Cautare



ATENTIE

Aceste informatii au doar scop informativ si in niciun caz nu trebuie sa inlocuiasca recomandarea medicului sau a personalului medical autorizat. Nu trebuie sa folositi aceste informatii pentru auto-diagnostic sau auto-tratament. Medipedia nu isi asuma responsabilitatea asupra efectelor pe care le poate avea folosirea acestor informatii in alte scopuri decat au fost oferite.

RELPAX 20 mg
Denumire RELPAX 20 mg
Descriere Tratamentul acut al fazei dureroase a crizei migrenoase, cu sau fără aură.
Denumire comuna internationala ELETRIPTANUM
Actiune terapeutica ANTIMIGRENOASE AGONISTI SELECTIVI AI RECEPTORILOR SEROTONINERGICI (5HT1)
Prescriptie P-RF - Medicamente si produse medicamentoase care se elibereaza in farmacii pe baza de prescriptie medicala care se retine la farmacie
Forma farmaceutica Comprimate filmate
Concentratia 20mg
Ambalaj Cutie x 1 blist. PVC-Aclar/Al x 2 compr. film.
Valabilitate ambalaj 3 ani
Cod ATC N02CC06
Firma - Tara producatoare PFIZER MANUFACTURING DEUTSCHLAND GmbH - GERMANIA
Autorizatie de punere pe piata PFIZER EUROPE MA EEIG - MAREA BRITANIE

Ai un comentariu sau o intrebare despre RELPAX 20 mg ? Intreaba pe forum:  
Nume afisat:
E-mail (optional):
Intrebare:

Introduceti codul de mai sus:



>> Bogdan Mihai (vizitator) : unde ot sa gasesc medicamentul replax lam cauitat in toate farmaciile din baia mare maramures multumesc
>> mihai satulung (vizitator) : : unde ot sa gasesc medicamentul replax lam cauitat in toate farmaciile din baia mare maramures multumesc
>> RELPAX 20 mg Comprimate filmate, 20mg >> RELPAX 40 mg Comprimate filmate, 40mg
Prospect si alte informatii despre RELPAX 20 mg, comprimate filmate   Rezumatul caracteristicilor produsului   Prospect       

AUTORIZAŢIE DE PUNERE PE PIAŢĂ NR. 3015/2002/01-02-03; 3016/2002/01-02-03-04           Anexa 2

                                                                                                                       Rezumatul caracteristicilor produsului

 

 

 

REZUMATUL CARACTERISTICILOR PRODUSULUI

 

 

1. DENUMIREA COMERCIALĂ A PRODUSULUI MEDICAMENTOS

RELPAX® 20 mg

RELPAX® 40 mg

 

2. COMPOZIŢIA CALITATIVĂ ŞI CANTITATIVĂ

Un comprimat filmat conţine 20 mg, respectiv 40 mg eletriptan (sub formă de bromhidrat).

 

Pentru excipienţi, a se vedea pct. 6.1.

 

3. FORMA FARMACEUTICĂ

Comprimate filmate.

 

Comprimate rotunde, convexe, de culoare portocalie, inscripţionate cu “REP 20”, respectiv “REP 40” pe una dintre feţe şi cu “Pfizer” pe cealaltă faţă.

 

4. DATE CLINICE

 

4.1 Indicaţii terapeutice

Tratamentul acut al fazei dureroase a crizei migrenoase, cu sau fără aură.

 

4.2 Doze şi mod de administrare

Comprimatele filmate Relpax trebuie administrate cât mai rapid după debutul crizei migrenoase, dar pot fi eficace şi dacă sunt administrate mai târziu pe parcursul crizei.

 

Dacă este administrat în timpul fazei de aură, nu s-a dovedit că Relpax previne cefaleea migrenoasă, de aceea Relpax trebuie administrat doar în timpul fazei de cefalee migrenoasă.

 

Relpax nu trebuie utilizat profilactic.

 

Comprimatele filmate trebuie înghiţite întregi, cu suficientă apă.

 

Adulţi (18 - 65 ani)

 

Doza iniţială recomandată este de 40 mg.

 

Dacă cefaleea se reinstalează în decurs de 24 ore: în cazul reapariţiei cefaleei migrenoase în decurs de 24 ore de la un răspuns terapeutic iniţial, a doua doză de Relpax cu aceeaşi concentraţie s-a dovedit eficace în combaterea recurenţei. În cazul în care a doua doză este necesară, aceasta nu va fi administrată mai devreme de 2 ore de la prima doză.

 

Dacă nu se obţine nici un răspuns: dacă cefaleea nu se ameliorează în 2 ore de la prima doză de Relpax, nu se administrează o a doua doză pentru aceeaşi criză migrenoasă, deoarece studiile clinice nu au demonstrat în mod cert eficacitatea celei de-a doua doze. Studiile clinice au arătat că pacienţii care nu au răspuns la tratamentul unei crize pot totuşi răspunde la tratamentul unor crize ulterioare.

Pacienţii care nu au prezentat un răspuns terapeutic satisfăcător la doze de 40 mg            (de exemplu, toleranţă bună şi lipsa răspunsului la tratament în 2 crize din 3) pot prezenta un răspuns satisfăcător la doze de 80 mg la tratamentul crizelor migrenoase ulterioare (a se vedea pct. 5.1 Proprietăţi farmacodinamice – Informaţii suplimentare din studiile clinice). O a doua doză de 80 mg nu trebuie administrată mai devreme de 24 ore.

 

Doza zilnică maximă nu trebuie să depăşească 80 mg (a se vedea pct. 4.8).

 

Vârstnici (peste 65 ani)

 

La pacienţi peste 65 ani nu au fost evaluate în mod sistematic siguranţa şi eficacitatea eletriptanului, datorită numărului mic de pacienţi înrolaţi în studiile clinice. De aceea, nu se recomandă administrarea Relpax la aceşti pacienţi.

 

Adolescenţi (12 - 17 ani)

 

Nu a fost determinată eficacitatea Relpax la această grupă de vârstă, de aceea administrarea produsului nu este recomandată la adolescenţi.

 

Copii (6 - 11 ani)

 

La copii nu au fost evaluate siguranţa şi eficacitatea Relpax. De aceea, nu este recomandată administrarea Relpax la această grupă de vârstă (a se vedea pct. 5.2).

 

Insuficienţă hepatică

 

La pacienţii cu insuficienţă hepatică uşoară sau moderată nu este necesară ajustarea dozelor. Deoarece administrarea Relpax nu a fost studiată la pacienţii cu insuficienţă hepatică severă, produsul este contraindicat la acest grup de pacienţi.

 

Insuficienţă renală

 

Deoarece efectele Relpax asupra tensiunii arteriale sunt amplificate în cazul insuficienţei renale (a se vedea pct. 4.4), la pacienţii cu insuficienţă renală uşoară sau moderată se recomandă o doză iniţială de 20 mg. Doza zilnică maximă nu trebuie să depăşească 40 mg. Relpax este contraindicat la pacienţii cu insuficienţă renală severă.

 

4.3 Contraindicaţii

Hipersensibilitate la bromhidratul de eletriptan sau la oricare dintre excipienţii produsului.

 

Pacienţi cu insuficienţă severă renală sau hepatică.

 

Hipertensiune arterială moderată sau severă sau hipertensiune arterială uşoară netratată.

Pacienţi cu boală coronariană confirmată, inclusiv cardiopatie ischemică (angină pectorală, antecedente de infarct miocardic sau ischemie silenţioasă confirmată), simptome obiective sau subiective de cardiopatie ischemică sau angină Prinzmetal.

 

Pacienţi cu aritmii semnificative sau insuficienţă cardiacă.

 

Pacienţi cu boli vasculare periferice.

 

Pacienţi cu antecedente de accident vascular cerebral (AVC) sau atac ischemic tranzitoriu (AIT).

 

Administrarea de ergotamină sau derivaţi de ergotamină (incluzând metisergidă) cu 24 ore înaintea administrării de eletriptan (a se vedea pct. 4.5). Administrarea concomitentă cu eletriptanul a altor agonişti ai receptorilor 5-HT1.

 

4.4 Atenţionări şi precauţii speciale

Relpax nu trebuie administrat concomitent cu alţi inhibitori potenţi ai CYP3A4, de exemplu ketoconazol, itraconazol, eritromicină, claritromicină, josamicină şi inhibitori de protează (ritonavir, indinavir şi nelfinavir).

 

Relpax trebuie administrat numai dacă diagnosticul de migrenă este stabilit cu certitudine. Relpax nu este indicat pentru tratamentul migrenei hemiplegice, oftalmoplegice sau bazilare.

 

Relpax nu trebuie administrat pentru tratamentul cefaleelor “atipice”, de exemplu, cefalee care poate fi asociată unei afecţiuni posibil severe (accident vascular cerebral major, ruptură de anevrism), caz în care vasoconstricţia cerebrală poate fi dăunătoare.

 

Tratamentul cu eletriptan poate fi asociat cu simptome tranzitorii, incluzând durerea pectorală şi constricţia toracică, ce pot fi intense şi pot iradia spre regiunea cervicală         (a se vedea pct. 4.8). Dacă se presupune că aceste simptome sunt datorate unei cardiopatii ischemice, trebuie întreruptă administrarea eletriptanului şi se efectuează investigaţiile adecvate.

 

Relpax nu trebuie administrat fără examinarea prealabilă a pacienţilor la care este posibilă existenţa unei cardiopatii sau la cei cu risc de boală coronariană (BC) [de exemplu, pacienţi cu hipertensiune arterială, diabet zaharat, fumători sau cei care folosesc tratament de substituţie cu nicotină, bărbaţi peste 40 ani, femei aflate în perioada post-menopauză şi pacienţi cu antecedente familiale evidente de boală coronariană]. Evaluarea cardiologică nu poate identifica toţi pacienţii cu cardiopatie, iar în cazuri foarte rare, la pacienţi fără boli cardiovasculare preexistente, au apărut evenimente cardiace severe la administrarea de agonişti 5-HT1. Relpax nu trebuie administrat pacienţilor cu BC confirmată                       (a se vedea pct. 4.3).

Agoniştii receptorilor 5-HT1 au fost asociaţi cu spasme coronariene. În cazuri rare, au fost raportate asocieri între agoniştii receptorilor 5-HT1 şi ischemia cardiacă sau infarctul miocardic.

 

Reacţiile adverse pot fi mai frecvente în cazul administrării concomitente de triptani şi preparate vegetale conţinând sunătoare (Hypericum perforatum).

 

Pentru intervalul terapeutic de dozaj, la doze de eletriptan de 60 mg sau mai mari, s-au observat creşteri uşoare şi tranzitorii ale tensiunii arteriale. Totuşi, aceste creşteri nu au fost asociate cu sechele clinice în cadrul studiilor clinice. Efectul a fost mult mai evident la pacienţii cu insuficienţă renală sau la vârstnici. La subiecţii cu insuficienţă renală, intervalul valorilor maxime ale creşterilor tensiunii arteriale sistolice a fost în medie de    14 - 17 mmHg (normal 3 mmHg), iar pentru tensiunea arterială distolică a fost în medie de 14 - 21 mmHg (normal 4 mmHg). La subiecţii vârstnici, creşterea maximă a tensiunii arteriale sistolice a fost în medie de 23 mmHg, comparativ cu 13 mmHg la adulţii tineri (placebo 8 mmHg).

 

Utilizarea  în exces a oricărui medicament antimigrenos poate duce la instalarea cefaleei cronice zilnice, necesitând întreruperea temporară a tratamentului.

 

 

 

4.5 Interacţiuni cu alte produse medicamentoase, alte interacţiuni

Efectele altor medicamente asupra eletriptanului

 

În cadrul studiilor clinice pivot cu eletriptan, nu s-au observat interacţiuni cu                beta-blocantele, antidepresivele triciclice, inhibitorii selectivi ai recaptării serotoninei sau flunarizina, dar nu există studii clinice specifice privind interacţiunile cu aceste produse medicamentoase (altele decât propanololul, a se vedea mai jos).

 

Analizele de farmacocinetică populaţională din studiile clinice au sugerat că este improbabil ca următoarele medicamente să influenţeze farmacocinetica eletriptanului: beta-blocantele, antidepresivele triciclice, inhibitorii selectivi ai recaptării serotoninei, produsele hormonale de substituţie pe bază de estrogeni, contraceptivele orale cu estrogeni şi blocantele canalelor calciului.

 

Eletriptanul nu reprezintă un substrat pentru MAO. De aceea, interacţiunea dintre eletriptan şi inhibitorii MAO este improbabilă şi nu a fost realizat nici un studiu formal de interacţiuni.

 

În studiile clinice cu propranolol (160 mg), verapamil (480 mg) şi fluconazol (100 mg), Cmax a eletriptanului a crescut de 1,1, 2,2, respectiv de 1,4 ori, creşterea ASC (aria de sub curba concentraţiei plasmatice în funcţie de timp) a eletriptanului fiind de 1,3, 2,7, respectiv de 2 ori. Se consideră că aceste efecte nu au semnificaţie clinică, nefiind asociate cu creşterea tensiunii arteriale sau cu evenimente adverse, comparativ cu administrarea în monoterapie a eletriptanului.

 

În studiile clinice cu eritromicină (1000 mg) şi ketoconazol (400 mg), inhibitori specifici şi potenţi ai CYP3A4, s-au observat creşteri semnificative ale Cmax (de 2, respectiv 2,7 ori) şi ale ASC (de 3,6, respectiv 5,9 ori) ale eletriptanului. Aceste creşteri ale expunerii au fost asociate cu creşterea t1/2 al eletriptanului de la 4,6 la 7,1 ore în cazul eritromicinei şi de la 4,8 la 8,3 ore în cazul ketoconazolului (a se vedea pct. 5.2). De aceea, Relpax nu trebuie administrat concomitent cu inhibitorii potenţi ai CYP3A4, de exemplu ketoconazol, itraconazol, eritromicină, claritromicină, josamicină şi inhibitori de protează (ritonavir, indinavir şi nelfinavir).

 

În studiile clinice cu cafeină/ergotamină administrate oral la 1 şi 2 ore după eletriptan, s-au observat creşteri suplimentare minore ale tensiunii arteriale, previzibile dacă se are în vedere farmacologia celor două medicamente. De aceea, se recomandă ca, fie medicamentele conţinând ergotamină, fie cele conţinând derivaţi ai alcaloizilor din secară cornută (de exemplu dihidroergotamină) să nu fie administrate la un interval mai mic de  24 ore de la administrarea eletriptanului. De asemenea, trebuie să existe un interval de cel puţin 24 ore între administrarea unui produs conţinând ergotamină şi cea a eletriptanului.

 

Efectul eletriptanului asupra altor medicamente

 

Nu există dovezi, nici in vitro, nici in vivo, că eletriptanul, la dozele terapeutice (şi la concentraţiile asociate) ar avea efect inhibitor sau inductor enzimatic asupra citocromului P450, inclusiv enzimele CYP3A4 implicate în metabolizarea medicamentelor, de aceea se consideră improbabil ca eletriptanul să inducă interacţiuni semnificative clinic, mediate de aceste enzime.

 

4.6 Sarcina şi alăptarea

Sarcina

Nu există date clinice privind administrarea Relpax în timpul sarcinii. Studiile efectuate la animale nu indică efecte negative directe sau indirecte asupra sarcinii, dezvoltării    embrio-fetale, naşterii sau dezvoltării postnatale. Relpax trebuie utilizat în timpul sarcinii numai dacă este absolut necesar.

 

Alăptarea

Eletriptanul se excretă în laptele matern. Într-un studiu cuprinzând 8 femei cărora li s-a administrat câte o doză unică de 80 mg, cantitatea totală medie de eletriptan regăsită în lapte după 24 ore a reprezentat 0,02% din doză. Totuşi, administrarea Relpax la femeile care alăptează trebuie făcută cu prudenţă. Expunerea sugarilor la eletriptan poate fi micşorată prin evitarea alăptării timp de 24 ore de la administrare.

 

4.7 Efecte asupra capacităţii de a conduce vehicule sau de a folosi utilaje

La unii pacienţi, migrena sau tratamentul cu Relpax pot produce somnolenţă sau ameţeli. Pacienţii trebuie avertizaţi cu privire la influenţa pe care criza migrenoasă sau Relpax o poate avea asupra capacităţii de a desfăşura activităţi complexe, cum sunt conducerea vehiculelor sau folosirea utilajelor.

 

4.8 Reacţii adverse

În cadrul studiilor clinice, Relpax a fost administrat la peste 5000 subiecţi, cărora li s-au administrat una sau două doze a 20, 40 sau 80 mg. Cele mai frecvente reacţii adverse semnalate au fost astenia, somnolenţa, greaţa şi vertijul. În studii clinice randomizate, în care s-au administrat doze de 20, 40 şi 80 mg, s-a observat tendinţa incidenţei reacţiilor adverse de a depinde de doză. Tabelul de mai jos conţine toate evenimentele adverse observate în cazul Relpax, care au fost considerate ca fiind asociate cu tratamentul sau rezultând în urma tratamentului şi care au apărut cu o incidenţă mai mare decât la grupul placebo.

 

Aparate şi sisteme

Foarte frecvente

(>1/10)

Frecvente

(>1/100, <1/10)

Mai puţin frecvente

(>1/1000, <1/100)

Rare

(>1/10000, <1/1000

Tulburări generale şi la locul de administrare

 

Astenie, simptome toracice (dureri sau constricţie toracică), frisoane

Stare generală de rău, edem facial

Şoc

Tulburări cardiace

 

 

Palpitaţii, tahicardie

Tulburări vasculare periferice

Bradicardie

Tulburări vasculare

 

Senzaţie de căldură sau înroşirea feţei

 

 

Tulburări

gastro-intestinale

 

Dureri abdominale, greaţă, uscăciunea gurii, dispepsie

Diaree, anorexie, glosită, tulburări ale gustului

Constipaţie, esofagită, edem lingual, eructaţii

Tulburări auditive şi vestibulare

 

Vertij

Otalgii, tinitus

 

Tulburări ale sistemului sanguin şi limfatic

 

 

 

Limfadenopatie

Tulburări de metabolism şi nutriţie

 

 

Sete, edeme şi edeme periferice

Creşterea bilirubinemiei şi ASAT

Tulburări musculoschele-tale şi ale ţesutului conjunctiv

 

Lombalgii, mialgii

Atralgii, artroză, dureri osoase

Artrită, miopatie

Tulburări ale sistemului nervos

 

Somnolenţă, cefalee, ameţeli, furnicături sau alt tip de parestezii, hipertonie, hipoestezie, miastenie

Tremor, hiperestezie, tulburări de gândire, agitaţie, insomnie, stare de confuzie, ataxie, depersonalizare, euforie, hipokinezie, tulburări de vorbire, depresie, stupoare

Labilitate emoţională, ticuri

Tulburări respiratorii, toracice şi mediastinale

 

Faringită, senzaţie de constricţie faringo-laringiană

Dispnee, rinită, tulburări respiratorii, căscat frecvent

Astm, infecţii ale tractului respirator, disfonie

Tulburări cutanate

şi ale ţesutului subcutanat

 

Transpiraţii

Erupţii cutanate, prurit

Tulburări cutanate, urticarie

Tulburări oculare

 

 

Tulburări de vedere, dureri oculare, fotofobie, tulburări de lăcrimare

Conjunctivită

Tulburări renale şi urinare

 

 

Polakiurie, tulburări la nivelul tractului urinar, poliurie

 

Tulburări ale sistemului de reproducere şi ale sânului

 

 

 

Dureri de sân, menoragie

 

În experienţa după punerea pe piaţă au fost raportate următoarele reacţii adverse:

 

Tulburări ale sistemului imun: reacţii alergice, unele severe

 

Unele dintre simptomele raporate ca evenimente adverse pot fi simptome asociate crizei migrenoase. Evenimentele adverse mai frecvente raportate la Relpax sunt tipice pentru evenimentele adverse raportate pentru clasa agoniştilor 5-HT1.

 

4.9 Supradozaj

Unii subiecţi au primit doze unice de 120 mg fără reacţii adverse semnificative. Totuşi, ţinând cont de farmacologia acestei clase, în caz de supradozaj pot să apară hipertensiune arterială sau alte simptome cardiovasculare mai severe.

 

În caz de supradozaj, se impun măsuri standard de susţinere a funcţiilor vitale. Timpul de înjumătăţire al eletriptanului fiind de aproximativ 4 ore, supravegherea pacienţilor şi măsurile terapeutice generale de susţinere după supradozaj trebuie să continue cel puţin   20 ore sau cât timp persistă semnele şi simptomele de intoxicaţie acută.

 

Nu se cunosc efectele hemodializei sau dializei peritoneale asupra concentraţiei plasmatice a eletriptanului.

 

5. PROPRIETĂŢI FARMACOLOGICE

 

5.1 Proprietăţi farmacodinamice

Grupa farmacoterapeutică: antimigrenoase, agonişti selectivi ai receptorilor 5-HT1.

 Cod ATC: NO2C C06

 

Mod de acţiune/farmacologie: eletriptanul este un agonist selectiv al receptorilor vasculari 5-HT1B şi neuronali 5-HT1D. De asemenea, eletriptanul prezintă afinitate mare pentru receptorii 5-HT1F, ceea ce ar putea contribui la mecanismul de acţiune antimigrenos. Eletriptanul are afinitate moderată pentru receptorii umani recombinanţi 5-HT1A, 5-HT2B, 5-HT1E şi 5-HT7.

 

Informaţii suplimentare din studiile clinice

 

Eficacitatea Relpax în tratamentul acut al migrenei a fost evaluată în 10 studii clinice controlate cu placebo, care au inclus aproximativ 400 pacienţi, cărora li s-a administrat Relpax în doze cuprinse între 20 şi 80 mg. Ameliorarea cefaleei s-a produs la 30 minute de la administrarea orală. Rata de răspuns (de exemplu ameliorarea cefaleei de la moderată sau severă până la uşoară sau chiar dispariţia acesteia) la 2 ore de la administrare a fost de 59 - 77% pentru doza de 80 mg, 54 - 65% pentru doza de 40 mg, 47 - 54% pentru doza de 20 mg şi 19 - 40% pentru placebo. De asemenea, Relpax a fost eficace şi în cazul simptomelor asociate migrenei, cum sunt vărsăturile, greaţa, fotofobia şi fonofobia.

 

Recomandarea privind creşterea treptată a dozei până la 80 mg rezultă dintr-un studiu clinic pe termen lung, deschis, precum şi dintr-un studiu dublu-orb pe termen scurt, unde a fost observată doar o tendinţă către semnificaţia statistică.

 

Relpax este eficace în migrena asociată menstruaţiei. Administrat în timpul fazei de aură, Relpax nu a prevenit criza migrenoasă; de aceea, Relpax se administrează doar în faza de cefalee.

 

Într-un studiu de farmacocinetică, necontrolat cu placebo, cuprinzând pacienţi cu insuficienţă renală, au fost înregistrate creşteri mari ale tensiunii arteriale după doza de    80 mg comparativ cu voluntarii normali (a se vedea pct. 4.4). Acest fapt nu poate fi atribuit nici unei modificări farmacocinetice şi, deci, poate reprezenta un răspuns farmacodinamic specific eletriptanului la pacienţii cu insuficienţă renală.

 

 

 

5.2 Proprietăţi farmacocinetice

Absorbţie:

După administrare pe cale orală, eletriptanul se absoarbe bine şi rapid la nivelul tractului gastro-intestinal (în proporţie de cel puţin 81%). Biodisponibilitatea orală absolută la femei şi la bărbaţi este de apoximativ 50%. Valoarea medie a Tmax este de 1,5 ore după administrarea orală. Pentru intervalul terapeutic de 20 - 80 mg s-a demonstrat un profil farmacocinetic linear.

 

ASC şi Cmax ale eletriptanului au crescut cu aproximativ 20 - 30% după administrarea orală odată cu alimente bogate în lipide. După administrarea orală în timpul unei crize migrenoase, ASC a fost scăzut cu aproximativ 30%, iar Tmax a crescut până la 2,8 ore.

 

După administrarea de doze repetate (20 mg de 3 ori pe zi) timp de 5 - 7 zile, farmacocinetica eletriptanului a rămas lineară, cu acumularea produsului în limitele predictibile. După administrarea multiplă de doze mai mari (40 mg de 3 ori pe zi şi 80 mg de 2 ori pe zi), acumularea eletriptanului în timp de 7 zile a fost mai mare decât cea predictibilă (aproximativ 40%).

 

Distribuţie:

După administrare intravenoasă, volumul aparent de distribuţie al eletriptanului este 138 l, aceasta indicând distribuţia în ţesuturi. Eletriptanul se leagă în proporţie moderată de proteine (aproximativ 85%).

 

Metabolizare:

Studiile in vitro arată că eletriptanul este metabolizat predominant de izoenzima CYP3A4 a citocromului hepatic P450. Acest fapt este demonstrat de creşterea concentraţiilor plasmatice ale eletriptanului după administrarea concomitentă de eritromicină şi ketoconazol, inhibitori cunoscuţi, selectivi şi potenţi ai CYP3A4. De asemenea, studiile in vitro arată o implicare redusă a CYP2D6, deşi studiile clinice nu demonstrează polimorfismul acestei enzime.

 

Au fost identificaţi doi metaboliţi circulanţi majori, cu contribuţie semnificativă la radioactivitatea plasmatică în urma administrării de eletriptan marcat cu 14C. În modelele animale in vitro, s-a demonstrat că metabolitul format prin N-oxidare nu manifestă nici o acţiune. În modelele animale in vitro, s-a demonstrat că metabolitul format prin                N-demetilare are activitate similară eletriptanului. Nu a fost identificată o a treia arie de radioactivitate în plasmă, dar este foarte posibil să fie un amestec de metaboliţi hidroxilaţi, care au fost de asemenea, observaţi şi care se excretă pe cale urinară şi prin fecale.

 

Concentraţia plasmatică a metabolitului N-demetilat reprezintă numai 10-20% din cea a substanţei nemodificate, de aceea nu se aşteaptă să contribuie semnificativ la acţiunea terapeutică a eletriptanului.

 

Eliminare:

După administrarea intravenoasă, clearance-ul plasmatic total al eletriptanului este în medie de 36 l/oră, cu un timp de înjumătăţire plasmatică de aproximativ 4 ore. După administrare pe cale orală, clearance-ul renal este în medie de aproximativ 3,9 l/oră. Clearance-ul extrarenal reprezintă aproximativ 90% din clearance-ul total, ceea ce indică faptul că eletriptanul se elimină mai ales sub formă de metaboliţi.

 

 

 

Farmacocinetica la grupuri speciale de pacienţi

 

Sex

O metaanaliză a studiilor de farmacologie clinică şi o analiză farmacocinetică populaţională în studiile clinice arată că sexul nu influenţează semnificativ clinic concentraţiile plasmatice ale eletriptanului.

 

Vârstnici (peste 65 ani)

Deşi fără semnificaţie statistică, există o reducere uşoară (16%) a clearance-ului, asociată cu creşterea semnificativă statistic a timpului de înjumătăţire plasmatică (de la aproximativ 4,4 ore la 5,7 ore) la vârstnici (65 - 93 ani) faţă de adulţii mai tineri.

 

Adolescenţi (12 - 17 ani)

Farmacocinetica eletriptanului (la doze de 40 mg şi 80 mg) la adolescenţii cu migrenă, determinată între crizele migrenoase, a fost similară cu cea observată la adulţii sănătoşi.

 

Copii (6 - 11 ani)

La copii, clearance-ul eletriptanului este similar cu cel de la adolescenţi. Totuşi, volumul aparent de distribuţie este mai mic la copii, cu concentraţii plasmatice mai mari decât cele de la adulţi pentru aceleaşi doze.

 

Insuficienţă hepatică

Subiecţii cu insuficienţă hepatică (Child-Pugh A şi B) au demonstrat o creştere semnificativă statistic a ASC (34%) şi a timpului de înjumătăţire plasmatică. S-a observat creşterea uşoară a Cmax (18%). Această creştere uşoară a expunerii nu este considerată ca având relevanţă clinică.

 

Insuficienţă renală

Subiecţii cu insuficienţă renală uşoară (clearance al creatininei de 61 - 89 ml/min), moderată (clearance al creatininei 31 - 60 ml/min) sau severă (clearance al creatininei    <30 ml/min) nu au prezentat modificări semnificative statistic ale farmacocineticii eletriptanului sau legării de proteinele plasmatice. La acest grup populaţional s-au observat creşteri ale tensiunii arteriale.

 

5.3 Date preclinice de siguranţă

Datele preclinice de siguranţă rezultate din studiile convenţionale de siguranţă farmacologică, toxicitate după doze repetate, genotoxicitate, carcinogenitate şi toxicitate asupra reproducerii nu au evidenţiat nici un risc pentru om.

 

6. PROPRIETĂŢI FARMACEUTICE

 

6.1 Lista excipienţilor

Nucleu: celuloză microcristalină, lactoză monohidrat, croscarmeloză sodică şi stearat de magneziu.

Film: Opadry Orange OY-LS-23016 [hidroxipropilmetilceluloză, lactoză monohidrat, dioxid de titan (E171), triacetat de glicerol, Sunset Yellow (E110)] şi Opadry Clear       YS-2-19114-A (hidroxipropilmetilceluloză, triacetat de glicerol).

 

6.2 Incompatibilităţi

Nu este cazul.

 

6.3 Perioada de valabilitate

3 ani.

 

6.4 Precauţii speciale pentru păstrare

 Nu sunt necesare condiţii speciale pentru păstrare.

 

6.5 Natura şi conţinutul ambalajului

Relpax 20 mg

Cutie un blister a 2 comprimate filmate.

Cutie un blister a 3 comprimate filmate.

Cutie 2 blistere a câte 3 comprimate filmate.

 

Relpax 40 mg

Cutie un blister a 2 comprimate filmate.

Cutie un blister a 3 comprimate filmate.

Cutie 2 blistere a câte 2 comprimate filmate.

Cutie 2 blistere a câte 3 comprimate filmate.

 

6.6 Instrucţiuni privind pregătirea produsului medicamentos în vederea administrării şi manipularea sa

Nu sunt necesare.

 

7. DEŢINĂTORUL AUTORIZAŢIEI DE PUNERE PE PIAŢĂ

Pfizer Europe MA EEIG

Ramsgate Road, Sandwich, Kent CT13 9NJ, Marea Britanie

 

8. NUMĂRUL DIN REGISTRUL PRODUSELOR MEDICAMENTOASE

Relpax 20 mg: 3015/2002/01-02-03

Relpax 40 mg: 3016/2002/01-02-03-04

 

9. DATA AUTORIZĂRII SAU A ULTIMEI REAUTORIZĂRI

Autorizare, Decembrie 2002

 

10. DATA REVIZUIRII TEXTULUI

Iunie 2005
Ai o intrebare despre acest medicament? Poti intreba aici.