Cautare



ATENTIE

Aceste informatii au doar scop informativ si in niciun caz nu trebuie sa inlocuiasca recomandarea medicului sau a personalului medical autorizat. Nu trebuie sa folositi aceste informatii pentru auto-diagnostic sau auto-tratament. Medipedia nu isi asuma responsabilitatea asupra efectelor pe care le poate avea folosirea acestor informatii in alte scopuri decat au fost oferite.

VIMAPRIL H
Denumire VIMAPRIL H
Descriere Pentru tratamentul hipertensiunii arteriale.
Denumire comuna internationala COMBINATII (ENALAPRILUM+HYDROCHLOROTHIAZIDUM)
Actiune terapeutica INHIBITORI AI E.C.A., COMBINATII INHIBITORI AI E.C.A. SI DIURETICE
Prescriptie P-6L - Medicamente si produse medicamentoase care se elibereaza in farmacii pe baza de prescriptie medicala valabila 6 luni
Forma farmaceutica Comprimate
Ambalaj Cutie x 3 blist. PVC/COC/PVDC-Al x 10 compr.
Valabilitate ambalaj 2 ani
Cod ATC C09BA02
Firma - Tara producatoare VIM SPECTRUM SRL - ROMANIA
Autorizatie de punere pe piata VIM SPECTRUM SRL - ROMANIA

Ai un comentariu sau o intrebare despre VIMAPRIL H ? Intreaba pe forum:  
Nume afisat:
E-mail (optional):
Intrebare:

Introduceti codul de mai sus:



Prospect si alte informatii despre VIMAPRIL H, comprimate   Rezumatul caracteristicilor produsului       

AUTORIZATIE DE PUNERE PE PIATA NR. 6312/2006/01

Anexa 1

Prospect

VIMAPRIL H

Comprimate

Compozitie

Un comprimat contine maleat de enalapril 10 mg, hidroclorotiazida 25 mg si excipienti: lactoza monohidrat, celuloza microcristalina (Avicel PH 102), amidon glicolat de sodiu, stearat de magneziu, dioxid de siliciu coloidal anhidru, talc.

Grupa farmacoterapeutica: inhibitori ai enzimei de conversie a angiotensinei si diuretice - combinatii

Indicatii terapeutice

Vimapril H este indicat pentru tratamentul hipertensiunii arteriale la pacientii la care tratamentul in monoterapie cu un inhibitor al enzimei de conversie nu a fost eficace.

Contraindicatii

-  hipersensibilitate la enalapril, la hidroclorotiazida, la alte sulfonamide sau la oricare dintre excipientii produsului Datorita prezentei enalaprilului:

- antecedente de angioedem (edem Quincke) determinat de inhibitori ai enzimei de conversie a angiotensinei (IECA);

- stenoza de artera renala bilaterala, stenoza de artera renala pe rinichi unic functional;

- sarcina si alaptare. Datorita prezentei hidroclorotiazidei:

- insuficienta renala severa (clearance al creatininei < 30 ml/min sau valori ale creatininei serice de pana la 250 µmol/l (3 mg/100 ml);

- encefalopatie hepatica.

Precautii

Pentru enalapril

Angioedemul fetei, extremitatilor, buzelor, limbii, glotei sau laringelui a fost rareori semnalat la pacienti

tratati cu un IECA, inclusiv enalapril. In aceste cazuri, enalaprilul trebuie intrerupt imediat si pacientul

trebuie supravegheat pana la disparitia angioedemului. Daca edemul nu intereseaza decat fata si buzele,

evolutia este in general regresiva fara tratament desi antihistaminicele sau dovedit utile pentru regresia

simptomatologiei.

Daca edemul intereseaza laringele, acesta poate avea evolutie letala; se recomanda administrarea de

adrenalina subcutanat (0,3 ml-0,5 ml din solutia 1/1000) si alte masuri de sustinere a functiilor vitale.

Pacientii cu hipersensibilitate la un inhibitor al enzimei de conversie, pot prezenta reactivitate

imunologica incrucisata si pentru alti reprezentanti ai grupei (vezi Contraindicatii).

Pacientii cu antecedente de angioedem necorelat cu IECA prezinta un risc crescut de a face angioedem la

utilizarea tratamentului cu IECA.

Reactii anafilactoide au fost observate si la pacientii dializati la care se folosesc membrane cu flux mare

(de exemplu AN 69) ce primesc concomitent tratament cu inhibitori ACE. La acesti pacienti, trebuie luata

in considerare utilizarea unui alt tip de membrana sau a altei clase de antihipertensive.

Tusea uscata, persistenta, poate aparea la tratamentul cu IECA. Este reversibila la intreruperea

tratamentului. Daca administrarea IECA este absolut necesara, tratamentul poate fi continuat. La

diagnosticul diferential al tusei trebuie luata in considerare si etiologia iatrogenica.

Pentru hidroclorotiazida

Este necesar controlul natriemiei la inceputul tratamentului si pe parcursul lui la intervale regulate

deoarece diureticele pot duce la la hiponatriemie uneori cu consecinte grave. Scaderea natriemiei poate fi

1

la inceput asimptomatica, de aceea controlul este indispensabil la inceputul tratamentului, cu atat mai mult la pacienti cu risc (varstnici, denutriti, cirotici).

Hipokalemia reprezinta riscul major al terapiei cu diuretice tiazidice si inrudite. Riscul hipokaliemiei (< 3,5 mmol/l) poate fi prevazut la anumite categorii de pacienti cu risc (varstnici, denutriti, pacienti cu ciroza cu ascita si edeme, pacienti cu boala coronariana, cu insuficienta cardiaca, cu asocieri medicamentoase). Hipokalemia poate creste toxicitatea cardiaca a digitalicelor si riscul tulburarilor de ritm.

La pacientii cu interval QT lung, congenital sau medicamentos, hipokalemia favorizeaza aparitia tulburarilor de ritm severe de tipul torsadei varfurilor, mai ales in prezenta bradicardiei. In toate cazurile este necesar controlul frecvent al kaliemiei.

Calcemia: diureticele tiazidice si inrudite pot diminua excretia urinara de calciu cu cresterea usoara a concentratiei plasmatice, in absenta tulburarilor metabolismul acestuia. Hipercalcemia marcata poate aparea ca urmare a unui hiperparatiroidism mascat. In acest caz se recomanda intreruperea tratamentului si explorarea functiei paratiroidiene.

Administrarea de tiazide poate produce hiperglicemie usoara, astfel incat un diabet zaharat latent poate deveni manifest in timpul tratamentului cu tiazide. Se recomanda prudenta la pacientii diabetici; pot fi necesare ajustari ale dozelor de hipoglicemiante orale sau insulina.

La unii pacienti tratati cu diuretice tiazidice poate apare hiperuricemie deoarece scade eliminarea urinara de acid uric. La pacienti hiperuricemici, acestea pot precipita accesele de guta. Cresteri ale colesterolului si trigliceridelor pot fi asociate tratamentului cu tiazidice. S-a constatat ca tiazidele cresc excretia urinara de magneziu, ducand la hipomagnezemie.

In cazul pacientilor cu afectarea functiei renale, tiazidele nu sunt complet eficace. Se recomanda evaluare prin calculul clearance-ului la creatinina, ajustat in functie de varsta si sex. Hipovolemia secundara pierderii de sodiu, la inceputul tratamentului duce la scaderea filtrarii glomerulare. Astfel, poate creste uremia si creatininemia. Insuficienta functionala tranzitorie apare la pacientii cu functie normala dar poate agrava si o insuficienta renala preexistenta.

Este necesara prudenta la sportivi deoarece poate da reactii pozitive la controlul antidopping.

Pentru asocierea enalapril - hidrocloratiazida:

- Insuficienta renala functionala: poate apare la anumiti pacienti fara leziuni renale aparente preexistente; daca bilantul biologic demonstreaza insuficienta renala functionala, tratamentul trebuie intrerupt si eventual reluat cu dozele cele mai mici posibil sau doar cu unul dintre constituenti.

- Hipotensiune arteriala si dezechilibre hidroelectrolitice: semnele clinice ale unui dezechilibru electrolitic pot aparea cu ocazia unui episod intercurent de diaree sau de varsaturi. La acesti pacienti trebuie efectuat un control regulat al electrolitilor plasmatici.

Hipotensiunea arteriala marcata poate necesita administrarea unei perfuzii cu ser fiziologic. Hipotensiunea arteriala tranzitorie nu reprezinta contraindicatie pentru continuarea tratamentului. Dupa restabilirea volemiei si in prezenta unei tensiuni arteriale satisfacatoare se poate relua tratamentul cu doze mai mici sau cu unul singur dintre componenti.

- Kaliemia: asocierea unui inhibitor de enzima de conversie si a unui diuretic hipokaliemiant nu exclude posibila aparitie a unei hipokaliemii mai ales la diabetici sau pacienti cu insuficienta renala. Trebuie efectuat controlul regulat al kaliemiei.

Interactiuni

Datorate asocierii enalapril cu hidrocloratiazida: Asocieri nerecomandate:

- litiu: cresterea litemiei poate atinge valori toxice cu aparitia semnelor de supradozaj ca si in cazul unui regim desodat (diminuarea excretiei renale de litiu). Daca este necesara asocierea unui diuretic la un inhibitor al enzimei de conversie, se recomanda supravegherea litemiei si ajustarea dozelor. Asocieri care necesita precautie:

antidiabetice (insuline, sulfamide hipoglicemiante): asocierea cu enalapril si captopril poate antrena majorarea efectului hipoglicemiant. Aparitia hipoglicemiei manifeste este exceptionala. Tiazidicele sunt susceptibile de a altera toleranta la glucoza. De aceea, la diabetici trebuie accentuat autocontrolul glicemiei si ajustarea dozelor de insulina daca este necesar.

2

- baclofen: majorarea efectului antihipertensiv; se recomanda suprevegherea tensiunii arteriale si ajustarea dozelor.

- AINS (pe cale generala), salicilati in doze mari: insuficienta renala acuta la pacienti deshidratati (diminuarea filtrarii glomerulare). Se recomanda hidratarea corespunzatoare a bolnavilor si supravegherea functiei renale la inceputul tratamentului. Asocieri de care trebuie tinut cont:

antidepresive imipraminice (triciclice), neuroleptice: efect antihipertensiv si risc de hipotensiune ortostatica marcata (efect aditiv).

- glucocorticoizi, tetracosactid: diminua efectul antihipertensiv (prin retentie hidrosodata).

Pentru enalapril: Asocieri nerecomandate:

cu diuretice hiperkaliemiante (spironolactona, amilorid, triamteren - singure sau asociate), potasiu (sub forma de saruri): pot produce hiperkaliemie potential letala, mai ales in prezenta unei insuficiente renale (efect hiperkaliemiant aditional). Nu se recomanda asocierea decat in caz de hipokaliemie.

Pentru hidroclorotiazida: Asocieri nerecomandate:

- cu medicamente (altele decat antiaritmicele) care pot determina torsada varfurilor (astemizol, bepridil, eritromicina i.v., halofantrina, pentamidina, sultoprida, terfenadina, vincamina); hipokaliemia, bradicardia si intervalul QT lung preexistent reprezinta factori favorizanti. Asocieri care necesita precautie:

- alte hipokaliemiante: amfotericina B (administrata i.v.), gluco- si mineralocorticoizi (pe cale generala), tetracosactid, laxative stimulante: risc major de hipokaliemie prin efect aditiv. Se recomanda supravegherea kaliemiei si, la nevoie, corectarea ei; este necesara o atentie deosebita in cazul tratamentului cu digitalice. Se recomanda utilizarea laxativelor non-stimulante.

- digitalice: hipokaliemia favorizeaza efectele toxice ale digitalicelor. Se recomanda supravegherea kaliemiei, EKG-ului si eventual reconsiderarea tratamentului.

- antiaritmice care determina torsada varfurilor, cum sunt antiaritmicele de clasa Ia (chinidina, hidrochinidina, disopiramida), amiodarona, bretiliu, sotalol (hipokaliemia, bradicardia si intervalul QT lung preexistent reprezinta factori favorizanti). Se recomanda preventia si, la nevoie, corectarea hipokaliemiei si supravegherea EKG (interval QT). In cazul aparitiei torsadei varfurilor, nu se administreaza antiaritmice (stimulare electrosistolica).

- metformina: posibilitatea aparitiei acidozei lactice in prezenta unei insuficiente renale functionale determinata de diuretice si in special de diureticele de ansa. Nu se va utiliza metformina daca creatininemia depaseste 15 mg/l la barbati si 12 mg/l la femei.

- produse de contrast iodate: in cazul deshidratarii determinata de diuretice exista risc major de aparitie a insuficientei renale acute, in special in cazul utilizarii de doze mari de produse de contrast iodate. Se recomanda rehidratare adecvata inaintea administrari acestor produse. Asocieri de care trebuie tinut cont:

- calciu (sub forma de saruri): risc de hipercalcemie prin diminuarea eliminarii urinare de calciu.

- ciclosporina: risc de crestere a creatininemiei fara modificarea concentratiei plasmatice a ciclosporinei in absenta depletiei hidrosodate.

Atentionari speciale

Pentru enalapril

Este necesara prudenta la pacienti cu deprimare imunologica datorita riscului de neutropenie/agranulocitoza. IECA (inhibitorii de enzima de conversie a angiotensinei) pot, in mod exceptional, sa determine agranulocitoza si/sau deprimare medulara daca se administreaza in doze mari sau la pacientii cu insuficienta renala asociata cu boli sistemice (colagenoze cu afectare vasculara: lupus eritematos sistemic, sclerodermie) care primesc tratament imunosupresor si/sau cu potential leucopeniant. Se recomanda supravegherea periodica a hemoleucogramei si functiei renale.

Hipotensiunea arteriala excesiva a fost rareori semnalata la pacientii cu hipertensiune arteriala de gradul I

- II tradar este o posibila consecinta a tratamentului cu enalapril la pacientii cu depletie hidrosodata de exemplu prin terapie diuretica, dieta cu restrictie de sare, dializa, diaree, varsaturi. Datorita riscului de hipotensiune arteriala la acesti pacienti, tratamentul va fi instituit sub stricta supraveghere medicala. Hipotensiunea arteriala simptomatica a fost observata la pacientii cu insuficienta cardiaca cu sau fara asocierea de insuficienta renala; este mai probabil sa apara la pacientii cu clase severe de insuficienta cardiaca cand se utilizeaza doze mari de diuretice, la pacienti cu hiponatremie sau disfunctii renale. Ca

3

regula, la acesti pacienti, terapia trebuie initiata sub o stricta supraveghere medicala, iar pacientii trebuie

monitorizati strict. Aceeasi regula trebuie aplicata la pacientii cu ateroscleroza cunoscuta (boala cardiaca

ischemica sau boli cerebrovasculare ischemice) la care o scadere brusca a tensiunii arteriale poate

determina infarct miocardic sau accidente vasculare cerebrale.

Daca apare hipotensiunea arteriala, pacientul trebuie asezat in decubit dorsal si, daca este necesar, trebuie

sa i se administreze o perfuzie intravenoasa cu solutie salina. O hipotensiune tranzitorie nu contraindica

administrarea dozelor urmatoare, care pot fi administrate in mod obisnuit, odata ce tensiunea arteriala a

crescut dupa repletie volemica.

Stimularea importanta a sistemului renina- angiotensina-aldosteron a fost observata in particular, in cursul

depletiei hiposodate importante (regim desodat strict, tratament diuretic prelungit), la pacienti cu valori

initial mici ale tensiunii arteriale, cu stenoza de artera renala, insuficienta cardiaca congestiva, ciroza

hepatica cu edeme si ascita. De aceea blocarea sistemului renina- angiotensina-aldosteron mai ales la

administrarea primei prize sau in timpul primelor saptamani de tratament poate duce o scadere brusca a

tensiunii arteriale si/sau cresterea creatininemiei tradusa printr-o insuficienta renala functionala, uneori

acuta.

In toate cazurile tratamentul trebuie stabilit progresiv.

Studii clinice efectuate la pacienti hipertensivi, cu stenoza uni- sau bilaterala a arterei renale, au aratat cresteri ale retentiei azotate la pacienti tratati cu IECA.

Vimapril H trebuie utilizat cu precautie la pacientii cu insuficienta renala cu clearance al creatininei intre 0,5 - 1,3 ml/s (se recomanda reducerea dozelor – vezi Doze si mod de administrare) si control periodic al kaliemiei si creatininemiei.

La pacienti cu hipertensiune arteriala renovasculara, tensiunea arteriala si functia renala au sensibilitate particulara la IECA; tratamentul trebuie inceput cu o doza mai mica de enalapril. Dozele trebuie ajustate in functie de starea clinica a pacientului, dar este de asteptat ca cea mai mare parte a pacientilor sa raspunda la o doza de 20 mg maleat de enalapril zilnic.

La pacienti cu insuficenta cardiaca severa si diabet zaharat insulino-dependent (tendinta spontana la hiperkaliemie) tratamentul trebuie inceput sub supraveghere medicala atenta si cu doze mici. La diabeticii vechi se asociaza nefropatia si neuropatia, riscul hiperkaliemiei fiind crescut de hiperaldosteronism ce impune supraveghere atenta a kaliemiei.

La pacientii care trebuie sa suporte o interventie chirurgicala sau in timpul anesteziei utilizand agenti hipotensivi, enalaprilul inhiba productia de angiotensina II secundar eliberarii compensatorii de renina. Daca hipotensiunea arteriala apare si se considera a fi datorata acestui mecanism, poate fi corectata prin cresterea volemiei.

Pentru hidroclorotiazida

In cazul afectiunilor hepatice, diureticele tiazidice si substante inrudite pot determina encefalopatie

hepatica. In acest caz diureticele trebuie imediat intrerupte.

Datorita prezentei lactozei

Nu se recomanda administrarea la pacienti cu galactozemie congenitala, sindrom de malabsorbtie a

glucozei si lactozei sau cu deficit de lactaza.

Copii

Desi toleranta si eficacitatea enalaprilului la copii nu a fost a demonstrata prin studii controlate, se

foloseste in cardiologia pediatrica. Initierea tratamentului se face numai in mediu spitalicesc.

Varstnici

La varstnici, inainte de initierea tratamentului cu enalapril se recomanda evaluarea functiei renale. Initial medicamentul se administreaza in doze mici, care vor fi crescute treptat in functie de raspunsul terapeutic, pentru a evita scaderea brusca a tensiunii arteriale.

Sarcina si alaptarea

Pentru enalapril:

Studiile efectuate pe animale nu au evidentiat efecte teratogene, doar cateva cazuri de fetotoxicitate.

- In clinica:

4

Nu exista studii epidemiologice disponibile.

Este contraindicata administrarea de enalapril in sarcina. In momentul in care se pune diagnosticul de

sarcina tratamentul cu inhibitori ai enzimei de conversie trebuie intrerupt cat mai curand.

Administrarea inhibitorilor enzimei de conversie in trimestrul 2 si 3 de sarcina poate afecta dezvoltarea

fetala si chiar moarte fetala.

Afectare fetala si neonatala: hipotensiune arteriala, hipoplazie craniana, anurie, insuficienta renala

reversibila sau ireversibila si moarte: oligohidramios asociat cu contracturi ale membrelor, deformare

cranio-faciala, hipoplazie pulmonara.

Copiii care au fost expusi, in utero, la inhibitori ai enzimei de conversie trebuie observati atent pentru

hipotensiune arteriala, oligurie si hipokaliemie.

Pentru hidroclorotiazida:

Tiazidele traverseaza bariera placentara, existand riscul aparitiei icterului fetal sau neonatal,

trombocitopeniei si posibil altor reactii adverse observate la adult.

In general, administrarea diureticelor tiazidice si inrudite trebuie evitata la gravide si nu trebuie

recomandate in cursul edemelor fiziologice din sarcina. Diureticele pot antrena ischemie fetotoxica si risc

de hipotrofie fetala. Cu toate acestea, diureticele raman un element esential al tratamentului edemelor de

origine cardiaca, hepatica sau renala aparute la gravide.

Enalaprilul, enalaprilatul si tiazidele se excreta in laptele matern in cantitati mici. Alaptarea este

contraindicata in timpul tratamentului cu Vimapril H.

Capacitatea de a conduce vehicule sau de a folosi utilaje

Cateva reactii adverse raportate la enalapril pot afecta capacitatea de a conduce vehicule sau de a folosi

utilaje.

Doze si mod de administrare

Inaintea inceperii tratamentului trebuie investigata functia renala.

Functie renala normala: Doza recomandata este de 1 comprimat Vimapril H, o data pe zi.

Insuficienta renala (clearance - ul creatininei intre 30 - 80 ml/min): doza recomandata este de 1/2

comprimat Vimapril H pe zi; sub controlul periodic al potasemiei si creatininemiei.

Varstnici: Se recomanda initierea tratamentului cu 1/2 comprimat Vimapril H pe zi deoarece poate exista

o scadere fiziologica a functiei renale (vezi Precautii).

Dozele se vor stabili individual. Combinatia in doza fixa de maleat de enalapril si hidroclorotiazida nu este indicata pentru tratamentul initial. La titrarea initiala a dozelor fiecarui component este important ca, in masura posibilitatilor, sa se intrerupa administrarea diureticului cateva zile inaintea introducerii enalaprilului, sau, daca aceasta nu este posibil, sa se inceapa cu doze mici de enalapril. Doza de Vimapril H trebuie stabilita prin titrarea individuala a componentelor. Vimapril H poate fi introdus daca dozele titrate corespund combinatiei fixe.

In toate cazurile, tratamentul trebuie instituit in spital, sub supraveghere medicala.

Reactii adverse

Datorate enalaprilului Clinic:

- Cefalee, astenie, vertij, sincopa;

- hipotensiune; eruptii cutanate, rash, fotosensibilitate, eritem polimorf, dermatita exfolianta, sindrom Stevens-Johnson, pemfigus, urticarie, alopecie, prurit;

- greata, diaree, constipatie, dureri abdominale, varsaturi, anorexie, hepatita colestatica, pancreatita, icter; crampe musculare, disgeuzie; depresie, confuzie, nervozitate, bronhospasm, dispnee;

- tuse seaca, persistenta care cedeaza la intreruperea tratamentului (in diagnosticul diferential al tusei trebuie luata in considerare etiologia iatrogena);

- exceptional, angioedem (edem Quincke);

- foarte rar impotenta, bufeuri vasomotorii, acufene, glosita, tulburari de vedere;

- febra, serozite, vasculite, mialgii, artralgii, asociate cu modificari biologice: anticorpi antinucleari, VSH accelerat, eozinofilie, leucocitoza. Biologic:

- Cresteri moderate ale ureei si creatininei plasmatice, reversibile la intreruperea tratamentului (mai frecvent in caz de stenoza bilaterala de artera renala, hipertensiune arteriala tratata cu diuretice, insuficienta renala; in caz de nefropatie glomerulara, administrarea unui inhibitor de enzima de conversie poate determina proteinurie)

5

- Hiperkaliemie, obisnuit tranzitorie

- Cresterea enzimelor hepatice si/sau bilirubinemiei

- Neutropenie si agranulocitoza; pot sa apara dupa administrarea de doze mari la pacienti cu insuficienta renala in cadrul colagenozelor (LES, sclerodermie)

- Anemie - in cazul administrarii la pacienti cu transplant renal, hemodializati.

Datorate hidroclorotiazidei

Clinic: - poate sa apara encefalopatie hepatica la pacientii cu insuficienta hepatica; posibilitatea agravarii

unor afectiuni: lupus eritematos sistemic preexistent, vasculita necrozanta, sindrom Lyell; in mod

exceptional: pancreatita, tulburari de vedere la inceputul tratamentului.

Biologic:

- hipokaliemie: apare mai ales in cazul diurezei crescute si poate fi, in mod special, grava la pacientii cu risc (varstnici si/sau deshidratati);

- Hiponatremie cu hipovolemie, deshidratare si hipotensiune arteriala ortostatica, chiar sindrom confuzional; pierderea concomitenta de ioni de clor poate antrena secundar alcaloza metabolica compensatorie (incidenta si amplitudinea fenomenului sunt scazute);

- Cresteri ale uremiei si glicemiei in cursul tratamentului; administrarea se va face cu prudenta la pacientii gutosi si diabetici;

- Cresterea lipidelor plasmatice - la doze mari;

- Tulburari hematologice: extrem de rar, trombocitopenie, leucopenie, agranulocitoza, aplazie medulara, anemie hemolitica;

- Hipercalcemie – exceptional.

Supradozaj

Pentru enalapril:

In caz de supradozaj, cel mai probabil poate aparea hipotensiune arteriala. Tratamentul in caz de

hipotensiune arteriala importanta consta in pozitionarea pacientului in decubit dorsal, cu capul mai jos

decat trunchiul, administrarea, la nevoie, a unei perfuzii intravenoase cu ser fiziologic sau folosirea altor

mijloace de expansiune volemica. Cand este posibil, o perfuzie cu angiotensina II poate fi utila.

Enalaprilatul, metabolitul activ al enalaprilului este dializabil.

Pentru hidroclorotiazida:

Intoxicatia acuta se manifesta prin semne biologice (dezechilibru hidroelectrolitic), hipotensiune arteriala,

crampe, vertij, somnolenta, stare confuzionala, poliurie sau oligurie, pana la anurie (datorita

hipovolemiei).

Prima masura consta in lavaj gastric si/sau administrarea de carbune activat, apoi reechilibrare

hidroelectrolitica inr-un centru medical specializat, pana la normalizarea valorilor electrolitilor plasmatici.

Corectarea hiponatremiei se va face progresiv.

Pastrare

A nu se utiliza dupa data de expirare inscrisa pe ambalaj. A se pastra la temperaturi sub 25°C, in ambalajul original. A nu se lasa la indemana copiilor.

Ambalaj

Cutie cu 3 blistere a cate 10 comprimate

Producator

S.C. Vim Spectrum S.R.L., Jud. Mures, Romania

Detinatorul Autorizatiei de punere de piata

S.C. Vim Spectrum S.R.L.,

Comuna Livezeni, sat Corunca nr. 409, Jud. Mures, Romania

Data ultimei verificari a prospectului

Martie, 2006

6

Ai o intrebare despre acest medicament? Poti intreba aici.
Citeste si...
Unul din doi adulti sufera de hipertensiune Unul din doi adulti sufera de hipertensiune, afectiune care reprezinta un factor de risc major pentru accidentul vascular cerebral si pentru demente, a declarat prof. dr. Ovidiu Bajenaru, seful Clinicii de Neurologie a Spitalului Universitar, cu prilejul campaniei de depistare a hipertensiunii.
Hipertensiunea arterială poate fi prevenită printr-un stil de viaţă sănătos, recomandă medicii DSP Bihor Fiecare om trebuie să fie responsabil pentru viaţa sa, a cărui sănătate depinde, în primul rând, de gradul său de informare şi educaţie, de modul cum aplică cunoştinţele în prevenirea bolilor şi adoptarea unui stil de viaţă sănătos, au subliniat miercuri specialiştii medicali reuniţi la o masă rotundă...
Hipertensiunea arterială, o importantă problemă de sănătate publică Hipertensiunea arterială reprezintă o importantă problemă de sănătate publică, care afectează peste 40% din populaţia adultă a României, spun specialiştii.
Hipertensiunea arterială ar putea fi tratată fără pastile Stimularea rinichilor cu impulsuri electrice ar putea duce la normalizarea tensiunii arteriale, susţin oameni de ştiinţă australieni care au dezvoltat şi testat în practică noua modalitate de combatere a hipertensiunii arteriale, relatează joi portalul theheart.org.
Hipertensiunea arteriala si homeopatia Hipertensiunea arteriala poate fi generata de reducerea calibrului vaselor sanguine prin procesul de ateromatoza. Un diagnostic de certitudine privind ateromatoza nu se poate pune decat prin arteriografie .
Hipertensiunea arteriala Cum poate fi depistată hipertensiunea arterială şi care sunt cauzele apariţiei acestei boli, aflaţi de la prof. univ. dr. Mariana Dorobanţu, şef Clinica de Cardiologie, Spitalul Clinic Universitar de Urgenţă