Cautare



ATENTIE

Aceste informatii au doar scop informativ si in niciun caz nu trebuie sa inlocuiasca recomandarea medicului sau a personalului medical autorizat. Nu trebuie sa folositi aceste informatii pentru auto-diagnostic sau auto-tratament. Medipedia nu isi asuma responsabilitatea asupra efectelor pe care le poate avea folosirea acestor informatii in alte scopuri decat au fost oferite.

EQUORAL(R) 100 mg
Denumire EQUORAL(R) 100 mg
Denumire comuna internationala CICLOSPORINUM
Actiune terapeutica IMUNOSUPRESOARE IMUNOSUPRESOARE SELECTIVE
Prescriptie S/P-RF - Medicamente eliberate in locatii speciale (spitale) si prescriptia se retine in farmacie
Forma farmaceutica Capsule moi
Concentratia 100mg
Ambalaj Cutie x 5 blist. x 10 caps. moi
Valabilitate ambalaj 2 ani
Cod ATC L04AA01
Firma - Tara producatoare IVAX - PHARMACEUTICALS S.R.O. - CEHIA
Autorizatie de punere pe piata IVAX - PHARMACEUTICALS S.R.O. - CEHIA

Ai un comentariu sau o intrebare despre EQUORAL 100 mg ? Intreaba pe forum:  
Nume afisat:
E-mail (optional):
Intrebare:

Introduceti codul de mai sus:



>> ana radu (vizitator) : Medicamentul Equoral este citostatic ?????
>> i.c. : Da, poate fi considerat.
>> mary (vizitator) : kat timp se ia tratament cu equoral?
>> M.G. : Cat timp acuzati simptome clinice de inflamatie acuta.
>> alexandru m. (vizitator) : ce echivalent mai are equoralul in afara de cicloral si sandimmun neoral
>> mary (vizitator) : poti sa te vindeci dupa ele?
>> M.G. : Se amelioreaza simptomatologia, nu se vindeca boala.
>> mara (vizitator) : kat timp se ia tratament k ciclosporina?
Rezumatul caracteristicilor produsului       

AUTORIZAŢIE DE PUNERE PE PIAŢĂ NR.4301/2004/01-02-03; 4302/2004/01-02-03;               Anexa 2

4303/2004/01-02-03 Rezumatul caracteristicilor produsului

REZUMATUL CARACTERISTICILOR PRODUSULUI

1. DENUMIREA COMERCIALĂ A PRODUSULUI MEDICAMENTOS

EQUORAL® 25 mg EQUORAL® 50 mg EQUORAL® 100 mg

2. COMPOZIŢIA CALITATIVĂ ŞI CANTITATIVĂ

Equoral 25 mg

O capsulă moale conţine ciclosporină 25 mg.

Equoral 50 mg

O capsulă moale conţine ciclosporină 50 mg.

Equoral 100 mg

O capsulă moale conţine ciclosporină 100 mg.

3. FORMA FARMACEUTICĂ

Equoral 25 mg

Capsule gelatinoase moi, galbene, cu formă ovală, imprimate cu “25mg” şi două

triunghiuri albastre.

Equoral 50 mg

Capsule gelatinoase moi, ocru, cu formă ovală, imprimate cu “50mg” şi două triunghiuri

albastre.

Equoral 100 mg

Capsule gelatinoase moi, maron, cu formă ovală, imprimate cu “100mg” şi două

triunghiuri albastre.

După deschiderea blisterului se poate simţi mirosul caracteristic.

4. DATE CLINICE

4.1 Indicaţii terapeutice

Transplant

Transplant de organe parenchimatoase

Prevenirea şi tratarea rejetului de grefă după transplant de rinichi, ficat, cord, plămâni, pancreas sau transplant combinat cord-plămâni. Tratamentul rejetului organelor transplantate la pacienţii care au fost trataţi anterior cu alte imunosupresoare.

Transplant de măduvă osoasă

Prevenirea rejetului grefei după transplant medular.

Prevenirea sau tratamentul reacţiei grefă contra gazdă.

Alte indicaţii

Uveită endogenă

După excluderea etiologiei infecţioase (panuveită, uveită posterioară, forme grave de

uveită intermediară, uveite din bolile sistemice, de exemplu din boala Bechet, poliartrita

reumatoidă juvenilă, oftalmopatia simpatică) în cazurile în care tratamentul convenţional

cu corticosteroizi este insuficient sau însoţit de reacţii adverse grave.

1

Lupus eritematos sistemic, polimiozită, dermatomiozită

Formele active de boală care afectează organele interne, rezistente la terapia cu corticosteroizi şi citostatice sau însoţite de reacţii adverse grave în timpul terapiei convenţionale.

Sindrom nefrotic

La adulţi şi copii, sindrom nefrotic dependent de corticosteroizi şi rezistent la corticosteroizi datorat modificărilor glomerulare minime, glomerulosclerozei focale segmentare sau glomerulonefritei membranoase. Equoral poate fi utilizat pentru a obţine sau menţine remisiunea produsă de tratamentul cu corticosteroizi, făcând posibilă întreruperea tratamentului cu corticosteroizi.

Poliartrită reumatoidă

Tratamentul poliartritei reumatoide rapid progresive, severe la pacienţii la care tratamentul

convenţional cu antireumatice cu acţiune lentă este ineficace sau inadecvat.

Psoriazis

Tratamentul pacienţilor cu forme severe de psoriazis, atunci când tratamentul convenţional

este ineficace sau inadecvat.

Dermatită atopică

Tratament de scurtă durată (8 săptămâni) la pacienţii cu dermatite atopice severe la care

tratamentul convenţional este ineficace sau inadecvat.

Equoral, capsule moi este destinat copiilor cu vârsta peste 5 ani, adolescenţilor şi adulţilor.

4.2 Doze şi mod de administrare

Doza zilnică de Equoral trebuie întotdeauna divizată în două prize, administrate la interval de 12 ore (dimineaţa şi seara). Concentraţiile plasmatice de ciclosporină trebuie monitorizate regulat. Valorile obţinute permit determinarea individuală a regimului adecvat de dozaj pentru a atinge concentraţiile necesare. Datorită biodisponibilităţii diferite a variatelor forme farmaceutice, dacă ciclosporina se administrează oral nu se poate trece de la o formă farmaceutică la alta fără a monitoriza adecvat concentraţia plasmatică de ciclosporină, creatininemia şi tensiunea arterială. Din acelaşi motiv, se recomandă utilizarea ciclosporinei produsă de acelaşi producător atunci când se prescrie şi se trece la alte forme farmaceutice.

Transplant de organe parenchimatoase

Tratamentul cu Equoral trebuie iniţiat cu cel puţin 12 ore înainte de intervenţia chirurgicală, în doze de 10 - 15 mg ciclosporină/kg şi zi, divizate în două prize, administrate la intervale de 12 ore (dimineaţa şi seara). Această doză zilnică trebuie menţinută timp de 1 - 2 săptămâni de la intervenţia chirurgicală şi apoi redusă treptat, în funcţie de concentraţiile plasmatice de ciclosporină, până la doza de întreţinere de 2 - 6 mg ciclosporină/kg şi zi, administrată în două prize, dimineaţa şi seara. Ajustarea dozei trebuie să se bazeze pe monitorizarea concentraţiilor plasmatice minime de ciclosporină şi a funcţiei renale. Dacă Equoral se administrează concomitent cu alte imunosupresoare (de exemplu cu corticosteroizi sau ca parte din terapia triplă sau qvadruplă), iniţial pot fi utilizate doze mai mici (3 - 6 mg ciclosporină/kg şi zi divizate în două prize, administrate dimineaţa şi seara).

Transplant de măduvă osoasă

În majoritatea cazurilor, este de preferat administrarea ciclosporinei în perfuzie intravenoasă; doza recomandată este de 3 – 5 mg ciclosporină/kg şi zi. Această doză se administrează sub formă de perfuzie imediat după transplant pentru 2 săptămâni, apoi este înlocuită cu o doză de întreţinere de 12,5 mg ciclosporină/kg şi zi. Dacă există tulburări

2

gastro-intestinale care pot reduce absorbţia, se pot administra doze orale mai mari sau

ciclosporina se poate administra intravenos.

Dacă pentru iniţierea tratamentului se utilizează administrarea orală, dozele recomandate

de Equoral sunt de 12,5 – 15 mg ciclosporină/kg şi zi. Aceste doze se administrează cu o zi

înainte de transplant şi se continuă cu un tratament de întreţinere pentru cel puţin 3 luni

(preferabil 6 luni). Doza trebuie scăzută treptat până la un an de la transplant când

tratamentul se întrerupe.

După întreruperea tratamentului cu Equoral, unii pacienţi pot prezenta reacţie de grefă

contra gazdei (RGCG). De obicei, la reluarea tratamentului, răspunsul este favorabil.

Pentru tratamentul cronic al formelor moderate de RGCG trebuie utilizat Equoral în doze

mici.

Uveite endogene

Doza iniţială de 5 mg ciclosporină/kg şi zi, administrată în două prize la intervale de 12 ore, este recomandată până la ameliorarea reacţiei inflamatorii uveale şi îmbunătăţirea acuităţii vizuale. În cazurile refractare, doza poate fi crescută temporar la 7 mg ciclosporină/kg şi zi.

Dacă în timpul tratamentului, Equoral se dovedeşte ineficace, pentru a obţine ameliorarea sau eliminarea episoadelor inflamatorii oculare poate fi asociat tratamentul sistemic cu corticosteroizi în doze zilnice echivalente cu 0,2 - 0,6 mg prednison/kg. În timpul tratamentului de întreţinere, după ce s-a obţinut ameliorarea, dozele trebuie scăzute până la cea mai mică doză eficace, care nu trebuie să depăşească 5 mg ciclosporină/kg şi zi.

Lupus eritematos sistemic, polimiozită, dermatomiozită

La iniţierea terapiei, se recomandă o doză de 3,5 – 5 mg ciclosporină/kg şi zi divizată în două prize, administrate la intervale de 12 ore (dimineaţa şi seara). Dacă efectul acestei doze este inadecvat, doza zilnică poate fi crescută treptat în funcţie de toleranţa individuală, totuşi, nu trebuie depăşită doza de 7,5 mg ciclosporină/kg şi zi. Doza trebuie ajustată individual în funcţie de starea generală şi toleranţa pacientului. Equoral poate fi administrat concomitent cu doze mici de corticosteroizi şi/sau antireumatice nesteroidiene. Equoral se poate administra mai mult de 12 săptămâni, până se obţine eficacitatea maximă.

Sindrom nefrotic

Dacă funcţiile renale sunt normale, cu excepţia proteinuriei, dozele recomandate la adulţi

pentru obţinerea ameliorării sunt de 5 mg ciclosporină/kg şi zi şi la copii de 6 mg

ciclosporină/kg şi zi. La pacienţii cu insuficienţă renală, doza iniţială nu trebuie să

depăşească 2,5 mg ciclosporină/kg şi zi. Dacă tratamentul cu Equoral se dovedeşte

ineficace, în special la pacienţii cu rezistenţă la corticosteroizi, se recomandă asocierea

Equoral cu doze mici de corticosteroizi administraţi pe cale orală.

Dacă după 3 luni de tratament cu Equoral, efectul terapeutic este nesatisfăcător în ceea ce

priveşte modificările glomerulare minime sau glomeruloscleroza focală segmentară,

tratamentul trebuie întrerupt.

Dacă după 6 luni de tratament cu Equoral, efectul terapeutic este nesatisfăcător în ceea ce

priveşte glomerulonefrita membranoasă, tratamentul trebuie întrerupt.

Dozele orale trebuie ajustate în funcţie de eficacitate (proteinurie) şi siguranţă (în special în

funcţie de creatininemie) până la cea mai mică doză de întreţinere eficace. Totuşi, dozele

nu trebuie să depăşească 5 mg ciclosporină/kg şi zi la adulţi şi 6 mg ciclosporină/kg şi zi la

copii.

Poliartrită reumatoidă

Terapia iniţială trebuie administrată cel puţin 12 săptămâni. În primele 6 săptămâni de tratament, doza recomandată este de 2,5 mg ciclosporină/kg şi zi, divizată în două prize (dimineaţa şi seara). Dacă efectul clinic este inadecvat, doza zilnică poate fi crescută

3

treptat în funcţie de toleranţa individuală, dar nu trebuie să depăşească 4 mg ciclosporină/kg şi zi. Doza pentru tratamentul de întreţinere trebuie crescută individual în funcţie de toleranţa pacientului.

Equoral poate fi administrat concomitent cu doze mici de corticosteroizi sau antireumatice nesteroidiene, totuşi, în acest caz trebuie să se ţină cont de interacţiunile farmacodinamice dintre ciclosporină şi antireumaticele nesteroidiene.

Psoriazis

Pentru obţinerea remisiunii se recomandă o doză iniţială de 2,5 mg ciclosporină/kg şi zi,

divizată în două prize (dimineaţa şi seara). Dacă după o lună de tratament cu Equoral,

starea pacientului nu se îmbunătăţeşte, doza zilnică poate fi crescută treptată fără a se

depăşi doza de 5 mg ciclosporină/kg şi zi. Dacă după 6 săptămâni de tratament cu doze de

5 mg ciclosporină/kg şi zi starea pacientului nu se îmbunătăţeşte semnificativ sau dacă

doza eficace nu este în concordanţă cu recomandările de siguranţă, tratamentul cu Equoral

trebuie întrerupt.

La pacienţii a căror stare de sănătate necesită o îmbunătăţire rapidă, se administrează doze

de 5 mg ciclosporină/kg şi zi. După atingerea unui efect terapeutic satisfăcător, tratamentul

cu Equoral poate fi întrerupt.

În caz de recădere, tratamentul cu Equoral poate fi reluat cu administrarea dozelor

anterioare eficace. Totuşi, la unii pacienţi este necesară continuarea tratamentului.

În timpul tratamentului de întreţinere, doza poate fi crescută individual până la cea mai

mică doză eficace, dar nu trebuie să depăşească 5 mg ciclosporină/kg şi zi.

Dermatite atopice

Tratamentul trebuie să se bazeze pe necesarul individual în funcţie de variabilitatea bolii. Doza zilnică recomandată este de 2,5-5 mg ciclosporină/kg şi zi, administrată în două prize maximum 8 săptămâni. Dacă după 2 săptămâni de tratament cu doza iniţială de 2,5 mg ciclosporină/kg şi zi nu se obţine un efect terapeutic satisfăcător, doza poate fi crescută rapid la doza maximă de 5 mg ciclosporină/kg şi zi. În cazurile severe, efectul terapeutic rapid poate fi atins dacă se administrează de la început 5 mg ciclosporină/kg şi zi. După obţinerea unui efect terapeutic satisfăcător, doza poate fi scăzută treptat şi, dacă starea de sănătate a pacientului permite, tratamentul cu Equoral poate fi întrerupt. Recăderile posibile pot fi controlate prin tratament ulterior cu Equoral.

Copii

La copii, dozele de Equoral sunt aceleaşi cu cele de la adulţi.

Equoral, capsule este destinat copiilor peste 5 ani.

Nu există studii controlate semnificative privind transplantul la copii. Nu au fost observate

reacţii adverse severe după administrarea ciclosporinei în dozele recomandate şi în formele

farmaceutice adecvate vârstei la copii peste 3 ani la care s-a efectuat un transplant. La doze

care se apropie de limita superioară a dozelor recomandate pot să apară edem, convulsii şi

hipertensiune arterială, care răspund, de obicei, la scăderea dozelor.

Vârstnici

După 3 - 4 luni de tratament vârstnicii pot prezenta risc mare de apariţie a hipertensiunii arteriale şi de creştere a creatininemiei cu peste 50% faţă de valorile iniţiale. De aceea, se recomandă creşterea cu atenţie a dozelor de Equoral şi monitorizarea creatininemiei şi a concentraţiilor plasmatice de ciclosporină la această grupă de vârstă.

Pacienţi dializaţi

La pacienţii dializaţi nu este necesară ajustarea dozelor în timpul sau după dializă.

Dozarea în anumite stări patologice

La pacienţii cu fibroză chistică pulmonară şi la cei cu diabet zaharat, sunt necesare doze

semnificativ mai mari decât la ceilalţi pacienţi.

4

La pacienţii cu hipocolesterolemie, ciclosporina induce dezvoltarea toxicităţii la nivelul sistemului nervos central (SNC), de aceea, sunt recomandate doze mai mici (reducerea cu 50% a dozei la scăderea cu 50% a colesterolemiei). La pacienţii obezi se administrează doze în funcţie de greutatea ideală, nu în funcţie de greutatea lor reală.

Mod de administrare

Capsulele Equoral trebuie înghiţite întregi, fără a le mesteca, cu puţină apă.

Produsul trebuie administrat regulat, la intervale de 12 ore, întotdeauna în corelaţie cu

mesele (înainte de masă, după masă sau între mese).

Nu se recomandă consumul de suc de grapefruit cu o oră înainte sau după administrarea

produsului.

Monitorizarea concentraţiilor plasmatice de ciclosporină

Monitorizarea concentraţiilor plasmatice de ciclosporină este o parte esenţială a tratamentului. Monitorizarea concentraţiilor plasmatice ale ciclosporinei este de preferat să se facă prin metode utilizând anticorpi monoclonali specifici (prin determinarea concentraţiei iniţiale a medicamentului), dar se poate utiliza şi metoda HPLC. Pentru a se asigura o imunosupresie adecvată, monitorizarea iniţială a pacienţilor după transplant se poate face prin utilizarea anticorpilor monoclonali specifici sau evaluări simultane utilizând anticorpi monoclonali specifici sau nespecifici. În practica obişnuită, concentraţiile de ciclosporină sunt determinate în probe de sânge integral utilizând metoda RIA în momentul atingerii concentraţiei plasmatice minime, de exemplu înaintea administrării următoarei doze. Metoda RIA cu anticorpi monoclonali nespecifici este utilizată pentru a determina concentraţia ciclosporinei şi a metaboliţilor săi. Intervalele terapeutice ale concentraţiilor plasmatice nu au fost încă stabilite cu precizie, intervalele de referinţă fiind determinate de producătorul seturilor de perfuzie. La pacienţii la care s-a efectuat un transplant, concentraţiile plasmatice ale ciclosporinei trebuie determinate de două ori pe săptămână în primele două săptămâni de la transplant, o dată pe săptămână din a treia până în a 6-a săptămână de la transplant şi o dată la 2-3 luni la pacienţii externaţi. Dacă doza a fost schimbată, concentraţia plasmatică a ciclosporinei nu trebuie monitorizată mai devreme de două zile. Pentru pacienţii cu boli autoimune, intervalele terapeutice nu au fost încă bine stabilite şi trebuie individualizate. Concentraţia plasmatică a ciclosporinei este singurul factor din numeroşi alţii care arată starea clinică a pacientului şi de aceea, aceste rezultate împreună cu alţi parametrii clinici şi de laborator, reprezintă ghidul pentru ajustarea dozelor.

4.3 Contraindicaţii

Hipersensibilitate la ciclosporină sau la oricare dintre excipienţii produsului.

Copii sub 5 ani (datorită formei farmaceutice).

În alte indicaţii decât cele pentru transplant, Equoral nu trebuie administrat la pacienţii cu

disfuncţii renale (cu excepţia sindromului nefrotic) sau hepatice, hipertensiune arterială

refractară la tratamentul specific, infecţii necontrolate (în special la pacienţii cu herpes

zoster, datorită riscului de generalizare a bolii, şi varicelă) sau la pacienţii cu tumori

maligne.

În caz de poliartrită reumatoidă, administrarea Equoral este contraindicată la pacienţii sub

18 ani.

Nu se administrează concomitent cu produse care conţin tacrolimus.

4.4 Atenţionări şi precauţii speciale

Equoral trebuie prescris numai de către un medic cu o experienţă bogată în tratamentul cu imunosupresoare, care poate urmări pacientul şi efectua examinări generale regulate, măsura tensiunea arterială şi verifica parametrii de laborator. După transplant, pacienţii trebuie trataţi în unităţi cu echipamente speciale. Medicul responsabil pentru menţinerea tratamentului trebuie să deţină informaţii precise necesare pentru monitorizarea pacientului.

5

În timpul administrării de lungă durată a Equoral, este necesară monitorizarea parametrilor funcţiei renale (creatininemia, ureea şi acidul uric din plasmă), funcţiei hepatice, tensiunii arteriale şi kaliemiei.

Equoral poate afecta funcţia renală şi, de aceea, înainte de începerea tratamentului trebuie determinată creatininemia de cel puţin două ori. În primele 3 luni de tratament, creatininemia trebuie monitorizată la intervale de 2 săptămâni. Dacă în perioada următoare valoarea creatininemiei rămâne stabilă în limite acceptabile, intervalul dintre monitorizările individuale poate fi prelungit. La pacienţii cu sindrom nefrotic şi cu un oarecare grad de afectare renală, creatininemia trebuie monitorizată în fiecare săptămână. Dacă după câteva măsurători se observă că valoarea creatininemiei a crescut cu mai mult de 30% comparativ cu valoarea iniţială, doza trebuie redusă cu 25 - 50%. Această recomandare trebuie urmată chiar dacă valorile creatininemiei rămân în limite normale. Dacă prin reducerea dozei timp de o lună nu se observă nici o modificare favorabilă, atunci tratamentul cu Equoral trebuie întrerupt. În timpul tratamentului de lungă durată, unii pacienţi pot prezenta modificări ale structurii renale (de exemplu fibroză interstiţială). La pacienţii cu transplant renal, aceste modificări trebuie diferenţiate de cele datorate reacţiilor cronice de rejet. După transplant, dozele se ajustează întotdeauna în funcţie de concentraţiile plasmatice de ciclosporină. Incidenţa posibilă a nefrotoxicităţii poate fi influenţată prin ajustarea dozei de ciclosporină, având în vedere scăderea concentraţiei plasmatice de ciclosporină, dar cu menţinerea imunosupresiei totale. Pacienţii cu nefropatie dependentă de corticosteroizi, cu modificări minime pot prezenta modificări ale structurii renale chiar dacă creatininemia are valori normale. De aceea, biopsia renală trebuie luată în considerare la pacienţii care au fost trataţi cu ciclosporină timp de peste un an.

În bolile autoimune, cea mai mare doză administrată poate fi ajustată în funcţie de creatininemie. Dacă valoarea creatininemiei creşte cu mai mult de 30% peste valoarea normală, doza de Equoral trebuie scăzută. Dacă valoarea creatininemiei nu scade după reducerea dozei, administrarea de Equoral trebuie întreruptă.

Ca şi în cazul tratamentului cu alte imunosupresoare, este necesar să se ia în considerare creşterea riscului de boli limfoproliferative. Equoral nu trebuie administrat concomitent cu alte imunosupresoare, cu excepţia corticosteroizilor. Dacă Equoral se administrează în asociere cu alte imunosupresoare se poate produce imunosupresie majoră care creşte susceptibilitatea la infecţii şi determină formarea de limfoame.

La fel ca alte imunosupresoare, tratamentul cu ciclosporină poate predispune la apariţia de infecţii, de aceea sunt necesare măsuri terapeutice preventive adecvate, în special la pacienţii trataţi concomitent cu alte imunosupresoare.

La pacienţii cu psoriazis, în cazul tratamentului cu medicamente care conţin ciclosporină şi a tratamentului convenţional au fost descrise apariţia leziunilor maligne (în special cutanate). În cazul leziunilor cutanate psorizice atipice sau suspiciunii de malignitate sau pre-malignitate, este necesară examinarea bioptică cutanată înaintea iniţierii tratamentului cu medicamente care conţin ciclosporină. Pacienţii cu afecţiuni cutanate maligne sau pre-maligne pot fi trataţi cu ciclosporină numai după tratamentul adecvat al acestor leziuni şi numai dacă nu există terapie antipsoriazică eficace. Unii pacienţi cu psoriazis şi trataţi cu ciclosporină prezintă boli limfoproliferative care, totuşi, răspund pozitiv la întreruperea imediată a tratamentului.

De asemenea, în funcţie de doză, Equoral poate creşte bilirubinemia şi, uneori, chiar enzimele hepatice. De aceea, aceşti parametrii trebuie monitorizaţi atent pentru a evalua funcţiile renală şi hepatică. Dacă există o creştere anormală a valorilor, este necesară ajustarea dozelor.

În timpul tratamentului cu Equoral este necesară monitorizarea regulată a tensiunii arteriale. Dacă se dezvoltă hipertensiune arterială, trebuie iniţiat tratament antihipertensiv

6

adecvat, preferabil cu antihipertensive care nu interferă cu farmacocinetica ciclosporinei. Dacă după tratament, tensiunea arterială nu revine la valorile normale, doza de Equoral trebuie scăzută.

Equoral poate produce o creştere reversibilă a lipidemiei. De aceea, se recomandă determinarea lipidemiei înainte de iniţierea tratamentului cu Equoral şi după o lună. Dacă lipidemia creşte, trebuie luată în considerare scăderea dozelor de Equoral şi începerea unei diete cu conţinut mic de lipide.

Uneori, tratamentul cu Equoral poate determina hiperkaliemie sau poate agrava o hiperkaliemie preexistentă. De aceea, se recomandă monitorizarea kaliemiei, în special la pacienţii cu disfuncţii renale severe. Pacienţii trataţi cu Equoral trebuie să evite consumul unor alimente bogate în potasiu şi nu trebuie să li se administreze medicamente care conţin potasiu sau diuretice care economisesc potasiu. În timpul tratamentului, se recomandă prudenţă la pacienţii cu hiperuricemie.

Ciclosporina poate creşte excreţia de magneziu cu risc de hipomagneziemie simptomatică, în special în timpul intervenţiei chirurgicale. De aceea, se recomandă monitorizarea magneziemiei în perioada de peritransplant, în special la pacienţii cu simptome neurologice. Dacă este necesar, magneziul poate fi suplimentat.

În timpului tratamentului cu Equoral, eficacitatea vaccinării poate fi scăzută şi, de ceea, trebuie evitată administrarea de vaccinuri.

Dacă apare o boală limfoproliferativă, tratamentul cu Equoral trebuie întrerupt.

Administrarea metronidazolului este recomandată în caz de hiperplazie gingivală care nu răspunde la reducerea dozei.

Datorită riscului de apariţie a cancerului de piele, în timpul tratamentului cu Equoral pacienţii trebuie să evite expunerea directă la razele solare sau la radiaţiile UV.

4.5 Interacţiuni cu alte produse medicamentoase, alte interacţiuni

Interacţiuni cu alte medicamente

Medicamente care pot creşte nefrotoxicitatea ciclosporinei:

-  aminoglicozide, amfotericină B, ketoconazol, trimetoprim, melfalan, ciprofloxacină, colchicină, aciclovir, unele cefalosporine, antiinflamatoare nesteroidiene, inhibitori ai enzimei de conversie a angiotensinei (ACE), cimetidină, ranitidină, tacrolimus.

Medicamente al căror efect este crescut de ciclosporină:

- chinidină şi derivaţi, teofilină şi derivaţi, valproat de sodiu şi derivaţi.

Medicamente care pot creşte concentraţia plasmatică a ciclosporinei prin inhibarea enzimelor care participă la metabolismul şi excreţia acesteia (în special citocromul P450 3A):

-  contraceptive orale, glucorticoizi, macrolide (eritromicină, josamicină, claritromicină), imidazol şi antimicotice triazolice (metronidazol, fluconazol, itraconazol şi ketoconazol), antagonişti ai receptorilor H2 (ranitidină, cimetidină), blocanţi ai canalelor de calciu (diltiazem, nifedipină, nimodipină, nicardipină, verapamil), fluorochinolone, pristinamicină, doxiciclină, propafenonă, allopurinol, bromocriptină, danazol, metoclopramidă.

Administrarea acestor medicamente concomitent cu ciclosporina poate creşte riscul de apariţie a reacţiilor adverse, în special nefrotoxice.

7

Medicamente care pot să scadă concentraţia plasmatică a ciclosporinei prin inducerea

enzimelor care participă la metabolismul şi excreţia ciclosporinei (în special citocromul P450 3A):

-  antiepileptice non-barbiturice (fenitoină, carbamazepină), barbiturice, benzodiazepine, butirofenone şi derivaţi, estro-progestative şi estrogeni, inclusiv combinaţiile lor, octreotid, ticlopidină, aminoglutetimidă, fenotiazină, rifampicină, izoniazidă, metamizol, trimetoprim, sulfadimidină administrată intravenos şi preparate care conţin sunătoare (St. Jhons Wort).

Toate medicamentele menţionate anterior trebuie recomandate cu prudenţă în asociere cu Equoral; în cazul administrării concomitente, concentraţiile plasmatice ale ciclosporinei şi creatininemia trebuie monitorizate frecvent.

Medicamente care cresc riscul apariţiei de miopatii dacă sunt administrate concomitent cu ciclosporina:

- lovastatină, pravastatină, colchicină, simvastatină, prednisolon, digoxină. Administrarea concomitentă a acestor medicamente cu ciclosporina creşte riscul de apariţie a miopatiilor. Dacă se observă dureri sau slăbiciune musculară în timpul administrării concomitente de Equoral, trebuie determinată concentraţia plasmatică de creatinkinază datorită riscului de rabdomioliză şi insuficienţă renală acută.

Deoarece nifedipina produce leziuni gingivale, aceasta nu trebuie administrată concomitent cu Equoral la pacienţii cu leziuni gingivale apărute în timpul tratamentului cu ciclosporină.

În timpului tratamentului cu ciclosporină, eficacitatea vaccinării poate fi scăzută şi, de ceea, trebuie evitată administrarea de vaccinuri.

Uneori, tratamentul cu Equoral poate determina hiperkaliemie sau poate agrava o hiperkaliemie preexistentă; se recomandă prudenţă în cazul administrării medicamentelor care conţin potasiu sau a celor care cresc kaliemia. De aceea, se recomandă monitorizarea kaliemiei, în special la pacienţii cu disfuncţii renale semnificative.

În caz de triplă asociere ciclosporină/imipenem/cilastatin, trebuie avută în vedere creşterea concentraţiei plasmatice de ciclosporină cu apariţia manifestărilor neurotoxice (confuzie, tremor, excitabilitate). De aceea, concentraţia plasmatică de ciclosporină trebuie monitorizată frecvent la pacienţii trataţi cu această asociere, datorită riscurilor menţionate anterior.

Dacă ciclosporina şi alte imunosupresoare sunt administrate simultan, creşte riscul de infecţie şi boli limfoproliferative. De aceea, ciclosporina şi imunosupresoarele nu trebuie administrate concomitent, cu excepţia corticosteroizilor (doze mici de prednison) şi azatioprinei. Dacă ciclosporina se asociază cu medicamentele menţionate mai sus, aceasta trebuie utilizată în doze mici. Pacienţii trataţi cu această asociere trebuie monitorizaţi, datorită riscurilor menţionate anterior.

Interacţiuni cu alimente

În cazul administrării ciclosporinei concomitent cu alimentele, concentraţia plasmatică a medicamentului poate să crească sau să scadă datorită efectului alimentelor asupra absorbţiei sale. Totuşi, în unele cazuri, absorbţia nu este afectată. Pentru a menţine aceeaşi absorbţie pe toată durata tratamentului este necesar ca medicamentul să fie administrat în corelaţie cu mesele zilnice. Alimentele cu conţinut bogat în lipide pot avea efect inductor asupra lipazelor hepatice, cu creşterea concentraţiei plasmatice a ciclosporinei. Flavanonele conţinute în sucul de grapefruit afectează citocromul P450 3A. De aceea, nu se recomandă consumul de suc de grapefruit cu cel puţin o oră înainte şi după administrarea ciclosporinei.

8

La pacienţii cu transplant renal, consumul de băuturi alcoolice cu conţinut mare de alcool poate creşte concentraţia plasmatică a ciclosporinei.

4.6 Sarcina şi alăptarea

Ciclosporina nu a prezentat efecte teratogene la animale. Nu s-a evidenţiat activitate mutagenă sau genotoxică după efectuarea următoarelor teste: test Ames, HGPRT-V79, testul cu micronuclei la şoarece şi hamster chinezesc, testul aberaţiilor cromozomiale pe măduva osoasă la hamster chinezesc, testul mutaţiilor letale dominante la şoarece, testul ADN al spermei la şoarece. Numai un studiu efectuat in vitro pe limfocite umane a evidenţiat inducerea de schimbări la nivelul cromatidelor în cazul în care concentraţiile plasmatice ale ciclosporinei au fost mari. În studii efectuate la şobolan şi iepure după administrarea de ciclosporină în doze de 2 - 5 ori mai mari decât dozele recomandate la om au fost observate efecte embriotoxice şi fetotoxice. Aceste efecte s-au manifestat prin creşterea mortalităţii pre- şi postnatale şi prin scăderea în greutate a fetusului cu întârzierea dezvoltării scheletului. La dozele recomandate nu au fost observate efecte teratogene sau embrioletale.

Deoarece nu există studii controlate privind utilizarea Equoral la femeile gravide, utilizarea sa în timpul sarcinii se va face numai dacă este absolut necesar, după evaluarea atentă a raportului beneficiu terapeutic matern/risc potenţial fetal.

Ciclosporina traversează bariera feto-placentară. În studiile retrospective efectuate la 116 femei gravide care au urmat tratament cu ciclosporină, 47% au prezentat avort. La 90% dintre aceste paciente s-a efectuat un transplant şi majoritatea au fost tratate cu ciclosporină pe întreaga perioadă a sarcinii. Majoritatea sarcinilor au prezentat complicaţii (preeclampsie, eclampsie, avort, oligohidramnios, disfuncţii feto-placentare). În numai 7 cazuri s-a observat apariţia de malformaţii congenitale cu pierderea sarcinii în 2 cazuri (1,7%). De asemenea, s-a observat apariţia de complicaţii neo-natale (27%), dar nu a fost dovedită relaţia cu administrarea de ciclosporină.

Ciclosporina se excretă în laptele matern. În timpul tratamentului cu Equoral alăptarea trebuie întreruptă, datorită riscului de reacţii adverse severe la sugar (hipertensiune arterială, nefrotoxicitate, malignitate).

4.7 Efecte asupra capacităţii de a conduce vehicule sau de a folosi utilaje

Equoral nu influenţează capacitatea de a conduce vehicule sau de a folosi utilaje.

4.8 Reacţii adverse

Evenimentele adverse sunt în mare majoritate dependente de doză şi răspund pozitiv la scăderea dozei. Cele mai frecvente reacţii adverse sunt: hipertricoză, tremor, reducerea funcţiei renale, hipertensiune arterială (în special la pacienţii după transplant cardiac), disfuncţii hepatice, fatigabilitate, hiperplazie gingivală, tulburări gastro-intestinale (anorexie, greaţă, vărsături, dureri abdominale, diaree) şi senzaţie de arsură la nivelul mâinilor şi picioarelor (de obicei, în timpul primei săptămâni de tratament).

Intensitatea nefrotoxicităţii determinată de ciclosporină poate varia. De obicei, apare la 2 -3 luni după transplant şi răspunde la scăderea dozei. Nefrotoxicitatea este proporţională cu creşterea rapidă a valorilor ureei şi creatininei care apare curând după transplant şi trebuie diferenţiată de reacţiile de rejet. Numai unii pacienţi pot prezenta simultan nefrotoxicitate şi reacţii de rejet, dar răspund pozitiv la scăderea dozei. Poate să apară o formă de nefrotoxicitate cronică progresivă caracterizată prin disfuncţii severe la nivelul rinichilor şi modificări morfologice ale acestora (fibroză interstiţială cu atrofie tubulară). În plus, pot să apară tubulopatie toxică, congestie capilară peritubulară, arteriolopatie şi fibroză interstiţială focală cu atrofie tubulară). De obicei, simptomele de nefrotoxicitate cronică

9

apar după tratament de lungă durată cu doze mari sau dacă persistă valori mari ale concentraţiei plasmatice minime de ciclosporină, putând fi ireversibile.

Incidenţa hipertensiunii arteriale (11,2 - 50%) depinde de mai mulţi factori şi este influenţată de starea generală a pacientului (funcţia renală, boli cardiace concomitente) şi medicaţia concomitentă (corticosteroizi etc.). Cu toate acestea, este dificil de stabilit relaţia de cauzalitate între incidenţa hipertensiunii arteriale şi terapia cu ciclosporină. Hipertensiunea arterială apare la aproximativ 50% dintre pacienţi după transplant renal şi la majoritatea pacienţilor după transplant cardiac.

Cu excepţia nefrotoxicităţii şi hipertensiunii arteriale, cele mai frecvente evenimente adverse sunt hipertricoza şi tremorul. Tremorul şi hirsutismul apar la 21 - 55% dintre pacienţi după transplant renal, hepatic şi cardiac.

Hiperplazia gingivală apare la 4 - 16% dintre pacienţii cu transplant. După întreruperea tratamentului cu ciclosporină, simptomele se remit sau dispar în totalitate în 1 - 2 luni.

Dacă ciclosporina se administrează în doze mari poate să apară hepatotoxicitate (4%). La 20% dintre pacienţii cu transplant renal apare creşterea tranzitorie a bilirubinemiei în prima lună de tratament. Creşterea enzimelor hepatice este mai puţin frecventă. Creşterea bilirubinemiei şi a enzimelor hepatice poate fi asociată cu valori ale concentraţiilor plasmatice minime de ciclosporină mai mari de 500 ng/ml şi doze orale mai mari de 17 mg ciclosporină/kg şi zi. Semnificaţia clinică a hepatotoxicităţii induse de ciclosporină este mai puţin importantă decât a nefrotoxicităţii.

Uneori, pacienţii pot prezenta cefalee, acnee, erupţii cutanate de origine alergică, tulburări ale funcţiei hepatice (hepatotoxicitate asimptomatică), hiperkaliemie (confuzie, aritmii, amorţeli sau furnicături ale mâinilor, picioarelor sau buzelor, dificultăţi de respiraţie, nervozitate, oboseală sau slăbiciune, senzaţie de greutate la nivelul picioarelor), hiperuricemie, hipomagneziemie (convulsii), tulburări gastro-intestinale (anorexie, greaţă, vărsături, scaune moi), creşterea greutăţii corporale, edem, pancreatite şi leziuni maligne (în special cutanate). De obicei, aritmia este cel mai precoce semn de hiperkaliemie şi este evidenţiată rapid prin ECG. Uneori, hiperkaliemia poate fi asociată cu acidoză metabolică hipercloremică. În cazuri rare, au fost observate leucopenie, trombocitopenie asociată uneori cu anemie hemolitică microangiopatică, hiperlipidemie, tulburări limfoproliferative şi semne de encefalopatie (confuzie, tulburări de vedere, auz şi mişcare, tulburări ale conştienţei).

De asemenea, au fost observate tulburări limfoproliferative şi afecţiuni maligne (în special limfoame în 1 - 6% din cazuri), dar frecvenţa şi diferenţierea sunt similare cu cele ale pacienţilor care au utilizat tratament convenţional. De asemenea, în timpul tratamentului cu ciclosporină, pacienţii pot prezenta o incidenţă mai mare a tumorilor maligne cutanate inclusiv epiteliom bazocelular, carcinom scuamos, sarcom Kaposhi, keratoacantom şi melanom malign. Totuşi, pacienţii cu psoriazis care prezintă tulburări limfoproliferative răspund pozitiv după întreruperea terapiei.

4.9 Supradozaj

Există experienţă limitată privind supradozajul acut cu ciclosporină. Având în vedere faptul că absorbţia ciclosporinei este lentă, se recomandă provocarea de vărsături în decurs de două ore de la administrare. Tratamentul este simptomatic şi trebuie luate aceleaşi măsuri ca şi în cazul supradozajului cu alte medicamente. Ciclosporina poate fi eliminată numai prin metode nespecifice, inclusiv lavajul gastric, deoarece nu poate fi eliminată prin dializă sau prin hemoperfuzie cu cărbune activat. De obicei, semnele de nefrotoxicitate sau hepatotoxicitate sunt atenuate după scăderea dozei.

10

În studiile efectuate la animale, DL50 a ciclosporinei determinată după administrare orală a fost de 30 ori (la şoarece), de 39 ori (la şobolan) şi de peste 54 ori (la iepure) mai mare decât dozele de întreţinere administrate la pacienţii cu transplant (6 mg/kg).

5. PROPRIETĂŢI FARMACOLOGICE

5.1 Proprietăţi farmacodinamice

Grupa farmacoterapeutică: imunosupresoare selective. Cod ATC: L04A A01.

Efectul imunosupresor al ciclosporinei constă în capacitatea de a bloca activarea precoce a limfocitelor T şi de a inhiba sinteza de citokine (în special de interleukină 2) sau activarea genelor acestora la nivelul transcripţiei. Studiul modului de acţiune al ciclosporinei a demonstrat că aceasta este un promedicament. Ciclosporina se leagă de proteinele intracelulare (ciclofilină), formează un complex care leagă fosfataza intracelulară (calcineurin) şi inhibă activitatea ei enzimatică necesară pentru activarea unei subunităţi citoplasmice a factorului nuclear al limfocitelor T activate (FNTA). Subunităţile FNTA neactivate celular nu pot pătrunde în nucleul celulei şi astfel maturarea FNTA şi transcrierea genelor FNTA-controlate pentru IL-2 rămân blocate.

Ciclosporina este un imunosupresor puternic care la animale prelungeşte supravieţuirea transplantelor alogene de piele, cord, rinichi, ficat, pancreas, măduvă osoasă, intestin subţire şi plămâni. Ciclosporina inhibă reacţiile imune mediate celular, inclusiv reacţiile imune la transplant alogen, întârzie reacţiile de hipersensibilitate cutanată, encefalomielitele alergice experimentale, artritele cu adjuvant Freund, reacţia grefă contra gazdă şi producerea de celule T dependentă de anticorpi. La nivel celular inhibă formarea şi eliberarea de limfokine, inclusiv de interleukină 2 (factor de creştere al celulei T -TCGF). Ciclosporina blochează limfocitele în faza G0 sau G1 a ciclului celular şi prin activarea celulelor T inhibă eliberarea de antigene indusă de limfokine. Efectul ciclosporinei asupra limfocitelor este specific şi reversibil. Spre deosebire de citostatice, nu reduce hematopoieza şi nu influenţează funcţia fagocitelor. Pacienţii trataţi cu ciclosporină sunt mai puţin susceptibili la infecţii decât cei care utilizează alte imunosupresoare. Succesul transplantului parenchimatos de organe şi măduvă osoasă a fost observat la pacienţii care au utilizat ciclosporină pentru a preveni şi trata rejetul grefei sau reacţia grefă contra gazdă. De asemenea, efectele terapeutice ale ciclosporinei au fost demonstrate în diferite boli cunoscute sau suspectate a fi de origine autoimună.

5.2 Proprietăţi farmacocinetice

Absorbţia ciclosporinei este caracterizată printr-o mare variabilitate intra- şi interindividuală, dar este semnificativ influenţată de forma farmaceutică. Locul absorbţiei ciclosporinei este în principal duodenul şi jejunul, dar o parte a absorbţiei poate avea loc şi în ileon şi intestinul gros. Biodisponibilitatea medie a ciclosporinei este de 30%. Concentraţia plasmatică maximă a ciclosporinei este atinsă la 1 - 6 ore după administrarea orală. La unii pacienţi au fost observate două concentraţii plasmatice maxime datorită absorbţiei accelerate după masă şi circuitului enterohepatic. Prezenţa citocromului P450 3A în peretele intestinal produce scăderea biodisponibilităţii, datorită faptului că ciclosporina este metabolizată înainte de a ajunge în circulaţia sistemică. Absorbţia ciclosporinei este scăzută în caz de diaree şi creşte în caz de creştere a vitezei de golire gastrice. Absorbţia ciclosporinei este afectată semnificativ de lungimea intestinului subţire. La copii, doza trebuie menţinută la nivele terapeutice mici, deoarece intestinele subţiri ale lor cresc în timp. Absorbţia ciclosporinei este scăzută în cazul modificărilor funcţiilor intestinale: by-pass jejuno-ileal, boală Crohn, deficit de secreţie biliară, enterite postchimio- şi radioterapie şi GVHD. Proporţia ciclosporinei absorbite este scăzută la pacienţii negri (aproximativ 30%) comparativ cu pacienţii albi (aproximativ 39%). Biodisponibilitatea creşte cu creşterea trigliceridemiei şi scade cu creşterea hemoglobinemiei. Alimentele cu conţinut bogat în lipide induc lipazele la nivelul ficatului,

11

cu creşterea concentraţiei plasmatice de ciclosporină. Administrarea ciclosporinei concomitent cu alfa-tocoferil-polietilen-glicol 100 (TPGS), forma de vitamina E solubilă în apă, creşte semnificativ biodisponibilitatea dozelor de ciclosporină administrate oral la copii.

Aproximativ 33 - 47% din doza de ciclosporină se regăseşte în plasmă. Din această cantitate 90% se leagă de proteinele plasmatice, în principal de lipoproteine. 4 - 9% din ciclosporină se găseşte în limfocite, 5 - 12% în granulocite şi 41 - 58% în eritrocite. Ciclosporina este lipofilă şi, ca urmare, se acumulează în ţesutul gras. Cantitatea de ciclosporină din ficat, pancreas şi rinichi este mai mare decât cea din plasmă. De asemenea, ciclosporina poate fi găsită în sistemul reticuloendotelial şi endocrin. Se distribuie în multe organe şi ţesuturi ale corpului şi, de asemenea, se excretă în laptele matern. Cele mai mari concentraţii de ciclosporină se regăsesc în ţesutul gras şi pancreas, totuşi, cantităţi mari pot fi găsite în rinichi, ficat, splină, măduvă osoasă, cord, aortă, piele, ochi şi lichid sinovial. Volumul aparent de distribuţie al ciclosporinei variază între 3,5 – 13 l/kg. Este puţin mai mare la femei decât la bărbaţi, datorită conţinutului mai mare în lipide al corpului femeii. La pacienţii cu transplant renal, volumul aparent de distribuţie a fost de 4,5 l/kg, la pacienţii cu insuficienţă hepatică a fost de 3,9 l/kg şi la copiii cu insuficienţă cardiacă de 0,9 l/kg. Volumul aparent de distribuţie la copii cu diabet zaharat este mare, de aproximativ 15 l/kg, iar la pacienţii cu transplant de măduvă osoasă se schimbă în timpul tratamentului. La începutul terapiei, valoarea medie a fost de 27,2 l/kg dar, după trei săptămâni a scăzut la 21,8 l/kg.

În corpul uman, ciclosporina este complet metabolizată de sistemul enzimatic al monooxidazelor prin intermediul citocromului P450 3A în mai mulţi metaboliţi principali. Până în prezent, mai mult de 25 metaboliţi au fost identificaţi chimic. Enzimele care participă la biotransformarea ciclosporinei sunt prezente în principal în reticulul endoplasmatic al celulelor hepatice şi tractul gastro-intestinal. Biotransformarea este iniţiată prin formarea a trei metaboliţi principali, dintre care doi sunt derivaţi monohidroxilaţi (AM1 şi AM9), iar al treilea este un derivat N-demetilat (AM4N) al ciclosporinei iniţiale. Al doilea grup de metaboliţi principali este format prin oxidarea consecutivă a metaboliţilor de mai sus la nivelul locurilor stereospecifice ale aminoacidului undecapeptid ciclic, poziţiile 1, 4, 6 şi 9. Metaboliţii secundari sunt reprezentaţi de glucurono- şi sulfoconjugaţii la grupul hidroxil al aminoacidului ß-C al ciclosporinei netransformate. Celelalte grupări hidroxil şi carboxil adecvate pentru conjugare sunt formate în metaboliţii principali. În ciuda diferenţelor interindividuale semnificative, AM1, AM9, AM1c şi AM4N sunt cei mai frecvenţi metaboliţi evidenţiaţi la om. Activitatea imunosupresoare a metaboliţilor ciclosporinei este semnificativ scăzută comparativ cu a substanţei netransformate. Cel mai eficace metabolit, AM1, posedă până la 10 - 20% din activitatea ciclosporinei. Activitatea imunosupresoare a metaboliţilor scade proporţional cu creşterea polarităţii acestora. Distribuţia tisulară a metaboliţilor ciclosporinei nu este egală. Comparativ cu plasma, concentraţii semnificativ mai mari sunt găsite în ţesutul adipos şi pancreas (40%). Cele mai mari concentraţii pot fi regăsite în ficat şi rinichi (190%). În studiile la animale, toxicitatea metaboliţilor ciclosporinei a fost mică, neputându-se stabili dacă aceştia participă la nefrotoxicitatea şi hepatotoxicitatea ciclosporinei. Administrarea concomitentă de medicamente care nu interacţionează cu citocromul P450 poate afecta metabolismul ciclosporinei. Inductorii citocromului P450 reduc concentraţia plasmatică a ciclosporinei, iar inhibitorii citocromului P450 o cresc. De asemenea, sucul de grapefruit afectează metabolismul ciclosporinei, iar pacienţii trebuie să evite consumul acestuia.

Clearance-ul ciclosporinei variază între 0,28 – 3 l/oră şi kg. Principala cale de eliminare a ciclosporinei este excreţia biliară. O parte din ciclosporina eliminată prin bilă este reabsorbită. Eliminarea ciclosporinei din plasmă este bifazică. Timpul biologic de înjumătăţire prin eliminare al Equoral variază între 8 - 18 ore (în medie 8,4 ore).

12

Ciclosporina se excretă în laptele matern. S-au evidenţiat concentraţii mici de ciclosporină, de 16-263 ng/ml. De aceea alăptarea trebuie evitată. Cantităţi mici de ciclosporină sunt excretate prin urină (0,1-6% din doză) sub formă neschimbată. La pacienţii cu arsuri întinse s-a observat că timpul de înjumătăţire a fost de 1-2 ore. Un timp de înjumătăţire mai scurt a fost observat la pacienţi cu insuficienţă renală sau hepatică, la copii şi vârstnici şi la copii cu diabet zaharat. Clearance-ul ciclosporinei nu este afectat semnificativ de hemodializă. Mai puţin de 1% din doza de ciclosporină a fost regăsită în dializat. Plasmafereza are numai un efect minim asupra clearance-ului ciclosporinei.

Equoral este o formă farmaceutică orală nouă de ciclosporină ce produce o dispersie a particulelor de tip gel după ce este introdusă întru-un mediu apos. Această nouă formă are tendinţa să crească biodisponibilitatea şi să determine variaţii mai mici ale farmacocineticii ciclosporinei. În plus, concentraţia plasmatică a ciclosporinei nu variază semnificativ în timpul tratamentului de întreţinere.

5.3 Date preclinice de siguranţă

Într-un studiu cu durata de 78 săptămâni efectuat la şoareci femele, după administrarea ciclosporinei în doze de 1,4 – 16 mg/kg şi zi a fost observată o incidenţă semnificativă a limfomului. Incidenţa carcinomului hepatocelular a fost mult mai mare la masculii trataţi cu doze medii (4 mg ciclosporină/kg şi zi) comparativ cu grupul de control. În luna 24 a studiului, la şobolanii la care s-au administrat doze de 0,5 mg ciclosporină/kg şi zi 2 mg ciclosporină/kg şi zi şi 8 mg ciclosporină/kg şi zi, a fost raportată o incidenţă mare a adenomului de pancreas. Incidenţa carcinomului hepatocelular şi a adenomului de pancreas nu a fost dependentă de doză.

Deşi, la pacienţii trataţi cu ciclosporină au apărut limfoame, boli maligne cutanate şi carcinom de sân, nu s-a dovedit o relaţie clară de cauzalitate cu ciclosporina.

6. PROPRIETĂŢI FARMACEUTICE

6.1 Lista excipienţilor

Conţinutul capsulei: alcool etilic anhidru, ulei de ricin hidrogenat polioxietilat 40, poliglicerol (3) oleat, poliglicerol (10) oleat, D,L - alfa tocoferol

Capsula: gelatină, glicină, glicerol 85%, sorbitol soluţie, dioxid de titan (E 171), oxid galben de fer (E 172), apă purificată.

6.2 Incompatibilităţi

Nu este cazul.

6.3 Perioada de valabilitate

2 ani

6.4 Precauţii speciale pentru păstrare

A se păstra la temperaturi sub 25°C, în ambalajul original.

6.5 Natura şi conţinutul ambalajului

Cutie cu un blister a 10 capsule moi. Cutie cu 3 blistere a câte 10 capsule moi. Cutie cu 5 blistere a câte 10 capsule moi.

6.6  Instrucţiuni privind pregătirea produsului medicamentos în vederea administrării şi manipularea sa

Nu sunt necesare.

13

7. DEŢINĂTORUL AUTORIZAŢIEI DE PUNERE PE PIAŢĂ

IVAX Pharmaceuticals s.r.o.

Ostravská 29, 747 70 Opava-Komarov, Republica Cehă

8. NUMĂRUL DIN REGISTRUL PRODUSELOR MEDICAMENTOASE

Equoral 25 mg: 4301/2004/01-02-03 Equoral 50 mg: 4302/2004/01-02-03 Equoral 100 mg: 4303/2004/01-02-03

9. DATA AUTORIZĂRII SAU A ULTIMEI REAUTORIZĂRI

Autorizare, Aprilie 2004

10. DATA REVIZUIRII TEXTULUI

Martie 2004

14

Ai o intrebare despre acest medicament? Poti intreba aici.
Citeste si...
Premieră în urologia românească - transplant renal între gemeni cu structură imunologică de 100% Bucureşti, 21 feb /Agerpres/ - Echipa condusă de prof. dr. Ionel Sinescu de la Centrul de Chirurgie Urologică, Dializă şi Transplant Renal 'Fundeni' a efectuat, zilele acestea, un transplant renal între gemeni (donator-transplantat) a căror structură imunologică este de 100%, ceea ce face ca medicaţia...
Virusul Ebola descoperit în ochiul unui medic care se vindecase de infecţie în urmă cu două luni Virusul Ebola a fost descoperit în premieră în ochii unui fost pacient, la două luni după vindecarea sa de infecţie, a raportat joi revista New England Journal of Medicine, citată de AFP.
Agenţia Europeană a Medicamentului acceptă cererea de revizuire a variaţiei de tip 2 de extindere a indicaţiei pentru KEYTRUDA® (pembrolizumab), terapia MSD anti-PD-1, la pacienţii cu cancer pulmonar non-microcelular avansat, trataţi anterior, ale căror MSD, compania cunoscută drept Merck (NYSE: MRK) în Statele Unite și Canada, a anunţat că Agenţia Europeană a Medicamentului (EMA) a acceptat revizuirea variaţiei de tip 2 a autorizaţiei de punere pe piaţă pentru terapia MSD anti-PD-1, KEYTRUDA® (pembrolizumab), pentru a extinde indicaţia către tratamentul...
Pacienţii cu transplant hepatic, îngrijoraţi de o eventuală introducere a coplăţii Reprezentanţii Asociaţiei Pacienţilor cu Transplant Hepatic susţin că există pericolul să fie introdusă coplata la medicamentele imunosupresoare, aflate pe lista G.
Prof. dr. Mihai Lucan: În transplant, decizia medicaţiei originale sau generice trebuie să aparţină medicului Directorul Institutului Clinic de Urologie şi Transplant de la Cluj-Napoca, prof. dr. Mihai Lucan, susţine că în transplant decizia medicaţiei originale sau generice trebuie să aparţină medicului, potrivit unui comunicat de presă transmis luni.
Proiect de ordin care prevede suspendarea distribuirii unor medicamente în afara României pentru şase luni Ministerul Sănătăţii a pus în dezbatere publică un proiect de ordin pentru asigurarea unor stocuri adecvate şi continue de medicamente, care prevede suspendarea temporară, pentru o perioadă de şase luni, a distribuirii în afara teritoriului României a medicamentelor cu risc crescut de discontinuitate...