayer Schering Pharma

Puh./Tel.: +358-(0)20-78521

Sverige

Bayer AB

Tel. +46-(0)8-580 223 00

United Kingdom

Bayer plc

Tel.: +44-(0)1635-56 30 00

 

Acest prospect a fost aprobat în

Anexă: TEHNICA DE AUTO-ADMINISTRARE

Medicul dumneavoastră v-a prescris Betaferon pentru tratamentul SM. La începutul tratamentului, veţi tolera cel mai bine Betaferon, dacă începeţi cu o doză micăşi creşteţi treptat, până la doza standard completă (vezi prima parte a acestui prospect, punctul 3, „Cum să utilizaţi Betaferon”). Pentru a creşte cu uşurinţă dozajul în timpul primelor 12 injecţii, este posibil să vi se dea un pachet special de pentru iniţierea tratamentului, care conţine patru ambalaje colorate diferit, cu seringi marcate special şi cu instrucţiuni detaliate în prospectul introductiv separat pentru ambalajul de titrare. Seringile din pachetul pentru iniţierea tratamentului sunt marcate corespunzător cu dozele adecvate (0,25; 0,5; 0,75 sau 1,0 ml).

Următoarele instrucţiuni şi imagini urmăresc să vă explice cum se prepară Betaferon pentru injectare şi cum să procedaţi pentru a vă injecta singur Betaferon. Vă rugăm să citiţi instrucţiunile cu atenţie şi să respectaţi fiecare etapă. Medicul dumneavoastră sau asistenta medicală vă vor asista în învăţarea procedurii şi tehnicii de auto-administrare. Nu încercaţi să vă injectaţi singur medicamentul până când nu sunteţi sigur că aţi înţeles cum se prepară soluţia injectabilăşi cum să vă injectaţi singur.

PARTEA I: INSTRUCŢIUNI PAS CU PAS

Instrucţiunile cuprind următoarele etape principale:

A) Indicaţii generale B) Pregătindu-vă pentru injecţie C) Procesul de reconstituire a soluţiei, pas cu pas D) Pregătirea injecţiei E) Administrarea injecţiei F) Scurtă trecere în revistă a procesului

A) Indicaţii generale

► Începeţi în mod corect!

Veţi descoperi că în decurs de câteva săptămâni, tratamentul dumneavoastră va deveni o componentă firească a rutinii de zi cu zi. Pentru că sunteţi la început, vă pot fi utile următoarele sfaturi:

-Stabiliţi un spaţiu permanent de păstrare, într-un loc convenabil care să nu fie la îndemâna copiilor, astfel încât Betaferonul dumneavoastrăşi celelalte materiale consumabile să fie uşor de găsit.

-Pentru detalii privind condiţiile de păstrare, vezi punctul 5: „Cum se păstrează Betaferon”din prima parte a acestui prospect.

-Încercaţi să vă faceţi injecţia în acelaşi moment al zilei. Astfel vă va fi mai uşor să vă amintiţi şi să vă planificaţi un interval de timp în care să nu fiţi întrerupt.

- Pregătiţi fiecare doză numai în momentul în care sunteţi gata pentru injecţie. După realizarea amestecului de Betaferon, trebuie să vă administraţi imediat injecţia (dacă Betaferon nu este utilizat imediat, vezi pct. 5 “Cum se păstrează Betaferon” din prima parte a acestui prospect.)

► Sfaturi importante de ţinut minte

- Fiţi consecvent – utilizaţi Betaferon aşa cum este descris la pct. 3 din prospect “Cum să utilizaţi Betaferon” din prima parte a acestui prospect. Întotdeauna, verificaţi de două ori doza.

- Nu lăsaţi seringile şi cutia pentru eliminarea seringilor la îndemâna copiilor; dacă este posibil, ţineţi aceste produse încuiate.

- Seringile sau acele nu trebuie niciodată refolosite.

- Utilizaţi întotdeauna o tehnică de lucru sterilă (aseptică) cum este cea descrisă aici.

- Întotdeauna aruncaţi seringile utilizate, numai în cutia special destinată pentru reziduuri.

B) Pregătindu-vă pentru injecţie

► Alegerea unui loc de injecţie

Înainte de a vă pregăti pentru injecţie, trebuie să decideţi locul unde urmează să vă injectaţi. Trebuie să vă injectaţi Betaferon în stratul de ţesut gras dintre piele şi muşchi (adică subcutanat, la aproximativ 8 până la 12 mm sub piele). Cele mai bune zone pentru injecţie sunt cele laxe şi moi (flasce), la distanţă de articulaţii, nervi sau oase, de exemplu abdomenul, braţul, coapsa sau fesele.

Important: Nu utilizaţi nicio zonă în care simţiţi noduri, umflături, noduli tari, durere sau nicio zonă decolorată, crestată, în care pielea arată ca o crustă sau în care este lezată. Discutaţi cu medicul dumneavoastră sau cu personalul medical despre acestea sau despre orice alte stări neobişnuite pe care le descoperiţi.

Trebuie să schimbaţi locul de administrare la fiecare injecţie. Dacă există unele zone care vi se par greu accesibile, veţi avea probabil nevoie de un membru al familiei sau de un prieten care să vă ajute cu aceste injecţii. Urmaţi succesiunea descrisă în graficul de la finalul anexei (vezi Partea a II-a „Schimbarea locurilor de injectare” şi veţi reveni la zona primei injecţii după 8 injecţii (16 zile). În acest mod, fiecare loc de injectare are posibilitatea de a se vindeca complet înaintea unei noi injecţii.

Vă rugăm să consultaţi graficul de schimbare a locului injecţiei, prezentat la sfârşitul acestei anexe, pentru a învăţa cum să alegeţi locul injecţiei. De asemenea este inclus un model de fişă de înregistrare a medicaţiei (vezi anexa, Partea a III-a). Acesta are scopul de a vă oferi o idee privind modul în care puteţi ţine o evidenţă a locurilor de injecţie, respectiv a datelor.

► Verificarea conţinutului ambalajului

În ambalajul de Betaferon veţi găsi:

-

1 flacon de Betaferon (cu pulbere pentru soluţie injectabilă)

-

1 seringă pre-umplută cu solvent pentru Betaferon (soluţie de clorură de sodiu 5,4 mg/ml (0,54%)).

-

1 adaptor pentru flacon cu un ac pre-ataşat

-2 tampoane cu alcool pentru curăţirea pielii şi a flaconului
În plus, veţi mai avea nevoie de o cutie specială pentru eliminarea seringilor şi acelor folosite.
Pentru dezinfecţia pielii folosiţi un dezinfectant corespunzător.
Dacă aveţi un pachet pentru iniţierea tratamentului cu Betaferon, veţi găsi 4 ambalaje triple colorate
diferit şi numerotate, fiecare conţinând:

3 flacoane de Betaferon (cu pulbere pentru soluţie injectabilă)

3 seringi preumplute cu solvent pentru pulbere cu Betaferon (soluţie de clorură de sodiu 5,4 mg/ml (0,54%))

3 adaptatoare pentru flacon cu un ac preataşat

6 tampoane cu alcool pentru curăţirea pielii şi flaconului

În plus, veţi mai avea nevoie de o cutie specială pentru eliminarea seringilor şi acelor folosite. Pentru dezinfecţia pielii folosiţi un dezinfectant corespunzător.

Începeţi cu ambalajul triplu nr. 1, de culoare galbenă, care conţine 3 seringi cu reper la 0,25 ml, pentru zilele de tratament 1, 3 şi 5.
În continuare utilizaţi ambalajul triplu nr. 2, de culoare roşie, care conţine 3 seringi cu reper la 0,5 ml, pentru zilele de tratament 7, 9 şi 11.
Continuaţi cu ambalajul triplu nr. 3, de culoare verde, care conţine 3 seringi cu reper la 0,75 ml, pentru zilele de tratament 13, 15 şi 17.
Utilizaţi ambalajul triplu nr. 4, de culoare albastră, care conţine 3 seringi cu reper la 0,25; 0,5; 0,75 şi 1,0 ml, pentru zilele de tratament 19, 21 şi 23.

C) Reconstituirea soluţiei, pas după pas

1 – Spălaţi-vă bine mâinile cu apăşi săpun, înainte de a începe această procedură.

2 – Deschideţi flaconul de Betaferon şi puneţi-l pe masă. Este mai bine să utilizaţi degetul mare, deoarece unghia se poate rupe.

3 – Curăţaţi dopul flaconului cu un tampon cu alcool, mişcând tamponul numai într-o singură direcţie. Lăsaţi apoi tamponul pe dopul flaconului.

4 – Deschideţi ambalajul blister care conţine adaptorul pentru flacon, dar fără să scoateţi încă adaptorul din ambalaj.

Nu scoateţi adaptorul pentru flacon din ambalajul blister în această etapă.

Nu atingeţi adaptorul pentru flacon, pentru a-l menţine steril.

5 – Înainte de a ataşa adaptorul, îndepărtaţi şi aruncaţi tamponul cu alcool şi lăsaţi flaconul pe o suprafaţă plană.

6 – Ţineţi ambalajul blister de partea exterioarăşi plasaţi-l pe partea superioară a flaconului Apăsaţi-l ferm până când simţiţi un pocnet în acel loc, pe flacon.

7 – Scoateţi ambalajul blister de pe adaptorul pentru flacon, ţinând de marginile blisterului. Acum sunteţi pregătit să ataşaţi seringa preumplută cu solvent, la adaptorul pentru flacon.

8 – Luaţi seringa. Asiguraţi-vă că la seringa cu solvent este ataşat ferm capacul de culoare portocalie al vârfului seringii! Scoateţi capacul fără filet, răsucindu-l. Aruncaţi capacul fără filet al vârfului seringii.

9 – Conectaţi seringa la deschiderea de pe partea laterală a adaptorului pentru flacon, introducând capătul seringii şi strângând cu atenţie cu o mişcare de tipul "răsuceşte şi trage", în sensul acelor de ceasornic (vezi săgeata) Acest lucru va forma montajul seringii.

10 – Apucaţi montajul seringii la partea inferioară a flaconului. Împingeţi încet pistonul seringii până la capăt pentru a transfera tot solventul în flacon. Eliberaţi pistonul care poate reveni în poziţia sa iniţială. Aceasta se aplicăşi la pachetul pentru iniţierea tratamentului.

11 – Cu montajul seringii încă ataşat, răsuciţi uşor flaconul pentru a dizolva complet pulberea de Betaferon.

Nu agitaţi flaconul.

12 – Examinaţi soluţia cu atenţie. Aceasta trebuie să fie clarăşi să nu conţină particule. Dacă soluţia prezintă modificări de culoare sau conţine particule, aruncaţi-o şi începeţi de la capăt cu un nou ambalaj de medicament şi consumabile. Dacă apare spumă - ceea se poate întâmpla dacă flaconul este agitat sau răsucit prea mult - lăsaţi flaconul în repaus până când spuma dispare.

A4. PREGĂTIREA INJECŢIEI

13 – Dacă pistonul seringii a revenit în poziţia iniţială, împingeţi-l din nou şi menţineţi-l în poziţie. Pentru pregătirea injecţiei, întoarceţi invers montajul astfel încât flaconul să fie deasupra, cu partea cu capac în jos. În acest mod, soluţia va putea să se scurgă în seringă.

Menţineţi seringa în poziţie orizontală.

Împingeţi uşor pistonul înapoi, astfel încât să aspiraţi toată soluţia din flacon în seringă.

Cu ambalajul de titrare a dozei, extrageţi soluţie numai până la

reperul de pe seringă: 0,25 ml pentru primele trei injecţii (în ziua 1, 3, 5 de tratament) sau 0,5 ml pentru injecţiile din ziua 7, 9, 11 de tratament sau 0,75 ml pentru injecţiile din ziua 13, 15, 17 de tratament.

Aruncaţi flaconul cu soluţia rămasă.

Din ziua 19 injectaţi doza completă de 1,0 ml.

14 – După extragerea soluţiei, întoarceţi montajul seringii cu acul în sus. În acest mod, se permite bulelor de aer să se ridice la suprafaţa soluţiei.

15 – Eliminaţi orice bulă de aer lovind uşor seringa cu degetul şi împingând pistonul până la reperul de 1 ml, sau până la volumul prescris de medicul dumneavoastră. Dacă injectaţi mai puţin de 1 ml cu ajutorul pachetului pentru iniţierea tratamentului, este posibil să nu existe bule de aer; cu toate acestea, în cazul injectării dozei totale, este posibil să apară câteva bule de aer. Eliminaţi-le lovind uşor seringa cu degetul şi împingând pistonul până la reperul respectiv de pe seringă.

Dacă pătrunde prea mult din soluţie împreună cu bulele de aer, retrageţi uşor până la poziţia orizontală (vezi imaginea 13) şi împingeţi puţin pistonul înapoi, pentru a retrage soluţia din flacon înapoi în seringă.

16 – În continuare, menţineţi adaptorul de culoare albastră pentru flacon împreună cu flaconul şi scoateţi-l din montajul seringii, răsucindu-l spre dumneavoastrăşi retrăgându-l din seringă.

Când îl îndepărtaţi, menţineţi doar adaptorul de plastic de culoare albastră. Menţineţi seringa într-o poziţie orizontală cu flaconul dedesubtul seringii.

Scoaterea flaconului şi a adaptorului din montajul seringii asigură scurgerea soluţiei prin ac în momentul injecţiei.

17 - Aruncaţi flaconul şi porţiunea neutilizată de soluţie în cutia pentru reziduuri.

18 – Acum sunteţi pregătit pentru injecţie. Dacă, din anumite motive, nu puteţi să vă injectaţi imediat Betaferon, puteţi păstra soluţia reconstituită, în seringă în frigider, pentru cel mult 3 ore înaintea utilizării. Nu congelaţi soluţia şi nu lăsaţi să treacă mai mult de 3 ore fără să o injectaţi. Dacă au trecut mai mult de 3 ore, aruncaţi soluţia reconstituită de Betaferon şi pregătiţi o nouă injecţie. Atunci când utilizaţi soluţia încălziţi uşor soluţia în mâini, pentru a evita durerea.

E) Administrarea injecţiei

1. Alegeţi un loc pentru injecţie (vezi indicaţiile de la începutul şi diagramele de la sfârşitul acestei Anexe) şi notaţi-l în fişa dumneavoastră de medicaţie.

2 - Utilizaţi un tampon cu alcool pentru curăţarea locului de injectare; Lăsaţi pielea să se usuce. Aruncaţi tamponul. Pentru dezinfectarea pielii, utilizaţi un dezinfectant obişnuit.

3 – Desfaceţi capacul acului prin tragere, nu prin răsucire.

4 – Strângeţi uşor pielea din jurul zonei de injectare dezinfectate (pentru a o ridica puţin).

5 – Ţinând seringa precum un creion sau o săgeată de aruncat de la ţintă, introduceţi acul direct în piele, la un unghi de 90˚, cu o mişcare fermăşi rapidă. Ţineţi seringa ca pe un creion sau ca pe o săgeată. Vă rugăm să reţineţi: Betaferon se poate administra şi cu un auto-injector.

6 – Injectaţi medicamentul printr-o apăsare lentă, continuă a pistonului. (Apăsaţi pistonul complet până când se goleşte seringa).

7- Eliminaţi seringa în cutia pentru reziduuri.

F) Scurtă trecere în revistă a procesului

-Scoateţi conţinutul necesar pentru o injecţie
-Ataşaţi la flacon adaptorul pentru flacon.
-Conectaţi seringa la adaptorul pentru flacon.
-Împingeţi pistonul seringii pentru a transfera solventul în flacon.
-Întoarceţi invers montajul seringii şi extrageţi cantitatea de soluţie prescrisă
-Îndepărtaţi flaconul de pe seringă - acum sunteţi pregătit pentru injectare.

NOTĂ: Injecţia trebuie administrată imediat după amestecare (dacă injecţia este amânată, puneţi soluţia în frigider şi injectaţi-o în cel mult 3 ore). A nu se congela.

PARTEA II: SCHIMBAREA LOCURILOR DE INJECTARE

Trebuie să alegeţi un loc nou pentru fiecare injecţie, pentru a oferi zonei timp pentru vindecare şi ajută la prevenirea infecţiei. În prima parte a anexei sunt furnizate indicaţii cu privire la zona care trebuie aleasă. Este o idee bună săştiţi unde planificaţi să injectaţi înainte de a vă pregăti seringa. Schema prezentată în diagrama de mai jos vă va ajuta să schimbaţi locurile corespunzător. De exemplu, efectuaţi prima injecţie în partea dreaptă a abdomenului, alegeţi partea stângă pentru cea de-a doua injecţie şi apoi mutaţi-vă pe coapsa dreaptă pentru a treia şi tot aşa conform diagramei, până când au fost utilizate toate zonele adecvate posibile. Notaţi-vă unde şi când v-aţi făcut ultima oară o injecţie. O alternativă este reprezentată de notarea locului de injectare pe carnetul de înregistrare a medicaţiei, ataşat.

Respectând această schemă, veţi reveni la prima zonă (de exemplu în partea dreaptă a abdomenului) după 8 injecţii (16 zile). Acesta este un ciclu de schimbare. În modelul nostru de schemă, fiecare zonă este din nou împărţită în şase locuri de injectare (ceea ce înseamnă că în total sunt cel mult 48 de locuri de injectare), stânga şi dreapta, partea superioară, inferioarăşi mediană a fiecărei zone. Dacă reveniţi la o zonă după un Ciclu de Schimbare, alegeţi locul de injectare aflat cel mai la distanţă în cadrul zonei respective. Dacă o zonă devine dureroasă, consultaţi-vă cu medicul dumneavoastră sau cu asistenta în legătură cu alegerea altor locuri pentru injecţie.

Graficul de Schimbare:

Pentru a vă ajuta în schimbarea adecvată a locurilor de injectare, vă recomandăm săţineţi o evidenţă a datelor şi locurilor de injectare. Puteţi folosi următorul grafic de schimbare.

Treceţi pe rând prin fiecare ciclu de schimbare. Fiecare ciclu va fi de 8 injecţii (16 zile), plecând de la zona 1 până la zona 8, pe rând. Urmărind această succesiune, fiecare zonă se va putea vindeca complet înainte de a se administra o nouă injecţie.

Ciclul de schimbare 1: Partea stângă superioară a fiecărei zone

Ciclul de schimbare 2: Partea dreaptă inferioară a fiecărei zone

Ciclul de schimbare 3: Partea stângă mediană a fiecărei zone

Ciclul de schimbare 4: Partea dreaptă superioară a fiecărei zone

Ciclul de schimbare 5:Partea stângă inferioară a fiecărei zone

Ciclul de schimbare 6: Partea dreaptă mediană a fiecărei zone

PARTEA III: BETAFERON Fişa de medicaţie

Instrucţiuni pentru notarea locurilor şi datelor injecţiilor

-Alegeţi un loc de injectare pentru prima dumneavoastră injecţie -Curăţaţi locul injecţiei cu un tampon cu alcool şi lăsaţi să se usuce la aer.

- După efectuarea injecţiei, notaţi locul de injectare şi data în tabelul din fişa dumneavoastră de înregistrare a injecţiei (vezi modelul: „Evidenţa locurilor şi a datelor de injectare”).

Anexă separată: PROSPECT INTRODUCTIV AL PACHETULUI PENTRU INIŢIEREA TRATAMENTULUI

Medicul dumneavoastră v-a prescris Betaferon pentru tratamentul SM (sclerozei multiple). La începutul tratamentului, veţi tolera cel mai bine Betaferon, dacă începeţi cu o doză micăşi creşteţi treptat, până la doza standard completă (vezi prima parte a acestui prospect, punctul 3, „Cum să utilizaţi Betaferon”). Seringile din pachetul pentru iniţierea tratamentului sunt marcate corespunzător cu dozele adecvate (0,25; 0,5; 0,75 sau 1,0 ml).

► Verificaţi conţinutul ambalajului

În pachetul pentru iniţierea tratamentului cu Betaferon, veţi găsi 4 ambalaje triple colorate şi numerotate diferit, fiecare conţinând:

3 flacoane de Betaferon (cu pulbere pentru soluţie injectabilă)

3 seringi preumplute cu solvent pentru pulbere de Betaferon (soluţie de clorură de sodiu
5,4 mg/ml (0,54%)

3 adaptatoare pentru flacon, cu un ac preataşat

6 tampoane cu alcool pentru curăţirea pielii şi flaconului

Fiecare ambalaj triplu conţine seringi de care veţi avea nevoie pentru prepararea fiecărei doze. Seringile au repere speciale pentru această doză. Vă rugăm să urmaţi toate detaliile instrucţiunilor de utilizare prezentate mai jos. Pentru fiecare etapă de creştere treptată a dozei, utilizaţi cantitatea completă de solvent pentru reconstituirea pulberii de Betaferon, apoi aspiraţi cantitatea necesară în seringă.

Începeţi să utilizaţi ambalajul triplu de culoare galbenă, marcat în mod clar cu un “1” în partea superioară dreaptă a cutiei.
Acest prim ambalaj triplu trebuie utilizat pentru zilele de tratament 1, 3 şi 5. Acesta conţine seringi special marcate cu reper la 0,25 ml. Acesta vă va ajuta să vă injectaţi numai
doza necesară.

După terminarea ambalajului de culoare galbenă, începeţi să utilizaţi ambalajul triplu de culoare roşie, marcat în mod clar cu un “2” în partea superioară dreaptă a cutiei.
Acest al doilea ambalaj trebuie utilizat pentru zilele de tratament 7, 9 şi 11..
Acesta conţine seringi special marcate cu reper la 0,5 ml. Acesta vă va ajuta să vă injectaţi numai doza necesară.

După terminarea ambalajului de culoare roşie, începeţi să utilizaţi ambalajul triplu de culoare verde, marcat în mod clar cu un “3” în partea superioară dreaptă a cutiei.
Acest al treilea ambalaj trebuie utilizat pentru zilele de tratament 13, 15 şi 17.
Acesta conţine seringi special marcate cu reper la 0,75 ml. Acesta vă va ajuta să vă injectaţi numai doza necesară.

În sfârşit, după terminarea ambalajului de culoare verde, începeţi să utilizaţi ambalajul triplu de culoare albastră, marcat în mod clar cu un “4” în partea superioară dreaptă a cutiei.
Acest ultim ambalaj trebuie utilizat pentru zilele de tratament 19, 21 şi 23.
Acesta conţine seringi cu reper la 0,25; 0,5; 0,75 şi 1,0 ml. Cu ambalajul triplu “4” vă puteţi injecta doza completă de 1,0 ml

Pentru descrierea modului în care să preparaţi şi să utilizaţi pulberea de Betaferon, citiţi punctul 3. ‘Cum să utilizaţi Betaferon’ din prima parte a prospectului ambalajului şi anexa “Procedura de autoadministrare” din partea a doua a prospectului ambalajului.

În plus, veţi avea nevoie de o cutie specială pentru eliminarea seringilor şi acelor folosite.

Ai o intrebare despre acest medicament? Poti intreba aici.
Citeste si...
Organizaţiile de pacienţi acuză lipsa medicamentelor şi întreruperile de tratament Lipsa medicamentelor, întreruperile de tratament şi aglomeraţia din spitale sunt doar câteva dintre problemele cu care se confruntă pacienţii, arată un studiu lansat luni de Coaliţia Organizaţiilor Pacienţilor cu Afecţiuni Cronice (COPAC) din România.