REZUMATUL CARACTERISTICILOR PRODUSULUI

1. DENUMIREA COMERCIALĂ A PRODUSULUI MEDICAMENTOS

PERFALGAN 10 mg/ml

2. COMPOZIŢIA CALITATIVĂ ŞI CANTITATIVĂ

100 ml soluţie perfuzabilă conţin paracetamol 1000 mg.

3. FORMA FARMACEUTICĂ

Soluţie perfuzabilă

Soluţie perfuzabilă limpede şi uşor gălbuie.

4. DATE CLINICE

4.1 Indicaţii terapeutice

Perfalgan este indicat pentru tratamentul pe termen scurt al durerii moderate, mai ales în urma unei intervenţii chirurgicale şi pentru tratamentul pe termen scurt al febrei, atunci când administrarea intravenoasă este justificată clinic de către nevoia de a trata urgent durerea sau hipertermia şi/sau nu este posibilă administrarea pe alte căi.

4.2 Doze şi mod de administrare

Administrare intravenoasă.

Flaconul cu 100 ml soluţie perfuzabilă este destinat utilizării la adulţi, adolescenţi şi copii cu greutate peste 33 kg (aproximativ 11 ani).

Flaconul cu 50 ml soluţie perfuzabilă este destinat utilizării la copii cu greutate între 10 kg (aproximativ 1 an) şi 33 kg.

Doze:

- adolescenţi şi adulţi cu greutate peste 50 kg: doza recomandată este de 1 g paracetamol/administrare, adică un flacon de 100 ml soluţie perfuzabilă Perfalgan 10 mg/ml, de până la 4 ori/zi. Doza maximă zilnică nu trebuie să depăşească 4 g paracetamol (4 flacoane a câte 100 ml soluţie perfuzabilă Perfalgan 10 mg/ml).

- copii cu greutate peste 33 kg (aproximativ 11 ani), adolescenţi şi adulţi cu greutate sub 50 kg: 15 mg paracetamol/kg şi administrare, adică 1,5 ml soluţie perfuzabilă Perfalgan 10 mg/ml/kg, de până la 4 ori pe zi. Intervalul minim dintre administrări trebuie să fie de 4 ore. Doza maximă zilnică nu trebuie să depăşească 60 mg paracetamol/kg [fără a depăşi 3 g paracetamol (3 flacoane a câte 100 ml soluţie perfuzabilă Perfalgan 10 mg/ml)].

- copii cu greutate peste 10 kg (aproximativ 1 an) şi cu greutate sub 33 kg: 15 mg paracetamol/kg şi administrare, adică 1,5 ml soluţie perfuzabilă Perfalgan 10 mg/ml /kg, de până la 4 ori pe zi. Intervalul minim dintre administrări trebuie să fie de 4 ore. Doza maximă zilnică nu trebuie să depăşească 60 mg paracetamol/kg [fără a depăşi 2 g paracetamol (4 flacoane a câte 50 ml soluţie perfuzabilă Perfalgan 10 mg/ml)].

Insuficienţă renală severă: Se recomandă creşterea inervalului minim dintre administrări la 6 ore atunci când se administrează paracetamol la pacienţii cu insuficienţă renală severă (clearance al creatininei < 30 ml/min) (vezi pct. 5.2).

Mod de administrare:

Soluţia perfuzabilă de paracetamol este administrată în perfuzie intravenoasă cu durată de 15 minute.

4.3 Contraindicaţii

Perfalgan este contraindicat:

- la pacienţii cu hipersensibilitate la paracetamol sau la clorhidratul de propacetamol (precursor al paracetamolului) şi la oricare dintre excipienţii medicamentului

- în cazurile de insuficienţă hepatocelulară severă.

4.4 Atenţionări şi precauţii speciale

Atenţionări

Se recomandă utilizarea unui tratament analgezic oral imediat ce această cale de administrare poate fi utilizată.

Pentru a evita riscul producerii supradozajului, medicul trebuie să se asigure că nu sunt administrate alte medicamente care conţin paracetamol.

Dozele mai mari decât cele recomandate implică riscul de apariţie a tulburărilor hepatice foarte severe. Simptomele clinice şi semnele afectării hepatice sunt observate cel mai devreme după 2-4 şi chiar 6 zile. Tratamentul cu antidot trebuie administrat cât mai devreme posibil (vezi pct. 4.9).

Precauţii speciale

Paracetamolul trebuie utilizat în caz de :

- insuficienţă hepatocelulară,

- insuficienţă renală severă (clearance al creatininei < 30 ml/min) (vezi pct. 4.2 şi pct. 5.2),

- etilism cronic,

- malnutriţie cronică (depozite hepatice reduse de glutation),

- deshidratare.

4.5 Interacţiuni cu alte produse medicamentoase, alte interacţiuni

Probenecidul determină o scăderea de aproape 2 ori a clearace-ului paracetamolului prin inhibiţia conjugării acestuia cu acidul glucuronic. Trebuie avută în vedere scăderea dozei de paracetamol în cazul tratamentului concomitent cu probenecid.

Salicilamida poate prelungi timpul de înjumătăţire prin eliminare al paracetamolului.

Administrarea concomitentă a substanţelor cu potenţial inductor enzimatic trebuie făcută cu precauţie (vezi pct. 4.9).

Utilizarea concomitentă a paracetamolului (4 g/zi timp de cel puţin 4 zile) cu anticoagulantele orale poate determina variaţii uşoare ale valorilor INR. În acest caz trebuie mointorizate valorile INR în timpul administrării concomitente cât şi după întreruperea acesteia.

4.6 Sarcina şi alăptarea

Sarcina

Experienţa clinică referitoare la administrarea intravenoasă a paracetamolului este limitată. Totuşi datele epidemiologice referitoare la admisnitrarea orală a dozelor terapeutice de paracetamol nu indică apariTia unor efecte nedorite asupra sarcinii sau asupra sănătăţii fătului/noului-născut.

Datele prospective referitoare la sarcinile expuse la supradozaj nu au indicat o creştere a riscului de apariţie a malformaţiilor.

Nu au fost efectuale la animale studii de reproducere efectuate cu forme farmaceutice de paracetamol cu administrare intravenoasă.

Tutoşi, Perfalgan trebuie utilizat în perioada de sarcină doar după evaluarea raportului beneficiu terapeutic matern/ risc posibil fetal. În acest caz, dozele recomandate şi durata administrării trebuie monitorizate cu stricteţe.

Alăptarea

După administrare orală, paracetamolul este excretat în cantităţi mici în laptele matern. Nu au fost raportate reacţii adverse la sugari. În consecinţă, Perfalgan poate fi utilizat la femeile care alăptează.

4.7 Efecte asupra capacităţii de a conduce vehicule sau de a folosi utilaje

Acest medicament nu afectează capacitatea de a conduce vehicule sau de a folosi utilaje.

4.8 Reacţii adverse

 Ca în cazul tuturor medicamentelor care conţin paracetamol reacţiile adverse sunt rare (>1/10000, <1/1000) sau foarte rare (<1/10000) şi sunt prezentate mai jos:

Au fost raportate cazuri foarte rare de reacţii de hipersensibilitate ce pot varia de la simple erupţii cutanate sau urticarie până la şoc anafilactic, iar apariţia acestora face necesară întreruperea tratamentului.

Au fost observate cazuri izolate de trombocitopenie.

4.9 Supradozaj

Există risc de producere a supradozajului, mai ales la vârstnici, la copiii mici, la pacienţii cu boală hepatică, etilism cronic, malnutriţie cronică sau la pacienţii care primesc inductori enzimatici. În aceste cazuri supradozajul poate evolua cu deces.

În general, simptomele apar în decursul primelor 24 ore şi constau în: greaţă, vărsături, anorexie, paloare, durere abdominală.

Supradozajul, cu peste 7,5 g paracetamol în administrare unică la adulţi sau peste 140 mg paracetamol/kg în administrare unică la copii, determină citoliză hepatică ce poate induce necroză completă şi ireversibilă, ce poate determina insuficienţă hepatocelulară, acidoză metabolică şi encefalopatie ce poate evolua către comă şi deces. Concomitent pot să apară creşteri ale valorilor concentraţiilor plasmatice ale transaminazelor hepatice (AST, ALT), lactat dehidrogenazei şi bilirubinei precum şi scăderea valorilor protrombinemiei ce poate apare la 12-48 ore după administrare.

Simptomele lezării hepatice devin manifeste, de obicei, după 2 zile şi devin maxime după 4-6 zile.

Măsuri terapeutice imediate

Pacientul trebuie spitalizat de urgenţă.

Înaintea începerii tratamentului, trebuie prelevată o probă de sânge pentru determinarea concentraţiei palsmatice a paracetamolului, cât mai dvreme posibil după producerea supradozajului.

Tratamentul include administrarea unui antidot, N-acetilcisteină (NAC) pe cale i.v. sau orală, în primele 10 ore, dacă este posibil, după producerea supradozajului. Totuşi, NAC poate asigura un anumit nivel de protecţie chiar dacă este administrată după 10 ore de la producerea supradozajului, dar în acest caz perioada de tratament trebuie să fie prelungită.

Concomitent se administrează tratamentn simptomatic.

Testele hepatice trebuie efectuate la începutul tratamentului şi trebuie repetate după 24 ore. În majoritatea cazurilor valorile concentraţiilor palsmatice ale transaminazelor revin la normal în 1-2 săptămâni după recuperarea în totalitate a funcţiei hepatice. Totuşi, în cazurile foarte severe poate fi necesar transplantul hepatic.

5. PROPRIETĂŢI FARMACOLOGICE

5.1 Proprietăţi farmacodinamice

Grupa farmacoterapeutică: alte analgezice şi antipiretice, anilide (inclusiv combinaţii)

Cod ATC: N02B E01

Mecanismul exact al efectelor analgezic şi antipiretic ale paracetamolului nu este încă pe deplin cunoscut.; s-ar putea să implice acţiuni centrale şi periferice.

Perfalgan asigură debutul ameliorării durerii în decurs de 5-10 minute după începerea administrării. Efectul analgezic maxim este obţinut în decurs de 1 oră şi durata acestuia este, de obicei, 4-6 ore.

Perfalgan reduce febra în decurs de 30 minute după începerea administrării, durata efectului antipiretic fiind de cel puţin 6 ore.

5.2 Proprietăţi farmacocinetice

Adulţi:

Absorbţie

Profilul farmacocinetic al paracetamolului este linear în cazul utilizării unor doze de până la 2 g în administrare unică sau repetată timp de 24 ore.

Biodisponibilitatea este similară celei observate în urma administrării în perfuzie a 1 g şi, respectiv, 2 g propacetamol (corespunzător la 500 mg şi, respectiv, 1 g paracetamol). Concentraţiile plasmatice maxime (C_max) ale paracetamolului sunt observate la sfârşitul celor 15 minute de perfuzie intravenoasă a 500 mg şi 1 g Perfalgan şi sunt de aproximativ 15 μg/ml şi, respectiv, 30 μg/ml.

Distribuţie

Volumul aparent de distribuţie al paracetamolului este de aproximativ 1 l/kg.

Paracetamolul nu este legat în proporţie foarte mate de proteinele plasmatice. În urma administrării în perfuzie a 1 g paracetamol, au fost observate concentraţii semnificative de paracetamol (aproximativ 1,5 μg/ml) în lichidul cefalorahidian după 20 minute de la terminarea perfuziei.

Metabolizare

Paracetamolul este metabolizat în cea mai mare parte în ficat pe 2 căi principale: conjugarea cu acidul glucuronic şi conjugarea cu acidul sulfuric. Cea de-a doua cale este saturată rapid în cazul administrării dozelor ce depăşesc dozele terapeutice. O mică parte (sub 4%) este metabolizat de către citocromul P450 obţinându-se un metabolit reactiv (N-acetil benzachinonimină) care, în condiţii normale este detoxifiat rapid prin rudecere cu glutation şi este eliminat în urină după conjugarea cu cisteină şi acid mercapturic. Totuşi, în cazul supradozajului sever, cantitatea acestui metabolit toxic este crescută.

Eliminare

Metaboliţii paracetamolului sunt excretaţi în principal în urină. 90% din doza administrată este excretată în 24 ore în principal sub formă de glucuronat (60-80%) şi sulfat (20-30%). Mai puţin de 5% este eliminat sub formă nemodificată. Timpul de înjumătăţire plasmatică este de 2,7 ore iar clearance-ul total este de 18 l/h.

Nou-născuţi, sugari şi copii:

Parametrii farmacocinetici ai paracetamolului observaţi la sugari şi copii sunt similari celor observaţi la adulţi, cu excepţia timpului de înjumătăţire plasmatică care este puţin mai scurt (1,5-2 ore) decât la adulţi. La nou-născuţi, timpul de înjumătăţire plasmatică este mai lung decât la sugari, adică aproximativ 3,5 ore. Nou-născuţii, sugarii şi copiii cu vârstă de până la 10 ani excretă mult mai puţin glucuronat şi mult mai mult sulfat decât adulţii. Excreţia totală a paracetamolului şi a metaboliţilor săi este aceeaşi pentru toate vârstele.

Populaţii speciale:

Insuficienţă renală

În caz de insuficienţă renală severă (celarance al creactininei 10-30 ml/min), eliminarea paracetamolului este uşor întârziată, timpul de înjumătăţire prin eliminare variind între 2-5,3 ore. Pentru conjugaţii glucuronaţi şi sulfaţi, viteza de eliminare este de 3 ori mai scăzută la pacienţii cu insuficienţă renală severă decât la voluntarii sănătoşi. De aceea se recomandă creşterea intervalului minim dintre administrări la 6 ore (vezi pct. 4.2) în cazul administrării paracetamolului la pacienţii cu insuficienţă renală severă (clearance al creatininei < 30 ml/min).

Vârstnici

Parametrii farmacocinetici şi metabolizarea paracetamolului nu suferă modificări la vârstnici. Nu este necesară ajustarea dozei în cazul administrării la acest grup de pacienţi.

5.3 Date preclinice de siguranţă

Datele preclinice de siguranţă nu indică vreun risc deosebit pentru oameni faţă de informaţiile deja prezentate în punctele anterioare ale acestui RCP.

Studiile de toleranţă locală a Perfalgan efectuate la şobolani şi iepuri au arătat o bună tolerabilitate. Absenţa hipersensibilităţii de contact întârziate a fost evidenţiată la cobai.

6. PROPRIETĂŢI FARMACEUTICE

6.1 Lista excipienţilor

Manitol, clorhidrat de cisteină monohidrat, hidrogenofosfat de disodiu dihidrat, hidroxid de sodiu/acid clorhidric, apă pentru preparate injectabile.

6.2 Incompatibilităţi

Perfalgan nu trebuie amestecat cu alte medicamente.

6.3 Perioada de valabilitate

2 ani.

Din punct de vedere microbiologic, exceptând cazurile în care metoda de deschidere a flaconului face imposibilă contaminarea microbiană, medicamentul trebuie utilizat imediat după deschiderea flaconului. Dacă medicamentul nu este utilizat imediat, utilizatorul este responsabil pentru condiţiile şi durata depozitării.

6.4 Precauţii speciale pentru păstrare

A se păstra la temperaturi sub 30°C, în ambalajul original. A nu se păstra la frigider. A nu se congela.

6.5 Natura şi conţinutul ambalajului

Cutie cu 12 flacoane a câte 50 ml soluţie perfuzabilă

Cutie cu 12 flacoane a câte 100 ml soluţie perfuzabilă

6.6 Instrucţiuni privind pregătirea produsului medicamentos în vederea administrării şi manipularea sa

Înainte de administrare, medicamentul trebuie inspectat vizual pentru observarea eventualelor particule sau modificări de culoare. Pentru administrare unică. Orice cantitate de soluţie rămasă neutilizată trebuie aruncată.

7. DEŢINĂTORUL AUTORIZAŢIEI DE PUNERE PE PIAŢĂ

Bristol-Myers Squibb

3, rue Joseph Monier, BP 325, 92506 Rueil Malmaison Cedex, Franţa

8. NUMĂRUL DIN REGISTRUL PRODUSELOR MEDICAMENTOASE

6142/2006/01-02

9. DATA AUTORIZĂRII SAU A ULTIMEI REAUTORIZĂRI

Reautorizare, Ianuarie 2006

10. DATA REVIZUIRII TEXTULUI

Decembrie 2005