Cautare



ATENTIE

Aceste informatii au doar scop informativ si in niciun caz nu trebuie sa inlocuiasca recomandarea medicului sau a personalului medical autorizat. Nu trebuie sa folositi aceste informatii pentru auto-diagnostic sau auto-tratament. Medipedia nu isi asuma responsabilitatea asupra efectelor pe care le poate avea folosirea acestor informatii in alte scopuri decat au fost oferite.

Denumire BRIVAL(R)
Descriere Tratamentul precoce al herpes zoster acut la pacienţii adulţi fără deficit imun.
Denumire comuna internationala BRIVUDINUM
Actiune terapeutica NUCLEOZIDE
Prescriptie P-RF - Medicamente si produse medicamentoase care se elibereaza in farmacii pe baza de prescriptie medicala care se retine la farmacie
Forma farmaceutica Comprimate
Concentratia 125 mg
Ambalaj Cutie x 1 blist. x 1 compr.
Valabilitate ambalaj 3 ani
Cod ATC J05ABN1
Firma - Tara producatoare BERLIN CHEMIE AG MENARINI GROUP - GERMANIA
Autorizatie de punere pe piata BERLIN CHEMIE AG MENARINI GROUP - GERMANIA

Ai un comentariu sau o intrebare despre BRIVAL ? Intreaba pe forum:  
Nume afisat:
E-mail (optional):
Intrebare:

Introduceti codul de mai sus:



>> Mersavina solomia (vizitator) : cat costa
>> Laura (vizitator) : Buna ziua. Tratamentul cu Brival, pentru herpes, se poate repeta in decursul unui an?
>> Dr. Vladoiu Mirela : da, se face cate 10 zile, una pe zi
Prospect si alte informatii despre BRIVAL(R), comprimate       

AUTORIZAŢIE DE PUNERE PE PIAŢĂ NR.3336/2003/01-02                                                     Anexa 2

 Rezumatul caracteristicilor produsului

 

 

REZUMATUL CARACTERISTICILOR PRODUSULUI

 

 

1.DENUMIREA COMERCIALĂ A PRODUSULUI MEDICAMENTOS

          BRIVAL®

 

2. COMPOZIŢIA CALITATIVĂ ŞI CANTITATIVĂ

          Un comprimat conţine brivudină 125 mg.

 

3. FORMA FARMACEUTICĂ

            Comprimate albe sau aproape albe cu margini oblice.

 

4. DATE CLINICE

4.1 Indicaţii terapeutice

Tratamentul precoce al herpes zoster acut la pacienţii adulţi fără deficit imun.

 

4.2 Doze şi mod de administrare

Doza recomandată pentru adulţi este de un comprimat Brival o dată pe zi timp de 7 zile.

 

Tratamentul trebuie început cât mai curând posibil, de preferat în  primele 72 de ore de la debutul manifestărilor cutanate (în general debutul erupţiei cutanate) sau 48 de ore de la apariţia primelor vezicule cutanate. Administrarea comprimatelor trebuie făcută aproximativ la aceeaşi oră în fiecare zi. Dacă simptomele persistă sau se agravează pe parcursul a 7 zile de tratament, pacientul trebuie sfătuit să se adreseze medicului. Medicamentul este destinat tratamentului de scurtă durată.

De asemenea, la doza recomandată (un comprimat Brival o dată pe zi, timp de 7zile) tratamentul reduce riscul apariţiei nevralgiei postherpetice la pacienţii în vârstă de peste 50 de ani.

După un prim ciclu de terapie (7 zile) nu se va efectua un al doilea ciclu de tratament.

 

Vârstnici

Nu este necesară ajustarea dozei la pacienţii în vârstă de peste 65 de ani.

 

Pacienţi cu insuficienţă renală sau hepatică

Nu au fost observate modificări semnificative la expunerea sistemică la brivudină ca efect al insuficienţei renale sau hepatice; astfel, nu este necesară ajustarea dozei la pacienţii cu insuficienţă renală moderată până la severă şi nici la pacienţii cu insuficienţă hepatică moderată până la severă (vezi pct. 5.2 Proprietăţi farmacocinetice).

 

4.3 Contraindicaţii

Brival nu se va administra la pacienţii cu hipersensibilitate la brivudină sau la oricare dintre excipienţi produsului.

Pacienţi sub tratament chimioterapic

Brival este contraindicat la pacienţii aflaţi sub tratament chimioterapic, în special la cei trataţi cu 5-fluorouracil (5-FU) inclusiv preparatele topice, prodrogurile corespunzatoare (de exemplu capecitabină, floxuridină, tegafur) şi combinaţii conţinând aceste substanţe active  sau alte 5‑fluoropirimidine (vezi pct. 4.4 Atenţionări şi precauţii speciale şi 4.5 Interacţiuni cu alte produse medicamentoase, alte interacţiuni).

Pacienţi cu deficit imun

Este contraindicată utilizarea Brival la pacienţii cu deficit imun cum sunt cei aflaţi sub  chimioterapie, terapie imunosupresivă sau tratament  cu flucitozină în micozele sistemice severe.

 

Copii

Siguranţa şi eficacitatea administrării Brival la copii nu au fost studiate suficient şi de aceea nu se recomandă utilizarea la această categorie de pacienţi.

 

Sarcina şi alăptarea

Brival nu trebuie administrat în timpul sarcinii şi alăptării (vezi pct. 4.6 Sarcina şi alăptarea ).

 

4.4 Atenţionări şi precauţii speciale

Brival nu trebuie administrat în asociere cu 5-fluorouracil, inclusiv preparatele topice sau prodrogurile corespunzatoare (de exemplu capecitabina, tegafur şi floxuridină) sau combinaţii conţinând aceste substanţe active sau alte 5‑fluoropirimidine (de exemplu flucitozină) şi se impune o pauză de minim 4 săptămâni înaintea începerii tratamentului cu medicamente de tipul 5‑fluoropirimidină. Ca o precauţie suplimentară, la pacienţii care au primit recent Brival®, trebuie monitorizată activitatea enzimatică a dihidropirimidin dehidrogenazei (DPD) înaintea începerii tratamentului cu medicamente de tip 5‑fluoropirimidină.

 

Brival nu trebuie utilizat dacă veziculele cutanate s-au dezvoltat complet.

Brival va fi utilizat cu atenţie la pacienţii cu afecţiuni hepatice proliferative, cum ar fi hepatita.

 

4.5 Interacţiuni cu alte produse medicamentoase, alte interacţiuni

Asocieri contraindicate

5-fluorouracilul (inclusiv preparatele topice şi prodrogurile corespunzătoare, de exemplu capecitabina, tegafur şi floxuridină) sau alte alte 5-fluoropirimidine ca flucitozina.

 

Aceste interacţiuni, care conduc la creşterea toxicităţii fluoropirimidinelor, sunt potenţial letale.

Brivudina, prin metabolitul ei principal bromovinil uracil (BVU), produce o inhibiţie ireversibilă a dihidropirimidin dehidrogenazei (DPD), o enzimă care reglează atât metabolismul nucleozidelor naturale (de exemplu timidina) cât şi pe cel al medicamentelor de tip pirimidină cum este 5‑fluorouracilul (5-FU). Ca o consecinţă a acestei inhibări enzimatice, apare o supraexpunere şi o creştere a toxicităţii  la 5-FU.

Rezultatele cercetării clinice la adulţii sănătoşi care primesc tratament cu Brival (125 mg o dată pe zi timp de 7 zile) au arătat o completă recuperare funcţională a activităţii enzimatice DPD după 18 zile de la ultima administrare.

Brival nu trebuie administrat în asociere cu 5-fluorouracil sau alte 5-fluoropirimidine de tip capecitabină, tegafur şi floxuridină (sau combinaţii conţinân aceste substanţe active) sau flucitozină şi se impune o pauză de minim 4 săptămâni înaintea începerii tratamentului cu medicamente de tipul 5‑fluoropirimidină. Ca o precauţie suplimentară, la pacienţii care au primit recent Brival, trebuie monitorizată activitatea enzimatică DPD înaintea începerii tratamentului cu medicamente de tip 5‑fluoropirimidină.

În cazul administrării accidentale de 5-FU sau de medicamente din aceeaşi categorie la pacienţii trataţi cu Brival, trebuie întreruptă administrarea ambelor medicamente şi se impun măsuri agresive de reducere a toxicităţii 5-FU. Se recomandă spitalizarea imediată şi adoptarea măsurilor de prevenire a infecţiilor sistemice şi a deshidratării. Semnele de intoxicaţie cu 5-FU includ greaţa, vărsăturile, diareea şi în cazuri severe pot să apară stomatite, neutropenie şi deprimare medulară.

 

Alte informaţii

Nu a fost demonstrat potenţialul de inducţie sau de inhibare a sistemului enzimatic hepatic P450.

Ingestia de alimente nu influenţează semnificativ absorbţia de brivudină.

 

4.6 Sarcina şi alăptarea

Brival nu trbuie administrat în timpul sarcinii şi alăptării.

Studiile la animal nu au evidenţiat efecte teratogene sau embriotoxice. Efectele fetotoxice au apărut numai la doze mari. Totuşi, siguranţa administrării Brival în timpul sarcinii nu a fost stabilită.

Studiile la animal au arătat că brivudina şi principalul ei metabolit, bromovinil uracil (BVU), sunt excretaţi  în laptele matern.

 

4.7 Efecte asupra capacităţii de a conduce vehicule sau de a folosi utilaje

Nu există studii privind efectul Brival asupra capacităţii de a conduce vehicule sau de a folosi utilaje. În cazul conducerii de vehicule sau a folosirii de utilaje, sau la lucrul în poziţii instabile, se va ţine cont de faptul că în cazuri rare au fost raportate ameţeli şi somnolenţă.

 

4.8  Reacţii adverse

În studiile clinice cu Brival, medicamentul a fost administrat la mai mult de 3900 de pacienţi. Singura reacţie adversă frecventă a fost greaţa (2,1%). Incidenţa şi natura evenimentelor adverse sunt comparabile cu cele observate la alţi agenţi antivirali nucleozidici aparţinînd aceleiaşi clase. Evenimentele adverse datorate brivudinei au fost reversibile şi în general de intensitate slabă până la moderată.

 

Tabelul următor prezintă posibilele evenimente adverse asupra diferitelor aparate şi sisteme, în ordinea descrescătoare a frecvenţei de apariţie:

 

Clasa de aparate şi sisteme

Frecvente (1‑10%)

Mai puţin frecvente (0,1‑1%)

Tulburări ale sistemului sanguin şi limfatic

 

Granulocitopenie,  eozinofilie, anemie, limfocitoză, monocitoză

 

Tulburări de metabolism şi  nutriţie

 

Anorexie

Tulburări psihiatrice

 

Insomnie

Afecţiuni ale sistemului nervos

 

Cefalee, ameţeli, vertij, somnolenţă

Afecţiuni gastro-intestinale

Greaţă

Dispepsie, vărsături, dureri abdominale, diaree, flatulenţă, constipaţie

Afecţiuni hepatobiliare

 

Steatoză hepatică

Afecţiuni ale ţesutului cutanat şi subcutanat

 

Prurit, erupţii cutanate eritematoase, transpiraţie abundentă

Tulburări generale

 

Astenie, fatigabilitate

Investigaţii

 

Creşterea g-GT, SGPT, SGOT LDH, ureei şi fosfatazei alcaline

 

4.9  Supradozaj

Până în prezent, nu există date disponibile privind supradozajul acut cu Brival. După supradozaj accidental sau intenţionat se va institui un tratament simptomatic şi de susţinere adecvat.

 

5. PROPRIETĂŢI FARMACOLOGICE

5.1. Proprietăţi farmacodinamice

          Grupa farmacoterapeutică: Nucleozide şi nucleotide exclusiv inhibitori de reverstrascriptază

          Cod ATC: J05A B

 

Brivudina, substanţa activă din Brival, este unul dintre cei mai potenţi analogi nucleozidici, inhibând replicarea virusului varicelo-zosterian (VZV). Tulpinile clinice VZV  au  sensibilitate particulară. În celulele infectate cu virus, brivudina suferă o serie de fosforilări secvenţiale producându-se brivudină trifosfat, care este responsabilă de inhibarea replicării virale. Transformarea intracelulară a brivudinei în derivaţii ei fosforilaţi este catalizată de enzime codificate viral, în principal timidinkinaza. Fosforilarea apare numai în celulele infectate, explicând  selectivitatea mare pe ţintele virale. Brivudina trifosfat, o dată formată în celule infectate cu virus, persistă intracelular mai mult de 10 ore şi interacţioneză cu ADN polimeraza virală. Această interacţiune produce o inhibiţie puternică a replicării virale. Mecanismul de rezistenţă se bazează pe deficitul viral în timidinkinază (TK). Totuşi, printre condiţiile clinice indispensabile rezistenţei virusului se numără tratamentul antiviral cronic şi imunodeficienţa pacientului, ambele fiind condiţii improbabile dacă sunt respectate indicaţiile şi modul de administrare. Concentraţia de brivudină necesară pentru inhibarea replicării virale in vitro (IC50) corespunde la 0,001 mg/ml (între 0,0003‑0,003 mg/ml). Astfel, brivudina este de aproximativ 200–1000 ori mai potentă decât aciclovirul şi penciclovirul în inhibarea in vitro a replicării virusului VZV. La om, concentraţia plasmatică maximă de brivudină la administrarea unei doze de 125 mg o dată pe zi este (Cssmax) de 1,7 mg/ml (de 1000 ori mai mare decât concentraţia in vitro IC50) şi atinge concentraţia minimă (Cssmin) de 0.06 mg/ml (de cel puţin 60 ori mai mare decât IC50). Brivudina are un debut al acţiunii foarte rapid în condiţiile replicării virusului, ajungând la o inhibare a replicării virale de 50% la o oră de la expunerea la medicament. Brivudina are activitate antivirală şi în experimente la animale infectate atât cu virus simian (maimuţe) cât şi cu virusul herpes simplex tip 1 (şoarece şi porc de guineea). Brivudina este activă împotriva virusului herpes simplex tip 1 şi nu are activitate antivirală semnificativă împotriva virusului herpes simplex tip 2.

La baza eficienţei Brival în accelerarea vindecării manifestărilor cutanate ale pacienţilor în stadiile iniţiale ale herpes zoster stă inhibarea replicării virale. In vitro, potenţa antivirală a brivudinei este reflectată de eficacitatea clinică superioară observată în studiile clinice comparative cu aciclovir asupra intervalului dintre începutul tratamentului şi ultima erupţie veziculară: timpul mediu a fost redus cu 25% de către brivudină (13,5 ore) faţă de aciclovir (18 ore). Mai mult, riscul relativ de apariţie a nevralgiei postherpetice (NPH) a fost cu 25% mai mic pentru brivudină (33% din totalul pacienţilor au raportat NPH) comparativ cu aciclovir (43% din totalul pacienţilor au raportat NPH) la pacienţii fără deficit imun în vârstă de peste 50 de ani care au fost trataţi pentru herpes zoster.

 

5.2 Proprietăţi farmacocinetice

Absorbţie

Brivudina este rapid absorbită după administrarea orală. Biodisponibilitatea brivudinei după administrarea orală este de aprox. 30% din doza orală de Brival, datorită metabolizării semnificative la primul pasaj hepatic. Concentraţia plasmatică medie de brivudină  după o doză orală de 125 mg Brival este la starea de echilibru de 1,7 mg/ml şi este atinsă la 1 oră de la administrarea dozei. Ingestia de alimente poate să întârzie uşor absorbţia brivudinei, dar nu influenţează cantitatea totală de substanţă absorbită.

 

Distribuţie

Brivudina este distribuită extensiv în ţesuturi, având volum aparent de distribuţie mare (75 l). Brivudina este legată în proporţie mare de proteinele plasmatice (> 95%).

 
Biotransformare

Brivudina este intensiv şi rapid metabolizată prin intermediul enzimei pirimidin fosforilază care scindează gruparea glucidică, producând bromovinil uracil (BVU), un metabolit lipsit de activitate virustatică. BVU este singurul metabolit detectat în plasmă la om şi concentraţia lui plasmatică maximă o depăşeşte de 2 ori pe cea a compusului nemetabolizat. BVU este metabolizat mai departe la acid uracil acetic, principalul metabolit polar regăsit în urina umană dar nedetectat în plasmă.

 
Eliminare

Brivudina este eliminată cu un clearance total de 240 ml/min. Timpul de înjumătăţire plasmatică al brivudinei este de aprox. 16 ore. Brivudina este eliminată prin urină (65% din doza administrată) în principal ca acid uracil acetic şi ca derivaţi polari de uree. Brivudina nemodificată reprezintă mai puţin de 1% din doza de Brival excretată prin urină.

Parametrii cinetici ai BVU, cum sunt timpul de înjumătăţire plasmatică şi clearance-ul, sunt de acelaşi ordin de mărime cu cei ai compusului nemetabolizat.

 

Linearitate/nelinearitate

S-a observat o cinetică lineară la doze cuprinse între 31,25 şi 125 mg.

Starea de echilibru a brivudinei este atinsă după 5 zile de administrare orală zilnică a Brival, fără a fi observate ulterior fenomene de acumulare.

 

Principalii parametrii cinetici (aria de sub curba concentraţiei plasmatice în funcţie de timp -ASC, Cmax şi timpul terminal de înjumătăţire plasmatică) ai brivudinei măsuraţi la vârstnici ca şi la pacienţi cu insuficienţă renală moderată până la severă (clerance al creatininei între 26 şi 50 ml/min/1,73m2 suprafaţă corporală, respectiv  <25 ml/min/1,73m2 suprafaţă corporală) şi la pacienţi cu insuficienţă hepatică moderată până la severă (clasa Child-Pugh A-B) sunt comparabili cu cei ai subiecţilor de control şi de aceea în aceste cazuri nu se impune ajustarea dozei.

 

5.3 Date preclinice de siguranţă

Datele preclinice obţinute în urma unor studii convenţionale privind siguranţa  farmacologică, genotoxicitatea, potenţialului carcinogen şi toxicitatea asupra reproducerii nu au evidenţiat riscuri deosebite la utilizarea medicamentului pe termen scurt la om.

Efectele preclinice alte intoxicaţiei acute sau cronice au fost observate în studii pe termen scurt, la expuneri considerate suficient de mari faţă de expunerea maximă la om. Datele rezultate în urma unor studii de lungă durată la animal, la expuneri zilnice apropiate de doza de tratament recomandată, nu sunt considerate semnificative pentru tratamentul pe termen scurt la om. Organul ţintă afectat la toate speciile la care s-au efectuat studii clinice a fost ficatul.

 

6. PROPRIETĂŢI FARMACEUTICE

6.1 Lista excipienţilor

Celuloză microcristalină, lactoză monohidrat, povidonă, stearat de magneziu.

 

6.2 Incompatibilităţi

Nu este cazul.

 

6.3 Perioada de valabilitate

3 ani.

 

6.4 Precauţii speciale pentru păstrare

A se păstra în ambalajul secundar.

 

6.5 Natura şi conţinutul ambalajului

Cutie cu un blister a 1 comprimat.

Cutie cu un blister a 7 comprimate.

 

6.6 Instrucţiuni privind pregătirea produsului medicamentos în vederea administrării şi manipularea sa

Nu este cazul.

 

7. DEŢINĂTORUL AUTORIZAŢIEI DE PUNERE PE PIAŢĂ

Berlin-Chemie AG (Menarini Group)

Glienicker Weg 125, D-12489 Berlin, Germania

 

8. NUMĂRUL DIN REGISTRUL PRODUSELOR MEDICAMENTOASE

3336/2003-01-02

 

9. DATA AUTORIZĂRII SAU A ULTIMEI REAUTORIZĂRI

Autorizare - Aprilie, 2003

 

10. DATA REVIZUIRII TEXTULUI

Iunie, 2004

Ai o intrebare despre acest medicament? Poti intreba aici.
Citeste si...
Streinu-Cercel: Se constată o uşoară creştere a numărului cazurilor de varicelă şi zona zoster, mai ales la adulţi Managerul Institutului Naţional de Boli Infecţioase "Matei Balş", prof.dr. Adrian Streinu-Cercel, a declarat miercuri pentru AGERPRES că, în ultima perioadă, se constată o uşoară creştere a cazurilor de varicelă şi zona zoster, în special la adulţi.
Vaccinul împotriva zonei zoster duce la scăderea cu 55% a riscului de îmbolnăvire la persoanele de peste 60 de ani Vaccinul împotriva zonei zoster permite reducerea cu 55% a riscului de îmbolnăvire la persoanele de peste 60 de ani, arată un studiu desfăşurat pe 300 000 persoane, apărut marţi în Journal of American Medical Association (JAMA), preluat de AFP.
Revista online Das Cloud lansează Macroscop, primul proiect de data journalism din România. cum arată fișa medicală a românului în ultimii 3 ani, așa cum se desprinde ea din căutările medicale făcute pe internet? presa influențează puternic interesul utilizatorilor de internet pentru anumite afecțiuni sistemul de sănătate ar putea folosi aceste informații pentru intervenții punctuale...
VIRUSUL ZIKA Virusul ar putea provoca şi mielită, gravă afecţiune a membrelor (studiu) Virusul Zika, suspectat de provocarea unor cazuri de microcefalie şi de sindrom Guillain-Barré, ar putea afecta şi măduva spinării, declanşând o gravă afecţiune a membrelor numită mielită acută, care poate lăsa sechele motorii, transmite marţi AFP.
Gorj: Numărul sesizărilor de malpraxis a crescut de la începutul anului Numărul sesizărilor de malpraxis primite de Colegiul Medicilor Gorj de la familiile ale căror rude au decedat după ce au fost internate în unităţile medicale din judeţ a crescut în acest an, comparativ cu aceeaşi perioadă a anului trecut.
Conferinta Internationala Oxigen-Ozonoterapie În data de 16 aprilie 2016, la Ramada North Hotel din București, va avea loc prima conferință Internațională de ozonoterapie " Tendințe actuale în ozonoterapie". Organizatorii Biolife Romania în parteneriat cu Asociația Complex Care au placerea de a vă anunța prezența la conferință a dr. Mauro...