Cautare



ATENTIE

Aceste informatii au doar scop informativ si in niciun caz nu trebuie sa inlocuiasca recomandarea medicului sau a personalului medical autorizat. Nu trebuie sa folositi aceste informatii pentru auto-diagnostic sau auto-tratament. Medipedia nu isi asuma responsabilitatea asupra efectelor pe care le poate avea folosirea acestor informatii in alte scopuri decat au fost oferite.

STALEVO 150 mg/37,5 mg/200 mg
Denumire STALEVO 150 mg/37,5 mg/200 mg
Descriere Stalevo este indicat pentru tratamentul pacienţilor adulţi cu boala Parkinson care prezintă fluctuaţii motorii la sfârşitul intervalului de administrare şi care nu pot fi stabilizaţi prin tratamentul cu levodopa/inhibitor de dopa decarboxilază (DDC).
Denumire comuna internationala COMBINATII (LEVODOPUM+CARBIDOPUM+ENTACAPONUM)
Actiune terapeutica MEDICAMENTE DOPAMINERGICE DOPA SI DERIVATI
Prescriptie PRF
Forma farmaceutica Comprimate filmate
Concentratia 150mg/37,5mg/200mg
Ambalaj Cutie x 1 flac. PEID x 100 compr. film.
Valabilitate ambalaj 3 ani
Cod ATC N04BA03
Firma - Tara producatoare ORION CORPORATION - FINLANDA
Autorizatie de punere pe piata ORION CORPORATION - FINLANDA

Ai un comentariu sau o intrebare despre STALEVO 150 mg/37,5 mg/200 mg ? Intreaba pe forum:  
Nume afisat:
E-mail (optional):
Intrebare:

Introduceti codul de mai sus:



>> Brezan Geanina (vizitator) : Tatal meu sufera de boala Parkinson de aproape 10-15 ani,iar akum numai se gaseste in farmacii medicamentul...
>> Dr. Vladoiu Mirela : incercati in Budapesta Ungaria nu exista generic
>> dr. Oana Iordache : Pt Geanina. Trebuie sa discutati cum medicul neurolog.
>> PARALESCU PARASCHIVA EVA : De unde se poate procura Stalevo original de 150?
>> dr. Oana Iordache : Pt Eva. Incercati la farmacia Academiei.
>> Dr. Vladoiu Mirela : farmacia tei bucuresti sau academiei bucuresti
>> STALEVO 50 mg/12,5 mg/200 mg Comprimate filmate, 50mg/12,5mg/200mg >> STALEVO 100 mg/25 mg/200 mg Comprimate filmate, 100mg/25mg/200mg >> STALEVO 150 mg/37,5 mg/200 mg Comprimate filmate, 150mg/37,5mg/200mg >> STALEVO 200 mg/50 mg/200 mg Comprimate filmate, 200mg/50mg/200mg
Prospect si alte informatii despre STALEVO 150 mg/37,5 mg/200 mg, comprimate filmate       

ANEXA I REZUMATUL CARACTERISTICILOR PRODUSULUI

1. DENUMIREA COMERCIALĂ A MEDICAMENTULUI

Stalevo 50 mg/12,5 mg/200 mg comprimate filmate

2. COMPOZIŢIA CALITATIVĂŞI CANTITATIVĂ

Fiecare comprimat conţine levodopa 50 mg, carbidopa 12,5 mg şi entacaponă 200 mg .

Excipient: Fiecare comprimat conţine zahăr 1,2 mg.

Pentru lista tuturor excipienţilor, vezi pct. 6.1.

3. FORMA FARMACEUTICĂ

Comprimate filmate.

Comprimate filmate, neprevăzute cu linie mediană, rotunde, convexe, de culoare maroniu-roşietică sau gri-roşietică, inscripţionate cu textul „LCE 50” pe una dintre feţe.

4. DATE CLINICE
4.1 Indicaţii terapeutice

Stalevo este indicat pentru tratamentul pacienţilor adulţi cu boala Parkinson care prezintă fluctuaţii motorii la sfârşitul intervalului de administrare şi care nu pot fi stabilizaţi prin tratamentul cu levodopa/inhibitor de dopa decarboxilază (DDC).

4.2 Doze şi mod de administrare

Fiecare comprimat trebuie luat pe cale orală, cu sau fără alimente (vezi pct. 5.2). Un comprimat conţine o doză de tratament, comprimatul putând fi administrat numai în întregime.

Valoarea optimă a dozei zilnice trebuie determinată printr modificarea atentă a dozei de levodopa, la fiecare pacient. De preferinţă, optimizarea dozei zilnice trebuie să se facă utilizând unul din cele şase dozaje disponibile ale comprimatelor (50 mg/12,5 mg/200 mg, 75 mg/18,75 mg/200 mg, 100 mg/25 mg/200 mg, 125 mg/31,25 mg/200 mg, 150 mg/37,5 mg/200 mg sau 200 mg/50 mg/200 mg levodopa/carbidopa/entacaponă).

Pacienţii trebuie să fie instruiţi să ia numai un comprimat de Stalevo pentru fiecare administrare. Pacienţii care primesc mai puţin de 70-100 mg carbidopa pe zi sunt mai susceptibili de a prezenta greaţă şi vărsături. Experienţa referitoare la doze zilnice totale de carbidopa mai mari de 200 mg este limitată, dar doza zilnică maximă recomandată pentru entacaponă este de 2.000 mg, prin urmare doza maximă este de 10 comprimate pe zi pentru dozele de Stalevo de 50 mg/12,5 mg/200 mg, 75 mg/18,75 mg/200 mg, 100 mg/25 mg/200 mg, 125 mg/31,25 mg/200 mg şi 150 mg/37,5 mg/200 mg. Zece comprimate de Stalevo 150 mg/37,5 mg/200 mg echivalează cu o doză de 375 mg de carbidopa pe zi. Conform acestei doze zilnice de carbidopa, doza zilnică maximă recomandată de Stalevo 200 mg/50 mg/200 mg este de 7 comprimate pe zi.

De obicei, Stalevo trebuie utilizat la pacienţii trataţi cu dozele echivalente de levodopa/inhibitor DDC cu eliberare standard şi cu entacaponă.

Cum se face trecerea pacienţilor de pe tratamentul cu preparatele conţinând levodopa/inhibitor DDC (carbidopa sau benserazidă) şi entacaponă comprimate pe Stalevo

a.
Pacienţii trataţi în prezent cu entacaponăşi levodopa/carbidopa cu eliberare standard, în doze egale cu dozajele comprimatelor de Stalevo, pot fi trecuţi direct pe tratamentul cu comprimatele de Stalevo echivalente. De exemplu, un pacient care ia un comprimat de 50 mg/12,5 mg de levodopa/carbidopa împreună cu un comprimat de entacaponă 200 mg de patru ori pe zi poate lua un comprimat de Stalevo 50 mg/12,5 mg/200 mg de patru ori pe zi în locul dozelor uzuale de levodopa/carbidopa şi entacaponă.
b.
În cazul iniţierii tratamentului cu Stalevo la pacienţii trataţi în prezent cu entacaponăşi levodopa/carbidopa în doze care nu sunt egale cu cele ale comprimatelor de Stalevo 50 mg/12,5 mg/200 mg (sau 75 mg/18,75 mg/200 mg sau 100 mg/25 mg/200 mg sau 125 mg/31,25 mg/200 mg sau 150 mg/37,5 mg/200 mg sau 200 mg/50 mg/200 mg), doza de Stalevo trebuie determinată prin ajustare atentă, pentru obţinerea unui răspuns clinic optim. După iniţierea tratamentului, doza de Stalevo trebuie ajustată pentru a corespunde, cât mai mult posibil, dozei zilnice totale de levodopa utilizată în prezent.
c.
În cazul iniţierii tratamentului cu Stalevo la pacienţii trataţi în prezent cu entacaponăşi levodopa/benserazidă într-o formulare cu eliberare standard, se recomandă întreruperea administrării de levodopa/benserazidă în seara premergătoare, apoi începerea administrării Stalevo a doua zi dimineaţă. Se recomandă începerea tratamentului cu o doză de Stalevo care să furnizeze aceeaşi cantitate de levodopa sau o cantitate cu puţin mai mare (5-10 %).

Cum se face trecerea pe tratamentul cu Stalevo a pacienţilor care nu sunt trataţi, în prezent, cu entacaponă

Iniţierea unui tratament cu Stalevo poate fi luată în considerare, la doze echivalente celor ale tratamentului curent, la unii dintre pacienţii cu boala Parkinson care prezintă fluctuaţii motorii la sfârşitul intervalului de administrare şi care nu pot fi stabilizaţi prin tratamentul curent cu levodopa/inhibitor DDC cu eliberare standard. Cu toate acestea, nu se recomandă o trecere directă de pe levodopa/inhibitorul DDC pe Stalevo în cazul acelor pacienţi care prezintă diskinezie sau la care doza zilnică de levodopa este mai mare de 800 mg. La aceşti pacienţi se recomandă ca, înainte de trecerea pe Stalevo, să se introducă tratamentul cu entacaponă ca tratament separat (comprimate de entacapone) şi apoi să se ajusteze doza de levodopa, dacă este necesar.

Entacapona potenţează efectele levodopa. De aceea, în special la pacienţii cu diskinezie, poate apărea necesitatea reducerii dozei de levodopa cu 10-30% în perioada primelor câteva zile, mergând până la primele câteva săptămâni, după iniţierea tratamentului cu Stalevo. Doza zilnică de levodopa poate fi redusă prin mărirea intervalelor dintre administrări şi/sau prin reducerea cantităţii de levodopa per doză, în funcţie de starea clinică a pacientului.

Ajustarea dozelor în cursul tratamentului

În cazul în care este necesară o cantitate mai mare de levodopa, trebuie luată în considerare o creştere a frecvenţei administrărilor şi/sau utilizarea unui alt dozaj al Stalevo, în limita recomandărilor de dozare.

În cazul în care este necesară o cantitate mai mică de levodopa, doza zilnică totală de Stalevo trebuie redusă fie prin scăderea frecvenţei de administrare, cu prelungirea intervalului de timp dintre doze, fie prin scăderea dozei de Stalevo la o administrare.

Dacă se utilizeazăşi alte produse cu levodopa, concomitent cu comprimatele de Stalevo, trebuie să fie respectate recomandările privind doza maximă.

Oprirea tratamentului cu Stalevo: În cazul în care tratamentul cu Stalevo (levodopa/ carbidopa/ entacaponă) este întrerupt şi pacientul este trecut pe un tratament cu levodopa/inhibitor DDC fără entacaponă, este necesară ajustarea dozei celorlalte tratamente anti-parkinsoniene, în special a levodopa, pentru a obţine un nivel suficient de control al simptomelor parkinsoniene.

Copii şi adolescenţi: Utilizarea Stalevo nu este recomandată la copiii cu vârste sub 18 ani datorită lipsei datelor privind siguranţa şi eficacitatea.

Vârstnici: Nu este necesară o ajustare a dozelor de Stalevo pentru pacienţii vârstnici.

Insuficienţa hepatică: Este preferabil ca Stalevo să fie administrat cu precauţie la pacienţii cu insuficienţă hepatică uşoară până la moderată. Poate fi necesară o reducere a dozei (vezi pct. 5.2.). Pentru insuficienţa hepatică severă, vezi pct. 4.3.

Insuficienţa renală: Insuficienţa renală nu afectează parametrii farmacocinetici ai entacaponei. Nu au fost raportate studii efectuate în mod special asupra parametrilor farmacocinetici ai levodopa şi carbidopa la pacienţii cu insuficienţă renală, prin urmare tratamentul cu Stalevo trebuie administrat cu precauţie la pacienţii cu insuficienţă renală severă, inclusiv cei dializaţi (vezi pct. 5.2.b)

4.3 Contraindicaţii

- Hipersensibilitate la substanţele active sau la oricare dintre excipienţi.

- Insuficienţa hepatică severă.

- Glaucom cu unghi închis.

- Feocromocitom.

-
Utilizarea Stalevo concomitent cu inhibitorii neselectivi de monoamin-oxidază (MAO-A şi MAO-B) (de exemplu, fenelzină, tranilcipromină).
-
Utilizarea concomitentă a unui inhibitor MAO-A selectiv şi a unui inhibitor MAO-B selectiv (vezi pct. 4.5).

- Antecedente de sindrom neuroleptic malign (SNM) şi/sau rabdomioliză non-traumatică.

4.4 Atenţionări speciale şi precauţii pentru utilizare

- Stalevo nu este recomandat pentru tratarea reacţiilor extrapiramidale induse medicamentos

- Tratamentul cu Stalevo trebuie administrat cu precauţie la pacienţii cu boli cadriovasculare sau pulmonare severe, astm bronşic, boli renale sau endocrine, cu antecedente de boală peptică ulceroasă sau de convulsii.

- La pacienţii cu infarct miocardic în antecedente şi care prezintă aritmii reziduale atriale, nodale sau ventriculare, funcţia cardiacă trebuie monitorizată cu deosebită atenţie în perioada de ajustare iniţială a dozei.

- Toţi pacienţii trataţi cu Stalevo trebuie monitorizaţi cu atenţie din punctul de vedere al apariţiei modificărilor psihice, depresiei cu tendinţe suicidare şi altor comportamente antisociale severe. Pacienţii cu psihoză curentă sau în antecedente trebuie să fie trataţi cu precauţie.

- Administrarea concomitentă a antipsihoticelor cu proprietăţi de blocare a receptorilor dopaminergici, în special antagoniştii receptorilor D2, trebuie efectuată cu precauţie, cu monitorizarea atentă a pacientului pentru detectarea scăderii efectului antiparkinsonian sau a agravării simptomelor parkinsoniene.

- Pacienţii cu glaucom cu unghi deschis pot primi tratament cu Stalevo aplicat cu precauţie, cu un bun control al presiunii intraoculare şi monitorizarea atentă a pacientului pentru detectarea modificărilor presiunii intraoculare.

- Stalevo poate induce hipotensiune ortostatică. Prin urmare, administrarea Stalevo trebuie făcută cu grijă la acei pacienţi care iau şi alte medicamente ce pot cauza hipotensiune ortostatică.

- Administrarea entacaponei în combinaţie cu levodopa a fost asociată cu somnolenţa şi episoade de instalare bruscă a somnului la pacienţii cu boala Parkinson, prin urmare trebuie manifestată precauţie în cazul conducerii vehiculelor sau folosirii utilajelor (vezi pct. 4.7).

- În cadrul studiilor clinice, reacţiile adverse de tip dopaminergic, de exemplu diskinezia, au fost mai des întâlnite la pacienţii care au primit entacaponăşi agonişti de dopamină (precum bromcriptina), selegilină sau amantadină, prin comparaţie cu cei care au primit placebo împreună cu această combinaţie. Este posibil să fie necesară ajustarea dozelor celorlalte medicamente antiparkinsoniene în cazul în care se efectuează înlocuirea tratamentului cu Stalevo la un pacient care nu primeşte entacaponă.

- Rabdomioliza secundară diskineziilor severe sau sindromului neuroleptic malign (SNM) a fost rareori observată la pacienţii cu boală Parkinson. De aceea, în cazul oricărei reduceri bruşte a dozei sau al retragerii tratamentului cu levodopa, pacienţii trebuie ţinuţi sub o atentă observaţie, în special aceia care primesc şi neuroleptice. SNM, incluzând rabdomioliza şi hipertermia, se caracterizează prin simptome motorii (rigiditate, mioclonie, tremor), modificări ale stării psihice (de exemplu, agitaţie, confuzie, comă), hipertermie, disfuncţia sistemului nervos autonom (tahicardie, labilitatea valorilor tensiunii arteriale) şi creşterea creatin-fosfokinazei serice. În cazuri individuale, numai unele dintre aceste simptome şi/sau constatări pot fi evidente. Diagnosticarea precoce este importantă pentru un bun management al SNM. Cu ocazia retragerii bruşte a agenţilor antiparkinsonieni, a fost raportată apariţia unui sindrom asemănător cu sindromul neouroleptic malign, incluzând rigiditate musculară, creşterea temperaturii corporale, modificări psihice şi creşterea creatin-fosfokinazei serice. Nici SNM nici rabdomioliza nu au fost raportate în asociere cu tratamentul cu entacaponă în cadrul studiilor clinice controlate în care tratamentul cu entacaponă a fost întrerupt brusc. De la introducerea pe piaţă a entacaponei, au fost raportate cazuri izolate de SNM, în special în urma reducerii sau întreruperii bruşte a tratamentului cu entacaponăşi alte medicamente dopaminergice concomitente. Dacă se consideră necesar acest lucru, înlocuirea tratamentului cu Stalevo cu cel cu levodopa şi inhibitor DDC, fără entacaponă sau alt tratament dopaminergic, trebuie introdusă încet, putând fi necesară

o creştere a dozei de levodopa.

- Dacă este necesară anestezia generală, tratamentul cu Stalevo poate fi continuat atâta timp cât pacientului i se poate permite, în continuare, să ia lichide şi medicamente pe cale orală. În cazul în care tratamentul cu Stalevo trebuie să fie întrerupt temporar, acesta poate fi reluat la aceeaşi doză zilnică de îndată ce administrarea medicamentelor orale redevine posibilă.

- În perioadele prelungite de tratament cu Stalevo se recomandă evaluarea periodică a funcţiilor hepatică, hematopoietică, cardiovascularăşi renală.

- La pacienţii care prezintă diaree se recomandă urmărirea greutăţii corporale pentru a evita potenţiala scădere excesivă în greutate.

-La pacienţii cu boala Parkinson trataţi cu agonişti de dopaminăşi alte tratamente dopaminergice precum Stalevo au fost raportate dependenţa patologică de jocurile de noroc, creşterea libidoului şi hipersexualitate.

-La pacienţii care prezintă anorexie progresivă, astenie şi scădere în greutate într-o perioadă de timp relativ scurtă, trebuie avută în vedere o evaluare medicală generală, inclusiv a funcţiei hepatice.

- Stalevo conţine zahăr, de aceea pacienţii care prezintă probleme ereditare rare de intoleranţă la fructoză, malabsorbţie de glucoză-galactoză sau insuficienţă a zaharazei-izomaltazei nu trebuie să utilizeze acest medicament.

4.5 Interacţiuni cu alte medicamente şi alte forme de interacţiune

Alte medicamente antiparkinsoniene: Până în prezent nu există indicii ale unor interacţiuni care să contraindice utilizarea concomitentă a medicaţiei antiparkinsoniene standard şi a Stalevo. În doze mari, entacapona poate afecta absorbţia carbidopa. Cu toate acestea, nu a fost observată nici o interacţiune cu carbidopa în condiţiile regimului de tratament recomandat (200 mg de entacaponă de până la 10 ori pe zi). Interacţiunea dintre entacaponăşi selegilină a fost investigată în cadrul unor studii cu doze repetate, pe pacienţi cu boală Parkinson trataţi cu levodopa/inhibitor DDC şi nu a fost observată nici o interacţiune. Atunci când este utilizată împreună cu Stalevo, doza zilnică de selegilină nu trebuie să depăşească 10 mg.

Este necesară o atitudine precaută în cazul în care substanţele de mai jos sunt administrate în mod concomitent cu tratamentul cu levodopa.

Antihipertensive: În cazul în care levodopa este adăugată la tratamentul unor pacienţi care primesc deja antihipertensive, poate apărea hipotensiunea posturală simptomatică. Poate fi necesară o ajustare a dozei de agent antihipertensiv.

Antidepresive: Rareori, au fost raportate reacţii incluzând hipertensiune şi diskinezie cu ocazia utilizării concomitente a antidepresivelor triciclice şi a levodopa/carbidopa. Interacţiunile dintre entacaponăşi imipraminăşi cele dintre entacaponăşi moclobemidă au fost investigate în cadrul unor studii cu doză unică, pe voluntari sănătoşi. Nu au fost observate interacţiuni farmacodinamice. Un număr semnificativ de pacienţi cu boala Parkinson au fost trataţi cu o combinaţie de levodopa, carbidopa şi entacaponă plus câteva substanţe active ce au inclus inhibitori ai MAO-A, antidepresive triciclice, inhibitori ai recaptării noradrenalinei precum desipramina, maprotilina şi venlafaxina şi medicamente care sunt metabolizate de către COMT (de exemplu, compuşi cu structură catecolică, paroxetina). Nu au fost observate interacţiuni farmacodinamice. Cu toate acestea, trebuie adoptată o atitudine precaută în cazul utilizării acestor medicamente în mod concomitent cu Stalevo (vezi pct. 4.3 şi pct. 4.4).

Alte substanţe active: Antagoniştii receptorilor dopaminergici (de exemplu, unele antipsihotice şi antiemetice), fenitoina şi papaverina pot reduce efectul terapeuric al levodopa. Pacienţii care iau aceste medicamente împreună cu Stalevo trebuie să fie observaţi îndeaproape pentru detectarea scăderii răspunsului terapeutic.

Datorită afinităţii entacaponei faţă de citocromul P450 2C9 în condiţii in vitro (vezi pct. 5.2), Stalevo are potenţialul de a interfera cu substanţele active a căror metabolizare este dependentă de această izoenzimă, precum S-warfarina. Totuşi, în cadrul unui studiu de interacţiune, efectuat pe voluntari sănătoşi, entacapona nu a modificat concentraţiile plasmatice ale S-warfarinei, în timp ce ASC pentru R-warfarină a crescut, în medie, cu 18% [IC90 11-26 %]. Vaorile INR au crescut, în medie, cu 13 % [IC90 6-19 %]. Astfel, se recomandă verificarea INR în cazul iniţierii tratamentului cu Stalevo la pacienţii care primesc warfarină.

Alte forme de interacţiune: Întrucât levodopa intră în competiţie cu anumiţi aminoacizi, absorbţia Stalevo poate fi stânjenită la unii pacienţi care au o dietă hiperproteică.

Împreună cu fierul, levodopa şi entacapona pot forma chelaţi în tractul gastrointestinal. De aceea, se recomandă administrarea Stalevo şi a preparatelor de fier la un interval de cel puţin 2-3 ore (vezi pct. 4.8).

Date in-vitro: Entacapona se leagă de situsul II de legare al albuminei umane, care leagăşi alte câteva medicamente, incluzând diazepamul şi ibuprofenul. Conform studiilor in vitro, nu sunt de aşteptat fenomene semnificative de dislocuire la concentraţiile terapeutice ale medicamentelor. În mod corespunzător, până în prezent nu au existat indicii ale unor asemenea interacţiuni.

4.6 Sarcina şi alăptarea

Nu există date adecvate privind utilizarea combinaţiei levodopa/carbidopa/entacaponă la femeile gravide. Studiile la animale au evidenţiat efecte toxice asupra funcţiei de reproducere, ale compuşilor luaţi separat (vezi pct. 5.3). Riscul potenţial pentru om este necunoscut. Stalevo nu trebuie folosit în timpul sarcinii decât dacă se apreciază că beneficiul obţinut pentru mamă depăşeşte riscul potenţial pentru făt.

Levodopa se excretă în laptele matern la om. Există dovezi conform cărora procesul de lactaţie este inhibat în cursul tratamentului cu levodopa. Carbidopa şi entacapona au fost excretate în lapte la animale, dar nu se cunoaşte dacă ele sunt excretate în laptele matern la om. Gradul de siguranţă al administrării levodopa, carbidopa sau entacaponei la sugari nu este cunoscut. Femeile nu trebuie să alăpteze în timpul tratamentului cu Stalevo.

4.7 Efecte asupra capacităţii de a conduce vehicule şi de a folosi utilaje

Stalevo poate avea influenţă majoră asupra capacităţii de a conduce vehicule şi de a folosi utilaje. Administrate împreună, levodopa, carbidopa şi entacapona pot cauza ameţealăşi hipotensiune simptomatică de ortostatism. Prin urmare, trebuie manifestată o atitudine precaută în cazul conducerii vehiculelor sau folosirii utilajelor.

Pacienţii trataţi cu Stalevo şi care prezintă somnolenţă şi/sau episoade de instalare rapidă a somnului trebuie să fie instruiţi să nu conducă vehicule şi să evite să desfăşoare activităţi în care o scădere a atenţiei i-ar putea pune, pe ei sau pe alţii, la risc de vătămare corporală gravă sau deces (de exemplu, folosirea utilajelor), până la rezolvarea acestor episoade cu caracter recurent (vezi pct. 4.4).

4.8 Reacţii adverse

Secţiunea de mai jos descrie reacţiile adverse raportate în cazul utilizării levodopa/carbidopa şi entacaponei în combinaţie cu levodopa/inhibitor DDC.

Levodopa / carbidopa

Reacţiile adverse care apar frecvent în cazul utilizării levodopa/carbidopa sunt cele datorate activităţii neurofarmacologice centrale a dopaminei. De obicei, aceste reacţii pot fi diminuate prin reducerea dozei de levodopa. Cele mai frecvente reacţii adverse sunt diskineziile, incluzând mişcările coreiforme, distonice şi alte mişcări involuntare. Fasciculaţiile musculare şi blefarospasmul pot fi considerate semne precoce pentru a lua în considerare o scădere a dozei de levodopa. Greaţa, de asemenea legată de un nivel sporit al activităţii centrale dopaminergice, este o reacţie adversă frecventă a levodopa/carbidopa.

Alte reacţii adverse asociate tratamentului cu levodopa/carbidopa sunt modificările psihice, incluzând ideaţiile de tip paranoid şi episoadele psihotice; depresia, cu sau fără apariţia tendinţelor suicidare; şi disfuncţiile cognitive. Adăugarea entacaponei la tratamentul cu levodopa/ inhibitor DDC (carbidopa sau benserazidă), mai exact iniţierea tratamentului cu Stalevo la un pacient care nu a mai luat entacaponă în trecut, ar putea agrava unele din aceste modificări psihice.

Dintre reacţiile adverse mai puţin frecvente ale tratamentului cu levodopa/carbidopa menţionăm ritmul cardiac neregulat şi/sau palpitaţiile, episoadele de hipotensiune ortostatică, episoadele de bradikinezie (fenomenul „on-off”), anorexia, vărsăturile, ameţeala şi somnolenţa.

Rareori, în cazul tratamentului cu levodopa/carbidopa, au apărut hemoragii gastrointestinale, ulcerul duodenal, hipertensiunea, flebita, leucopenia, anemia hemoliticăşi non-hemolitică, trombocitopenia, agranulocitoza, durerea în piept, dispneea şi parestezia.

Convulsiile au intervenit rareori în cazul tratamentului cu levodopa/carbidopa; cu toate acestea, nu a fost stabilită o relaţie de tip cauzal cu prezenţa tratamentului cu levodopa/carbidopa.

În cazul pacienţilor cu boala Parkinson trataţi cu agonişti de dopaminăşi alte tratamente dopaminergice precum Stalevo, în special la doze mari, s-a raportat apariţia semnelor de dependenţă patologică de jocurile de noroc, creşterea libidoului şi hipersexualitate, în general reversibile după reducerea dozei sau întreruperea tratamentului.

Alte reacţii adverse care au fost raportate în cazul tratamentului cu levodopa şi care, prin urmare, pot reprezenta potenţiale reacţii adverse ale tratamentului cu Stalevo, includ:

Tulburări ale sistemului nervos: Ataxie, amorţeală, accentuarea tremorului la nivelul mâinilor, fasciculaţii musculare, crampe musculare, trismus, activarea unui sindrom Horner latent. De asemenea, pierderea echilibrului şi anomaliile de mers reprezintă posibile reacţii adverse.

Tulburări oculare: Diplopie, vedere înceţoşată, dilataţie pupilară, crize oculogire.

Tulburări gastro-intestinale: Gură uscată, gust amar, sialoree, disfagie, bruxism, singultus, durere şi disconfort abdominal, constipaţie, diaree, flatulenţă, senzaţie de arsură la nivelul limbii.

Tulburări renale şi ale căilor urinare: Retenţie urinară, incontinenţă urinară, urină de culoare închisă, priapism.

Afecţiuni cutanate şi ale ţesutului subcutanat: Înroşire, transpiraţie crescută, transpiraţie de culoare închisă, erupţii cutanate, căderea părului.

Tulburări metabolice şi de nutriţie: Creştere sau scădere în greutate, edem.

Tulburări psihice: Confuzie, insomnie, coşmaruri, halucinaţii, iluzii, agitaţie, anxietate, euforie.

Diverse: Stare de slăbiciune, leşin, oboseală, cefalee, disfonie, stare de rău, bufeuri, senzaţie de stimulare, ritmuri respiratorii neobişnuite, sindrom neuroleptic malign, melanom malign.

Entacapona

Cele mai frecvente reacţii adverse cauzate de entacaponă se leagă de activitatea dopaminergică crescutăşi apar cel mai adesea la începutul tratamentului. Reducerea dozelor de levodopa scade severitatea şi frecvenţa acestor reacţii. Cealaltă clasă majoră de reacţii adverse sunt simptomele gastrointestinale, care includ greaţa, vărsăturile, durerea abdominală, episoadele de constipaţie şi diareea. Este posibil ca urina să sufere o modificare de culoare, devenind maroniu-roşcată în urma tratamentului cu entacaponă, dar acest fenomen este inofensiv.

Următoarele reacţii adverse, prezentate în Tabelul 1, au fost obţinute atât din studiile clinice pe entacaponă cât şi din experienţa acumulată după punerea pe piaţă a entacaponei, referitoare la combinaţia terapeutică de entacaponă plus levodopa/inhibitor DDC.

Tabelul 1. Reacţii adverse

Tulburări ale sistemului nervos

Foarte frecvente: Diskinezie, parkinsonism agravat. Frecvente: Ameţeală, distonie, hiperkinezie.

Tulburări gastro-intestinale

Foarte frecvente: Greaţă. Frecvente: Diaree, durere abdominală, gură uscată, constipaţie, vărsături. Foarte rare: Anorexie. Cu frecvenţă necunoscută: Colită.

Tulburări renale şi ale căilor urinare

Foarte frecvente: Modificări de culoare a urinei.

Afecţiuni cutanate şi ale ţesutului subcutanat

Rare: Erupţii eritematoase şi maculopapulare. Foarte rare: Urticarie. Cu frecvenţă necunoscută: Colorarea pielii, părului, bărbii şi unghiilor.

Tulburări generale şi la nivelul locului de administrare

Frecvente: Oboseală, transpiraţie crescută, leşin. Mai puţin frecvente: Scădere a greutăţii corporale.

Tulburări hepatobiliare

Rare: Rezultate anormale ale testelor hepatice. Cu frecvenţă necunoscută: Hepatită în special cu manifestări colestatice (vezi pct. 4.4).

Tulburări psihice

Frecvente: Insomnie, halucinaţii, confuzie, coşmaruri, agitaţie. Foarte rare: Agitaţie *Reacţiile adverse sunt prezentate în ordinea frecvenţei, începând cu cele mai frecvente, după următoarea convenţie: Foarte frecvente (≥1/10); frecvente (≥1/100 şi <1/10); mai puţin frecvente (≥1/1000 şi <1/100); rare (≥1/10.000 şi <1.000); foarte rare (<1/10.000), necunoscut (nu poate fi estimat pe baza datelor disponibile, deoarece nu se poate obţine o evaluare validă din studiile clinice sau epidemiologice).

Combinaţia terapeutică de entacaponă plus levodopa a fost asociată cu cazuri izolate de somnolenţă excesivă pe perioada zilei şi episoade de instalare rapidă a somnului.

Au fost raportate cazuri izolate de SNM în urma reducerii sau întreruperii bruşte a tratamentului cu entacaponăşi alte tratamente dopaminergice.

Au fost raporte cazuri izolate de rabdomioliză.

Au fost raportate cazuri izolate de edem angioneurotic după începerea administrării Stalevo.

Teste de laborator:

În cursul tratamentului cu levodopa/carbidopa au fost constatate următoarele anomalii ale parametrilor de laborator, ele trebuind avute în vedere în cazul tratării pacienţilor cu Stalevo: Frecvent, concentraţiile sanguine de azot ureic, creatininăşi acid uric sunt mai scăzute în cazul administrării de levodopa/carbidopa decât al administrării numai de levodopa. Anomaliile tranzitorii includ valori sanguine ridicate ale ureei, AST (SGOT), ALT (SGPT), LDH, bilirubinei şi fosfatazei alcaline. Au fost raportate scăderi ale hemoglobinei, hematocritului, creşterea glicemiei şi a celulelor albe sanguine, prezenţa de bacterii şi sânge în urină. Au fost raportate rezultate pozitive la testul Coombs, atât pentru tratamentul cu levodopa/carbidopa cât şi pentru cel numai cu levodopa, dar anemia hemolitică este extrem de rară. Levodopa/carbidopa poate cauza rezultate fals pozitive în cazul testului urinar pentru cetone cu bandelete de testare, această reacţie nefiind modificată prin fierberea mostrei de urină. Utilizarea metodelor cu glucoz-oxidază poate furniza rezultate fals-negative privind glucozuria.

4.9 Supradozaj

Datele ulterioare punerii pe piaţă includ cazuri izolate de supradozaj în care cele mai mari doze zilnice raportate de levodopa şi entacaponă au fost de cel puţin 10000 mg şi 40000 mg. În aceste cazuri de supradozaj, simptomele şi semnele acute au inclus agitaţie, stare de confuzie, comă, bradicardie, tahicardie ventriculară, respiraţie de tip Cheyne-Stokes, modificări ale culorii pielii, limbii şi conjunctivei, precum şi cromaturie. Abordarea terapeutică a supradozajului acut cu Stalevo este similară cu cea din cazul supradozajului acut cu levodopa. Totuşi, piridoxina nu este eficientă în contracarearea acţiunii Stalevo. Se recomandă spitalizarea şi măsuri generale de susţinere, cu lavaj gastric imediat şi doze repetate de cărbune activ, în perioada următoare. Aceasta poate grăbi eliminarea entacaponei, în special prin scăderea absorbţiei/reabsorbţiei acesteia din tractul gastrointestinal. Trebuie urmărită îndeaproape funcţionarea în parametri normali a sistemelor respirator, circulator şi renal şi trebuie luate măsurile adecvate de susţinere. Trebuie iniţiată monitorizarea EKG, pentru urmărirea cu atenţie a pacientului cu privire la posibilele apariţii ale aritmiilor. Dacă este necesar, va fi administrat un tratament antiaritmic adecvat. Trebuie avută în vedere posibilitatea ca pacientul să fi luat şi alte substanţe active în plus faţă de Stalevo. Valoarea dializei în cadrul tratării supradozajului nu este cunoscută.

5. PROPRIETĂŢI FARMACOLOGICE
5.1 Proprietăţi farmacodinamice

Grupa farmacoterapeutică: dopa şi derivaţi de dopa, Cod ATC: N04BA03

Conform cunoştinţelor disponibile în prezent, simptomele bolii Parkinson sunt legate de depleţia de dopamină la nivelul corpului striat. Dopamina nu traversează bariera hematoencefalică. Levodopa, precursorul dopaminei, traversează bariera hematoencefalicăşi ameliorează simptomele bolii. Întrucât levodopa este metabolizată intens la nivel periferic, numai o mică parte din doza administrată ajunge la nivelul sistemului nervos central în cazul administrării de levodopa fără inhibitori ai enzimelor de metabolizare.

Carbidopa şi benserazida reprezintă inhibitori ai DDC periferică, cu rolul de a reduce metabolizarea periferică a levodopa la dopamină, crescând astfel cantitatea de levodopa disponibilă pentru creier. Reducerea decarboxilării levodopa cu ajutorul coadministrării de inhibitor DDC face posibilă utilizarea unei doze mai mici de levodopa, reducând astfel incidenţa reacţiilor adverse precum greaţa.

Odată cu inhibarea decarboxilazei de către un inhibitor DDC, catecol-O-metiltransferaza (COMT) devine principala cale metabolică periferică pentru catalizarea conversiei levodopa la 3-O-metildopa (3-OMD), un metabolit al levodopa cu potenţial dăunător. Entacapona reprezintă un inhibitor COMT reversibil, specific şi cu acţiune predominant periferică, destinat administrării concomitente cu levodopa. Entacapona micşorează rata clearance-ului levodopa din curentul sanguin, conducând la o valoare crescută a ariei de sub curbă (ASC) în cadrul profilului farmacocinetic al levodopa. În consecinţă, răspunsul clinic obţinut de fiecare doză de levodopa este unul sporit şi prelungit.

Dovezile privind efectele terapeutice ale Stalevo se bazează pe două studii dublu-orb de fază III, în care 376 de pacienţi cu boală Parkinson ce prezentau fluctuaţii motorii la sfârşitul intervalului de administrare au primit fie entacaponă, fie placebo, în asociere cu fiecare doză de levodopa/ inhibitor DDC. Perioada ON zilnică, cu şi fără entacaponă, a fost înregistrată de pacienţi în jurnalele de studiu.În primul studiu, entacapona a crescut valoarea medie zilnică a perioadei ON cu 1h 20min (IC al doilea studiu, proporţia medie zilnică a perioadei ON a crescut cu 4,5% (IC 95% 45 min, 1h 56min) faţă de punctul iniţial. Aceasta corespunde unei creşteri de 8,3% a proporţiei zilnice reprezentate de perioada ON. În mod corespunzător, scăderea proporţiei zilnice reprezentate de perioada OFF a fost de 24% în grupul tratat cu entacaponăşi de 0% în cel tratat cu placebo. În cel de95% 0,93%, 7,97 %) faţă de punctul iniţial. Aceasta se traduce printr-o creştere medie a perioadei ON zilnice de 35 min. În mod corespunzător, scăderea proporţiei zilnice reprezentate de perioada OFF a fost de 18% în grupul tratat cu entacaponăşi de 5% în cel tratat cu placebo. Deoarece efectele comprimatelor de Stalevo sunt echivalente cu cele ale comprimatelor de entacaponă 200 mg administrate în mod concomitent cu preparatele de carbidopa/levodopa cu eliberare standard disponibile pe piaţă, în doze corespunzătoare, aceste rezultate pot fi utilizate şi pentru descrierea efectelor Stalevo.

5.2 Proprietăţi farmacocinetice

Caracteristici generale ale substanţelor active

Absorbţie/Distribuţie: Există variaţii substanţiale inter-şi intra- individuale în ceea ce priveşte absorbţia levodopa, carbidopa şi entacaponei. Atât levodopa cât şi entacapona prezintă un ritm rapid de absorbţie şi eliminare. Ritmul de absorbţie şi eliminare pentru carbidopa este puţin mai mic prin comparaţie cu levodopa. În cazul administrării separate, fără celelalte două substanţe active, biodisponibilitatea este de 15 - 33 % pentru levodopa, de 40 -70 % pentru carbidopa şi de 35 % pentru entacaponă, după o doză orală de 200 mg. Mesele bogate în aminoacizi neutri, cu moleculă mare, pot întârzia sau reduce absorbţia levodopa. Alimentaţia nu afectează în mod semnificativ absorbţia entacaponei. Volumul de distribuţie are valori moderat scăzute atât pentru levodopa (Vd 0,36 – 1,6 l/kg) cât şi pentru entacaponă (Vdss 0,27 l/kg), în timp ce referitor la carbidopa nu există date disponibile.

Levodopa se leagă de proteinele plasmatice numai într-o măsură mică, de aproximativ 10-30 % iar pentru carbidopa această cifră este de aproximativ 36%, în timp ce entacapona se leagă în mod considerabil pe proteinele plasmatice (aproximativ 98 %), în principal pe albumina serică. La concentraţii terapeutice, entacapona nu dislocuieşte alte substanţe active cu grad semnificativ de legare (de exemplu warfarina, acidul salicilic, fenilbutazona sau diazepamul) şi nici nu este dislocuită într-o măsură semnificativă de nici una dintre aceste substanţe, aflate la concentraţii terapeutice sau mai mari.

Metabolism şi Eliminare: Levodopa este metabolizată extensiv, cu producerea a diverşi metaboliţi. Cele mai importante căi de metabolizare sunt decarboxilarea prin dopa decarboxilază (DDC) şi Ometilarea prin catecol-O-metiltransferază (COMT).

Carbidopa este metabolizată la doi metaboliţi principali, care sunt excretaţi în urină sub formă de glucuronaţi şi compuşi neconjugaţi. Aproximativ 30 % din totalul excreţiei urinare este reprezentat de carbidopa în formă nemodificată.

Entacapona este metabolizată aproape complet înainte de excretarea prin urină (10 până la 20%) şi prin bilă/fecale (80 până la 90%). Principala cale metabolică este glucuronidarea entacaponei şi a metabolitului său activ, izomerul cis, fiind responsabilă pentru aproximativ 5% din cantitatea plasmatică totală.

Valoarea totală a clearance-ului pentru levodopa se situează în jurul valorilor de 0,55 – 1,38 l/kg/h, iar pentru entacaponă în jurul valorii de 0,70 l/kg/h. Timpul de înjumătăţire prin eliminare (t1/2) este de 0,6

– 1,3 ore pentru levodopa, 2 -3 ore pentru carbidopa şi 0,4 – 0,7 ore pentru entacaponă, în condiţii de administrare separată.

Datorită valorilor mici ale timpilor de înjumătăţire prin eliminare, nu are loc o acumulare reală de levodopa sau entacaponă în cazul administrării repetate.

Datele provenite din studiile in vitro pe preparate microsomale din ţesut hepatic uman au indicat faptul că entacapona inhibă citocromul P450 2C9 (IC50 ~ 4 µM). Entacapona a prezentat un nivel scăzut sau absent al inhibării celorlalte tipuri de izoenzime ale P450 (CYP1A2, CYP2A6, CYP2D6, CYP2E1, CYP3A şi CYP2C19); vezi pct. 4.5

Caracteristici la populaţiile speciale de pacienţi

Vârstnici: În condiţiile administrării fără carbidopa şi entacapone, absorbţia levodopa este mai mare iar eliminarea se face mai încet la vârstnici decât la subiecţii tineri. Pe de altă parte, în cazul administrării combinate a carbidopa cu levodopa, absorbţia levodopa este similară la subiecţii vârstnici şi la cei tineri, dar ASC rămâne de 1,5 ori mai mare la vârstnici datorită scăderii, odată cu vârsta, a activităţii DDC şi a clearance-ului. Nu există diferenţe semnificative din punct de vedere al ASC pentru carbidopa sau entacapone între pacienţii tineri (45 – 64 de ani) şi cei vârstnici (65 – 75 de ani).

Sex: Biodisponibilitatea levodopa este semnificativ mai mare la femei decât la bărbaţi. În cadrul studiilor de farmacocinetică asupra Stalevo, biodisponibilitatea levodopa a fost semnificativ mai mare la femei decât la bărbaţi, în principal datorită diferenţei de greutate corporală, în timp ce, pe de altă parte, nu a fost constatată nici o diferenţă de la un sex la altul pentru carbidopa şi entacapone.

Insuficienţa hepatică: Metabolizarea entacaponei este încetinită la pacienţii cu insuficienţă hepatică uşoară până la moderată (Child-Pugh clasa A şi B), ceea ce conduce la o creştere a concentraţiei plasmatice de entacaponă, atât în faza de absorbţie cât şi în cea de eliminare (vezi pct. 4.2 şi 4.3). Nu au fost raportate studii de farmacocinetică efectuate în mod special pe carbidopa şi levodopa la pacienţi cu insuficienţă hepatică; cu toate acestea, se recomandă ca administrarea Stalevo să se facă cu precauţie la pacienţii cu insuficienţă hepatică uşoară sau moderată.

Insuficienţa renală: Insuficienţa renală nu afectează parametrii farmacocinetici ai entacaponei. Nu au fost raportate studii de farmacocinetică efectuate în mod special pe carbidopa şi levodopa la pacienţi cu insuficienţă renală. Cu toate acestea, poate fi luat în considerare un interval de dozare mai lung pentru Stalevo la pacienţii dializaţi (vezi pct. 4.2).

5.3 Date preclinice de siguranţă

Datele preclinice referitoare la levodopa, carbidopa şi entacapone, testate separat sau în combinaţie, nu au evidenţiat nici un risc special pentru om pe baza studiilor convenţionale farmacologice privind evaluarea siguranţei, toxicitatea după doze repetate, precum şi potenţialul carcinogenic. În cadrul studiilor privind toxicitatea după doze repetate de entacaponă, a fost observată anemia, cel mai probabil datorată proprietăţilor de chelare a fierului ale entacaponei. Referitor la toxicitatea entacaponei asupra funcţiei de reproducere, au fost observate scăderea greutăţii fetale şi o uşoară întârziere a dezvoltării osoase la iepurii trataţi cu valori de expunere sistemice aflate în intervalul terapeutic. Atât levodopa cât şi combinaţiile de carbidopa şi levodopa au cauzat malformaţii scheletale şi viscerale la iepuri.

6. PROPRIETĂŢI FARMACEUTICE
6.1 Lista excipienţilor

Nucleu: Croscarmeloză sodică Stearat de magneziu Amidon de porumb Manitol (E 421) Povidonă (E1201)

Film: Glicerol (85 procente) (E 422) Hipromeloză Stearat de magneziu Polisorbat 80 Oxid roşu de fer (E 172) Zahăr Dioxid de titan (E171) Oxid galben de fer (E 172)

6.2 Incompatibilităţi

Nu este cazul.

6.3 Perioada de valabilitate

3 ani

6.4 Precauţii speciale pentru păstrare

Acest medicament nu necesită condiţii speciale de păstrare.

6.5 Natura şi conţinutul ambalajului

Flacon din HDPE cu sistem de închidere PP sistem de închidere securizat pentru copii

Mărimile de ambalaj: 10, 30, 100, 130, 175 şi 250 de comprimate. Este posibil ca nu toate mărimile de ambalaj să fie comercializate.

6.6 Precauţii speciale pentru eliminarea reziduurilor

Orice produs neutilizat sau material rezidual trebuie eliminat în conformitate cu reglementările locale.

7. DEŢINĂTORUL AUTORIZAŢIEI DE PUNERE PE PIAŢĂ

Orion Corporation Orionintie 1 FIN-02200 Espoo Finlanda

8. NUMERELE AUTORIZAŢIEI DE PUNERE PE PIAŢĂ

EU/1/03/260/001-004 EU/1/03/260/013 EU/1/03/260/016

9. DATA PRIMEI AUTORIZĂRI SAU A REÎNNOIRII AUTORIZAŢIEI

Data primei autorizări:17 octombrie 2003 Data ultimei reînnoiri a autorizaţiei: 15 septembrie 2008

10. DATA REVIZUIRII TEXTULUI

Informaţii detaliate privind acest medicament sunt disponibile pe website-ul Agenţiei Europene a Medicamentului (EMEA): http://www.emea.europa.eu

1. DENUMIREA COMERCIALĂ A MEDICAMENTULUI

Stalevo 75 mg/18,75 mg/200 mg comprimate filmate

2. COMPOZIŢIA CALITATIVĂŞI CANTITATIVĂ

Fiecare comprimat conţine levodopa 75 mg, carbidopa 18,75 mg şi entacaponă 200 mg .

Excipient: Fiecare comprimat conţine zahăr 1,4 mg.

Pentru lista tuturor excipienţilor, vezi pct. 6.1.

3. FORMA FARMACEUTICĂ

Comprimate filmate.

Comprimate filmate, ovale, de culoare maroniu deschis-roşietică, inscripţionate cu textul „LCE 75” pe una dintre feţe.

4. DATE CLINICE

4.1 Indicaţii terapeutice

Stalevo este indicat pentru tratamentul pacienţilor adulţi cu boala Parkinson care prezintă fluctuaţii motorii la sfârşitul intervalului de administrare şi care nu pot fi stabilizaţi prin tratamentul cu levodopa/inhibitor de dopa decarboxilază (DDC).

4.2 Doze şi mod de administrare

Fiecare comprimat trebuie luat pe cale orală, cu sau fără alimente (vezi pct. 5.2). Un comprimat conţine o doză de tratament, comprimatul putând fi administrat numai în întregime.

Valoarea optimă a dozei zilnice trebuie determinată printr modificarea atentă a dozei de levodopa, la fiecare pacient. De preferinţă, optimizarea dozei zilnice trebuie să se facă utilizând unul din cele şase dozaje disponibile ale comprimatelor (50 mg/12,5 mg/200 mg, 75 mg/18,75 mg/200 mg, 100 mg/25 mg/200 mg, 125 mg/31,25 mg/200 mg, 150 mg/37,5 mg/200 mg sau 200 mg/50 mg/200 mg levodopa/carbidopa/entacaponă).

Pacienţii trebuie să fie instruiţi să ia numai un comprimat de Stalevo pentru fiecare administrare. Pacienţii care primesc mai puţin de 70-100 mg carbidopa pe zi sunt mai susceptibili de a prezenta greaţă şi vărsături. Experienţa referitoare la doze zilnice totale de carbidopa mai mari de 200 mg este limitată, dar doza zilnică maximă recomandată pentru entacaponă este de 2.000 mg, prin urmare doza maximă este de 10 comprimate pe zi pentru dozele de Stalevo de 50 mg/12,5 mg/200 mg, 75 mg/18,75 mg/200 mg, 100 mg/25 mg/200 mg, 125 mg/31,25 mg/200 mg şi 150 mg/37,5 mg/200 mg. Zece comprimate de Stalevo 150 mg/37,5 mg/200 mg echivalează cu o doză de 375 mg de carbidopa pe zi. Conform acestei doze zilnice de carbidopa, doza zilnică maximă recomandată de Stalevo 200 mg/50 mg/200 mg este de 7 comprimate pe zi.

De obicei, Stalevo trebuie utilizat la pacienţii trataţi cu dozele echivalente de levodopa/inhibitor DDC cu eliberare standard şi cu entacaponă.

Cum se face trecerea pacienţilor de pe tratamentul cu preparatele conţinând levodopa/inhibitor DDC (carbidopa sau benserazidă) şi entacaponă comprimate pe Stalevo

a.
Pacienţii trataţi în prezent cu entacaponăşi levodopa/carbidopa cu eliberare standard, în doze egale cu dozajele comprimatelor de Stalevo, pot fi trecuţi direct pe tratamentul cu comprimatele de Stalevo echivalente. De exemplu, un pacient care ia un comprimat de 50 mg/12,5 mg de levodopa/carbidopa împreună cu un comprimat de entacaponă 200 mg de patru ori pe zi poate lua un comprimat de Stalevo 50 mg/12,5 mg/200 mg de patru ori pe zi în locul dozelor uzuale de levodopa/carbidopa şi entacaponă.
b.
În cazul iniţierii tratamentului cu Stalevo la pacienţii trataţi în prezent cu entacaponăşi levodopa/carbidopa în doze care nu sunt egale cu cele ale comprimatelor de Stalevo 75 mg/18,75 mg/200 mg (sau 50 mg/12,5 mg/200 mg sau 100 mg/25 mg/200 mg sau 125 mg/31,25 mg/200 mg sau 150 mg/37,5 mg/200 mg sau 200 mg/50 mg/200 mg), doza de Stalevo trebuie determinată prin ajustare atentă, pentru obţinerea unui răspuns clinic optim. După iniţierea tratamentului, doza de Stalevo trebuie ajustată pentru a corespunde, cât mai mult posibil, dozei zilnice totale de levodopa utilizată în prezent.
c.
În cazul iniţierii tratamentului cu Stalevo la pacienţii trataţi în prezent cu entacaponăşi levodopa/benserazidă într-o formulare cu eliberare standard, se recomandă întreruperea administrării de levodopa/benserazidă în seara premergătoare, apoi începerea administrării Stalevo a doua zi dimineaţă. Se recomandă începerea tratamentului cu o doză de Stalevo care să furnizeze aceeaşi cantitate de levodopa sau o cantitate cu puţin mai mare (5-10 %).

Cum se face trecerea pe tratamentul cu Stalevo a pacienţilor care nu sunt trataţi, în prezent, cu entacaponă

Iniţierea unui tratament cu Stalevo poate fi luată în considerare, la doze echivalente celor ale tratamentului curent, la unii dintre pacienţii cu boala Parkinson care prezintă fluctuaţii motorii la sfârşitul intervalului de administrare şi care nu pot fi stabilizaţi prin tratamentul curent cu levodopa/inhibitor DDC cu eliberare standard. Cu toate acestea, nu se recomandă o trecere directă de pe levodopa/inhibitorul DDC pe Stalevo în cazul acelor pacienţi care prezintă diskinezie sau la care doza zilnică de levodopa este mai mare de 800 mg. La aceşti pacienţi se recomandă ca, înainte de trecerea pe Stalevo, să se introducă tratamentul cu entacaponă ca tratament separat (comprimate de entacapone) şi apoi să se ajusteze doza de levodopa, dacă este necesar.

Entacapona potenţează efectele levodopa. De aceea, în special la pacienţii cu diskinezie, poate apărea necesitatea reducerii dozei de levodopa cu 10-30% în perioada primelor câteva zile, mergând până la primele câteva săptămâni, după iniţierea tratamentului cu Stalevo. Doza zilnică de levodopa poate fi redusă prin mărirea intervalelor dintre administrări şi/sau prin reducerea cantităţii de levodopa per doză, în funcţie de starea clinică a pacientului.

Ajustarea dozelor în cursul tratamentului

În cazul în care este necesară o cantitate mai mare de levodopa, trebuie luată în considerare o creştere a frecvenţei administrărilor şi/sau utilizarea unui alt dozaj al Stalevo, în limita recomandărilor de dozare.

În cazul în care este necesară o cantitate mai mică de levodopa, doza zilnică totală de Stalevo trebuie redusă fie prin scăderea frecvenţei de administrare, cu prelungirea intervalului de timp dintre doze, fie prin scăderea dozei de Stalevo la o administrare.

Dacă se utilizeazăşi alte produse cu levodopa, concomitent cu comprimatele de Stalevo, trebuie să fie respectate recomandările privind doza maximă.

Oprirea tratamentului cu Stalevo: În cazul în care tratamentul cu Stalevo (levodopa/ carbidopa/ entacaponă) este întrerupt şi pacientul este trecut pe un tratament cu levodopa/inhibitor DDC fără entacaponă, este necesară ajustarea dozei celorlalte tratamente anti-parkinsoniene, în special a levodopa, pentru a obţine un nivel suficient de control al simptomelor parkinsoniene.

Copii şi adolescenţi: Utilizarea Stalevo nu este recomandată la copiii cu vârste sub 18 ani datorită lipsei datelor privind siguranţa şi eficacitatea.

Vârstnici: Nu este necesară o ajustare a dozelor de Stalevo pentru pacienţii vârstnici.

Insuficienţa hepatică: Este preferabil ca Stalevo să fie administrat cu precauţie la pacienţii cu insuficienţă hepatică uşoară până la moderată. Poate fi necesară o reducere a dozei (vezi pct. 5.2.). Pentru insuficienţa hepatică severă, vezi pct. 4.3.

Insuficienţa renală: Insuficienţa renală nu afectează parametrii farmacocinetici ai entacaponei. Nu au fost raportate studii efectuate în mod special asupra parametrilor farmacocinetici ai levodopa şi carbidopa la pacienţii cu insuficienţă renală, prin urmare tratamentul cu Stalevo trebuie administrat cu precauţie la pacienţii cu insuficienţă renală severă, inclusiv cei dializaţi (vezi pct. 5.2.b)

4.3 Contraindicaţii

- Hipersensibilitate la substanţele active sau la oricare dintre excipienţi.

- Insuficienţa hepatică severă.

- Glaucom cu unghi închis.

- Feocromocitom.

-
Utilizarea Stalevo concomitent cu inhibitorii neselectivi de monoamin-oxidază (MAO-A şi MAO-B) (de exemplu, fenelzină, tranilcipromină).
-
Utilizarea concomitentă a unui inhibitor MAO-A selectiv şi a unui inhibitor MAO-B selectiv (vezi pct. 4.5).

- Antecedente de sindrom neuroleptic malign (SNM) şi/sau rabdomioliză non-traumatică.

4.4 Atenţionări speciale şi precauţii pentru utilizare

- Stalevo nu este recomandat pentru tratarea reacţiilor extrapiramidale induse medicamentos

- Tratamentul cu Stalevo trebuie administrat cu precauţie la pacienţii cu boli cadriovasculare sau pulmonare severe, astm bronşic, boli renale sau endocrine, cu antecedente de boală peptică ulceroasă sau de convulsii.

- La pacienţii cu infarct miocardic în antecedente şi care prezintă aritmii reziduale atriale, nodale sau ventriculare, funcţia cardiacă trebuie monitorizată cu deosebită atenţie în perioada de ajustare iniţială a dozei.

- Toţi pacienţii trataţi cu Stalevo trebuie monitorizaţi cu atenţie din punctul de vedere al apariţiei modificărilor psihice, depresiei cu tendinţe suicidare şi altor comportamente antisociale severe. Pacienţii cu psihoză curentă sau în antecedente trebuie să fie trataţi cu precauţie.

- Administrarea concomitentă a antipsihoticelor cu proprietăţi de blocare a receptorilor dopaminergici, în special antagoniştii receptorilor D2, trebuie efectuată cu precauţie, cu monitorizarea atentă a pacientului pentru detectarea scăderii efectului antiparkinsonian sau a agravării simptomelor parkinsoniene.

- Pacienţii cu glaucom cu unghi deschis pot primi tratament cu Stalevo aplicat cu precauţie, cu un bun control al presiunii intraoculare şi monitorizarea atentă a pacientului pentru detectarea modificărilor presiunii intraoculare.

- Stalevo poate induce hipotensiune ortostatică. Prin urmare, administrarea Stalevo trebuie făcută cu grijă la acei pacienţi care iau şi alte medicamente ce pot cauza hipotensiune ortostatică.

- Administrarea entacaponei în combinaţie cu levodopa a fost asociată cu somnolenţa şi episoade de instalare bruscă a somnului la pacienţii cu boala Parkinson, prin urmare trebuie manifestată precauţie în cazul conducerii vehiculelor sau folosirii utilajelor (vezi pct. 4.7).

- În cadrul studiilor clinice, reacţiile adverse de tip dopaminergic, de exemplu diskinezia, au fost mai des întâlnite la pacienţii care au primit entacaponăşi agonişti de dopamină (precum bromcriptina), selegilină sau amantadină, prin comparaţie cu cei care au primit placebo împreună cu această combinaţie. Este posibil să fie necesară ajustarea dozelor celorlalte medicamente antiparkinsoniene în cazul în care se efectuează înlocuirea tratamentului cu Stalevo la un pacient care nu primeşte entacaponă.

- Rabdomioliza secundară diskineziilor severe sau sindromului neuroleptic malign (SNM) a fost rareori observată la pacienţii cu boală Parkinson. De aceea, în cazul oricărei reduceri bruşte a dozei sau al retragerii tratamentului cu levodopa, pacienţii trebuie ţinuţi sub o atentă observaţie, în special aceia care primesc şi neuroleptice. SNM, incluzând rabdomioliza şi hipertermia, se caracterizează prin simptome motorii (rigiditate, mioclonie, tremor), modificări ale stării psihice (de exemplu, agitaţie, confuzie, comă), hipertermie, disfuncţia sistemului nervos autonom (tahicardie, labilitatea valorilor tensiunii arteriale) şi creşterea creatin-fosfokinazei serice. În cazuri individuale, numai unele dintre aceste simptome şi/sau constatări pot fi evidente. Diagnosticarea precoce este importantă pentru un bun management al SNM. Cu ocazia retragerii bruşte a agenţilor antiparkinsonieni, a fost raportată apariţia unui sindrom asemănător cu sindromul neouroleptic malign, incluzând rigiditate musculară, creşterea temperaturii corporale, modificări psihice şi creşterea creatin-fosfokinazei serice. Nici SNM nici rabdomioliza nu au fost raportate în asociere cu tratamentul cu entacaponă în cadrul studiilor clinice controlate în care tratamentul cu entacaponă a fost întrerupt brusc. De la introducerea pe piaţă a entacaponei, au fost raportate cazuri izolate de SNM, în special în urma reducerii sau întreruperii bruşte a tratamentului cu entacaponăşi alte medicamente dopaminergice concomitente. Dacă se consideră necesar acest lucru, înlocuirea tratamentului cu Stalevo cu cel cu levodopa şi inhibitor DDC, fără entacaponă sau alt tratament dopaminergic, trebuie introdusă încet, putând fi necesară

o creştere a dozei de levodopa.

- Dacă este necesară anestezia generală, tratamentul cu Stalevo poate fi continuat atâta timp cât pacientului i se poate permite, în continuare, să ia lichide şi medicamente pe cale orală. În cazul în care tratamentul cu Stalevo trebuie să fie întrerupt temporar, acesta poate fi reluat la aceeaşi doză zilnică de îndată ce administrarea medicamentelor orale redevine posibilă.

- În perioadele prelungite de tratament cu Stalevo se recomandă evaluarea periodică a funcţiilor hepatică, hematopoietică, cardiovascularăşi renală.

- La pacienţii care prezintă diaree se recomandă urmărirea greutăţii corporale pentru a evita potenţiala scădere excesivă în greutate.

-La pacienţii cu boala Parkinson trataţi cu agonişti de dopaminăşi alte tratamente dopaminergice precum Stalevo au fost raportate dependenţa patologică de jocurile de noroc, creşterea libidoului şi hipersexualitate.

-La pacienţii care prezintă anorexie progresivă, astenie şi scădere în greutate într-o perioadă de timp relativ scurtă, trebuie avută în vedere o evaluare medicală generală, inclusiv a funcţiei hepatice.

- Stalevo conţine zahăr, de aceea pacienţii care prezintă probleme ereditare rare de intoleranţă la fructoză, malabsorbţie de glucoză-galactoză sau insuficienţă a zaharazei-izomaltazei nu trebuie să utilizeze acest medicament.

4.5 Interacţiuni cu alte medicamente şi alte forme de interacţiune

Alte medicamente antiparkinsoniene: Până în prezent nu există indicii ale unor interacţiuni care să contraindice utilizarea concomitentă a medicaţiei antiparkinsoniene standard şi a Stalevo. În doze mari, entacapona poate afecta absorbţia carbidopa. Cu toate acestea, nu a fost observată nici o interacţiune cu carbidopa în condiţiile regimului de tratament recomandat (200 mg de entacaponă de până la 10 ori pe zi). Interacţiunea dintre entacaponăşi selegilină a fost investigată în cadrul unor studii cu doze repetate, pe pacienţi cu boală Parkinson trataţi cu levodopa/inhibitor DDC şi nu a fost observată nici o interacţiune. Atunci când este utilizată împreună cu Stalevo, doza zilnică de selegilină nu trebuie să depăşească 10 mg.

Este necesară o atitudine precaută în cazul în care substanţele de mai jos sunt administrate în mod concomitent cu tratamentul cu levodopa.

Antihipertensive: În cazul în care levodopa este adăugată la tratamentul unor pacienţi care primesc deja antihipertensive, poate apărea hipotensiunea posturală simptomatică. Poate fi necesară o ajustare a dozei de agent antihipertensiv.

Antidepresive: Rareori, au fost raportate reacţii incluzând hipertensiune şi diskinezie cu ocazia utilizării concomitente a antidepresivelor triciclice şi a levodopa/carbidopa. Interacţiunile dintre entacaponăşi imipraminăşi cele dintre entacaponăşi moclobemidă au fost investigate în cadrul unor studii cu doză unică, pe voluntari sănătoşi. Nu au fost observate interacţiuni farmacodinamice. Un număr semnificativ de pacienţi cu boala Parkinson au fost trataţi cu o combinaţie de levodopa, carbidopa şi entacaponă plus câteva substanţe active ce au inclus inhibitori ai MAO-A, antidepresive triciclice, inhibitori ai recaptării noradrenalinei precum desipramina, maprotilina şi venlafaxina şi medicamente care sunt metabolizate de către COMT (de exemplu, compuşi cu structură catecolică, paroxetina). Nu au fost observate interacţiuni farmacodinamice. Cu toate acestea, trebuie adoptată o atitudine precaută în cazul utilizării acestor medicamente în mod concomitent cu Stalevo (vezi pct. 4.3 şi pct. 4.4).

Alte substanţe active: Antagoniştii receptorilor dopaminergici (de exemplu, unele antipsihotice şi antiemetice), fenitoina şi papaverina pot reduce efectul terapeuric al levodopa. Pacienţii care iau aceste medicamente împreună cu Stalevo trebuie să fie observaţi îndeaproape pentru detectarea scăderii răspunsului terapeutic.

Datorită afinităţii entacaponei faţă de citocromul P450 2C9 în condiţii in vitro (vezi pct. 5.2), Stalevo are potenţialul de a interfera cu substanţele active a căror metabolizare este dependentă de această izoenzimă, precum S-warfarina. Totuşi, în cadrul unui studiu de interacţiune, efectuat pe voluntari sănătoşi, entacapona nu a modificat concentraţiile plasmatice ale S-warfarinei, în timp ce ASC pentru R-warfarină a crescut, în medie, cu 18% [IC90 11-26 %]. Vaorile INR au crescut, în medie, cu 13 % [IC90 6-19 %]. Astfel, se recomandă verificarea INR în cazul iniţierii tratamentului cu Stalevo la pacienţii care primesc warfarină.

Alte forme de interacţiune: Întrucât levodopa intră în competiţie cu anumiţi aminoacizi, absorbţia Stalevo poate fi stânjenită la unii pacienţi care au o dietă hiperproteică.

Împreună cu fierul, levodopa şi entacapona pot forma chelaţi în tractul gastrointestinal. De aceea, se recomandă administrarea Stalevo şi a preparatelor de fier la un interval de cel puţin 2-3 ore (vezi pct. 4.8).

Date in-vitro: Entacapona se leagă de situsul II de legare al albuminei umane, care leagăşi alte câteva medicamente, incluzând diazepamul şi ibuprofenul. Conform studiilor in vitro, nu sunt de aşteptat fenomene semnificative de dislocuire la concentraţiile terapeutice ale medicamentelor. În mod corespunzător, până în prezent nu au existat indicii ale unor asemenea interacţiuni.

4.6 Sarcina şi alăptarea

Nu există date adecvate privind utilizarea combinaţiei levodopa/carbidopa/entacaponă la femeile gravide. Studiile la animale au evidenţiat efecte toxice asupra funcţiei de reproducere, ale compuşilor luaţi separat (vezi pct. 5.3). Riscul potenţial pentru om este necunoscut. Stalevo nu trebuie folosit în timpul sarcinii decât dacă se apreciază că beneficiul obţinut pentru mamă depăşeşte riscul potenţial pentru făt.

Levodopa se excretă în laptele matern la om. Există dovezi conform cărora procesul de lactaţie este inhibat în cursul tratamentului cu levodopa. Carbidopa şi entacapona au fost excretate în lapte la animale, dar nu se cunoaşte dacă ele sunt excretate în laptele matern la om. Gradul de siguranţă al administrării levodopa, carbidopa sau entacaponei la sugari nu este cunoscut. Femeile nu trebuie să alăpteze în timpul tratamentului cu Stalevo.

4.7 Efecte asupra capacităţii de a conduce vehicule şi de a folosi utilaje

Stalevo poate avea influenţă majoră asupra capacităţii de a conduce vehicule şi de a folosi utilaje. Administrate împreună, levodopa, carbidopa şi entacapona pot cauza ameţealăşi hipotensiune simptomatică de ortostatism. Prin urmare, trebuie manifestată o atitudine precaută în cazul conducerii vehiculelor sau folosirii utilajelor.

Pacienţii trataţi cu Stalevo şi care prezintă somnolenţă şi/sau episoade de instalare rapidă a somnului trebuie să fie instruiţi să nu conducă vehicule şi să evite să desfăşoare activităţi în care o scădere a atenţiei i-ar putea pune, pe ei sau pe alţii, la risc de vătămare corporală gravă sau deces (de exemplu, folosirea utilajelor), până la rezolvarea acestor episoade cu caracter recurent (vezi pct. 4.4).

4.8 Reacţii adverse

Secţiunea de mai jos descrie reacţiile adverse raportate în cazul utilizării levodopa/carbidopa şi entacaponei în combinaţie cu levodopa/inhibitor DDC.

Levodopa / carbidopa

Reacţiile adverse care apar frecvent în cazul utilizării levodopa/carbidopa sunt cele datorate activităţii neurofarmacologice centrale a dopaminei. De obicei, aceste reacţii pot fi diminuate prin reducerea dozei de levodopa. Cele mai frecvente reacţii adverse sunt diskineziile, incluzând mişcările coreiforme, distonice şi alte mişcări involuntare. Fasciculaţiile musculare şi blefarospasmul pot fi considerate semne precoce pentru a lua în considerare o scădere a dozei de levodopa. Greaţa, de asemenea legată de un nivel sporit al activităţii centrale dopaminergice, este o reacţie adversă frecventă a levodopa/carbidopa.

Alte reacţii adverse asociate tratamentului cu levodopa/carbidopa sunt modificările psihice, incluzând ideaţiile de tip paranoid şi episoadele psihotice; depresia, cu sau fără apariţia tendinţelor suicidare; şi disfuncţiile cognitive. Adăugarea entacaponei la tratamentul cu levodopa/ inhibitor DDC (carbidopa sau benserazidă), mai exact iniţierea tratamentului cu Stalevo la un pacient care nu a mai luat entacaponă în trecut, ar putea agrava unele din aceste modificări psihice.

Dintre reacţiile adverse mai puţin frecvente ale tratamentului cu levodopa/carbidopa menţionăm ritmul cardiac neregulat şi/sau palpitaţiile, episoadele de hipotensiune ortostatică, episoadele de bradikinezie (fenomenul „on-off”), anorexia, vărsăturile, ameţeala şi somnolenţa.

Rareori, în cazul tratamentului cu levodopa/carbidopa, au apărut hemoragii gastrointestinale, ulcerul duodenal, hipertensiunea, flebita, leucopenia, anemia hemoliticăşi non-hemolitică, trombocitopenia, agranulocitoza, durerea în piept, dispneea şi parestezia.

Convulsiile au intervenit rareori în cazul tratamentului cu levodopa/carbidopa; cu toate acestea, nu a fost stabilită o relaţie de tip cauzal cu prezenţa tratamentului cu levodopa/carbidopa.

În cazul pacienţilor cu boala Parkinson trataţi cu agonişti de dopaminăşi alte tratamente dopaminergice precum Stalevo, în special la doze mari, s-a raportat apariţia semnelor de dependenţă patologică de jocurile de noroc, creşterea libidoului şi hipersexualitate, în general reversibile după reducerea dozei sau întreruperea tratamentului.

Alte reacţii adverse care au fost raportate în cazul tratamentului cu levodopa şi care, prin urmare, pot reprezenta potenţiale reacţii adverse ale tratamentului cu Stalevo, includ:

Tulburări ale sistemului nervos: Ataxie, amorţeală, accentuarea tremorului la nivelul mâinilor, fasciculaţii musculare, crampe musculare, trismus, activarea unui sindrom Horner latent. De asemenea, pierderea echilibrului şi anomaliile de mers reprezintă posibile reacţii adverse.

Tulburări oculare: Diplopie, vedere înceţoşată, dilataţie pupilară, crize oculogire.

Tulburări gastro-intestinale: Gură uscată, gust amar, sialoree, disfagie, bruxism, singultus, durere şi disconfort abdominal, constipaţie, diaree, flatulenţă, senzaţie de arsură la nivelul limbii.

Tulburări renale şi ale căilor urinare: Retenţie urinară, incontinenţă urinară, urină de culoare închisă, priapism.

Afecţiuni cutanate şi ale ţesutului subcutanat: Înroşire, transpiraţie crescută, transpiraţie de culoare închisă, erupţii cutanate, căderea părului.

Tulburări metabolice şi de nutriţie: Creştere sau scădere în greutate, edem.

Tulburări psihice: Confuzie, insomnie, coşmaruri, halucinaţii, iluzii, agitaţie, anxietate, euforie.

Diverse: Stare de slăbiciune, leşin, oboseală, cefalee, disfonie, stare de rău, bufeuri, senzaţie de stimulare, ritmuri respiratorii neobişnuite, sindrom neuroleptic malign, melanom malign.

Entacapona

Cele mai frecvente reacţii adverse cauzate de entacaponă se leagă de activitatea dopaminergică crescutăşi apar cel mai adesea la începutul tratamentului. Reducerea dozelor de levodopa scade severitatea şi frecvenţa acestor reacţii. Cealaltă clasă majoră de reacţii adverse sunt simptomele gastrointestinale, care includ greaţa, vărsăturile, durerea abdominală, episoadele de constipaţie şi diareea. Este posibil ca urina să sufere o modificare de culoare, devenind maroniu-roşcată în urma tratamentului cu entacaponă, dar acest fenomen este inofensiv.

Următoarele reacţii adverse, prezentate în Tabelul 1, au fost obţinute atât din studiile clinice pe entacaponă cât şi din experienţa acumulată după punerea pe piaţă a entacaponei, referitoare la combinaţia terapeutică de entacaponă plus levodopa/inhibitor DDC.

Tabelul 1. Reacţii adverse

Tulburări ale sistemului nervos

Foarte frecvente: Diskinezie, parkinsonism agravat. Frecvente: Ameţeală, distonie, hiperkinezie.

Tulburări gastro-intestinale

Foarte frecvente: Greaţă. Frecvente: Diaree, durere abdominală, gură uscată, constipaţie, vărsături. Foarte rare: Anorexie. Cu frecvenţă necunoscută: Colită.

Tulburări renale şi ale căilor urinare

Foarte frecvente: Modificări de culoare a urinei.

Afecţiuni cutanate şi ale ţesutului subcutanat

Rare: Erupţii eritematoase şi maculopapulare. Foarte rare: Urticarie. Cu frecvenţă necunoscută: Colorarea pielii, părului, bărbii şi unghiilor.

Tulburări generale şi la nivelul locului de administrare

Frecvente: Oboseală, transpiraţie crescută, leşin. Mai puţin frecvente: Scădere a greutăţii corporale.

Tulburări hepatobiliare

Rare: Rezultate anormale ale testelor hepatice. Cu frecvenţă necunoscută: Hepatită în special cu manifestări colestatice (vezi pct. 4.4).

Tulburări psihice

Frecvente: Insomnie, halucinaţii, confuzie, coşmaruri, agitaţie. Foarte rare: Agitaţie *Reacţiile adverse sunt prezentate în ordinea frecvenţei, începând cu cele mai frecvente, după următoarea convenţie: Foarte frecvente (≥1/10); frecvente (≥1/100 şi <1/10); mai puţin frecvente (≥1/1000 şi <1/100); rare (≥1/10.000 şi <1.000); foarte rare (<1/10.000), necunoscut (nu poate fi estimat pe baza datelor disponibile, deoarece nu se poate obţine o evaluare validă din studiile clinice sau epidemiologice).

Combinaţia terapeutică de entacaponă plus levodopa a fost asociată cu cazuri izolate de somnolenţă excesivă pe perioada zilei şi episoade de instalare rapidă a somnului.

Au fost raportate cazuri izolate de SNM în urma reducerii sau întreruperii bruşte a tratamentului cu entacaponăşi alte tratamente dopaminergice.

Au fost raporte cazuri izolate de rabdomioliză.

Au fost raportate cazuri izolate de edem angioneurotic după începerea administrării Stalevo.

Teste de laborator:

În cursul tratamentului cu levodopa/carbidopa au fost constatate următoarele anomalii ale parametrilor de laborator, ele trebuind avute în vedere în cazul tratării pacienţilor cu Stalevo: Frecvent, concentraţiile sanguine de azot ureic, creatininăşi acid uric sunt mai scăzute în cazul administrării de levodopa/carbidopa decât al administrării numai de levodopa. Anomaliile tranzitorii includ valori sanguine ridicate ale ureei, AST (SGOT), ALT (SGPT), LDH, bilirubinei şi fosfatazei alcaline. Au fost raportate scăderi ale hemoglobinei, hematocritului, creşterea glicemiei şi a celulelor albe sanguine, prezenţa de bacterii şi sânge în urină. Au fost raportate rezultate pozitive la testul Coombs, atât pentru tratamentul cu levodopa/carbidopa cât şi pentru cel numai cu levodopa, dar anemia hemolitică este extrem de rară. Levodopa/carbidopa poate cauza rezultate fals pozitive în cazul testului urinar pentru cetone cu bandelete de testare, această reacţie nefiind modificată prin fierberea mostrei de urină. Utilizarea metodelor cu glucoz-oxidază poate furniza rezultate fals-negative privind glucozuria.

4.9 Supradozaj

Datele ulterioare punerii pe piaţă includ cazuri izolate de supradozaj în care cele mai mari doze zilnice raportate de levodopa şi entacaponă au fost de cel puţin 10000 mg şi 40000 mg. În aceste cazuri de supradozaj, simptomele şi semnele acute au inclus agitaţie, stare de confuzie, comă, bradicardie, tahicardie ventriculară, respiraţie de tip Cheyne-Stokes, modificări ale culorii pielii, limbii şi conjunctivei, precum şi cromaturie. Abordarea terapeutică a supradozajului acut cu Stalevo este similară cu cea din cazul supradozajului acut cu levodopa. Totuşi, piridoxina nu este eficientă în contracarearea acţiunii Stalevo. Se recomandă spitalizarea şi măsuri generale de susţinere, cu lavaj gastric imediat şi doze repetate de cărbune activ, în perioada următoare. Aceasta poate grăbi eliminarea entacaponei, în special prin scăderea absorbţiei/reabsorbţiei acesteia din tractul gastrointestinal. Trebuie urmărită îndeaproape funcţionarea în parametri normali a sistemelor respirator, circulator şi renal şi trebuie luate măsurile adecvate de susţinere. Trebuie iniţiată monitorizarea EKG, pentru urmărirea cu atenţie a pacientului cu privire la posibilele apariţii ale aritmiilor. Dacă este necesar, va fi administrat un tratament antiaritmic adecvat. Trebuie avută în vedere posibilitatea ca pacientul să fi luat şi alte substanţe active în plus faţă de Stalevo. Valoarea dializei în cadrul tratării supradozajului nu este cunoscută.

5. PROPRIETĂŢI FARMACOLOGICE
5.1 Proprietăţi farmacodinamice

Grupa farmacoterapeutică: dopa şi derivaţi de dopa, Cod ATC: N04BA03

Conform cunoştinţelor disponibile în prezent, simptomele bolii Parkinson sunt legate de depleţia de dopamină la nivelul corpului striat. Dopamina nu traversează bariera hematoencefalică. Levodopa, precursorul dopaminei, traversează bariera hematoencefalicăşi ameliorează simptomele bolii. Întrucât levodopa este metabolizată intens la nivel periferic, numai o mică parte din doza administrată ajunge la nivelul sistemului nervos central în cazul administrării de levodopa fără inhibitori ai enzimelor de metabolizare.

Carbidopa şi benserazida reprezintă inhibitori ai DDC periferică, cu rolul de a reduce metabolizarea periferică a levodopa la dopamină, crescând astfel cantitatea de levodopa disponibilă pentru creier. Reducerea decarboxilării levodopa cu ajutorul coadministrării de inhibitor DDC face posibilă utilizarea unei doze mai mici de levodopa, reducând astfel incidenţa reacţiilor adverse precum greaţa.

Odată cu inhibarea decarboxilazei de către un inhibitor DDC, catecol-O-metiltransferaza (COMT) devine principala cale metabolică periferică pentru catalizarea conversiei levodopa la 3-O-metildopa (3-OMD), un metabolit al levodopa cu potenţial dăunător. Entacapona reprezintă un inhibitor COMT reversibil, specific şi cu acţiune predominant periferică, destinat administrării concomitente cu levodopa. Entacapona micşorează rata clearance-ului levodopa din curentul sanguin, conducând la o valoare crescută a ariei de sub curbă (ASC) în cadrul profilului farmacocinetic al levodopa. În consecinţă, răspunsul clinic obţinut de fiecare doză de levodopa este unul sporit şi prelungit.

Dovezile privind efectele terapeutice ale Stalevo se bazează pe două studii dublu-orb de fază III, în care 376 de pacienţi cu boală Parkinson ce prezentau fluctuaţii motorii la sfârşitul intervalului de administrare au primit fie entacaponă, fie placebo, în asociere cu fiecare doză de levodopa/ inhibitor DDC. Perioada ON zilnică, cu şi fără entacaponă, a fost înregistrată de pacienţi în jurnalele de studiu.În primul studiu, entacapona a crescut valoarea medie zilnică a perioadei ON cu 1h 20min (IC al doilea studiu, proporţia medie zilnică a perioadei ON a crescut cu 4,5% (IC 95% 45 min, 1h 56min) faţă de punctul iniţial. Aceasta corespunde unei creşteri de 8,3% a proporţiei zilnice reprezentate de perioada ON. În mod corespunzător, scăderea proporţiei zilnice reprezentate de perioada OFF a fost de 24% în grupul tratat cu entacaponăşi de 0% în cel tratat cu placebo. În cel de95% 0,93%, 7,97 %) faţă de punctul iniţial. Aceasta se traduce printr-o creştere medie a perioadei ON zilnice de 35 min. În mod corespunzător, scăderea proporţiei zilnice reprezentate de perioada OFF a fost de 18% în grupul tratat cu entacaponăşi de 5% în cel tratat cu placebo. Deoarece efectele comprimatelor de Stalevo sunt echivalente cu cele ale comprimatelor de entacaponă 200 mg administrate în mod concomitent cu preparatele de carbidopa/levodopa cu eliberare standard disponibile pe piaţă, în doze corespunzătoare, aceste rezultate pot fi utilizate şi pentru descrierea efectelor Stalevo.

5.2 Proprietăţi farmacocinetice

Caracteristici generale ale substanţelor active

Absorbţie/Distribuţie: Există variaţii substanţiale inter-şi intra- individuale în ceea ce priveşte absorbţia levodopa, carbidopa şi entacaponei. Atât levodopa cât şi entacapona prezintă un ritm rapid de absorbţie şi eliminare. Ritmul de absorbţie şi eliminare pentru carbidopa este puţin mai mic prin comparaţie cu levodopa. În cazul administrării separate, fără celelalte două substanţe active, biodisponibilitatea este de 15 - 33 % pentru levodopa, de 40 -70 % pentru carbidopa şi de 35 % pentru entacaponă, după o doză orală de 200 mg. Mesele bogate în aminoacizi neutri, cu moleculă mare, pot întârzia sau reduce absorbţia levodopa. Alimentaţia nu afectează în mod semnificativ absorbţia entacaponei. Volumul de distribuţie are valori moderat scăzute atât pentru levodopa (Vd 0,36 – 1,6 l/kg) cât şi pentru entacaponă (Vdss 0,27 l/kg), în timp ce referitor la carbidopa nu există date disponibile.

Levodopa se leagă de proteinele plasmatice numai într-o măsură mică, de aproximativ 10-30 % iar pentru carbidopa această cifră este de aproximativ 36%, în timp ce entacapona se leagă în mod considerabil pe proteinele plasmatice (aproximativ 98 %), în principal pe albumina serică. La concentraţii terapeutice, entacapona nu dislocuieşte alte substanţe active cu grad semnificativ de legare (de exemplu warfarina, acidul salicilic, fenilbutazona sau diazepamul) şi nici nu este dislocuită într-o măsură semnificativă de nici una dintre aceste substanţe, aflate la concentraţii terapeutice sau mai mari.

Metabolism şi Eliminare: Levodopa este metabolizată extensiv, cu producerea a diverşi metaboliţi. Cele mai importante căi de metabolizare sunt decarboxilarea prin dopa decarboxilază (DDC) şi Ometilarea prin catecol-O-metiltransferază (COMT).

Carbidopa este metabolizată la doi metaboliţi principali, care sunt excretaţi în urină sub formă de glucuronaţi şi compuşi neconjugaţi. Aproximativ 30 % din totalul excreţiei urinare este reprezentat de carbidopa în formă nemodificată.

Entacapona este metabolizată aproape complet înainte de excretarea prin urină (10 până la 20%) şi prin bilă/fecale (80 până la 90%). Principala cale metabolică este glucuronidarea entacaponei şi a metabolitului său activ, izomerul cis, fiind responsabilă pentru aproximativ 5% din cantitatea plasmatică totală.

Valoarea totală a clearance-ului pentru levodopa se situează în jurul valorilor de 0,55 – 1,38 l/kg/h, iar pentru entacaponă în jurul valorii de 0,70 l/kg/h. Timpul de înjumătăţire prin eliminare (t1/2) este de 0,6

– 1,3 ore pentru levodopa, 2 -3 ore pentru carbidopa şi 0,4 – 0,7 ore pentru entacaponă, în condiţii de administrare separată.

Datorită valorilor mici ale timpilor de înjumătăţire prin eliminare, nu are loc o acumulare reală de levodopa sau entacaponă în cazul administrării repetate.

Datele provenite din studiile in vitro pe preparate microsomale din ţesut hepatic uman au indicat faptul că entacapona inhibă citocromul P450 2C9 (IC50 ~ 4 µM). Entacapona a prezentat un nivel scăzut sau absent al inhibării celorlalte tipuri de izoenzime ale P450 (CYP1A2, CYP2A6, CYP2D6, CYP2E1, CYP3A şi CYP2C19); vezi pct. 4.5

Caracteristici la populaţiile speciale de pacienţi

Vârstnici: În condiţiile administrării fără carbidopa şi entacapone, absorbţia levodopa este mai mare iar eliminarea se face mai încet la vârstnici decât la subiecţii tineri. Pe de altă parte, în cazul administrării combinate a carbidopa cu levodopa, absorbţia levodopa este similară la subiecţii vârstnici şi la cei tineri, dar ASC rămâne de 1,5 ori mai mare la vârstnici datorită scăderii, odată cu vârsta, a activităţii DDC şi a clearance-ului. Nu există diferenţe semnificative din punct de vedere al ASC pentru carbidopa sau entacapone între pacienţii tineri (45 – 64 de ani) şi cei vârstnici (65 – 75 de ani).

Sex: Biodisponibilitatea levodopa este semnificativ mai mare la femei decât la bărbaţi. În cadrul studiilor de farmacocinetică asupra Stalevo, biodisponibilitatea levodopa a fost semnificativ mai mare la femei decât la bărbaţi, în principal datorită diferenţei de greutate corporală, în timp ce, pe de altă parte, nu a fost constatată nici o diferenţă de la un sex la altul pentru carbidopa şi entacapone.

Insuficienţa hepatică: Metabolizarea entacaponei este încetinită la pacienţii cu insuficienţă hepatică uşoară până la moderată (Child-Pugh clasa A şi B), ceea ce conduce la o creştere a concentraţiei plasmatice de entacaponă, atât în faza de absorbţie cât şi în cea de eliminare (vezi pct. 4.2 şi 4.3). Nu au fost raportate studii de farmacocinetică efectuate în mod special pe carbidopa şi levodopa la pacienţi cu insuficienţă hepatică; cu toate acestea, se recomandă ca administrarea Stalevo să se facă cu precauţie la pacienţii cu insuficienţă hepatică uşoară sau moderată.

Insuficienţa renală: Insuficienţa renală nu afectează parametrii farmacocinetici ai entacaponei. Nu au fost raportate studii de farmacocinetică efectuate în mod special pe carbidopa şi levodopa la pacienţi cu insuficienţă renală. Cu toate acestea, poate fi luat în considerare un interval de dozare mai lung pentru Stalevo la pacienţii dializaţi (vezi pct. 4.2).

5.3 Date preclinice de siguranţă

Datele preclinice referitoare la levodopa, carbidopa şi entacapone, testate separat sau în combinaţie, nu au evidenţiat nici un risc special pentru om pe baza studiilor convenţionale farmacologice privind evaluarea siguranţei, toxicitatea după doze repetate, precum şi potenţialul carcinogenic. În cadrul studiilor privind toxicitatea după doze repetate de entacaponă, a fost observată anemia, cel mai probabil datorată proprietăţilor de chelare a fierului ale entacaponei. Referitor la toxicitatea entacaponei asupra funcţiei de reproducere, au fost observate scăderea greutăţii fetale şi o uşoară întârziere a dezvoltării osoase la iepurii trataţi cu valori de expunere sistemice aflate în intervalul terapeutic. Atât levodopa cât şi combinaţiile de carbidopa şi levodopa au cauzat malformaţii scheletale şi viscerale la iepuri.

6. PROPRIETĂŢI FARMACEUTICE
6.1 Lista excipienţilor

Nucleu: Croscarmeloză sodică Stearat de magneziu Amidon de porumb Manitol (E 421) Povidonă (E1201)

Film: Glicerol (85 procente) (E 422) Hipromeloză Stearat de magneziu Polisorbat 80 Oxid roşu de fer (E 172) Zahăr Dioxid de titan (E171) Oxid galben de fer (E 172)

6.2 Incompatibilităţi

Nu este cazul.

6.3 Perioada de valabilitate

3 ani

6.4 Precauţii speciale pentru păstrare

Acest medicament nu necesită condiţii speciale de păstrare.

6.5 Natura şi conţinutul ambalajului

Flacon din HDPE cu sistem de închidere PP sistem de închidere securizat pentru copii

Mărimile de ambalaj: 10, 30, 100, 130 şi 175 de comprimate. Este posibil ca nu toate mărimile de ambalaj să fie comercializate.

6.6 Precauţii speciale pentru eliminarea reziduurilor

Orice produs neutilizat sau material rezidual trebuie eliminat în conformitate cu reglementările locale.

7. DEŢINĂTORUL AUTORIZAŢIEI DE PUNERE PE PIAŢĂ

Orion Corporation Orionintie 1 FIN-02200 Espoo Finlanda

8. NUMERELE AUTORIZAŢIEI DE PUNERE PE PIAŢĂ

EU/1/03/260/024-028

9. DATA PRIMEI AUTORIZĂRI SAU A REÎNNOIRII AUTORIZAŢIEI

Data primei autorizări:17 octombrie 2003 Data ultimei reînnoiri a autorizaţiei: 15 septembrie 2008

10. DATA REVIZUIRII TEXTULUI

Informaţii detaliate privind acest medicament sunt disponibile pe website-ul Agenţiei Europene a Medicamentului (EMEA): http://www.emea.europa.eu

1. DENUMIREA COMERCIALĂ A MEDICAMENTULUI

Stalevo 100 mg/25 mg/200 mg comprimate filmate

2. COMPOZIŢIA CALITATIVĂŞI CANTITATIVĂ

Fiecare comprimat conţine levodopa 100 mg, carbidopa 25 mg şi entacaponă 200 mg.

Excipient: fiecare comprimat conţine zahăr 1,6 mg.

Pentru lista tuturor excipienţilor, vezi pct. 6.1.

3. FORMA FARMACEUTICĂ

Comprimate filmate.

Comprimate ovale, filmate, neprevăzute cu linie mediană, de culoare maroniu-roşietică sau griroşietică, inscripţionate cu textul „LCE 100” pe una dintre feţe.

4. DATE CLINICE

4.1 Indicaţii terapeutice

Stalevo este indicat pentru tratamentul pacienţilor adulţi cu boala Parkinson care prezintă fluctuaţii motorii la sfârşitul intervalului de administrare şi care nu pot fi stabilizaţi prin tratamentul cu levodopa/inhibitor de dopa decarboxilază (DDC).

4.2 Doze şi mod de administrare

Fiecare comprimat trebuie luat pe cale orală, cu sau fără alimente (vezi pct. 5.2). Un comprimat conţine o doză de tratament, comprimatul putând fi administrat numai în întregime.

Valoarea optimă a dozei zilnice trebuie determinată prin modificarea atentă a dozei de levodopa, la fiecare pacient. De preferinţă, optimizarea dozei zilnice trebuie să se facă utilizând unul din cele şase dozaje disponibile ale comprimatelor (50 mg/12,5 mg/200 mg, 75 mg/18,75 mg/200 mg, 100 mg/25 mg/200 mg, 125 mg/31,25 mg/200 mg, 150 mg/37,5 mg/200 mg sau 200 mg/50 mg/200 mg levodopa/carbidopa/entacaponă).

Pacienţii trebuie să fie instruiţi să ia numai un comprimat de Stalevo pentru fiecare administrare. Pacienţii care primesc mai puţin de 70-100 mg carbidopa pe zi sunt mai susceptibili de a prezenta greaţă şi vărsături. Experienţa referitoare la doze zilnice totale de carbidopa mai mari de 200 mg este limitată, dar doza zilnică maximă recomandată pentru entacaponă este de 2.000 mg, prin urmare doza maximă este de 10 comprimate pe zi pentru dozele de Stalevo de 50 mg/12,5 mg/200 mg, 75 mg/18,75 mg/200 mg, 100 mg/25 mg/200 mg, 125 mg/31,25 mg/200 mg şi 150 mg/37,5 mg/200 mg. Zece comprimate de Stalevo 150 mg/37,5 mg/200 mg echivalează cu o doză de 375 mg de carbidopa pe zi. Conform acestei doze zilnice de carbidopa, doza zilnică maximă recomandată de Stalevo 200 mg/50 mg/200 mg este de 7 comprimate pe zi.

De obicei, Stalevo trebuie utilizat la pacienţii trataţi cu dozele echivalente de levodopa/inhibitor DDC cu eliberare standard şi cu entacaponă.

Cum se face trecerea pacienţilor de pe tratamentul cu preparatele conţinând levodopa/inhibitor DDC (carbidopa sau benserazidă) şi entacaponă comprimate pe Stalevo

a.
Pacienţii trataţi în prezent cu entacaponăşi levodopa/carbidopa cu eliberare standard, în doze egale cu dozajele comprimatelor de Stalevo, pot fi trecuţi direct pe tratamentul cu comprimatele de Stalevo echivalente. De exemplu, un pacient care ia un comprimat de 100 mg/25 mg de levodopa/carbidopa împreună cu un comprimat de entacaponă 200 mg de patru ori pe zi poate lua un comprimat de Stalevo 100 mg/25 mg/200 mg de patru ori pe zi în locul dozelor uzuale de levodopa/carbidopa şi entacaponă.
b.
În cazul iniţierii tratamentului cu Stalevo la pacienţii trataţi în prezent cu entacaponăşi levodopa/carbidopa în doze care nu sunt egale cu cele ale comprimatelor de Stalevo 100 mg/25 mg/200 mg (sau 50 mg/12,5 mg/200 mg sau 75 mg/18,75 mg/200 mg sau 125 mg/31,25 mg/200 mg sau 150 mg/37,5 mg/200 mg sau 200 mg/50 mg/200 mg), doza de Stalevo trebuie determinată prin ajustare atentă, pentru obţinerea unui răspuns clinic optim. După iniţierea tratamentului, doza de Stalevo trebuie ajustată pentru a corespunde, cât mai mult posibil, dozei zilnice totale de levodopa utilizată în prezent.
c.
În cazul iniţierii tratamentului cu Stalevo la pacienţii trataţi în prezent cu entacaponăşi levodopa/benserazidă într-o formulare cu eliberare standard, se recomandă întreruperea administrării de levodopa/benserazidă în seara premergătoare, apoi începerea administrării Stalevo a doua zi dimineaţă. Se recomandă începerea tratamentului cu o doză de Stalevo care să furnizeze aceeaşi cantitate de levodopa sau o cantitate cu puţin mai mare (5-10 %).

Cum se face trecerea pe tratamentul cu Stalevo a pacienţilor care nu sunt trataţi, în prezent, cu entacaponă

Iniţierea unui tratament cu Stalevo poate fi luată în considerare, la doze echivalente celor ale tratamentului curent, la unii dintre pacienţii cu boala Parkinson care prezintă fluctuaţii motorii la sfârşitul intervalului de administrare şi care nu pot fi stabilizaţi prin tratamentul curent cu levodopa/inhibitor DDC cu eliberare standard. Cu toate acestea, nu se recomandă o trecere directă de pe levodopa/inhibitorul DDC pe Stalevo în cazul acelor pacienţi care prezintă diskinezie sau la care doza zilnică de levodopa este mai mare de 800 mg. La aceşti pacienţi se recomandă ca, înainte de trecerea pe Stalevo, să se introducă tratamentul cu entacaponă ca tratament separat (comprimate de entacapone) şi apoi să se ajusteze doza de levodopa, dacă este necesar.

Entacapona potenţează efectele levodopa. De aceea, în special la pacienţii cu diskinezie, poate apărea necesitatea reducerii dozei de levodopa cu 10-30% în perioada primelor câteva zile, mergând până la primele câteva săptămâni, după iniţierea tratamentului cu Stalevo. Doza zilnică de levodopa poate fi redusă prin mărirea intervalelor dintre administrări şi/sau prin reducerea cantităţii de levodopa per doză, în funcţie de starea clinică a pacientului.

Ajustarea dozelor în cursul tratamentului

În cazul în care este necesară o cantitate mai mare de levodopa, trebuie luată în considerare o creştere a frecvenţei administrărilor şi/sau utilizarea unui alt dozaj al Stalevo, în limita recomandărilor de dozare.

În cazul în care este necesară o cantitate mai mică de levodopa, doza zilnică totală de Stalevo trebuie redusă fie prin scăderea frecvenţei de administrare, cu prelungirea intervalului de timp dintre doze, fie prin scăderea dozei de Stalevo la o administrare.

Dacă se utilizeazăşi alte produse cu levodopa, concomitent cu comprimatele de Stalevo, trebuie să fie respectate recomandările privind doza maximă.

Oprirea tratamentului cu Stalevo: În cazul în care tratamentul cu Stalevo (levodopa/ carbidopa/ entacaponă) este întrerupt şi pacientul este trecut pe un tratament cu levodopa/inhibitor DDC fără entacaponă, este necesară ajustarea dozei celorlalte tratamente anti-parkinsoniene, în special a levodopa, pentru a obţine un nivel suficient de control al simptomelor parkinsoniene.

Copii şi adolescenţi: Utilizarea Stalevo nu este recomandată la copiii cu vârste sub 18 ani datorită lipsei datelor privind siguranţa şi eficacitatea.

Vârstnici: Nu este necesară o ajustare a dozelor de Stalevo pentru pacienţii vârstnici.

Insuficienţa hepatică: Este preferabil ca Stalevo să fie administrat cu precauţie la pacienţii cu insuficienţă hepatică uşoară până la moderată. Este posibil să fie necesară o reducere a dozei. (vezi pct. 5.2.). Pentru insuficienţa hepatică severă, vezi pct. 4.3.

Insuficienţa renală: Insuficienţa renală nu afectează parametrii farmacocinetici ai entacaponei. Nu au fost raportate studii efectuate în mod special asupra parametrilor farmacocinetici ai levodopa şi carbidopa la pacienţii cu insuficienţă renală, prin urmare tratamentul cu Stalevo trebuie administrat cu precauţie la pacienţii cu insuficienţă renală severă, inclusiv cei dializaţi (vezi pct. 5.2.b)

4.3 Contraindicaţii

- Hipersensibilitate la substanţele active sau la oricare dintre excipienţi.

- Insuficienţa hepatică severă.

- Glaucom cu unghi închis.

- Feocromocitom.

-
Utilizarea Stalevo concomitent cu inhibitorii neselectivi de monoamin-oxidază (MAO-A şi MAO-B) (de exemplu, fenelzină, tranilcipromină).
-
Utilizarea concomitentă a unui inhibitor MAO-A selectiv şi a unui inhibitor MAO-B selectiv (vezi pct. 4.5).

- Antecedente de sindrom neuroleptic malign (SNM) şi/sau rabdomioliză non-traumatică.

4.4 Atenţionări speciale şi precauţii pentru utilizare

- Stalevo nu este recomandat pentru tratarea reacţiilor extrapiramidale induse medicamentos

- Tratamentul cu Stalevo trebuie administrat cu precauţie la pacienţii cu boli cadriovasculare sau pulmonare severe, astm bronşic, boli renale sau endocrine, cu antecedente de boală peptică ulceroasă sau de convulsii.

- La pacienţii cu infarct miocardic în antecedente şi care prezintă aritmii reziduale atriale, nodale sau ventriculare, funcţia cardiacă trebuie monitorizată cu deosebită atenţie în perioada de ajustare iniţială a dozei.

- Toţi pacienţii trataţi cu Stalevo trebuie monitorizaţi cu atenţie din punctul de vedere al apariţiei modificărilor psihice, depresiei cu tendinţe suicidare şi altor comportamente antisociale severe. Pacienţii cu psihoză curentă sau în antecedente trebuie să fie trataţi cu precauţie.

- Administrarea concomitentă a antipsihoticelor cu proprietăţi de blocare a receptorilor dopaminergici, în special antagoniştii receptorilor D2, trebuie efectuată cu precauţie, cu monitorizarea atentă a pacientului pentru detectarea scăderii efectului antiparkinsonian sau a agravării simptomelor parkinsoniene.

- Pacienţii cu glaucom cu unghi deschis pot primi tratament cu Stalevo aplicat cu precauţie, cu un bun control al presiunii intraoculare şi monitorizarea atentă a pacientului pentru detectarea modificărilor presiunii intraoculare.

- Stalevo poate induce hipotensiune ortostatică. Prin urmare, administrarea Stalevo trebuie făcută cu grijă la acei pacienţi care iau şi alte medicamente ce pot cauza hipotensiune ortostatică.

- Administrarea entacaponei în combinaţie cu levodopa a fost asociată cu somnolenţa şi episoade de instalare bruscă a somnului la pacienţii cu boala Parkinson, prin urmare trebuie manifestată precauţie în cazul conducerii vehiculelor sau folosirii utilajelor (vezi pct. 4.7).

- În cadrul studiilor clinice, reacţiile adverse de tip dopaminergic, de exemplu diskinezia, au fost mai des întâlnite la pacienţii care au primit entacaponăşi agonişti de dopamină (precum bromcriptina), selegilină sau amantadină, prin comparaţie cu cei care au primit placebo împreună cu această combinaţie. Este posibil să fie necesară ajustarea dozelor celorlalte medicamente antiparkinsoniene în cazul în care se efectuează înlocuirea tratamentului cu Stalevo la un pacient care nu primeşte entacaponă.

- Rabdomioliza secundară diskineziilor severe sau sindromului neuroleptic malign (SNM) a fost rareori observată la pacienţii cu boală Parkinson. De aceea, în cazul oricărei reduceri bruşte a dozei sau al retragerii tratamentului cu levodopa, pacienţii trebuie ţinuţi sub o atentă observaţie, în special aceia care primesc şi neuroleptice. SNM, incluzând rabdomioliza şi hipertermia, se caracterizează prin simptome motorii (rigiditate, mioclonie, tremor), modificări ale stării psihice (de exemplu, agitaţie, confuzie, comă), hipertermie, disfuncţia sistemului nervos autonom (tahicardie, labilitatea valorilor tensiunii arteriale) şi creşterea creatin-fosfokinazei serice. În cazuri individuale, numai unele dintre aceste simptome şi/sau constatări pot fi evidente. Diagnosticarea precoce este importantă pentru un bun management al SNM. Cu ocazia retragerii bruşte a agenţilor antiparkinsonieni, a fost raportată apariţia unui sindrom asemănător cu sindromul neouroleptic malign, incluzând rigiditate musculară, creşterea temperaturii corporale, modificări psihice şi creşterea creatin-fosfokinazei serice. Nici SNM nici rabdomioliza nu au fost raportate în asociere cu tratamentul cu entacaponă în cadrul studiilor clinice controlate în care tratamentul cu entacaponă a fost întrerupt brusc. De la introducerea pe piaţă a entacaponei, au fost raportate cazuri izolate de SNM, în special în urma reducerii sau întreruperii bruşte a tratamentului cu entacaponăşi alte medicamente dopaminergice concomitente. Dacă se consideră necesar acest lucru, înlocuirea tratamentului cu Stalevo cu cel cu levodopa şi inhibitor DDC, fără entacaponă sau alt tratament dopaminergic, trebuie introdusă încet, putând fi necesară

o creştere a dozei de levodopa.

- Dacă este necesară anestezia generală, tratamentul cu Stalevo poate fi continuat atâta timp cât pacientului i se poate permite, în continuare, să ia lichide şi medicamente pe cale orală. În cazul în care tratamentul cu Stalevo trebuie să fie întrerupt temporar, acesta poate fi reluat la aceeaşi doză zilnică de îndată ce administrarea medicamentelor orale redevine posibilă.

- În perioadele prelungite de tratament cu Stalevo se recomandă evaluarea periodică a funcţiilor hepatică, hematopoietică, cardiovascularăşi renală.

- La pacienţii care prezintă diaree se recomandă urmărirea greutăţii corporale pentru a evita potenţiala scădere excesivă în greutate.

-La pacienţii cu boala Parkinson trataţi cu agonişti de dopaminăşi alte tratamente dopaminergice precum Stalevo au fost raportate dependenţa patologică de jocurile de noroc, creşterea libidoului şi hipersexualitate.

-La pacienţii care prezintă anorexie progresivă, astenie şi scădere în greutate într-o perioadă de timp relativ scurtă, trebuie avută în vedere o evaluare medicală generală, inclusiv a funcţiei hepatice.

- Stalevo conţine zahăr, de aceea pacienţii care prezintă probleme ereditare rare de intoleranţă la fructoză, malabsorbţie de glucoză-galactoză sau insuficienţă a zaharazei-izomaltazei nu trebuie să utilizeze acest medicament.

4.5 Interacţiuni cu alte medicamente şi alte forme de interacţiune

Alte medicamente antiparkinsoniene: Până în prezent nu există indicii ale unor interacţiuni care să contraindice utilizarea concomitentă a medicaţiei antiparkinsoniene standard şi a Stalevo. În doze mari, entacapona poate afecta absorbţia carbidopa. Cu toate acestea, nu a fost observată nici o interacţiune cu carbidopa în condiţiile regimului de tratament recomandat (200 mg de entacaponă de până la 10 ori pe zi). Interacţiunea dintre entacaponăşi selegilină a fost investigată în cadrul unor studii cu doze repetate, pe pacienţi cu boală Parkinson trataţi cu levodopa/inhibitor DDC şi nu a fost observată nici o interacţiune. Atunci când este utilizată împreună cu Stalevo, doza zilnică de selegilină nu trebuie să depăşească 10 mg.

Este necesară o atitudine precaută în cazul în care substanţele de mai jos sunt administrate în mod concomitent cu tratamentul cu levodopa.

Antihipertensive: În cazul în care levodopa este adăugată la tratamentul unor pacienţi care primesc deja antihipertensive, poate apărea hipotensiunea posturală simptomatică. Poate fi necesară o ajustare a dozei de agent antihipertensiv.

Antidepresive: Rareori, au fost raportate reacţii incluzând hipertensiune şi diskinezie cu ocazia utilizării concomitente a antidepresivelor triciclice şi a levodopa/carbidopa. Interacţiunile dintre entacaponăşi imipraminăşi cele dintre entacaponăşi moclobemidă au fost investigate în cadrul unor studii cu doză unică, pe voluntari sănătoşi. Nu au fost observate interacţiuni farmacodinamice. Un număr semnificativ de pacienţi cu boala Parkinson au fost trataţi cu o combinaţie de levodopa, carbidopa şi entacaponă plus câteva substanţe active ce au inclus inhibitori ai MAO-A, antidepresive triciclice, inhibitori ai recaptării noradrenalinei precum desipramina, maprotilina şi venlafaxina şi medicamente care sunt metabolizate de către COMT (de exemplu, compuşi cu structură catecolică, paroxetina). Nu au fost observate interacţiuni farmacodinamice. Cu toate acestea, trebuie adoptată o atitudine precaută în cazul utilizării acestor medicamente în mod concomitent cu Stalevo (vezi pct. 4.3 şi pct. 4.4).

Alte substanţe active: Antagoniştii receptorilor dopaminergici (de exemplu, unele antipsihotice şi antiemetice), fenitoina şi papaverina pot reduce efectul terapeuric al levodopa. Pacienţii care iau aceste medicamente împreună cu Stalevo trebuie să fie observaţi îndeaproape pentru detectarea scăderii răspunsului terapeutic.

Datorită afinităţii entacaponei faţă de citocromul P450 2C9 în condiţii in vitro (vezi pct. 5.2), Stalevo are potenţialul de a interfera cu substanţele active a căror metabolizare este dependentă de această izoenzimă, precum S-warfarina. Totuşi, în cadrul unui studiu de interacţiune, efectuat pe voluntari sănătoşi, entacapona nu a modificat concentraţiile plasmatice ale S-warfarinei, în timp ce ASC pentru R-warfarină a crescut, în medie, cu 18% [IC90 11-26 %]. Vaorile INR au crescut, în medie, cu 13 % [IC90 6-19 %]. Astfel, se recomandă verificarea INR în cazul iniţierii tratamentului cu Stalevo la pacienţii care primesc warfarină.

Alte forme de interacţiune: Întrucât levodopa intră în competiţie cu anumiţi aminoacizi, absorbţia Stalevo poate fi stânjenită la unii pacienţi care au o dietă hiperproteică.

Împreună cu fierul, levodopa şi entacapona pot forma chelaţi în tractul gastrointestinal. De aceea, se recomandă administrarea Stalevo şi a preparatelor de fier la un interval de cel puţin 2-3 ore (vezi pct. 4.8).

Date in-vitro: Entacapona se leagă de situsul II de legare al albuminei umane, care leagăşi alte câteva medicamente, incluzând diazepamul şi ibuprofenul. Conform studiilor in vitro, nu sunt de aşteptat fenomene semnificative de dislocuire la concentraţiile terapeutice ale medicamentelor. În mod corespunzător, până în prezent nu au existat indicii ale unor asemenea interacţiuni.

4.6 Sarcina şi alăptarea

Nu există date adecvate privind utilizarea combinaţiei levodopa/carbidopa/entacaponă la femeile gravide. Studiile la animale au evidenţiat efecte toxice asupra funcţiei de reproducere, ale compuşilor luaţi separat (vezi pct. 5.3). Riscul potenţial pentru om este necunoscut. Stalevo nu trebuie folosit în timpul sarcinii decât dacă se apreciază că beneficiul obţinut pentru mamă depăşeşte riscul potenţial pentru făt.

Levodopa se excretă în laptele matern la om. Există dovezi conform cărora procesul de lactaţie este inhibat în cursul tratamentului cu levodopa. Carbidopa şi entacapona au fost excretate în lapte la animale, dar nu se cunoaşte dacă ele sunt excretate în laptele matern la om. Gradul de siguranţă al administrării levodopa, carbidopa sau entacaponei la sugari nu este cunoscut. Femeile nu trebuie să alăpteze în timpul tratamentului cu Stalevo.

4.7 Efecte asupra capacităţii de a conduce vehicule şi de a folosi utilaje

Stalevo poate avea influenţă majoră asupra capacităţii de a conduce vehicule şi de a folosi utilaje. Administrate împreună, levodopa, carbidopa şi entacapona pot cauza ameţealăşi hipotensiune simptomatică de ortostatism. Prin urmare, trebuie manifestată o atitudine precaută în cazul conducerii vehiculelor sau folosirii utilajelor.

Pacienţii trataţi cu Stalevo şi care prezintă somnolenţă şi/sau episoade de instalare rapidă a somnului trebuie să fie instruiţi să nu conducă vehicule şi să evite să desfăşoare activităţi în care o scădere a atenţiei i-ar putea pune, pe ei sau pe alţii, la risc de vătămare corporală gravă sau deces (de exemplu, folosirea utilajelor), până la rezolvarea acestor episoade cu caracter recurent (vezi pct. 4.4).

4.8 Reacţii adverse

Secţiunea de mai jos descrie reacţiile adverse raportate în cazul utilizării levodopa/carbidopa şi entacaponei în combinaţie cu levodopa/inhibitor DDC.

Levodopa / carbidopa

Reacţiile adverse care apar frecvent în cazul utilizării levodopa/carbidopa sunt cele datorate activităţii neurofarmacologice centrale a dopaminei. De obicei, aceste reacţii pot fi diminuate prin reducerea dozei de levodopa. Cele mai frecvente reacţii adverse sunt diskineziile, incluzând mişcările coreiforme, distonice şi alte mişcări involuntare. Fasciculaţiile musculare şi blefarospasmul pot fi considerate semne precoce pentru a lua în considerare o scădere a dozei de levodopa. Greaţa, de asemenea legată de un nivel sporit al activităţii centrale dopaminergice, este o reacţie adversă frecventă a levodopa/carbidopa.

Alte reacţii adverse asociate tratamentului cu levodopa/carbidopa sunt modificările psihice, incluzând ideaţiile de tip paranoid şi episoadele psihotice; depresia, cu sau fără apariţia tendinţelor suicidare; şi disfuncţiile cognitive. Adăugarea entacaponei la tratamentul cu levodopa/ inhibitor DDC (carbidopa sau benserazidă), mai exact iniţierea tratamentului cu Stalevo la un pacient care nu a mai luat entacaponă în trecut, ar putea agrava unele din aceste modificări psihice.

Dintre reacţii adverse mai puţin frecvente ale tratamentului cu levodopa/carbidopa menţionăm ritmul cardiac neregulat şi/sau palpitaţiile, episoadele de hipotensiune ortostatică, episoadele de bradikinezie (fenomenul „on-off”), anorexia, vărsăturile, ameţeala şi somnolenţa.

Rareori, în cazul tratamentului cu levodopa/carbidopa, au apărut hemoragiile gastrointestinale, ulcerul duodenal, hipertensiunea, flebita, leucopenia, anemia hemoliticăşi non-hemolitică, trombocitopenia, agranulocitoza, durerea în piept, dispneea şi parestezia.

Convulsiile au intervenit rareori în cazul tratamentului cu levodopa/carbidopa; cu toate acestea, nu a fost stabilită o relaţie de tip cauzal cu prezenţa tratamentului cu levodopa/carbidopa.

În cazul pacienţilor cu boala Parkinson trataţi cu agonişti de dopaminăşi alte tratamente dopaminergice precum Stalevo, în special la doze mari, s-a raportat apariţia semnelor de dependenţă patologică de jocurile de noroc, creşterea libidoului şi hipersexualitate, în general reversibile după reducerea dozei sau întreruperea tratamentului.

Alte reacţii adverse care au fost raportate în cazul tratamentului cu levodopa şi care, prin urmare, pot reprezenta potenţiale reacţii adverse ale tratamentului cu Stalevo, includ:

Tulburări ale sistemului nervos: Ataxie, amorţeală, accentuarea tremorului la nivelul mâinilor, fasciculaţii musculare, crampe musculare, trismus, activarea unui sindrom Horner latent. De asemenea, pierderea echilibrului şi anomaliile de mers reprezintă posibile reacţii adverse.

Tulburări oculare: Diplopie, vedere înceţoşată, dilataţie pupilară, crize oculogire.

Tulburări gastro-intestinale: Gură uscată, gust amar, sialoree, disfagie, bruxism, singultus, durere şi disconfort abdominal, constipaţie, diaree, flatulenţă, senzaţie de arsură la nivelul limbii.

Tulburări renale şi ale căilor urinare: Retenţie urinară , incontinenţă urinară, urină de culoare închisă, priapism.

Afecţiuni cutanate şi ale ţesutului subcutanat: Înroşire, transpiraţie crescută, transpiraţie de culoare închisă, erupţii cutanate, căderea părului.

Tulburări metabolice şi de nutriţie: Creştere sau scădere în greutate, edem.

Tulburări psihice: Confuzie, insomnie, coşmaruri, halucinaţii, iluzii, agitaţie, anxietate, euforie.

Diverse: Stare de slăbiciune, leşin, oboseală, cefalee, disfonie, stare de rău, bufeuri, senzaţie de stimulare, ritmuri respiratorii neobişnuite, sindrom neuroleptic malign, melanom malign.

Entacapona

Cele mai frecvente reacţii adverse cauzate de entacaponă se leagă de activitatea dopaminergică crescutăşi apar cel mai adesea la începutul tratamentului. Reducerea dozelor de levodopa scade severitatea şi frecvenţa acestor reacţii. Cealaltă clasă majoră de reacţii adverse sunt simptomele gastrointestinale, care includ greaţa, vărsăturile, durerea abdominală, episoadele de constipaţie şi diareea. Este posibil ca urina să sufere o modificare de culoare, devenind maroniu-roşcată în urma tratamentului cu entacaponă, dar acest fenomen este inofensiv.

Următoarele reacţii adverse, prezentate în Tabelul 1, au fost obţinute atât din studiile clinice pe entacaponă cât şi din experienţa acumulată, după punerea pe piaţă a entacaponei, referitoare la combinaţia terapeutică de entacaponă plus levodopa/inhibitor DDC.

Tabelul 1. Reacţii adverse

Tulburări ale sistemului nervos

Foarte frecvente: Diskinezie, parkinsonism agravat. Frecvente: Ameţeală, distonie, hiperkinezie.

Tulburări gastro-intestinale

Foarte frecvente: Greaţă. Frecvente: Diaree, durere abdominală, gură uscată, constipaţie, vărsături. Foarte rare: Anorexie. Cu frecvenţă necunoscută: Colită.

Tulburări renale şi ale căilor urinare

Foarte frecvente: Modificări de culoare a urinei.

Afecţiuni cutanate şi ale ţesutului subcutanat

Rare: Erupţii eritematoase şi maculopapulare. Foarte rare: Urticarie. Cu frecvenţă necunoscută: Colorarea pielii, părului, bărbii şi unghiilor.

Tulburări generale şi la nivelul locului de administrare

Frecvente: Oboseală, transpiraţie crescută, leşin. Mai puţin frecvente: Scădere a greutăţii corporale.

Tulburări hepatobiliare

Rare: Rezultate anormale ale testelor hepatice. Cu frecvenţă necunoscută: Hepatită în special cu manifestări colestatice (vezi pct. 4.4).

Tulburări psihice

Frecvente: Insomnie, halucinaţii, confuzie, coşmaruri, agitaţie.

*Reacţiile adverse sunt prezentate în ordinea frecvenţei, începând cu cele mai frecvente, după următoarea convenţie: Foarte frecvente (≥1/10); frecvente (≥1/100 şi <1/10); mai puţin frecvente (≥1/1000 şi <1/100); rare (≥1/10.000 şi <1.000); foarte rare (<1/10.000),. necunoscut (nu poate fi estimat pe baza datelor disponibile), deoarece nu se poate obţine o evaluare validă din studiile clinice sau epidemiologice).

Combinaţia terapeutică de entacaponă plus levodopa a fost asociată cu cazuri izolate de somnolenţă excesivă pe perioada zilei şi episoade de instalare rapidă a somnului.

Au fost raportate cazuri izolate de SNM în urma reducerii sau întreruperii bruşte a tratamentului cu entacaponăşi alte tratamente dopaminergice.

Au fost raporte cazuri izolate de rabdomioliză.

Au fost raportate cazuri izolate de edem angioneurotic după începerea administrării Stalevo.

Teste de laborator:

În cursul tratamentului cu levodopa/carbidopa au fost constatate următoarele anomalii ale parametrilor de laborator, ele trebuind avute în vedere în cazul tratării pacienţilor cu Stalevo: Frecvent, concentraţiile sanguine de azot ureic, creatininăşi acid uric sunt mai scăzute în cazul administrării de levodopa/carbidopa decât al administrării numai de levodopa. Anomaliile tranzitorii includ valori sanguine ridicate ale ureei, AST (SGOT), ALT (SGPT), LDH, bilirubinei şi fosfatazei alcaline. Au fost raportate scăderi ale hemoglobinei, hematocritului, creşterea glicemiei şi a celulelor albe sanguine, prezenţa de bacterii şi sânge în urină. Au fost raportate rezultate pozitive la testul Coombs, atât pentru tratamentul cu levodopa/carbidopa cât şi pentru cel numai cu levodopa, dar anemia hemolitică este extrem de rară. Levodopa/carbidopa poate cauza rezultate fals pozitive în cazul testului urinar pentru cetone cu bandelete de testare, această reacţie nefiind modificată prin fierberea mostrei de urină. Utilizarea metodelor cu glucoz-oxidază poate furniza rezultate fals-negative privind glucozuria.

4.9 Supradozaj

Datele ulterioare punerii pe piaţă includ cazuri izolate de supradozaj în care cele mai mari doze zilnice raportate de levodopa şi entacaponă au fost de cel puţin 10000 mg, respectiv 40.000 mg. În aceste cazuri de supradozaj, simptomele şi semnele acute au inclus agitaţie, stare de confuzie, comă, bradicardie, tahicardie ventriculară, respiraţie de tip Cheyne-Stokes, modificări ale culorii pielii, limbii şi conjunctivei, precum şi cromaturie. Abordarea terapeutică a supradozajului acut cu Stalevo este similară cu cea din cazul supradozajului acut cu levodopa. Totuşi, piridoxina nu este eficientă în contracarearea acţiunii Stalevo. Se recomandă spitalizarea şi măsuri generale de susţinere, cu lavaj gastric imediat şi doze repetate de cărbune activ, în perioada următoare. Aceasta poate grăbi eliminarea entacaponei, în special prin scăderea absorbţiei/reabsorbţiei acesteia din tractul gastrointestinal. Trebuie urmărită îndeaproape funcţionarea în parametri normali a sistemelor respirator, circulator şi renal şi trebuie luate măsurile adecvate de susţinere. Trebuie iniţiată monitorizarea EKG, pentru urmărirea cu atenţie a pacientului cu privire la posibilele apariţii ale aritmiilor. Dacă este necesar, va fi administrat un tratament antiaritmic adecvat. Trebuie avută în vedere posibilitatea ca pacientul să fi luat şi alte substanţe active în plus faţă de Stalevo. Valoarea dializei în cadrul tratării supradozajului nu este cunoscută.

5. PROPRIETĂŢI FARMACOLOGICE
5.1 Proprietăţi farmacodinamice

Grupa farmacoterapeutică: dopa şi derivaţi de dopa, Cod ATC: N04BA03

Conform cunoştinţelor disponibile în prezent, simptomele bolii Parkinson sunt legate de depleţia de dopamină la nivelul corpului striat. Dopamina nu traversează bariera hematoencefalică. Levodopa, precursorul dopaminei, traversează bariera hematoencefalicăşi ameliorează simptomele bolii. Întrucât levodopa este metabolizată intens la nivel periferic, numai o mică parte din doza administrată ajunge la nivelul sistemului nervos central în cazul administrării de levodopa fără inhibitori ai enzimelor de metabolizare.

Carbidopa şi benserazida reprezintă inhibitori ai DDC periferică, cu rolul de a reduce metabolizarea periferică a levodopa la dopamină, crescând astfel cantitatea de levodopa disponibilă pentru creier. Reducerea decarboxilării levodopa cu ajutorul co-administrării de inhibitor DDC face posibilă utilizarea unei doze mai mici de levodopa, reducând astfel incidenţa reacţiilor adverse precum greaţa.

Odată cu inhibarea decarboxilazei de către un inhibitor DDC, catecol-O-metiltransferaza (COMT) devine principala cale metabolică periferică pentru catalizarea conversiei levodopa la 3-O-metildopa (3-OMD), un metabolit al levodopa cu potenţial dăunător. Entacapona reprezintă un inhibitor COMT reversibil, specific şi cu acţiune predominant periferică, destinat administrării concomitente cu levodopa. Entacapona micşorează rata clearance-ului levodopa din curentul sanguin, conducând la o valoare crescută a ariei de sub curbă (ASC) în cadrul profilului farmacocinetic al levodopa. În consecinţă, răspunsul clinic obţinut de fiecare doză de levodopa este unul sporit şi prelungit.

Dovezile privind efectele terapeutice ale Stalevo se bazează pe două studii dublu-orb de fază III, în care 376 de pacienţi cu boală Parkinson ce prezentau fluctuaţii motorii la sfârşitul intervalului de administrare au primit fie entacaponă fie placebo, în asociere cu fiecare doză de levodopa/ inhibitor DDC. Perioada ON zilnică, cu şi fără entacaponă, a fost înregistrată de pacienţi în jurnalele de studiu.În primul studiu, entacapona a crescut valoarea medie zilnică a perioadei ON cu 1h 20min (IC al doilea studiu, proporţia medie zilnică a perioadei ON a crescut cu 4,5% (IC 95% 45 min, 1h 56min) faţă de punctul iniţial. Aceasta corespunde unei creşteri de 8,3% a proporţiei zilnice reprezentate de perioada ON. În mod corespunzător, scăderea proporţiei zilnice reprezentate de perioada OFF a fost de 24% în grupul tratat cu entacaponăşi de 0% în cel tratat cu placebo. În cel de95% 0,93%, 7,97 %) faţă de punctul iniţial. Aceasta se traduce printr-o creştere medie a perioadei ON zilnice de 35 min. În mod corespunzător, scăderea proporţiei zilnice reprezentate de perioada OFF a fost de 18% în grupul tratat cu entacaponăşi de 5% în cel tratat cu placebo. Deoarece efectele comprimatelor de Stalevo sunt echivalente cu cele ale comprimatelor de entacaponă 200 mg administrate în mod concomitent cu preparatele de carbidopa/levodopa cu eliberare standard disponibile pe piaţă, în doze corespunzătoare, aceste rezultate pot fi utilizate şi pentru descrierea efectelor Stalevo.

5.2 Proprietăţi farmacocinetice

Caracteristici generale ale substanţelor active

Absorbţie/Distribuţie: Există variaţii substanţiale inter-şi intra- individuale în ceea ce priveşte absorbţia levodopa, carbidopa şi entacaponei. Atât levodopa cât şi entacapona prezintă un ritm rapid de absorbţie şi eliminare. Ritmul de absorbţie şi eliminare pentru carbidopa este puţin mai mic prin comparaţie cu levodopa. În cazul administrării separate, fără celelalte două substanţe active, biodisponibilitatea este de 15 - 33 % pentru levodopa, de 40 -70 % pentru carbidopa şi de 35 % pentru entacaponă, după o doză orală de 200 mg. Mesele bogate în aminoacizi neutri, cu moleculă mare, pot întârzia sau reduce absorbţia levodopa. Alimentaţia nu afectează în mod semnificativ absorbţia entacaponei. Volumul de distribuţie are valori moderat-scăzute atât pentru levodopa (Vd 0,36 – 1,6 l/kg) cât şi pentru entacaponă (Vdss 0,27 l/kg), în timp ce referitor la carbidopa nu există date disponibile.

Levodopa se leagă de proteinele plasmatice numai într-o măsură mică, de aproximativ 10-30 % iar pentru carbidopa această cifră este de aproximativ 36%, în timp ce entacapona se leagă în mod considerabil pe proteinele plasmatice (aproximativ 98 %), în principal pe albumina serică. La concentraţii terapeutice, entacapona nu dislocuieşte alte substanţe active cu grad semnificativ de legare (de exemplu warfarina, acidul salicilic, fenilbutazona sau diazepamul) şi nici nu este dislocuită într-o măsură semnificativă de nici una din aceste substanţe, aflate la concentraţii terapeutice sau mai mari.

Metabolism şi Eliminare: Levodopa este metabolizată extensiv, cu producerea a diverşi metaboliţi. Cele mai importante căi de metabolizare sunt decarboxilarea prin dopa decarboxilază (DDC) şi Ometilarea prin catecol-O-metiltransferază (COMT).

Carbidopa este metabolizată la doi metaboliţi principali, care sunt excretaţi în urină sub formă de glucuronaţi şi compuşi neconjugaţi. Aproximativ 30 % din totalul excreţiei urinare este reprezentată de carbidopa în formă nemodificată.

Entacapona este metabolizată aproape complet înainte de excretarea prin urină (10 până la 20%) şi prin bilă/fecale (80 până la 90%). Principala cale metabolică este glucuronidarea entacaponei şi a metabolitului său activ, izomerul cis, fiind responsabilă pentru aproximativ 5% din cantitatea plasmatică totală.

Valoarea totală a clearance-ului pentru levodopa se situează în jurul valorilor de 0,55 – 1,38 l/kg/h, iar pentru entacaponă în jurul valorii de 0,70 l/kg/h. Timpul de înjumătăţire prin eliminare (t1/2) este de 0,6

– 1,3 ore pentru levodopa, 2 -3 ore pentru carbidopa şi 0,4 – 0,7 ore pentru entacaponă, în condiţii de administrare separată.

Datorită valorilor mici ale timpilor de înjumătăţire prin eliminare, nu are loc o acumulare reală de levodopa sau entacaponă în cazul administrării repetate.

Datele provenite din studiile in vitro pe preparate microsomale din ţesut hepatic uman au indicat faptul că entacapona inhibă citocromul P450 2C9 (IC50 ~ 4 µM). Entacapona a prezentat un nivel scăzut sau absent al inhibării celorlalte tipuri de izoenzime ale P450 (CYP1A2, CYP2A6, CYP2D6, CYP2E1, CYP3A şi CYP2C19); vezi pct. 4.5

Caracteristici la populaţiile speciale de pacienţi

Vârstnici: În condiţiile administrării fără carbidopa şi entacapone, absorbţia levodopa este mai mare iar eliminarea se face mai încet la vârstnici decât la subiecţii tineri. Pe de altă parte, în cazul administrării combinate a carbidopa cu levodopa, absorbţia levodopa este similară la subiecţii vârstnici şi la cei tineri, dar ASC rămâne de 1,5 ori mai mare la vârstnici datorită scăderii, odată cu vârsta, a activităţii DDC şi a clearance-ului. Nu există diferenţe semnificative din punct de vedere al ASC pentru carbidopa sau entacapone între pacienţii tineri (45 – 64 de ani) şi cei vârstnici (65 – 75 de ani).

Sex: Biodisponibilitatea levodopa este semnificativ mai mare la femei decât la bărbaţi. În cadrul studiilor de farmacocinetică asupra Stalevo, biodisponibilitatea levodopa a fost semnificativ mai mare la femei decât la bărbaţi, în principal datorită diferenţei de greutate corporală, în timp ce, pe de altă parte, nu a fost constatată nici o diferenţă de la un sex la altul pentru carbidopa şi entacapone.

Insuficienţa hepatică: Metabolizarea entacaponei este încetinită la pacienţii cu insuficienţă hepatică uşoară până la moderată (Child-Pugh clasa A şi B), ceea ce conduce la o creştere a concentraţiei plasmatice de entacaponă, atât în faza de absorbţie cât şi în cea de eliminare (vezi pct. 4.2 şi 4.3). Nu au fost raportate studii de farmacocinetică efectuate în mod special pe carbidopa şi levodopa la pacienţi cu insuficienţă hepatică; cu toate acestea, se recomandă ca administrarea Stalevo să se facă cu precauţie la pacienţii cu insuficienţă hepatică uşoară sau moderată.

Insuficienţa renală: Insuficienţa renală nu afectează parametrii farmacocinetici ai entacaponei. Nu au fost raportate studii de farmacocinetică efectuate în mod special pe carbidopa şi levodopa la pacienţi cu insuficienţă renală. Cu toate acestea, poate fi luat în considerare un interval de dozare mai lung pentru Stalevo la pacienţii dializaţi (vezi pct. 4.2).

5.3 Date preclinice de siguranţă

Datele pre-clinice referitoare la levodopa, carbidopa şi entacapone, testate separat sau în combinaţie, nu au evidenţiat nici un risc special pentru om pe baza studiilor convenţionale farmacologice privind evaluarea siguranţei, toxicitatea după doze repetate, precum şi potenţialul carcinogenic. Î cadrul studiilor privind toxicitatea după doze repetate de entacaponă, a fost observată anemia, cel mai probabil datorată proprietăţilor de chelare a fierului ale entacaponei. Referitor la toxicitatea entacaponei asupra funcţiei de reproducere, au fost observate scăderea greutăţii fetale şi o uşoară întârziere a dezvoltării osoase la iepurii trataţi cu valori de expunere sistemice aflate în intervalul terapeutic. Atât levodopa cât şi combinaţiile de carbidopa şi levodopa au cauzat malformaţii scheletale şi viscerale la iepuri.

6. PROPRIETĂŢI FARMACEUTICE
6.1 Lista excipienţilor

Nucleu: Croscarmeloză sodică Stearat de magneziu Amidon de porumb Manitol (E 421) Povidonă (E1201)

Film: Glicerol (85 procente) (E 422) Hipromeloză Stearat de magneziu Polisorbat 80 Oxid roşu de fer (E 172) Zahăr Dioxid de titan (E171) Oxid galben de fer (E 172)

6.2 Incompatibilităţi

Nu este cazul.

6.3 Perioada de valabilitate

3 ani

6.4 Precauţii speciale pentru păstrare

Acest medicament nu necesită condiţii speciale de păstrare.

6.5 Natura şi conţinutul ambalajului

Flacoane din HDPE cu sistem de închidere PP sistem de închidere securizat pentru copii

Mărimile de ambalaj: 10, 30, 100, 130, 175 şi 250 de comprimate. Este posibil ca nu toate mărimile de ambalaj să fie comercializate.

6.6 Precauţii speciale pentru eliminarea reziduurilor

Orice produs neutilizat sau material rezidual trebuie eliminat în conformitate cu reglementările locale.

7. DEŢINĂTORUL AUTORIZAŢIEI DE PUNERE PE PIAŢĂ

Orion Corporation Orionintie 1 FIN-02200 Espoo Finlanda

8. NUMERELE AUTORIZAŢIEI DE PUNERE PE PIAŢĂ

EU/1/03/260/005-008 EU/1/03/260/014 EU/1/03/260/017

9. DATA PRIMEI AUTORIZĂRI SAU A REÎNNOIRII AUTORIZAŢIEI

Data primei autorizări: 17 octombrie 2003 Data ultimei reînnoiri a autorizaţiei: 15 septembrie 2008

10. DATA REVIZUIRII TEXTULUI

Informaţii detaliate privind acest medicament sunt disponibile pe website-ul Agenţiei Europene a Medicamentului (EMEA): http://www.emea.europa.eu

1. DENUMIREA COMERCIALĂ A MEDICAMENTULUI

Stalevo 125 mg/31,25 mg/200 mg comprimate filmate

2. COMPOZIŢIA CALITATIVĂŞI CANTITATIVĂ

Fiecare comprimat conţine levodopa 125 mg, carbidopa 31,25 mg şi entacaponă 200 mg.

Excipient: fiecare comprimat conţine zahăr 1,6 mg.

Pentru lista tuturor excipienţilor, vezi pct. 6.1.

3. FORMA FARMACEUTICĂ

Comprimate filmate.

Comprimate ovale, filmate, de culoare maroniu deschis-roşietică, inscripţionate cu textul „LCE 125” pe una dintre feţe.

4. DATE CLINICE

4.1 Indicaţii terapeutice

Stalevo este indicat pentru tratamentul pacienţilor adulţi cu boala Parkinson care prezintă fluctuaţii motorii la sfârşitul intervalului de administrare şi care nu pot fi stabilizaţi prin tratamentul cu levodopa/inhibitor de dopa decarboxilază (DDC).

4.2 Doze şi mod de administrare

Fiecare comprimat trebuie luat pe cale orală, cu sau fără alimente (vezi pct. 5.2). Un comprimat conţine o doză de tratament, comprimatul putând fi administrat numai în întregime.

Valoarea optimă a dozei zilnice trebuie determinată prin modificarea atentă a dozei de levodopa, la fiecare pacient. De preferinţă, optimizarea dozei zilnice trebuie să se facă utilizând unul din cele şase dozaje disponibile ale comprimatelor (50 mg/12,5 mg/200 mg, 75 mg/18,75 mg/200 mg, 100 mg/25 mg/200 mg, 125 mg/31,25 mg/200 mg, 150 mg/37,5 mg/200 mg sau 200 mg/50 mg/200 mg levodopa/carbidopa/entacaponă).

Pacienţii trebuie să fie instruiţi să ia numai un comprimat de Stalevo pentru fiecare administrare. Pacienţii care primesc mai puţin de 70-100 mg carbidopa pe zi sunt mai susceptibili de a prezenta greaţă şi vărsături. Experienţa referitoare la doze zilnice totale de carbidopa mai mari de 200 mg este limitată, dar doza zilnică maximă recomandată pentru entacaponă este de 2.000 mg, prin urmare doza maximă este de 10 comprimate pe zi pentru dozele de Stalevo de 50 mg/12,5 mg/200 mg, 75 mg/18,75 mg/200 mg, 100 mg/25 mg/200 mg, 125 mg/31,25 mg/200 mg şi 150 mg/37,5 mg/200 mg. Zece comprimate de Stalevo 150 mg/37,5 mg/200 mg echivalează cu o doză de 375 mg de carbidopa pe zi. Conform acestei doze zilnice de carbidopa, doza zilnică maximă recomandată de Stalevo 200 mg/50 mg/200 mg este de 7 comprimate pe zi.

De obicei, Stalevo trebuie utilizat la pacienţii trataţi cu dozele echivalente de levodopa/inhibitor DDC cu eliberare standard şi cu entacaponă.

Cum se face trecerea pacienţilor de pe tratamentul cu preparatele conţinând levodopa/inhibitor DDC (carbidopa sau benserazidă) şi entacaponă comprimate pe Stalevo

a.
Pacienţii trataţi în prezent cu entacaponăşi levodopa/carbidopa cu eliberare standard, în doze egale cu dozajele comprimatelor de Stalevo, pot fi trecuţi direct pe tratamentul cu comprimatele de Stalevo echivalente. De exemplu, un pacient care ia un comprimat de 100 mg/25 mg de levodopa/carbidopa împreună cu un comprimat de entacaponă 200 mg de patru ori pe zi poate lua un comprimat de Stalevo 100 mg/25 mg/200 mg de patru ori pe zi în locul dozelor uzuale de levodopa/carbidopa şi entacaponă.
b.
În cazul iniţierii tratamentului cu Stalevo la pacienţii trataţi în prezent cu entacaponăşi levodopa/carbidopa în doze care nu sunt egale cu cele ale comprimatelor de Stalevo 125 mg/31,25 mg/200 mg (sau 50 mg/12,5 mg/200 mg sau 75 mg/18,75 mg/200 mg sau 100 mg/25 mg/200 mg sau 150 mg/37,5 mg/200 mg sau 200 mg/50 mg/200 mg), doza de Stalevo trebuie determinată prin ajustare atentă, pentru obţinerea unui răspuns clinic optim. După iniţierea tratamentului, doza de Stalevo trebuie ajustată pentru a corespunde, cât mai mult posibil, dozei zilnice totale de levodopa utilizată în prezent.
c.
În cazul iniţierii tratamentului cu Stalevo la pacienţii trataţi în prezent cu entacaponăşi levodopa/benserazidă într-o formulare cu eliberare standard, se recomandă întreruperea administrării de levodopa/benserazidă în seara premergătoare, apoi începerea administrării Stalevo a doua zi dimineaţă. Se recomandă începerea tratamentului cu o doză de Stalevo care să furnizeze aceeaşi cantitate de levodopa sau o cantitate cu puţin mai mare (5-10 %).

Cum se face trecerea pe tratamentul cu Stalevo a pacienţilor care nu sunt trataţi, în prezent, cu entacaponă

Iniţierea unui tratament cu Stalevo poate fi luată în considerare, la doze echivalente celor ale tratamentului curent, la unii dintre pacienţii cu boala Parkinson care prezintă fluctuaţii motorii la sfârşitul intervalului de administrare şi care nu pot fi stabilizaţi prin tratamentul curent cu levodopa/inhibitor DDC cu eliberare standard. Cu toate acestea, nu se recomandă o trecere directă de pe levodopa/inhibitorul DDC pe Stalevo în cazul acelor pacienţi care prezintă diskinezie sau la care doza zilnică de levodopa este mai mare de 800 mg. La aceşti pacienţi se recomandă ca, înainte de trecerea pe Stalevo, să se introducă tratamentul cu entacaponă ca tratament separat (comprimate de entacapone) şi apoi să se ajusteze doza de levodopa, dacă este necesar.

Entacapona potenţează efectele levodopa. De aceea, în special la pacienţii cu diskinezie, poate apărea necesitatea reducerii dozei de levodopa cu 10-30% în perioada primelor câteva zile, mergând până la primele câteva săptămâni, după iniţierea tratamentului cu Stalevo. Doza zilnică de levodopa poate fi redusă prin mărirea intervalelor dintre administrări şi/sau prin reducerea cantităţii de levodopa per doză, în funcţie de starea clinică a pacientului.

Ajustarea dozelor în cursul tratamentului

În cazul în care este necesară o cantitate mai mare de levodopa, trebuie luată în considerare o creştere a frecvenţei administrărilor şi/sau utilizarea unui alt dozaj al Stalevo, în limita recomandărilor de dozare.

În cazul în care este necesară o cantitate mai mică de levodopa, doza zilnică totală de Stalevo trebuie redusă fie prin scăderea frecvenţei de administrare, cu prelungirea intervalului de timp dintre doze, fie prin scăderea dozei de Stalevo la o administrare.

Dacă se utilizeazăşi alte produse cu levodopa, concomitent cu comprimatele de Stalevo, trebuie să fie respectate recomandările privind doza maximă.

Oprirea tratamentului cu Stalevo: În cazul în care tratamentul cu Stalevo (levodopa/ carbidopa/ entacaponă) este întrerupt şi pacientul este trecut pe un tratament cu levodopa/inhibitor DDC fără entacaponă, este necesară ajustarea dozei celorlalte tratamente anti-parkinsoniene, în special a levodopa, pentru a obţine un nivel suficient de control al simptomelor parkinsoniene.

Copii şi adolescenţi: Utilizarea Stalevo nu este recomandată la copiii cu vârste sub 18 ani datorită lipsei datelor privind siguranţa şi eficacitatea.

Vârstnici: Nu este necesară o ajustare a dozelor de Stalevo pentru pacienţii vârstnici.

Insuficienţa hepatică: Este preferabil ca Stalevo să fie administrat cu precauţie la pacienţii cu insuficienţă hepatică uşoară până la moderată. Este posibil să fie necesară o reducere a dozei. (vezi pct. 5.2.). Pentru insuficienţa hepatică severă, vezi pct. 4.3.

Insuficienţa renală: Insuficienţa renală nu afectează parametrii farmacocinetici ai entacaponei. Nu au fost raportate studii efectuate în mod special asupra parametrilor farmacocinetici ai levodopa şi carbidopa la pacienţii cu insuficienţă renală, prin urmare tratamentul cu Stalevo trebuie administrat cu precauţie la pacienţii cu insuficienţă renală severă, inclusiv cei dializaţi (vezi pct. 5.2.b)

4.3 Contraindicaţii

- Hipersensibilitate la substanţele active sau la oricare dintre excipienţi.

- Insuficienţa hepatică severă.

- Glaucom cu unghi închis.

- Feocromocitom.

-
Utilizarea Stalevo concomitent cu inhibitorii neselectivi de monoamin-oxidază (MAO-A şi MAO-B) (de exemplu, fenelzină, tranilcipromină).
-
Utilizarea concomitentă a unui inhibitor MAO-A selectiv şi a unui inhibitor MAO-B selectiv (vezi pct. 4.5).

- Antecedente de sindrom neuroleptic malign (SNM) şi/sau rabdomioliză non-traumatică.

4.4 Atenţionări speciale şi precauţii pentru utilizare

- Stalevo nu este recomandat pentru tratarea reacţiilor extrapiramidale induse medicamentos

- Tratamentul cu Stalevo trebuie administrat cu precauţie la pacienţii cu boli cadriovasculare sau pulmonare severe, astm bronşic, boli renale sau endocrine, cu antecedente de boală peptică ulceroasă sau de convulsii.

- La pacienţii cu infarct miocardic în antecedente şi care prezintă aritmii reziduale atriale, nodale sau ventriculare, funcţia cardiacă trebuie monitorizată cu deosebită atenţie în perioada de ajustare iniţială a dozei.

- Toţi pacienţii trataţi cu Stalevo trebuie monitorizaţi cu atenţie din punctul de vedere al apariţiei modificărilor psihice, depresiei cu tendinţe suicidare şi altor comportamente antisociale severe. Pacienţii cu psihoză curentă sau în antecedente trebuie să fie trataţi cu precauţie.

- Administrarea concomitentă a antipsihoticelor cu proprietăţi de blocare a receptorilor dopaminergici, în special antagoniştii receptorilor D2, trebuie efectuată cu precauţie, cu monitorizarea atentă a pacientului pentru detectarea scăderii efectului antiparkinsonian sau a agravării simptomelor parkinsoniene.

- Pacienţii cu glaucom cu unghi deschis pot primi tratament cu Stalevo aplicat cu precauţie, cu un bun control al presiunii intraoculare şi monitorizarea atentă a pacientului pentru detectarea modificărilor presiunii intraoculare.

- Stalevo poate induce hipotensiune ortostatică. Prin urmare, administrarea Stalevo trebuie făcută cu grijă la acei pacienţi care iau şi alte medicamente ce pot cauza hipotensiune ortostatică.

- Administrarea entacaponei în combinaţie cu levodopa a fost asociată cu somnolenţa şi episoade de instalare bruscă a somnului la pacienţii cu boala Parkinson, prin urmare trebuie manifestată precauţie în cazul conducerii vehiculelor sau folosirii utilajelor (vezi pct. 4.7).

- În cadrul studiilor clinice, reacţiile adverse de tip dopaminergic, de exemplu diskinezia, au fost mai des întâlnite la pacienţii care au primit entacaponăşi agonişti de dopamină (precum bromcriptina), selegilină sau amantadină, prin comparaţie cu cei care au primit placebo împreună cu această combinaţie. Este posibil să fie necesară ajustarea dozelor celorlalte medicamente antiparkinsoniene în cazul în care se efectuează înlocuirea tratamentului cu Stalevo la un pacient care nu primeşte entacaponă.

- Rabdomioliza secundară diskineziilor severe sau sindromului neuroleptic malign (SNM) a fost rareori observată la pacienţii cu boală Parkinson. De aceea, în cazul oricărei reduceri bruşte a dozei sau al retragerii tratamentului cu levodopa, pacienţii trebuie ţinuţi sub o atentă observaţie, în special aceia care primesc şi neuroleptice. SNM, incluzând rabdomioliza şi hipertermia, se caracterizează prin simptome motorii (rigiditate, mioclonie, tremor), modificări ale stării psihice (de exemplu, agitaţie, confuzie, comă), hipertermie, disfuncţia sistemului nervos autonom (tahicardie, labilitatea valorilor tensiunii arteriale) şi creşterea creatin-fosfokinazei serice. În cazuri individuale, numai unele dintre aceste simptome şi/sau constatări pot fi evidente. Diagnosticarea precoce este importantă pentru un bun management al SNM. Cu ocazia retragerii bruşte a agenţilor antiparkinsonieni, a fost raportată apariţia unui sindrom asemănător cu sindromul neouroleptic malign, incluzând rigiditate musculară, creşterea temperaturii corporale, modificări psihice şi creşterea creatin-fosfokinazei serice. Nici SNM nici rabdomioliza nu au fost raportate în asociere cu tratamentul cu entacaponă în cadrul studiilor clinice controlate în care tratamentul cu entacaponă a fost întrerupt brusc. De la introducerea pe piaţă a entacaponei, au fost raportate cazuri izolate de SNM, în special în urma reducerii sau întreruperii bruşte a tratamentului cu entacaponăşi alte medicamente dopaminergice concomitente. Dacă se consideră necesar acest lucru, înlocuirea tratamentului cu Stalevo cu cel cu levodopa şi inhibitor DDC, fără entacaponă sau alt tratament dopaminergic, trebuie introdusă încet, putând fi necesară

o creştere a dozei de levodopa.

- Dacă este necesară anestezia generală, tratamentul cu Stalevo poate fi continuat atâta timp cât pacientului i se poate permite, în continuare, să ia lichide şi medicamente pe cale orală. În cazul în care tratamentul cu Stalevo trebuie să fie întrerupt temporar, acesta poate fi reluat la aceeaşi doză zilnică de îndată ce administrarea medicamentelor orale redevine posibilă.

- În perioadele prelungite de tratament cu Stalevo se recomandă evaluarea periodică a funcţiilor hepatică, hematopoietică, cardiovascularăşi renală.

- La pacienţii care prezintă diaree se recomandă urmărirea greutăţii corporale pentru a evita potenţiala scădere excesivă în greutate.

-La pacienţii cu boala Parkinson trataţi cu agonişti de dopaminăşi alte tratamente dopaminergice precum Stalevo au fost raportate dependenţa patologică de jocurile de noroc, creşterea libidoului şi hipersexualitate.

-La pacienţii care prezintă anorexie progresivă, astenie şi scădere în greutate într-o perioadă de timp relativ scurtă, trebuie avută în vedere o evaluare medicală generală, inclusiv a funcţiei hepatice.

- Stalevo conţine zahăr, de aceea pacienţii care prezintă probleme ereditare rare de intoleranţă la fructoză, malabsorbţie de glucoză-galactoză sau insuficienţă a zaharazei-izomaltazei nu trebuie să utilizeze acest medicament.

4.5 Interacţiuni cu alte medicamente şi alte forme de interacţiune

Alte medicamente antiparkinsoniene: Până în prezent nu există indicii ale unor interacţiuni care să contraindice utilizarea concomitentă a medicaţiei antiparkinsoniene standard şi a Stalevo. În doze mari, entacapona poate afecta absorbţia carbidopa. Cu toate acestea, nu a fost observată nici o interacţiune cu carbidopa în condiţiile regimului de tratament recomandat (200 mg de entacaponă de până la 10 ori pe zi). Interacţiunea dintre entacaponăşi selegilină a fost investigată în cadrul unor studii cu doze repetate, pe pacienţi cu boală Parkinson trataţi cu levodopa/inhibitor DDC şi nu a fost observată nici o interacţiune. Atunci când este utilizată împreună cu Stalevo, doza zilnică de selegilină nu trebuie să depăşească 10 mg.

Este necesară o atitudine precaută în cazul în care substanţele de mai jos sunt administrate în mod concomitent cu tratamentul cu levodopa.

Antihipertensive: În cazul în care levodopa este adăugată la tratamentul unor pacienţi care primesc deja antihipertensive, poate apărea hipotensiunea posturală simptomatică. Poate fi necesară o ajustare a dozei de agent antihipertensiv.

Antidepresive: Rareori, au fost raportate reacţii incluzând hipertensiune şi diskinezie cu ocazia utilizării concomitente a antidepresivelor triciclice şi a levodopa/carbidopa. Interacţiunile dintre entacaponăşi imipraminăşi cele dintre entacaponăşi moclobemidă au fost investigate în cadrul unor studii cu doză unică, pe voluntari sănătoşi. Nu au fost observate interacţiuni farmacodinamice. Un număr semnificativ de pacienţi cu boala Parkinson au fost trataţi cu o combinaţie de levodopa, carbidopa şi entacaponă plus câteva substanţe active ce au inclus inhibitori ai MAO-A, antidepresive triciclice, inhibitori ai recaptării noradrenalinei precum desipramina, maprotilina şi venlafaxina şi medicamente care sunt metabolizate de către COMT (de exemplu, compuşi cu structură catecolică, paroxetina). Nu au fost observate interacţiuni farmacodinamice. Cu toate acestea, trebuie adoptată o atitudine precaută în cazul utilizării acestor medicamente în mod concomitent cu Stalevo (vezi pct. 4.3 şi pct. 4.4).

Alte substanţe active: Antagoniştii receptorilor dopaminergici (de exemplu, unele antipsihotice şi antiemetice), fenitoina şi papaverina pot reduce efectul terapeuric al levodopa. Pacienţii care iau aceste medicamente împreună cu Stalevo trebuie să fie observaţi îndeaproape pentru detectarea scăderii răspunsului terapeutic.

Datorită afinităţii entacaponei faţă de citocromul P450 2C9 în condiţii in vitro (vezi pct. 5.2), Stalevo are potenţialul de a interfera cu substanţele active a căror metabolizare este dependentă de această izoenzimă, precum S-warfarina. Totuşi, în cadrul unui studiu de interacţiune, efectuat pe voluntari sănătoşi, entacapona nu a modificat concentraţiile plasmatice ale S-warfarinei, în timp ce ASC pentru R-warfarină a crescut, în medie, cu 18% [IC90 11-26 %]. Vaorile INR au crescut, în medie, cu 13 % [IC90 6-19 %]. Astfel, se recomandă verificarea INR în cazul iniţierii tratamentului cu Stalevo la pacienţii care primesc warfarină.

Alte forme de interacţiune: Întrucât levodopa intră în competiţie cu anumiţi aminoacizi, absorbţia Stalevo poate fi stânjenită la unii pacienţi care au o dietă hiperproteică.

Împreună cu fierul, levodopa şi entacapona pot forma chelaţi în tractul gastrointestinal. De aceea, se recomandă administrarea Stalevo şi a preparatelor de fier la un interval de cel puţin 2-3 ore (vezi pct. 4.8).

Date in-vitro: Entacapona se leagă de situsul II de legare al albuminei umane, care leagăşi alte câteva medicamente, incluzând diazepamul şi ibuprofenul. Conform studiilor in vitro, nu sunt de aşteptat fenomene semnificative de dislocuire la concentraţiile terapeutice ale medicamentelor. În mod corespunzător, până în prezent nu au existat indicii ale unor asemenea interacţiuni.

4.6 Sarcina şi alăptarea

Nu există date adecvate privind utilizarea combinaţiei levodopa/carbidopa/entacaponă la femeile gravide. Studiile la animale au evidenţiat efecte toxice asupra funcţiei de reproducere, ale compuşilor luaţi separat (vezi pct. 5.3). Riscul potenţial pentru om este necunoscut. Stalevo nu trebuie folosit în timpul sarcinii decât dacă se apreciază că beneficiul obţinut pentru mamă depăşeşte riscul potenţial pentru făt.

Levodopa se excretă în laptele matern la om. Există dovezi conform cărora procesul de lactaţie este inhibat în cursul tratamentului cu levodopa. Carbidopa şi entacapona au fost excretate în lapte la animale, dar nu se cunoaşte dacă ele sunt excretate în laptele matern la om. Gradul de siguranţă al administrării levodopa, carbidopa sau entacaponei la sugari nu este cunoscut. Femeile nu trebuie să alăpteze în timpul tratamentului cu Stalevo.

4.7 Efecte asupra capacităţii de a conduce vehicule şi de a folosi utilaje

Stalevo poate avea influenţă majoră asupra capacităţii de a conduce vehicule şi de a folosi utilaje. Administrate împreună, levodopa, carbidopa şi entacapona pot cauza ameţealăşi hipotensiune simptomatică de ortostatism. Prin urmare, trebuie manifestată o atitudine precaută în cazul conducerii vehiculelor sau folosirii utilajelor.

Pacienţii trataţi cu Stalevo şi care prezintă somnolenţă şi/sau episoade de instalare rapidă a somnului trebuie să fie instruiţi să nu conducă vehicule şi să evite să desfăşoare activităţi în care o scădere a atenţiei i-ar putea pune, pe ei sau pe alţii, la risc de vătămare corporală gravă sau deces (de exemplu, folosirea utilajelor), până la rezolvarea acestor episoade cu caracter recurent (vezi pct. 4.4).

4.8 Reacţii adverse

Secţiunea de mai jos descrie reacţiile adverse raportate în cazul utilizării levodopa/carbidopa şi entacaponei în combinaţie cu levodopa/inhibitor DDC.

Levodopa / carbidopa

Reacţiile adverse care apar frecvent în cazul utilizării levodopa/carbidopa sunt cele datorate activităţii neurofarmacologice centrale a dopaminei. De obicei, aceste reacţii pot fi diminuate prin reducerea dozei de levodopa. Cele mai frecvente reacţii adverse sunt diskineziile, incluzând mişcările coreiforme, distonice şi alte mişcări involuntare. Fasciculaţiile musculare şi blefarospasmul pot fi considerate semne precoce pentru a lua în considerare o scădere a dozei de levodopa. Greaţa, de asemenea legată de un nivel sporit al activităţii centrale dopaminergice, este o reacţie adversă frecventă a levodopa/carbidopa.

Alte reacţii adverse asociate tratamentului cu levodopa/carbidopa sunt modificările psihice, incluzând ideaţiile de tip paranoid şi episoadele psihotice; depresia, cu sau fără apariţia tendinţelor suicidare; şi disfuncţiile cognitive. Adăugarea entacaponei la tratamentul cu levodopa/ inhibitor DDC (carbidopa sau benserazidă), mai exact iniţierea tratamentului cu Stalevo la un pacient care nu a mai luat entacaponă în trecut, ar putea agrava unele din aceste modificări psihice.

Dintre reacţii adverse mai puţin frecvente ale tratamentului cu levodopa/carbidopa menţionăm ritmul cardiac neregulat şi/sau palpitaţiile, episoadele de hipotensiune ortostatică, episoadele de bradikinezie (fenomenul „on-off”), anorexia, vărsăturile, ameţeala şi somnolenţa.

Rareori, în cazul tratamentului cu levodopa/carbidopa, au apărut hemoragiile gastrointestinale, ulcerul duodenal, hipertensiunea, flebita, leucopenia, anemia hemoliticăşi non-hemolitică, trombocitopenia, agranulocitoza, durerea în piept, dispneea şi parestezia.

Convulsiile au intervenit rareori în cazul tratamentului cu levodopa/carbidopa; cu toate acestea, nu a fost stabilită o relaţie de tip cauzal cu prezenţa tratamentului cu levodopa/carbidopa.

În cazul pacienţilor cu boala Parkinson trataţi cu agonişti de dopaminăşi alte tratamente dopaminergice precum Stalevo, în special la doze mari, s-a raportat apariţia semnelor de dependenţă patologică de jocurile de noroc, creşterea libidoului şi hipersexualitate, în general reversibile după reducerea dozei sau întreruperea tratamentului.

Alte reacţii adverse care au fost raportate în cazul tratamentului cu levodopa şi care, prin urmare, pot reprezenta potenţiale reacţii adverse ale tratamentului cu Stalevo, includ:

Tulburări ale sistemului nervos: Ataxie, amorţeală, accentuarea tremorului la nivelul mâinilor, fasciculaţii musculare, crampe musculare, trismus, activarea unui sindrom Horner latent. De asemenea, pierderea echilibrului şi anomaliile de mers reprezintă posibile reacţii adverse.

Tulburări oculare: Diplopie, vedere înceţoşată, dilataţie pupilară, crize oculogire.

Tulburări gastro-intestinale: Gură uscată, gust amar, sialoree, disfagie, bruxism, singultus, durere şi disconfort abdominal, constipaţie, diaree, flatulenţă, senzaţie de arsură la nivelul limbii.

Tulburări renale şi ale căilor urinare: Retenţie urinară , incontinenţă urinară, urină de culoare închisă, priapism.

Afecţiuni cutanate şi ale ţesutului subcutanat: Înroşire, transpiraţie crescută, transpiraţie de culoare închisă, erupţii cutanate, căderea părului.

Tulburări metabolice şi de nutriţie: Creştere sau scădere în greutate, edem.

Tulburări psihice: Confuzie, insomnie, coşmaruri, halucinaţii, iluzii, agitaţie, anxietate, euforie.

Diverse: Stare de slăbiciune, leşin, oboseală, cefalee, disfonie, stare de rău, bufeuri, senzaţie de stimulare, ritmuri respiratorii neobişnuite, sindrom neuroleptic malign, melanom malign.

Entacapona

Cele mai frecvente reacţii adverse cauzate de entacaponă se leagă de activitatea dopaminergică crescutăşi apar cel mai adesea la începutul tratamentului. Reducerea dozelor de levodopa scade severitatea şi frecvenţa acestor reacţii. Cealaltă clasă majoră de reacţii adverse sunt simptomele gastrointestinale, care includ greaţa, vărsăturile, durerea abdominală, episoadele de constipaţie şi diareea. Este posibil ca urina să sufere o modificare de culoare, devenind maroniu-roşcată în urma tratamentului cu entacaponă, dar acest fenomen este inofensiv.

Următoarele reacţii adverse, prezentate în Tabelul 1, au fost obţinute atât din studiile clinice pe entacaponă cât şi din experienţa acumulată, după punerea pe piaţă a entacaponei, referitoare la combinaţia terapeutică de entacaponă plus levodopa/inhibitor DDC.

Tabelul 1. Reacţii adverse

Tulburări ale sistemului nervos

Foarte frecvente: Diskinezie, parkinsonism agravat. Frecvente: Ameţeală, distonie, hiperkinezie.

Tulburări gastro-intestinale

Foarte frecvente: Greaţă. Frecvente: Diaree, durere abdominală, gură uscată, constipaţie, vărsături. Foarte rare: Anorexie. Cu frecvenţă necunoscută: Colită.

Tulburări renale şi ale căilor urinare

Foarte frecvente: Modificări de culoare a urinei.

Afecţiuni cutanate şi ale ţesutului subcutanat

Rare: Erupţii eritematoase şi maculopapulare. Foarte rare: Urticarie. Cu frecvenţă necunoscută: Colorarea pielii, părului, bărbii şi unghiilor.

Tulburări generale şi la nivelul locului de administrare

Frecvente: Oboseală, transpiraţie crescută, leşin. Mai puţin frecvente: Scădere a greutăţii corporale.

Tulburări hepatobiliare

Rare: Rezultate anormale ale testelor hepatice. Cu frecvenţă necunoscută: Hepatită în special cu manifestări colestatice (vezi pct. 4.4).

Tulburări psihice

Frecvente: Insomnie, halucinaţii, confuzie, coşmaruri, agitaţie.

*Reacţiile adverse sunt prezentate în ordinea frecvenţei, începând cu cele mai frecvente, după următoarea convenţie: Foarte frecvente (≥1/10); frecvente (≥1/100 şi <1/10); mai puţin frecvente (≥1/1000 şi <1/100); rare (≥1/10.000 şi <1.000); foarte rare (<1/10.000),. necunoscut (nu poate fi estimat pe baza datelor disponibile), deoarece nu se poate obţine o evaluare validă din studiile clinice sau epidemiologice).

Combinaţia terapeutică de entacaponă plus levodopa a fost asociată cu cazuri izolate de somnolenţă excesivă pe perioada zilei şi episoade de instalare rapidă a somnului.

Au fost raportate cazuri izolate de SNM în urma reducerii sau întreruperii bruşte a tratamentului cu entacaponăşi alte tratamente dopaminergice.

Au fost raporte cazuri izolate de rabdomioliză.

Au fost raportate cazuri izolate de edem angioneurotic după începerea administrării Stalevo.

Teste de laborator:

În cursul tratamentului cu levodopa/carbidopa au fost constatate următoarele anomalii ale parametrilor de laborator, ele trebuind avute în vedere în cazul tratării pacienţilor cu Stalevo: Frecvent, concentraţiile sanguine de azot ureic, creatininăşi acid uric sunt mai scăzute în cazul administrării de levodopa/carbidopa decât al administrării numai de levodopa. Anomaliile tranzitorii includ valori sanguine ridicate ale ureei, AST (SGOT), ALT (SGPT), LDH, bilirubinei şi fosfatazei alcaline. Au fost raportate scăderi ale hemoglobinei, hematocritului, creşterea glicemiei şi a celulelor albe sanguine, prezenţa de bacterii şi sânge în urină. Au fost raportate rezultate pozitive la testul Coombs, atât pentru tratamentul cu levodopa/carbidopa cât şi pentru cel numai cu levodopa, dar anemia hemolitică este extrem de rară. Levodopa/carbidopa poate cauza rezultate fals pozitive în cazul testului urinar pentru cetone cu bandelete de testare, această reacţie nefiind modificată prin fierberea mostrei de urină. Utilizarea metodelor cu glucoz-oxidază poate furniza rezultate fals-negative privind glucozuria.

4.9 Supradozaj

Datele ulterioare punerii pe piaţă includ cazuri izolate de supradozaj în care cele mai mari doze zilnice raportate de levodopa şi entacaponă au fost de cel puţin 10000 mg, respectiv 40.000 mg. În aceste cazuri de supradozaj, simptomele şi semnele acute au inclus agitaţie, stare de confuzie, comă, bradicardie, tahicardie ventriculară, respiraţie de tip Cheyne-Stokes, modificări ale culorii pielii, limbii şi conjunctivei, precum şi cromaturie. Abordarea terapeutică a supradozajului acut cu Stalevo este similară cu cea din cazul supradozajului acut cu levodopa. Totuşi, piridoxina nu este eficientă în contracarearea acţiunii Stalevo. Se recomandă spitalizarea şi măsuri generale de susţinere, cu lavaj gastric imediat şi doze repetate de cărbune activ, în perioada următoare. Aceasta poate grăbi eliminarea entacaponei, în special prin scăderea absorbţiei/reabsorbţiei acesteia din tractul gastrointestinal. Trebuie urmărită îndeaproape funcţionarea în parametri normali a sistemelor respirator, circulator şi renal şi trebuie luate măsurile adecvate de susţinere. Trebuie iniţiată monitorizarea EKG, pentru urmărirea cu atenţie a pacientului cu privire la posibilele apariţii ale aritmiilor. Dacă este necesar, va fi administrat un tratament antiaritmic adecvat. Trebuie avută în vedere posibilitatea ca pacientul să fi luat şi alte substanţe active în plus faţă de Stalevo. Valoarea dializei în cadrul tratării supradozajului nu este cunoscută.

5. PROPRIETĂŢI FARMACOLOGICE
5.1 Proprietăţi farmacodinamice

Grupa farmacoterapeutică: dopa şi derivaţi de dopa, Cod ATC: N04BA03

Conform cunoştinţelor disponibile în prezent, simptomele bolii Parkinson sunt legate de depleţia de dopamină la nivelul corpului striat. Dopamina nu traversează bariera hematoencefalică. Levodopa, precursorul dopaminei, traversează bariera hematoencefalicăşi ameliorează simptomele bolii. Întrucât levodopa este metabolizată intens la nivel periferic, numai o mică parte din doza administrată ajunge la nivelul sistemului nervos central în cazul administrării de levodopa fără inhibitori ai enzimelor de metabolizare.

Carbidopa şi benserazida reprezintă inhibitori ai DDC periferică, cu rolul de a reduce metabolizarea periferică a levodopa la dopamină, crescând astfel cantitatea de levodopa disponibilă pentru creier. Reducerea decarboxilării levodopa cu ajutorul co-administrării de inhibitor DDC face posibilă utilizarea unei doze mai mici de levodopa, reducând astfel incidenţa reacţiilor adverse precum greaţa.

Odată cu inhibarea decarboxilazei de către un inhibitor DDC, catecol-O-metiltransferaza (COMT) devine principala cale metabolică periferică pentru catalizarea conversiei levodopa la 3-O-metildopa (3-OMD), un metabolit al levodopa cu potenţial dăunător. Entacapona reprezintă un inhibitor COMT reversibil, specific şi cu acţiune predominant periferică, destinat administrării concomitente cu levodopa. Entacapona micşorează rata clearance-ului levodopa din curentul sanguin, conducând la o valoare crescută a ariei de sub curbă (ASC) în cadrul profilului farmacocinetic al levodopa. În consecinţă, răspunsul clinic obţinut de fiecare doză de levodopa este unul sporit şi prelungit.

Dovezile privind efectele terapeutice ale Stalevo se bazează pe două studii dublu-orb de fază III, în care 376 de pacienţi cu boală Parkinson ce prezentau fluctuaţii motorii la sfârşitul intervalului de administrare au primit fie entacaponă fie placebo, în asociere cu fiecare doză de levodopa/ inhibitor DDC. Perioada ON zilnică, cu şi fără entacaponă, a fost înregistrată de pacienţi în jurnalele de studiu.În primul studiu, entacapona a crescut valoarea medie zilnică a perioadei ON cu 1h 20min (IC al doilea studiu, proporţia medie zilnică a perioadei ON a crescut cu 4,5% (IC 95% 45 min, 1h 56min) faţă de punctul iniţial. Aceasta corespunde unei creşteri de 8,3% a proporţiei zilnice reprezentate de perioada ON. În mod corespunzător, scăderea proporţiei zilnice reprezentate de perioada OFF a fost de 24% în grupul tratat cu entacaponăşi de 0% în cel tratat cu placebo. În cel de95% 0,93%, 7,97 %) faţă de punctul iniţial. Aceasta se traduce printr-o creştere medie a perioadei ON zilnice de 35 min. În mod corespunzător, scăderea proporţiei zilnice reprezentate de perioada OFF a fost de 18% în grupul tratat cu entacaponăşi de 5% în cel tratat cu placebo. Deoarece efectele comprimatelor de Stalevo sunt echivalente cu cele ale comprimatelor de entacaponă 200 mg administrate în mod concomitent cu preparatele de carbidopa/levodopa cu eliberare standard disponibile pe piaţă, în doze corespunzătoare, aceste rezultate pot fi utilizate şi pentru descrierea efectelor Stalevo.

5.2 Proprietăţi farmacocinetice

Caracteristici generale ale substanţelor active

Absorbţie/Distribuţie: Există variaţii substanţiale inter-şi intra- individuale în ceea ce priveşte absorbţia levodopa, carbidopa şi entacaponei. Atât levodopa cât şi entacapona prezintă un ritm rapid de absorbţie şi eliminare. Ritmul de absorbţie şi eliminare pentru carbidopa este puţin mai mic prin comparaţie cu levodopa. În cazul administrării separate, fără celelalte două substanţe active, biodisponibilitatea este de 15 - 33 % pentru levodopa, de 40 -70 % pentru carbidopa şi de 35 % pentru entacaponă, după o doză orală de 200 mg. Mesele bogate în aminoacizi neutri, cu moleculă mare, pot întârzia sau reduce absorbţia levodopa. Alimentaţia nu afectează în mod semnificativ absorbţia entacaponei. Volumul de distribuţie are valori moderat-scăzute atât pentru levodopa (Vd 0,36 – 1,6 l/kg) cât şi pentru entacaponă (Vdss 0,27 l/kg), în timp ce referitor la carbidopa nu există date disponibile.

Levodopa se leagă de proteinele plasmatice numai într-o măsură mică, de aproximativ 10-30 % iar pentru carbidopa această cifră este de aproximativ 36%, în timp ce entacapona se leagă în mod considerabil pe proteinele plasmatice (aproximativ 98 %), în principal pe albumina serică. La concentraţii terapeutice, entacapona nu dislocuieşte alte substanţe active cu grad semnificativ de legare (de exemplu warfarina, acidul salicilic, fenilbutazona sau diazepamul) şi nici nu este dislocuită într-o măsură semnificativă de nici una din aceste substanţe, aflate la concentraţii terapeutice sau mai mari.

Metabolism şi Eliminare: Levodopa este metabolizată extensiv, cu producerea a diverşi metaboliţi. Cele mai importante căi de metabolizare sunt decarboxilarea prin dopa decarboxilază (DDC) şi Ometilarea prin catecol-O-metiltransferază (COMT).

Carbidopa este metabolizată la doi metaboliţi principali, care sunt excretaţi în urină sub formă de glucuronaţi şi compuşi neconjugaţi. Aproximativ 30 % din totalul excreţiei urinare este reprezentată de carbidopa în formă nemodificată.

Entacapona este metabolizată aproape complet înainte de excretarea prin urină (10 până la 20%) şi prin bilă/fecale (80 până la 90%). Principala cale metabolică este glucuronidarea entacaponei şi a metabolitului său activ, izomerul cis, fiind responsabilă pentru aproximativ 5% din cantitatea plasmatică totală.

Valoarea totală a clearance-ului pentru levodopa se situează în jurul valorilor de 0,55 – 1,38 l/kg/h, iar pentru entacaponă în jurul valorii de 0,70 l/kg/h. Timpul de înjumătăţire prin eliminare (t1/2) este de 0,6

– 1,3 ore pentru levodopa, 2 -3 ore pentru carbidopa şi 0,4 – 0,7 ore pentru entacaponă, în condiţii de administrare separată.

Datorită valorilor mici ale timpilor de înjumătăţire prin eliminare, nu are loc o acumulare reală de levodopa sau entacaponă în cazul administrării repetate.

Datele provenite din studiile in vitro pe preparate microsomale din ţesut hepatic uman au indicat faptul că entacapona inhibă citocromul P450 2C9 (IC50 ~ 4 µM). Entacapona a prezentat un nivel scăzut sau absent al inhibării celorlalte tipuri de izoenzime ale P450 (CYP1A2, CYP2A6, CYP2D6, CYP2E1, CYP3A şi CYP2C19); vezi pct. 4.5

Caracteristici la populaţiile speciale de pacienţi

Vârstnici: În condiţiile administrării fără carbidopa şi entacapone, absorbţia levodopa este mai mare iar eliminarea se face mai încet la vârstnici decât la subiecţii tineri. Pe de altă parte, în cazul administrării combinate a carbidopa cu levodopa, absorbţia levodopa este similară la subiecţii vârstnici şi la cei tineri, dar ASC rămâne de 1,5 ori mai mare la vârstnici datorită scăderii, odată cu vârsta, a activităţii DDC şi a clearance-ului. Nu există diferenţe semnificative din punct de vedere al ASC pentru carbidopa sau entacapone între pacienţii tineri (45 – 64 de ani) şi cei vârstnici (65 – 75 de ani).

Sex: Biodisponibilitatea levodopa este semnificativ mai mare la femei decât la bărbaţi. În cadrul studiilor de farmacocinetică asupra Stalevo, biodisponibilitatea levodopa a fost semnificativ mai mare la femei decât la bărbaţi, în principal datorită diferenţei de greutate corporală, în timp ce, pe de altă parte, nu a fost constatată nici o diferenţă de la un sex la altul pentru carbidopa şi entacapone.

Insuficienţa hepatică: Metabolizarea entacaponei este încetinită la pacienţii cu insuficienţă hepatică uşoară până la moderată (Child-Pugh clasa A şi B), ceea ce conduce la o creştere a concentraţiei plasmatice de entacaponă, atât în faza de absorbţie cât şi în cea de eliminare (vezi pct. 4.2 şi 4.3). Nu au fost raportate studii de farmacocinetică efectuate în mod special pe carbidopa şi levodopa la pacienţi cu insuficienţă hepatică; cu toate acestea, se recomandă ca administrarea Stalevo să se facă cu precauţie la pacienţii cu insuficienţă hepatică uşoară sau moderată.

Insuficienţa renală: Insuficienţa renală nu afectează parametrii farmacocinetici ai entacaponei. Nu au fost raportate studii de farmacocinetică efectuate în mod special pe carbidopa şi levodopa la pacienţi cu insuficienţă renală. Cu toate acestea, poate fi luat în considerare un interval de dozare mai lung pentru Stalevo la pacienţii dializaţi (vezi pct. 4.2).

5.3 Date preclinice de siguranţă

Datele pre-clinice referitoare la levodopa, carbidopa şi entacapone, testate separat sau în combinaţie, nu au evidenţiat nici un risc special pentru om pe baza studiilor convenţionale farmacologice privind evaluarea siguranţei, toxicitatea după doze repetate, precum şi potenţialul carcinogenic. Î cadrul studiilor privind toxicitatea după doze repetate de entacaponă, a fost observată anemia, cel mai probabil datorată proprietăţilor de chelare a fierului ale entacaponei. Referitor la toxicitatea entacaponei asupra funcţiei de reproducere, au fost observate scăderea greutăţii fetale şi o uşoară întârziere a dezvoltării osoase la iepurii trataţi cu valori de expunere sistemice aflate în intervalul terapeutic. Atât levodopa cât şi combinaţiile de carbidopa şi levodopa au cauzat malformaţii scheletale şi viscerale la iepuri.

6. PROPRIETĂŢI FARMACEUTICE
6.1 Lista excipienţilor

Nucleu: Croscarmeloză sodică Stearat de magneziu Amidon de porumb Manitol (E 421) Povidonă (E1201)

Film: Glicerol (85 procente) (E 422) Hipromeloză Stearat de magneziu Polisorbat 80 Oxid roşu de fer (E 172) Zahăr Dioxid de titan (E171) Oxid galben de fer (E 172)

6.2 Incompatibilităţi

Nu este cazul.

6.3 Perioada de valabilitate

3 ani

6.4 Precauţii speciale pentru păstrare

Acest medicament nu necesită condiţii speciale de păstrare.

6.5 Natura şi conţinutul ambalajului

Flacoane din HDPE cu sistem de închidere PP sistem de închidere securizat pentru copii

Mărimile de ambalaj: 10, 30, 100, 130 şi 175 de comprimate. Este posibil ca nu toate mărimile de ambalaj să fie comercializate.

6.6 Precauţii speciale pentru eliminarea reziduurilor

Orice produs neutilizat sau material rezidual trebuie eliminat în conformitate cu reglementările locale.

7. DEŢINĂTORUL AUTORIZAŢIEI DE PUNERE PE PIAŢĂ

Orion Corporation Orionintie 1 FIN-02200 Espoo Finlanda

8. NUMERELE AUTORIZAŢIEI DE PUNERE PE PIAŢĂ

EU/1/03/260/029-033

9. DATA PRIMEI AUTORIZĂRI SAU A REÎNNOIRII AUTORIZAŢIEI

Data primei autorizări: 17 octombrie 2003 Data ultimei reînnoiri a autorizaţiei: 15 septembrie 2008

10. DATA REVIZUIRII TEXTULUI

Informaţii detaliate privind acest medicament sunt disponibile pe website-ul Agenţiei Europene a Medicamentului (EMEA): http://www.emea.europa.eu

1. DENUMIREA COMERCIALĂ A MEDICAMENTULUI

Stalevo 150 mg/37,5 mg/200 mg comprimate filmate

2. COMPOZIŢIA CALITATIVĂŞI CANTITATIVĂ

Fiecare comprimat conţine levodopa 150 mg, carbidopa 37,5 mgşi entacaponă 200 mg.

Excipient: fiecare comprimat conţine zahăr 1,9 mg.

Pentru lista tuturor excipienţilor, vezi pct. 6.1.

3. FORMA FARMACEUTICĂ

Comprimate filmate.

Comprimate filmate, neprevăzute cu linie mediană, de formă elipsoidală alungită, de culoare maroniuroşietică sau gri-roşietică, inscripţionate cu textul „LCE 150” pe una dintre feţe.

4. DATE CLINICE

4.1 Indicaţii terapeutice

Stalevo este indicat pentru tratamentul pacienţilor adulţi cu boala Parkinson care prezintă fluctuaţii motorii la sfârşitul intervalului de administrare şi care nu pot fi stabilizaţi prin tratamentul cu levodopa/inhibitor de dopa decarboxilază (DDC).

4.2 Doze şi mod de administrare

Fiecare comprimat trebuie luat pe cale orală, cu sau fără alimente (vezi pct. 5.2). Un comprimat conţine o doză de tratament, comprimatul putând fi administrat numai în întregime.

Valoarea optimă a dozei zilnice trebuie determinată prin modificarea atentă a dozei de levodopa, la fiecare pacient. De preferinţă, optimizarea dozei zilnice trebuie să se facă utilizând unul din cele şase dozaje disponibile ale comprimatelor (50 mg/12,5 mg/200 mg, 75 mg/18,75 mg/200 mg, 100 mg/25 mg/200 mg, 125 mg/31,25 mg/200 mg, 150 mg/37,5 mg/200 mg sau 200 mg/50 mg/200 mg levodopa/carbidopa/entacaponă).

Pacienţii trebuie să fie instruiţi să ia numai un comprimat de Stalevo pentru fiecare administrare. Pacienţii care primesc mai puţin de 70-100 mg carbidopa pe zi sunt mai susceptibili de a prezenta greaţă şi vărsături. Experienţa referitoare la doze zilnice totale de carbidopa mai mari de 200 mg este limitată, dar doza zilnică maximă recomandată pentru entacaponă este de 2.000 mg, prin urmare doza maximă este de 10 comprimate pe zi pentru dozele de Stalevo de 50 mg/12,5 mg/200 mg, 75 mg/18,75 mg/200 mg, 100 mg/25 mg/200 mg, 125 mg/31,25 mg/200 mg şi 150 mg/37,5 mg/200 mg. Zece comprimate de Stalevo 150 mg/37,5 mg/200 mg echivalează cu o doză de 375 mg de carbidopa pe zi. Conform acestei doze zilnice de carbidopa, doza zilnică maximă recomandată de Stalevo 200 mg/50 mg/200 mg este de 7 comprimate pe zi.

De obicei, Stalevo trebuie utilizat la pacienţii trataţi cu dozele echivalente de levodopa/inhibitor DDC cu eliberare standard şi cu entacaponă.

Cum se face trecerea pacienţilor de pe tratamentul cu preparatele conţinând levodopa/inhibitor DDC (carbidopa sau benserazidă) şi entacaponă comprimate pe Stalevo

a.
Pacienţii trataţi în prezent cu entacaponăşi levodopa/carbidopa cu eliberare standard, în doze egale cu dozajele comprimatelor de Stalevo, pot fi trecuţi direct pe tratamentul cu comprimatele de Stalevo echivalente. De exemplu, un pacient care ia un comprimat de 150 mg/37,5 mg de levodopa/carbidopa împreună cu un comprimat de entacaponă 200 mg de patru ori pe zi poate lua un comprimat de Stalevo 150 mg/37,5 mg/200 mg de patru ori pe zi în locul dozelor uzuale de levodopa/carbidopa şi entacaponă.
b.
În cazul iniţierii tratamentului cu Stalevo la pacienţii trataţi în prezent cu entacaponăşi levodopa/carbidopa în doze care nu sunt egale cu cele ale comprimatelor de Stalevo 150 mg/37,5 mg/200 mg (sau 50 mg/12,5 mg/200 mg sau 75 mg/18,75 mg/200 mg sau 100 mg/25 mg/200 mg sau 125 mg/31,25 mg/200 mg sau 200 mg/50 mg/200 mg), doza de Stalevo trebuie determinată prin ajustare atentă, pentru obţinerea unui răspuns clinic optim. După iniţierea tratamentului, doza de Stalevo trebuie ajustată pentru a corespunde, cât mai mult posibil, dozei zilnice totale de levodopa utilizată în prezent.
c.
În cazul iniţierii tratamentului cu Stalevo la pacienţii trataţi în prezent cu entacaponăşi levodopa/benserazidă într-o formulare cu eliberare standard, se recomandă întreruperea administrării de levodopa/benserazidă în seara premergătoare, apoi începerea administrării Stalevo a doua zi dimineaţă. Se recomandă începerea tratamentului cu o doză de Stalevo care să furnizeze aceeaşi cantitate de levodopa sau una o cantitate cu puţin mai mare (5-10 %).

Cum se face trecerea pe tratamentul cu Stalevo a pacienţilor care nu sunt trataţi, în prezent, cu entacaponă

Iniţierea unui tratament cu Stalevo poate fi luată în considerare, la doze echivalente celor ale tratamentului curent, la unii dintre pacienţii cu boala Parkinson care prezintă fluctuaţii motorii la sfârşitul intervalului de administrare şi care nu pot fi stabilizaţi prin tratamentul curent cu levodopa/inhibitor DDC cu eliberare standard. Cu toate acestea, nu se recomandă o trecere directă de pe levodopa/inhibitorul DDC pe Stalevo în cazul acelor pacienţi care prezintă diskinezie sau la care doza zilnică de levodopa este mai mare de 800 mg. La aceşti pacienţi se recomandă ca, înainte de trecerea pe Stalevo, să se introducă tratamentul cu entacaponă ca tratament separat (comprimate de entacapone) şi apoi să se ajusteze doza de levodopa, dacă este necesar.

Entacapona potenţează efectele levodopa. De aceea, în special la pacienţii cu diskinezie, poate apărea necesitatea reducerii dozei de levodopa cu 10-30% în perioada primelor câteva zile, mergând până la primele câteva săptămâni, după iniţierea tratamentului cu Stalevo. Doza zilnică de levodopa poate fi redusă prin mărirea intervalelor dintre administrări şi/sau prin reducerea cantităţii de levodopa per doză, în funcţie de starea clinică a pacientului.

Ajustarea dozelor în cursul tratamentului

În cazul în care este necesară o cantitate mai mare de levodopa, trebuie luată în considerare o creştere a frecvenţei administrărilor şi/sau utilizarea unui alt dozaj al Stalevo, în limita recomandărilor de dozare.

În cazul în care este necesară o cantitate mai mică de levodopa, doza zilnică totală de Stalevo trebuie redusă fie prin scăderea frecvenţei de administrare, cu prelungirea intervalului de timp dintre doze, fie prin scăderea dozei de Stalevo la o administrare.

Dacă se utilizeazăşi alte produse cu levodopa, concomitent cu comprimatele de Stalevo, trebuie să fie respectate recomandările privind doza maximă.

Oprirea tratamentului cu Stalevo: În cazul în care tratamentul cu Stalevo (levodopa/ carbidopa/ entacaponă) este întrerupt şi pacientul este trecut pe un tratament cu levodopa/inhibitor DDC fără entacaponă, este necesară ajustarea dozei celorlalte tratamente anti-parkinsoniene, în special a levodopa, pentru a obţine un nivel suficient de control al simptomelor parkinsoniene.

Copii şi adolescenţi: Utilizarea Stalevo nu este recomandată la copiii cu vârste sub 18 ani datorită lipsei datelor privind siguranţa şi eficacitatea.

Vârstnici: Nu este necesară o ajustare a dozelor de Stalevo pentru pacienţii vârstnici.

Insuficienţa hepatică: Este preferabil ca Stalevo să fie administrat cu precauţie la pacienţii cu insuficienţă hepatică uşoară până la moderată. Este posibil să fie necesară o reducere a dozei. (vezi pct. 5.2). Pentru insuficienţa hepatică severă, vezi pct. 4.3.

Insuficienţa renală: Insuficienţa renală nu afectează parametrii farmacocinetici ai entacaponei. Nu au fost raportate studii efectuate în mod special asupra parametrilor farmacocinetici ai levodopa şi carbidopa la pacienţii cu insuficienţă renală, prin urmare tratamentul cu Stalevo trebuie administrat cu precauţie la pacienţii cu insuficienţă renală severă, inclusiv cei dializaţi (vezi pct. 5.2.b)

4.3 Contraindicaţii

- Hipersensibilitate la substanţele active sau la oricare dintre excipienţi.

- Insuficienţa hepatică severă.

- Glaucom cu unghi închis.

- Feocromocitom.

-
Utilizarea Stalevo concomitent cu inhibitorii neselectivi de monoamin-oxidază (MAO-A şi MAO-B) (de exemplu, fenelzină, tranilcipromină).
-
Utilizarea concomitentă a unui inhibitor MAO-A selectiv şi a unui inhibitor MAO-B selectiv (vezi pct. 4.5).

- Antecedente de sindrom neuroleptic malign (SNM) şi/sau rabdomioliză non-traumatică.

4.4 Atenţionări speciale şi precauţii pentru utilizare

- Stalevo nu este recomandat pentru tratarea reacţiilor extrapiramidale induse medicamentos

- Tratamentul cu Stalevo trebuie administrat cu precauţie la pacienţii cu boli cadriovasculare sau pulmonare severe, astm bronşic, boli renale sau endocrine, cu antecedente de boală peptică ulceroasă sau de convulsii.

- La pacienţii cu infarct miocardic în antecedente şi care prezintă aritmii reziduale atriale, nodale sau ventriculare, funcţia cardiacă trebuie monitorizată cu deosebită atenţie în perioada de ajustare iniţială a dozei.

- Toţi pacienţii trataţi cu Stalevo trebuie monitorizaţi cu atenţie din punctul de vedere al apariţiei modificărilor psihice, depresiei cu tendinţe suicidare şi altor comportamente antisociale severe. Pacienţii cu psihoză curentă sau în antecedente trebuie să fie trataţi cu precauţie.

- Administrarea concomitentă a antipsihoticelor cu proprietăţi de blocare a receptorilor dopaminergici, în special antagoniştii receptorilor D2, trebuie efectuată cu precauţie, cu monitorizarea atentă a pacientului pentru detectarea scăderii efectului antiparkinsonian sau a agravării simptomelor parkinsoniene.

- Pacienţii cu glaucom cu unghi deschis pot primi tratament cu Stalevo aplicat cu precauţie, cu un bun control al presiunii intraoculare şi monitorizarea atentă a pacientului pentru detectarea modificărilor presiunii intraoculare.

- Stalevo poate induce hipotensiune ortostatică. Prin urmare, administrarea Stalevo trebuie făcută cu grijă la acei pacienţi care iau şi alte medicamente ce pot cauza hipotensiune ortostatică.

- Administrarea entacaponei în combinaţie cu levodopa a fost asociată cu somnolenţa şi episoade de instalare bruscă a somnului la pacienţii cu boala Parkinson, prin urmare trebuie manifestată precauţie în cazul conducerii vehiculelor sau folosirii utilajelor (vezi şi pct. 4.7).

- În cadrul studiilor clinice, reacţiile adverse de tip dopaminergic, de exemplu diskinezia, au fost mai des întâlnite la pacienţii care au primit entacaponăşi agonişti de dopamină (precum bromcriptina), selegilină sau amantadină, prin comparaţie cu cei care au primit placebo împreună cu această combinaţie. Este posibil să fie necesară ajustarea dozelor celorlalte medicamente antiparkinsoniene în cazul în care se efectuează înlocuirea tratamentului cu Stalevo la un pacient care nu primeşte entacaponă.

- Rabdomioliza secundară diskineziilor severe sau sindromului neuroleptic malign (SNM) a fost rareori observată la pacienţii cu boală Parkinson. De aceea, în cazul oricărei reduceri bruşte a dozei sau al retragerii tratamentului cu levodopa, pacienţii trebuie ţinuţi sub o atentă observaţie, în special aceia care primesc şi neuroleptice. SNM, incluzând rabdomioliza şi hipertermia, se caracterizează prin simptome motorii (rigiditate, mioclonie, tremor), modificări ale stării psihice (de exemplu, agitaţie, confuzie, comă), hipertermie, disfuncţia sistemului nervos autonom (tahicardie, labilitatea valorilor tensiunii arteriale) şi creşterea creatin-fosfokinazei serice. În cazuri individuale, numai unele dintre aceste simptome şi/sau constatări pot fi evidente. Diagnosticarea precoce este importantă pentru un bun management al SNM. Cu ocazia retragerii bruşte a agenţilor antiparkinsonieni, a fost raportată apariţia unui sindrom asemănător cu sindromul neouroleptic malign, incluzând rigiditate musculară, creşterea temperaturii corporale, modificări psihice şi creşterea creatin-fosfokinazei serice. Nici SNM nici rabdomioliza nu au fost raportate în asociere cu tratamentul cu entacaponă în cadrul studiilor clinice controlate în care tratamentul cu entacaponă a fost întrerupt brusc. De la introducerea pe piaţă a entacaponei, au fost raportate cazuri izolate de SNM, în special în urma reducerii sau întreruperii bruşte a tratamentului cu entacaponăşi alte medicamente dopaminergice concomitente. Dacă se consideră necesar acest lucru, înlocuirea tratamentului cu Stalevo cu cel cu levodopa şi inhibitor DDC, fără entacaponă sau alt tratament dopaminergic, trebuie introdusă încet, putând fi necesară

o creştere a dozei de levodopa.

- Dacă este necesară anestezia generală, tratamentul cu Stalevo poate fi continuat atâta timp cât pacientului i se poate permite, în continuare, să ia lichide şi medicamente pe cale orală. În cazul în care tratamentul cu Stalevo trebuie să fie întrerupt temporar, acesta poate fi reluat la aceeaşi doză zilnică de îndată ce administrarea medicamentelor orale redevine posibilă.

- În perioadele prelungite de tratament cu Stalevo se recomandă evaluarea periodică a funcţiilor hepatică, hematopoietică, cardiovascularăşi renală.

- La pacienţii care prezintă diaree se recomandă urmărirea greutăţii corporale pentru a evita potenţiala scădere excesivă în greutate.

-La pacienţii cu boala Parkinson trataţi cu agonişti de dopaminăşi alte tratamente dopaminergice precum Stalevo au fost raportate dependenţa patologică de jocurile de noroc, creşterea libidoului şi hipersexualitate.

-La pacienţii care prezintă anorexie progresivă, astenie şi scădere în greutate într-o perioadă de timp relativ scurtă, trebuie avută în vedere o evaluare medicală generală, inclusiv a funcţiei hepatice.

- Stalevo conţine zahăr, de aceea pacienţii care prezintă probleme ereditare rare de intoleranţă la fructoză, malabsorbţie de glucoză-galactoză sau insuficienţă a zaharazei-izomaltazei nu trebuie să utilizeze acest medicament.

4.5 Interacţiuni cu alte medicamente şi alte forme de interacţiune

Alte medicamente antiparkinsoniene: Până în prezent nu există indicii ale unor interacţiuni care să contraindice utilizarea concomitentă a medicaţiei antiparkinsoniene standard şi a Stalevo. În doze mari, entacapona poate afecta absorbţia carbidopa. Cu toate acestea, nu a fost observată nici o interacţiune cu carbidopa în condiţiile regimului de tratament recomandat (200 mg de entacaponă de până la 10 ori pe zi). Interacţiunea dintre entacaponăşi selegilină a fost investigată în cadrul unor studii cu doze repetate, pe pacienţi cu boală Parkinson trataţi cu levodopa/inhibitor DDC şi nu a fost observată nici o interacţiune. Atunci când este utilizată împreună cu Stalevo, doza zilnică de selegilină nu trebuie să depăşească 10 mg.

Este necesară o atitudine precaută în cazul în care substanţele de mai jos sunt administrate în mod concomitent cu tratamentul cu levodopa.

Antihipertensive: În cazul în care levodopa este adăugată la tratamentul unor pacienţi care primesc deja antihipertensive, poate apărea hipotensiunea posturală simptomatică. Poate fi necesară o ajustare a dozei de agent antihipertensiv.

Antidepresive: Rareori, au fost raportate reacţii incluzând hipertensiune şi diskinezie cu ocazia utilizării concomitente a antidepresivelor triciclice şi a levodopa/carbidopa. Interacţiunile dintre entacaponăşi imipraminăşi cele dintre entacaponăşi moclobemidă au fost investigate în cadrul unor studii cu doză unică, pe voluntari sănătoşi. Nu au fost observate interacţiuni farmacodinamice. Un număr semnificativ de pacienţi cu boala Parkinson au fost trataţi cu o combinaţie de levodopa, carbidopa şi entacaponă plus câteva substanţe active ce au inclus inhibitori ai MAO-A, antidepresive triciclice, inhibitori ai recaptării noradrenalinei precum desipramina, maprotilina şi venlafaxina şi medicamente care sunt metabolizate de către COMT (de exemplu, compuşi cu structură catecolică, paroxetina). Nu au fost observate interacţiuni farmacodinamice. Cu toate acestea, trebuie adoptată o atitudine precaută în cazul utilizării acestor medicamente în mod concomitent cu Stalevo (vezi pct. 4.3 şi pct. 4.4).

Alte substanţe active: Antagoniştii receptorilor dopaminergici (de exemplu, unele antipsihotice şi antiemetice), fenitoina şi papaverina pot reduce efectul terapeuric al levodopa. Pacienţii care iau aceste medicamente împreună cu Stalevo trebuie să fie observaţi îndeaproape pentru detectarea scăderii răspunsului terapeutic.

Datorită afinităţii entacaponei faţă de citocromul P450 2C9 în condiţii in vitro (vezi pct. 5.2), Stalevo are potenţialul de a interfera cu substanţele active a căror metabolizare este dependentă de această izoenzimă, precum S-warfarina. Totuşi, în cadrul unui studiu de interacţiune, efectuat pe voluntari sănătoşi, entacapona nu a modificat concentraţiile plasmatice ale S-warfarinei, în timp ce ASC pentru R-warfarină a crescut, în medie, cu 18% [IC90 11-26 %]. Vaorile INR au crescut, în medie, cu 13 % [IC90 6-19 %]. Astfel, se recomandă verificarea INR în cazul iniţierii tratamentului cu Stalevo la pacienţii care primesc warfarină.

Alte forme de interacţiune: Întrucât levodopa intră în competiţie cu anumiţi aminoacizi, absorbţia Stalevo poate fi stânjenită la unii pacienţi care au o dietă hiperproteică.

Împreună cu fierul, levodopa şi entacapona pot forma chelaţi în tractul gastrointestinal. De aceea, se recomandă administrarea Stalevo şi a preparatelor de fier la un interval de cel puţin 2-3 ore (vezi pct. 4.8).

Date in-vitro: Entacapona se leagă de situsul II de legare al albuminei umane, care leagăşi alte câteva medicamente, incluzând diazepamul şi ibuprofenul. Conform studiilor in vitro, nu sunt de aşteptat fenomene semnificative de dislocuire la concentraţiile terapeutice ale medicamentelor. În mod corespunzător, până în prezent nu au existat indicii ale unor asemenea interacţiuni.

4.6 Sarcina şi alăptarea

Nu există date adecvate privind utilizarea combinaţiei levodopa/carbidopa/entacaponă la femeile gravide. Studiile la animale au evidenţiat efecte toxice asupra funcţiei de reproducere, ale compuşilor luaţi separat (vezi pct. 5.3). Riscul potenţial pentru om este necunoscut. Stalevo nu trebuie folosit în timpul sarcinii decât dacă se apreciază că beneficiul obţinut pentru mamă depăşeşte riscul potenţial pentru făt.

Levodopa se excretă în laptele matern la om. Există dovezi conform cărora procesul de lactaţie este inhibat în cursul tratamentului cu levodopa. Carbidopa şi entacapona au fost excretate în lapte la animale, dar nu se cunoaşte dacă ele sunt excretate în laptele matern la om. Gradul de siguranţă al administrării levodopa, carbidopa sau entacaponei la sugari nu este cunoscut. Femeile nu trebuie să alăpteze în timpul tratamentului cu Stalevo.

4.7 Efecte asupra capacităţii de a conduce vehicule şi de a folosi utilaje

Stalevo poate avea influenţă majoră asupra capacităţii de a conduce vehicule şi de a folosi utilaje. Administrate împreună, levodopa, carbidopa şi entacapona pot cauza ameţealăşi hipotensiune simptomatică de ortostatism. Prin urmare, trebuie manifestată o atitudine precaută în cazul conducerii vehiculelor sau folosirii utilajelor.

Pacienţii trataţi cu Stalevo şi care prezintă somnolenţă şi/sau episoade de instalare rapidă a somnului trebuie să fie instruiţi să nu conducă vehicule şi să evite să desfăşoare activităţi în care o scădere a

atenţiei i-ar putea pune, pe ei sau pe alţii, la risc de vătămare corporală gravă sau deces (de exemplu, folosirea utilajelor), până la rezolvarea acestor episoade cu caracter recurent (vezi pct. 4.4).

4.8 Reacţii adverse

Secţiunea de mai jos descrie efectele reacţiile adverse în cazul utilizării levodopa/carbidopa şi entacaponei în combinaţie cu levodopa/inhibitor DDC.

Levodopa / carbidopa

Reacţiile adverse care apar frecvent în cazul utilizării levodopa/carbidopa sunt cele datorate activităţii neurofarmacologice centrale a dopaminei. De obicei, aceste reacţii pot fi diminuate prin reducerea dozei de levodopa. Cele mai frecvente reacţii adverse sunt diskineziile, incluzând mişcările coreiforme, distonice şi alte mişcări involuntare. Fasciculaţiile musculare şi blefarospasmul pot fi considerate semne precoce pentru a lua în considerare o scădere a dozei de levodopa. Greaţa, de asemenea legată de un nivel sporit al activităţii centrale dopaminergice, este o reacţie adversă frecventă a levodopa/carbidopa.

Alte reacţii adverse asociate tratamentului cu levodopa/carbidopa sunt modificările psihice, incluzând ideaţiile de tip paranoid şi episoadele psihotice; depresia, cu sau fără apariţia tendinţelor suicidare; şi disfuncţiile cognitive. Adăugarea entacaponei la tratamentul cu levodopa/ inhibitor DDC (carbidopa sau benserazidă), mai exact iniţierea tratamentului cu Stalevo la un pacient care nu a mai luat entacaponă în trecut, ar putea agrava unele din aceste modificări psihice.

Dintre reacţiile adverse mai puţin frecvente ale tratamentului cu levodopa/carbidopa menţionăm ritmul cardiac neregulat şi/sau palpitaţiile, episoadele de hipotensiune ortostatică, episoadele de bradikinezie (fenomenul „on-off”), anorexia, vărsăturile, ameţeala şi somnolenţa.

Rareori, în cazul tratamentului cu levodopa/carbidopa, au apărut hemoragiile gastrointestinale, apariţia ulcerului duodenal, hipertensiunea, flebita, leucopenia, anemia hemoliticăşi non-hemolitică, trombocitopenia, agranulocitoza, durerea în piept, dispneea şi parestezia.

Convulsiile au intervenit rareori în cazul tratamentului cu levodopa/carbidopa; cu toate acestea, nu a fost stabilită o relaţie de tip cauzal cu prezenţa tratamentului cu levodopa/carbidopa.

În cazul pacienţilor cu boala Parkinson trataţi cu agonişti de dopaminăşi alte tratamente dopaminergice precum Stalevo, în special la doze mari, s-a raportat apariţia semnelor de dependenţă patologică de jocurile de noroc, creşterea libidoului şi hipersexualitate, în general reversibile după reducerea dozei sau întreruperea tratamentului.

Alte reacţii adverse care au fost raportate în cazul tratamentului cu levodopa şi care, prin urmare, pot reprezenta potenţiale reacţii adverse ale tratamentului cu Stalevo, includ:

Tulburări ale sistemului nervos: Ataxie, amorţeală, accentuarea tremorului la nivelul mâinilor, fasciculaţii musculare, crampe musculare, trismus, activarea unui sindrom Horner latent. De asemenea, pierderea echilibrului şi anomaliile de mers reprezintă posibile reacţii adverse.

Tulburări oculare: Diplopie, vedere înceţoşată, dilataţie pupilară, crize oculogire.

Tulburări gastro-intestinale: Gură uscată, gust amar, sialoree, disfagie, bruxism, singultus, durere şi disconfort abdominal, constipaţie, diaree, flatulenţă, senzaţie de arsură la nivelul limbii.

Tulburări renale şi ale căilor urinare: Retenţie urinară , incontinenţă urinară, urină de culoare închisă, priapism.

Afecţiuni cutanate şi ale ţesutului subcutanat: Înroşire, transpiraţie crescută, transpiraţie de culoare închisă, erupţii cutanate, căderea părului.

Tulburări metabolice şi de nutriţie: Creştere sau scădere în greutate, edem.

Tulburări psihice: Confuzie, insomnie, coşmaruri, halucinaţii, iluzii, agitaţie, anxietate, euforie.

Diverse: Stare de slăbiciune, leşin, oboseală, cefalee, disfonie, stare de rău, bufeuri, senzaţie de stimulare, ritmuri respiratorii neobişnuite, sindrom neuroleptic malign, melanom malign.

Entacapona

Cele mai frecvente reacţii adverse cauzate de entacaponă se leagă de activitatea dopaminergică crescutăşi apar cel mai adesea la începutul tratamentului. Reducerea dozelor de levodopa scade severitatea şi frecvenţa acestor reacţii. Cealaltă clasă majoră de reacţii adverse sunt simptomele gastrointestinale, care includ greaţa, vărsăturile, durerea abdominală, episoadele de constipaţie şi diareea. Este posibil ca urina să sufere o modificare de culoare, devenind maroniu-roşcată în urma tratamentului cu entacaponă, dar acest fenomen este inofensiv.

Următoarele reacţii adverse, prezentate în Tabelul 1, au fost obţinute atât din studiile clinice pe entacaponă cât şi din experienţa acumulată după punerea pe piaţă a entacaponei, referitoare la combinaţia terapeutică de entacaponă plus levodopa/inhibitor DDC.

Tabelul 1. Reacţii adverse

Tulburări ale sistemului nervos

Foarte frecvente: Diskinezie, parkinsonism agravat. Frecvente: Ameţeală, distonie, hiperkinezie.

Tulburări gastro-intestinale

Foarte frecvente: Greaţă. Frecvente: Diaree, durere abdominală, gură uscată, constipaţie, vărsături. Foarte rare: Anorexie. Cu frecvenţă necunoscută: Colită.

Tulburări renale şi ale căilor urinare

Foarte frecvente: Modificări de culoare a urinei.

Afecţiuni cutanate şi ale ţesutului subcutanat

Rare: Erupţii eritematoase şi maculopapulare. Foarte rare: Urticarie. Cu frecvenţă necunoscută: Colorarea pielii, părului, bărbii şi unghiilor.

Tulburări renale şi ale căilor urinare

Foarte frecvente: Modificări de culoare a urinei.

Tulburări generale şi la nivelul locului de administrare

Frecvente: Oboseală, transpiraţie crescută, leşin. Mai puţin frecvente: Scădere a greutăţii corporale.

Tulburări hepatobiliare

Rare: Rezultate anormale ale testelor hepatice. Cu frecvenţă necunoscută: Hepatită în special cu manifestări colestatice (vezi pct. 4.4).

Tulburări psihice

Frecvente: Insomnie, halucinaţii, confuzie, coşmaruri, agitaţie.

*Reacţiile adverse sunt prezentate în ordinea frecvenţei, începând cu cele mai frecvente, după următoarea convenţie: Foarte frecvente (≥1/10); frecvente (≥1/100 şi <1/10); mai puţin frecvente (≥1/1000 şi <1/100); rare (≥1/10.000 şi <1.000); foarte rare (<1/10.000),. necunoscut (nu poate fi estimat pe baza datelor disponibile, deoarece nu se poate obţine o evaluare validă din studiile clinice sau epidemiologice).

Combinaţia terapeutică de entacaponă plus levodopa a fost asociată cu cazuri izolate de somnolenţă excesivă pe perioada zilei şi episoade de instalare rapidă a somnului.

Au fost raportate cazuri izolate de SNM în urma reducerii sau întreruperii bruşte a tratamentului cu entacaponăşi alte tratamente dopaminergice.

Au fost raporte cazuri izolate de rabdomioliză.

Au fost raportate cazuri izolate de edem angioneurotic după începerea administrării Stalevo.

Teste de laborator:

În cursul tratamentului cu levodopa/carbidopa au fost constatate următoarele anomalii ale parametrilor de laborator, ele trebuind avute în vedere în cazul tratării pacienţilor cu Stalevo: Frecvent, concentraţiile sanguine de azot ureic, creatininăşi acid uric sunt mai scăzute în cazul administrării de levodopa/carbidopa decât al administrării numai de levodopa. Anomaliile tranzitorii includ valori sanguine ridicate ale ureei, AST (SGOT), ALT (SGPT), LDH, bilirubinei şi fosfatazei alcaline. Au fost raportate scăderi ale hemoglobinei, hematocritului, creşterea glicemiei şi a celulelor albe sanguine, prezenţa de bacterii şi sânge în urină. Au fost raportate rezultate pozitive la testul Coombs, atât pentru tratamentul cu levodopa/carbidopa cât şi pentru cel numai cu levodopa, dar anemia hemolitică este extrem de rară. Levodopa/carbidopa poate cauza rezultate fals pozitive în cazul testului urinar pentru cetone cu bandelete de testare, această reacţie nefiind modificată prin fierberea mostrei de urină. Utilizarea metodelor cu glucoz-oxidază poate furniza rezultate fals-negative privind glucozuria.

4.9 Supradozaj

Datele ulterioare punerii pe piaţă includ cazuri izolate de supradozaj în care cele mai mari doze zilnice raportate de levodopa şi entacaponă au fost de cel puţin 10000 mg, respectiv 40.000 mg. În aceste cazuri de supradozaj, simptomele şi semnele acute au inclus agitaţie, stare de confuzie, comă, bradicardie, tahicardie ventriculară, respiraţie de tip Cheyne-Stokes, modificări ale culorii pielii, limbii şi conjunctivei, precum şi cromaturie. Abordarea terapeutică a supradozajului acut cu Stalevo este similară cu cea din cazul supradozajului acut cu levodopa. Totuşi, piridoxina nu este eficientă în contracarearea acţiunii Stalevo. Se recomandă spitalizarea şi măsuri generale de susţinere, cu lavaj gastric imediat şi doze repetate de cărbune activ, în perioada următoare. Aceasta poate grăbi eliminarea entacaponei, în special prin scăderea absorbţiei/reabsorbţiei acesteia din tractul gastrointestinal. Trebuie urmărită îndeaproape funcţionarea în parametri normali a sistemelor respirator, circulator şi renal şi trebuie luate măsurile adecvate de susţinere. Trebuie iniţiată monitorizarea EKG, pentru urmărirea cu atenţie a pacientului cu privire la posibilele apariţii ale aritmiilor. Dacă este necesar, va fi administrat un tratament antiaritmic adecvat. Trebuie avută în vedere posibilitatea ca pacientul să fi luat şi alte substanţe active în plus faţă de Stalevo. Valoarea dializei în cadrul tratării supradozajului nu este cunoscută.

5. PROPRIETĂŢI FARMACOLOGICE
5.1 Proprietăţi farmacodinamice

Grupa farmacoterapeutică: dopa şi derivaţi de dopa, Cod ATC: N04BA03

Conform cunoştinţelor disponibile în prezent, simptomele bolii Parkinson sunt legate de depleţia de dopamină la nivelul corpului striat. Dopamina nu traversează bariera hematoencefalică. Levodopa, precursorul dopaminei, traversează bariera hematoencefalicăşi ameliorează simptomele bolii. Întrucât levodopa este metabolizată intens la nivel periferic, numai o mică parte din doza administrată ajunge la nivelul sistemului nervos central în cazul administrării de levodopa fără inhibitori ai enzimelor de metabolizare.

Carbidopa şi benserazida reprezintă inhibitori ai DDC periferică, cu rolul de a reduce metabolizarea periferică a levodopa la dopamină, crescând astfel cantitatea de levodopa disponibilă pentru creier. Reducerea decarboxilării levodopa cu ajutorul co-administrării de inhibitor DDC face posibilă utilizarea unei doze mai mici de levodopa, reducând astfel incidenţa reacţiilor adverse precum greaţa.

Odată cu inhibarea decarboxilazei de către un inhibitor DDC, catecol-O-metiltransferaza (COMT) devine principala cale metabolică periferică pentru catalizarea conversiei levodopa la 3-O-metildopa (3-OMD), un metabolit al levodopa cu potenţial dăunător. Entacapona reprezintă un inhibitor COMT reversibil, specific şi cu acţiune predominant periferică, destinat administrării concomitente cu levodopa. Entacapona micşorează rata clearance-ului levodopa din curentul sanguin, conducând la o valoare crescută a ariei de sub curbă (ASC) în cadrul profilului farmacocinetic al levodopa. În consecinţă, răspunsul clinic obţinut de fiecare doză de levodopa este unul sporit şi prelungit.

Dovezile privind efectele terapeutice ale Stalevo se bazează pe două studii dublu-orb de fază III, în care 376 de pacienţi cu boală Parkinson ce prezentau fluctuaţii motorii la sfârşitul intervalului de administrare au primit fie entacaponă fie placebo, în asociere cu fiecare doză de levodopa/ inhibitor DDC. Perioada ON zilnică, cu şi fără entacaponă, a fost înregistrată de pacienţi în jurnalele de studiu.În primul studiu, entacapona a crescut valoarea medie zilnică a perioadei ON cu 1h 20min (IC al doilea studiu, proporţia medie zilnică a perioadei ON a crescut cu 4,5% (IC 95% 45 min, 1h 56min) faţă de punctul iniţial. Aceasta corespunde unei creşteri de 8,3% a proporţiei zilnice reprezentate de perioada ON. În mod corespunzător, scăderea proporţiei zilnice reprezentate de perioada OFF a fost de 24% în grupul tratat cu entacaponăşi de 0% în cel tratat cu placebo. În cel de95% 0,93%, 7,97 %) faţă de punctul iniţial. Aceasta se traduce printr-o creştere medie a perioadei ON zilnice de 35 min. În mod corespunzător, scăderea proporţiei zilnice reprezentate de perioada OFF a fost de 18% în grupul tratat cu entacaponăşi de 5% în cel tratat cu placebo. Deoarece efectele comprimatelor de Stalevo sunt echivalente cu cele ale comprimatelor de entacaponă 200 mg administrate în mod concomitent cu preparatele de carbidopa/levodopa cu eliberare standard disponibile pe piaţă, în doze corespunzătoare, aceste rezultate pot fi utilizate şi pentru descrierea efectelor Stalevo.

5.2 Proprietăţi farmacocinetice

Caracteristici generale ale substanţelor active

Absorbţie/Distribuţie: Există variaţii substanţiale inter-şi intra- individuale în ceea ce priveşte absorbţia levodopa, carbidopa şi entacaponei. Atât levodopa cât şi entacapona prezintă un ritm rapid de absorbţie şi eliminare. Ritmul de absorbţie şi eliminare pentru carbidopa este puţin mai mic prin comparaţie cu levodopa. În cazul administrării separate, fără celelalte două substanţe active, biodisponibilitatea este de 15 - 33 % pentru levodopa, de 40 -70 % pentru carbidopa şi de 35 % pentru entacaponă, după o doză orală de 200 mg. Mesele bogate în aminoacizi neutri, cu moleculă mare, pot întârzia sau reduce absorbţia levodopa. Alimentaţia nu afectează în mod semnificativ absorbţia entacaponei. Volumul de distribuţie are valori moderat-scăzute atât pentru levodopa (Vd 0,36 – 1,6 l/kg) cât şi pentru entacaponă (Vdss 0,27 l/kg), în timp ce referitor la carbidopa nu există date disponibile.

Levodopa se leagă de proteinele plasmatice numai într-o măsură mică, de aproximativ 10-30 % iar pentru carbidopa această cifră este de aproximativ 36%, în timp ce entacapona se leagă în mod considerabil pe proteinele plasmatice (aproximativ 98 %), în principal pe albumina serică. La concentraţii terapeutice, entacapona nu dislocuieşte alte substanţe active cu grad semnificativ de legare (de exemplu warfarina, acidul salicilic, fenilbutazona sau diazepamul) şi nici nu este dislocuită într-o măsură semnificativă de nici una din aceste substanţe, aflate la concentraţii terapeutice sau mai mari.

Metabolism şi Eliminare: Levodopa este metabolizată extensiv, cu producerea a diverşi metaboliţi. Cele mai importante căi de metabolizare sunt decarboxilarea prin dopa decarboxilază (DDC) şi Ometilarea prin catecol-O-metiltransferază (COMT).

Carbidopa este metabolizată la doi metaboliţi principali, care sunt excretaţi în urină sub formă de glucuronaţi şi compuşi neconjugaţi. Aproximativ 30 % din totalul excreţiei urinare este reprezentată de carbidopa în formă nemodificată.

Entacapona este metabolizată aproape complet înainte de excretarea prin urină (10 până la 20%) şi prin bilă/fecale (80 până la 90%). Principala cale metabolică este glucuronidarea entacaponei şi a metabolitului său activ, izomerul cis, fiind responsabilă pentru aproximativ 5% din cantitatea plasmatică totală.

Valoarea totală a clearance-ului pentru levodopa se situează în jurul valorilor de 0,55 – 1,38 l/kg/h, iar pentru entacaponă în jurul valorii de 0,70 l/kg/h. Timpul de înjumătăţire prin eliminare (t1/2) este de 0,6

– 1,3 ore pentru levodopa, 2 -3 ore pentru carbidopa şi 0,4 – 0,7 ore pentru entacaponă, în condiţii de administrare separată.

Datorită valorilor mici ale timpilor de înjumătăţire prin eliminare, nu are loc o acumulare reală de levodopa sau entacaponă în cazul administrării repetate.

Datele provenite din studiile in vitro pe preparate microsomale din ţesut hepatic uman au indicat faptul că entacapona inhibă citocromul P450 2C9 (IC50 ~ 4 µM). Entacapona a prezentat un nivel scăzut sau absent al inhibării celorlalte tipuri de izoenzime ale P450 (CYP1A2, CYP2A6, CYP2D6, CYP2E1, CYP3A şi CYP2C19); vezi pct. 4.5

Caracteristici la populaţiile speciale de pacienţi

Vârstnici: În condiţiile administrării fără carbidopa şi entacapone, absorbţia levodopa este mai mare iar eliminarea se face mai încet la vârstnici decât la subiecţii tineri. Pe de altă parte, în cazul administrării combinate a carbidopa cu levodopa, absorbţia levodopa este similară la subiecţii vârstnici şi la cei tineri, dar ASC rămâne de 1,5 ori mai mare la vârstnici datorită scăderii, odată cu vârsta, a activităţii DDC şi a clearance-ului. Nu există diferenţe semnificative din punct de vedere al ASC pentru carbidopa sau entacapone între pacienţii tineri (45 – 64 de ani) şi cei vârstnici (65 – 75 de ani).

Sex: Biodisponibilitatea levodopa este semnificativ mai mare la femei decât la bărbaţi. În cadrul studiilor de farmacocinetică asupra Stalevo, biodisponibilitatea levodopa a fost semnificativ mai mare la femei decât la bărbaţi, în principal datorită diferenţei de greutate corporală, în timp ce, pe de altă parte, nu a fost constatată nici o diferenţă de la un sex la altul pentru carbidopa şi entacapone.

Insuficienţa hepatică: Metabolizarea entacaponei este încetinită la pacienţii cu insuficienţă hepatică uşoară până la moderată (Child-Pugh clasa A şi B), ceea ce conduce la o creştere a concentraţiei plasmatice de entacaponă, atât în faza de absorbţie cât şi în cea de eliminare (vezi pct. 4.2 şi 4.3). Nu au fost raportate studii de farmacocinetică efectuate în mod special pe carbidopa şi levodopa la pacienţi cu insuficienţă hepatică; cu toate acestea, se recomandă ca administrarea Stalevo să se facă cu precauţie la pacienţii cu insuficienţă hepatică uşoară sau moderată.

Insuficienţa renală: Insuficienţa renală nu afectează parametrii farmacocinetici ai entacaponei. Nu au fost raportate studii de farmacocinetică efectuate în mod special pe carbidopa şi levodopa la pacienţi cu insuficienţă renală. Cu toate acestea, poate fi luat în considerare un interval de dozare mai lung pentru Stalevo la pacienţii dializaţi (vezi pct. 4.2).

5.3 Date preclinice de siguranţă

Datele pre-clinice referitoare la levodopa, carbidopa şi entacapone, testate separat sau în combinaţie, nu au evidenţiat nici un risc special pentru om pe baza studiilor convenţionale farmacologice privind evaluarea siguranţei, toxicitatea după doze repetate, precum şi potenţialul carcinogenic. Î cadrul studiilor privind toxicitatea după doze repetate de entacaponă, a fost observată anemia, cel mai probabil datorată proprietăţilor de chelare a fierului ale entacaponei. Referitor la toxicitatea entacaponei asupra funcţiei de reproducere, au fost observate scăderea greutăţii fetale şi o uşoară întârziere a dezvoltării osoase la iepurii trataţi cu valori de expunere sistemice aflate în intervalul terapeutic. Atât levodopa cât şi combinaţiile de carbidopa şi levodopa au cauzat malformaţii scheletale şi viscerale la iepuri.

6. PROPRIETĂŢI FARMACEUTICE
6.1 Lista excipienţilor

Nucleu: Croscarmeloză sodică Stearat de magneziu Amidon de porumb Manitol (E 421) Povidonă (E1201)

Film: Glicerol (85 procente) (E 422) Hipromeloză Stearat de magneziu Polisorbat 80 Oxid roşu de fer (E 172) Zahăr Dioxid de titan (E171) Oxid galben de fer (E 172)

6.2 Incompatibilităţi

Nu este cazul.

6.3 Perioada de valabilitate

3 ani

6.4 Precauţii speciale pentru păstrare

Acest medicament nu necesită condiţii speciale de păstrare.

6.5 Natura şi conţinutul ambalajului

Flacoane din HDPE cu sistem de închidere PP sistem de închidere securizat pentru copii

Mărimile de ambalaj: 10, 30, 100, 130, 175 şi 250 de comprimate. Este posibil ca nu toate mărimile de ambalaj să fie comercializate.

6.6 Precauţii speciale pentru eliminarea reziduurilor

Orice produs neutilizat sau material rezidual trebuie eliminat în conformitate cu reglementările locale.

7. DEŢINĂTORUL AUTORIZAŢIEI DE PUNERE PE PIAŢĂ

Orion Corporation Orionintie 1 FIN-02200 Espoo Finlanda

8. NUMERELE AUTORIZAŢIEI DE PUNERE PE PIAŢĂ

EU/1/03/260/009-012 EU/1/03/260/015 EU/1/03/260/018

9. DATA PRIMEI AUTORIZĂRI SAU A REÎNNOIRII AUTORIZAŢIEI

Data primei autorizări: 17 octombrie 2003 Data ultimei reînnoiri a autorizaţiei:15 septembrie 2008

10. DATA REVIZUIRII TEXTULUI

Informaţii detaliate privind acest medicament sunt disponibile pe website-ul Agenţiei Europene a Medicamentului (EMEA): http://www.emea.europa.eu

1. DENUMIREA COMERCIALĂ A MEDICAMENTULUI

Stalevo 200 mg/50 mg/200 mg comprimate filmate

2. COMPOZIŢIA CALITATIVĂŞI CANTITATIVĂ

Fiecare comprimat conţine levodopa 200 mg, carbidopa 50 mg şi entacaponă 200 mg . Excipient: fiecare comprimat conţine zahăr 2,3 mg . Pentru lista tuturor excipienţilor, vezi pct. 6.1.

3. FORMA FARMACEUTICĂ

Comprimate filmate.

Comprimate filmate, nedivizate, ovale, de culoare maroniu-roşietică, inscripţionate cu textul „LCE 200” pe una dintre feţe.

4. DATE CLINICE

4.1 Indicaţii terapeutice

Stalevo este indicat pentru tratamentul pacienţilor adulţi cu boala Parkinson care prezintă fluctuaţii motorii la sfârşitul intervalului de administrare şi care nu pot fi stabilizaţi prin tratamentul cu levodopa/inhibitor de dopa decarboxilază (DDC).

4.2 Doze şi mod de administrare

Fiecare comprimat trebuie luat pe cale orală, cu sau fără alimente (vezi pct. 5.2). Un comprimat conţine o doză de tratament, comprimatul putând fi administrat numai în întregime.

Valoarea optimă a dozei zilnice trebuie determinată printr modificarea atentă a dozei de levodopa, la fiecare pacient. De preferinţă, optimizarea dozei zilnice trebuie să se facă utilizând unul din cele şase dozaje disponibile ale comprimatelor (50 mg/12,5 mg/200 mg, 75 mg/18,75 mg/200 mg, 100 mg/25 mg/200 mg, 125 mg/31,25 mg/200 mg, 150 mg/37.5 mg/200 mg sau 200 mg/50 mg/200 mg levodopa/carbidopa/entacaponă).

Pacienţii trebuie să fie instruiţi să ia numai un comprimat de Stalevo pentru fiecare administrare. Pacienţii care primesc mai puţin de 70-100 mg carbidopa pe zi sunt mai susceptibili de a prezenta greaţă şi vărsături. Experienţa referitoare la doze zilnice totale de carbidopa mai mari de 200 mg este limitată, dar doza zilnică maximă recomandată pentru entacaponă este de 2.000 mg, prin urmare doza maximă pentru dozajele de 50 mg/12,5 mg/200 mg, 75 mg/18,75 mg/200 mg, 100 mg/25 mg/200 mg, 125 mg/31,25 mg/200 mg şi 150 mg/37,5 mg/200 mg este de 10 comprimate pe zi. Zece comprimate de Stalevo 150 mg/37,5 mg/200 mg echivalează cu o doză de 375 mg de carbidopa pe zi. Conform acestei doze zilnice de carbidopa, doza zilnică de Stalevo 200 mg/50 mg/200 mg maximă recomandată este de 7 comprimate pe zi.

De obicei, Stalevo trebuie utilizat la pacienţii trataţi cu dozele echivalente de levodopa/inhibitor DDC cu eliberare standard şi cu entacaponă.

Cum se face trecerea pacienţilor de pe tratamentul cu preparatele conţinând levodopa/inhibitor DDC (carbidopa sau benserazidă) şi entacaponă comprimate pe Stalevo

a.
Pacienţii trataţi în prezent cu entacaponăşi levodopa/carbidopa cu eliberare standard, în doze egale cu dozajele comprimatelor de Stalevo, pot fi trecuţi direct pe tratamentul cu comprimatele de Stalevo echivalente. De exemplu, un pacient care ia un comprimat de 200 mg/50 mg levodopa/carbidopa împreună cu un comprimat de entacaponă 200 mg de patru ori pe zi poate lua un comprimat de Stalevo 200 mg/50 mg/200 mg de patru ori pe zi în locul dozelor uzuale de levodopa/carbidopa şi entacaponă.
b.
În cazul iniţierii tratamentului cu Stalevo la pacienţii trataţi în prezent cu entacaponăşi levodopa/carbidopa în doze care nu sunt egale cu cele ale comprimatelor de Stalevo 200 mg/50 mg/200 mg (sau 50 mg/12,5 mg/200 mg sau 75 mg/18,75 mg/200 mg sau 100 mg/25 mg200 mg sau 125 mg/31,25 mg/200 mg sau 150 mg/37,5 mg/200 mg), doza de Stalevo trebuie determinată prin ajustare atentă, pentru obţinerea unui răspuns clinic optim. După iniţierea tratamentului, doza de Stalevo trebuie ajustată pentru a corespunde, cât mai mult posibil, dozei zilnice totale de levodopa utilizată în prezent.
c.
În cazul iniţierii tratamentului cu Stalevo la pacienţii trataţi în prezent cu entacaponăşi levodopa/benserazidă într-o formulare cu eliberare standard, se recomandă întreruperea administrării de levodopa/benserazidă în seara premergătoare, apoi începerea administrării Stalevo a doua zi dimineaţă. Se recomandă începerea tratamentului cu o doză de Stalevo care să furnizeze aceeaşi cantitate de levodopa sau o cantitate cu puţin mai mare (5-10 %).

Cum se face trecerea pe tratamentul cu Stalevo a pacienţilor care nu sunt trataţi, în prezent, cu entacaponă

Iniţierea unui tratament cu Stalevo poate fi luată în considerare, la doze echivalente celor ale tratamentului curent, la unii dintre pacienţii cu boala Parkinson care prezintă fluctuaţii motorii la sfârşitul intervalului de administrare şi care nu pot fi stabilizaţi prin tratamentul curent cu levodopa/inhibitor DDC cu eliberare standard. Cu toate acestea, nu se recomandă o trecere directă de pe levodopa/inhibitorul DDC pe Stalevo în cazul acelor pacienţi care prezintă diskinezie sau la care doza zilnică de levodopa este mai mare de 800 mg. La aceşti pacienţi se recomandă ca, înainte de trecerea pe Stalevo, să se introducă tratamentul cu entacaponă ca tratament separat (comprimate de entacapone) şi apoi să se ajusteze doza de levodopa, dacă este necesar.

Entacapona potenţează efectele levodopa. De aceea, în special la pacienţii cu diskinezie, poate apărea necesitatea reducerii dozei de levodopa cu 10-30% în perioada primelor câteva zile, mergând până la primele câteva săptămâni, după iniţierea tratamentului cu Stalevo. Doza zilnică de levodopa poate fi redusă prin mărirea intervalelor dintre administrări şi/sau prin reducerea cantităţii de levodopa per doză, în funcţie de starea clinică a pacientului.

Ajustarea dozelor în cursul tratamentului

În cazul în care este necesară o cantitate mai mare de levodopa, trebuie luată în considerare o creştere a frecvenţei administrărilor şi/sau utilizarea unui alt dozaj al Stalevo, în limita recomandărilor de dozare.

În cazul în care este necesară o cantitate mai mică de levodopa, doza zilnică totală de Stalevo trebuie redusă fie prin scăderea frecvenţei de administrare, cu prelungirea intervalului de timp dintre doze, fie prin scăderea dozei de Stalevo la o administrare.

Dacă se utilizeazăşi alte produse cu levodopa, concomitent cu comprimatele de Stalevo, trebuie să fie respectate recomandările privind doza maximă.

Oprirea tratamentului cu Stalevo: În cazul în care tratamentul cu Stalevo (levodopa/ carbidopa/ entacaponă) este întrerupt şi pacientul este trecut pe un tratament cu levodopa/inhibitor DDC fără entacaponă, este necesară ajustarea dozei celorlalte tratamente anti-parkinsoniene, în special a levodopa, pentru a obţine un nivel suficient de control al simptomelor parkinsoniene.

Copii şi adolescenţi: Utilizarea Stalevo nu este recomandată la copiii cu vârste sub 18 ani datorită lipsei datelor privind siguranţa şi eficacitatea.

Vârstnici: Nu este necesară o ajustare a dozelor de Stalevo pentru pacienţii vârstnici.

Insuficienţa hepatică: Este preferabil ca Stalevo să fie administrat cu precauţie la pacienţii cu insuficienţă hepatică uşoară până la moderată. Poate fi necesară o reducere a dozei (vezi pct. 5.2). Pentru insuficienţa hepatică severă, vezi pct. 4.3.

Insuficienţa renală: Insuficienţa renală nu afectează parametrii farmacocinetici ai entacaponei. Nu au fost raportate studii efectuate în mod special asupra parametrilor farmacocinetici ai levodopa şi carbidopa la pacienţii cu insuficienţă renală, prin urmare tratamentul cu Stalevo trebuie administrat cu precauţie la pacienţii cu insuficienţă renală severă, inclusiv cei dializaţi (vezi pct. 5.2.b)

4.3 Contraindicaţii

- Hipersensibilitate la substanţele active sau la oricare dintre excipienţi.

- Insuficienţa hepatică severă.

- Glaucom cu unghi închis.

- Feocromocitom.

-
Utilizarea Stalevo concomitent cu inhibitorii neselectivi de monoamin-oxidază (MAO-A şi MAO-B) (de exemplu, fenelzină, tranilcipromină).
-
Utilizarea concomitentă a unui inhibitor MAO-A selectiv şi a unui inhibitor MAO-B selectiv (vezi pct. 4.5).

- Antecedente de sindrom neuroleptic malign (SNM) şi/sau rabdomioliză non-traumatică.

4.4 Atenţionări speciale şi precauţii pentru utilizare

- Stalevo nu este recomandat pentru tratarea reacţiilor extrapiramidale induse medicamentos

- Tratamentul cu Stalevo trebuie administrat cu precauţie la pacienţii cu boli cardiovasculare sau pulmonare severe, astm bronşic, boli renale sau endocrine, cu antecedente de boală peptică ulceroasă sau de convulsii.

- La pacienţii cu infarct miocardic în antecedente şi care prezintă aritmii reziduale atriale, nodale sau ventriculare, funcţia cardiacă trebuie monitorizată cu deosebită atenţie în perioada de ajustare iniţială a dozei.

- Toţi pacienţii trataţi cu Stalevo trebuie monitorizaţi cu atenţie din punctul de vedere al apariţiei modificărilor psihice, depresiei cu tendinţe suicidare şi altor comportamente antisociale severe. Pacienţii cu psihoză curentă sau în antecedente trebuie să fie trataţi cu precauţie.

- Administrarea concomitentă a antipsihoticelor cu proprietăţi de blocare a receptorilor dopaminergici, în special antagoniştii receptorilor D2, trebuie efectuată cu precauţie, cu monitorizarea atentă a pacientului pentru detectarea scăderii efectului antiparkinsonian sau a agravării simptomelor parkinsoniene.

- Pacienţii cu glaucom cu unghi deschis pot primi tratament cu Stalevo aplicat cu precauţie, cu un bun control al presiunii intraoculare şi monitorizarea atentă a pacientului pentru detectarea modificărilor presiunii intraoculare.

- Stalevo poate induce hipotensiune ortostatică. Prin urmare, administrarea Stalevo trebuie făcută cu grijă la acei pacienţi care iau şi alte medicamente ce pot cauza hipotensiune ortostatică.

- Administrarea entacaponei în combinaţie cu levodopa a fost asociată cu somnolenţa şi episoade de instalare bruscă a somnului la pacienţii cu boala Parkinson, prin urmare trebuie manifestată precauţie în cazul conducerii vehiculelor sau folosirii utilajelor (vezi pct. 4.7).

- În cadrul studiilor clinice, reacţiile adverse de tip dopaminergic, de exemplu diskinezia, au fost mai des întâlnite la pacienţii care au primit entacaponăşi agonişti de dopamină (precum bromcriptina), selegilină sau amantadină, prin comparaţie cu cei care au primit placebo împreună cu această combinaţie. Este posibil să fie necesară ajustarea dozelor celorlalte medicamente antiparkinsoniene în cazul în care se efectuează înlocuirea tratamentului cu Stalevo la un pacient care nu primeşte entacaponă.

- Rabdomioliza secundară diskineziilor severe sau sindromului neuroleptic malign (SNM) a fost rareori observată la pacienţii cu boală Parkinson. De aceea, în cazul oricărei reduceri bruşte a dozei sau al retragerii tratamentului cu levodopa, pacienţii trebuie ţinuţi sub o atentă observaţie, în special aceia care primesc şi neuroleptice. SNM, incluzând rabdomioliza şi hipertermia, se caracterizează prin simptome motorii (rigiditate, mioclonie, tremor), modificări ale stării psihice (de exemplu, agitaţie, confuzie, comă), hipertermie, disfuncţia sistemului nervos autonom (tahicardie, labilitatea valorilor tensiunii arteriale) şi creşterea creatin-fosfokinazei serice. În cazuri individuale, numai unele dintre aceste simptome şi/sau constatări pot fi evidente. Diagnosticarea precoce este importantă pentru un bun management al SNM. Cu ocazia retragerii bruşte a agenţilor antiparkinsonieni, a fost raportată apariţia unui sindrom asemănător cu sindromul neouroleptic malign, incluzând rigiditate musculară, creşterea temperaturii corporale, modificări psihice şi creşterea creatin-fosfokinazei serice. Nici SNM nici rabdomioliza nu au fost raportate în asociere cu tratamentul cu entacaponă în cadrul studiilor clinice controlate în care tratamentul cu entacaponă a fost întrerupt brusc. De la introducerea pe piaţă a entacaponei, au fost raportate cazuri izolate de SNM, în special în urma reducerii sau întreruperii bruşte a tratamentului cu entacaponăşi alte medicamente dopaminergice concomitente. Dacă se consideră necesar acest lucru, înlocuirea tratamentului cu Stalevo cu cel cu levodopa şi inhibitor DDC, fără entacaponă sau alt tratament dopaminergic, trebuie introdusă încet, putând fi necesară

o creştere a dozei de levodopa.

- Dacă este necesară anestezia generală, tratamentul cu Stalevo poate fi continuat atâta timp cât pacientului i se poate permite, în continuare, să ia lichide şi medicamente pe cale orală. În cazul în care tratamentul cu Stalevo trebuie să fie întrerupt temporar, acesta poate fi reluat la aceeaşi doză zilnică de îndată ce administrarea medicamentelor pe cale orală redevine posibilă.

- În perioadele prelungite de tratament cu Stalevo se recomandă evaluarea periodică a funcţiilor hepatică, hematopoietică, cardiovascularăşi renală.

- La pacienţii care prezintă diaree se recomandă urmărirea greutăţii corporale pentru a evita

potenţiala scădere excesivă în greutate. --La pacienţii cu boala Parkinson trataţi cu agonişti de dopaminăşi alte tratamente dopaminergice

precum Stalevo au fost raportate dependenţa patologică de jocurile de noroc, creşterea libidoului şi hipersexualitate.

-La pacienţii care prezintă anorexie progresivă, astenie şi scădere în greutate într-o perioadă de timp relativ scurtă, trebuie avută în vedere o evaluare medicală generală, inclusiv a funcţiei hepatice.

- Stalevo conţine zahăr, de aceea pacienţii care prezintă probleme ereditare rare de intoleranţă la fructoză, malabsorbţie de glucoză-galactoză sau insuficienţă a zaharazei-izomaltazei nu trebuie să utilizeze acest medicament.

4.5 Interacţiuni cu alte medicamente şi alte forme de interacţiune

Alte medicamente antiparkinsoniene: Până în prezent nu există indicii ale unor interacţiuni care să contraindice utilizarea concomitentă a medicaţiei antiparkinsoniene standard şi a Stalevo. În doze mari, entacapona poate afecta absorbţia carbidopa. Cu toate acestea, nu a fost observată nici o interacţiune cu carbidopa în condiţiile regimului de tratament recomandat (200 mg de entacaponă de până la 10 ori pe zi). Interacţiunea dintre entacaponăşi selegilină a fost investigată în cadrul unor studii cu doze repetate, pe pacienţi cu boală Parkinson trataţi cu levodopa/inhibitor DDC şi nu a fost observată nici o interacţiune. Atunci când este utilizată împreună cu Stalevo, doza zilnică de selegilină nu trebuie să depăşească 10 mg.

Este necesară o atitudine precaută în cazul în care substanţele de mai jos sunt administrate în mod concomitent cu tratamentul cu levodopa.

Antihipertensive: În cazul în care levodopa este adăugată la tratamentul unor pacienţi care primesc deja antihipertensive, poate apărea hipotensiunea posturală simptomatică. Poate fi necesară o ajustare a dozei de agent antihipertensiv.

Antidepresive: Rareori, au fost raportate reacţii incluzând hipertensiune şi diskinezie cu ocazia utilizării concomitente a antidepresivelor triciclice şi a levodopa/carbidopa. Interacţiunile dintre

entacaponăşi imipraminăşi cele dintre entacaponăşi moclobemidă au fost investigate în cadrul unor studii cu doză unică, pe voluntari sănătoşi. Nu au fost observate interacţiuni farmacodinamice. Un număr semnificativ de pacienţi cu boala Parkinson au fost trataţi cu o combinaţie de levodopa, carbidopa şi entacaponă plus câteva substanţe active ce au inclus inhibitori ai MAO-A, antidepresive triciclice, inhibitori ai recaptării noradrenalinei precum desipramina, maprotilina şi venlafaxina şi medicamente care sunt metabolizate de către COMT (de exemplu, compuşi cu structură catecolică, paroxetina). Nu au fost observate interacţiuni farmacodinamice. Cu toate acestea, trebuie adoptată o atitudine precaută în cazul utilizării acestor medicamente în mod concomitent cu Stalevo (vezi pct. 4.3 şi pct. 4.4).

Alte substanţe active: Antagoniştii receptorilor dopaminergici (de exemplu, unele antipsihotice şi antiemetice), fenitoina şi papaverina pot reduce efectul terapeuric al levodopa. Pacienţii care iau aceste medicamente împreună cu Stalevo trebuie să fie observaţi îndeaproape pentru detectarea scăderii răspunsului terapeutic.

Datorită afinităţii entacaponei faţă de citocromul P450 2C9 în condiţii in vitro (vezi pct. 5.2), Stalevo are potenţialul de a interfera cu substanţele active a căror metabolizare este dependentă de această izoenzimă, precum S-warfarina. Totuşi, în cadrul unui studiu de interacţiune, efectuat pe voluntari sănătoşi, entacapona nu a modificat concentraţiile plasmatice ale S-warfarinei, în timp ce ASC pentru R-warfarină a crescut, în medie, cu 18% [IC90 11-26 %]. Vaorile INR au crescut, în medie, cu 13 % [IC90 6-19 %]. Astfel, se recomandă verificarea INR în cazul iniţierii tratamentului cu Stalevo la pacienţii care primesc warfarină.

Alte forme de interacţiune: Întrucât levodopa intră în competiţie cu anumiţi aminoacizi, absorbţia Stalevo poate fi stânjenită la unii pacienţi care au o dietă hiperproteică.

Împreună cu fierul, levodopa şi entacapona pot forma chelaţi în tractul gastrointestinal. De aceea, se recomandă administrarea Stalevo şi a preparatelor de fier la un interval de cel puţin 2-3 ore (vezi pct. 4.8).

Date in-vitro: Entacapona se leagă de situsul II de legare al albuminei umane, care leagăşi alte câteva medicamente, incluzând diazepamul şi ibuprofenul. Conform studiilor in vitro, nu sunt de aşteptat fenomene semnificative de dislocuire la concentraţiile terapeutice ale medicamentelor. În mod corespunzător, până în prezent nu au existat indicii ale unor asemenea interacţiuni.

4.6 Sarcina şi alăptarea

Nu există date adecvate privind utilizarea combinaţiei levodopa/carbidopa/entacaponă la femeile gravide. Studiile la animale au evidenţiat efecte toxice asupra funcţiei de reproducere, ale compuşilor luaţi separat (vezi pct. 5.3). Riscul potenţial pentru om este necunoscut. Stalevo nu trebuie folosit în timpul sarcinii decât dacă se apreciază că beneficiul obţinut pentru mamă depăşeşte riscul potenţial pentru făt.

Levodopa se excretă în laptele matern la om. Există dovezi conform cărora procesul de lactaţie este inhibat în cursul tratamentului cu levodopa. Carbidopa şi entacapona au fost excretate în lapte la animale, dar nu se cunoaşte dacă ele sunt excretate în laptele matern la om. Gradul de siguranţă al administrării levodopa, carbidopa sau entacaponei la sugari nu este cunoscut. Femeile nu trebuie să alăpteze în timpul tratamentului cu Stalevo.

4.7 Efecte asupra capacităţii de a conduce vehicule şi de a folosi utilaje

Stalevo poate avea influenţă majoră asupra capacităţii de a conduce vehicule şi de a folosi utilaje. Administrate împreună, levodopa, carbidopa şi entacapona pot cauza ameţealăşi hipotensiune simptomatică de ortostatism. Prin urmare, trebuie manifestată o atitudine precaută în cazul conducerii vehiculelor sau folosirii utilajelor.

Pacienţii trataţi cu Stalevo şi care prezintă somnolenţă şi/sau episoade de instalare rapidă a somnului trebuie să fie instruiţi să nu conducă vehicule şi să evite să desfăşoare activităţi în care o scădere a atenţiei i-ar putea pune, pe ei sau pe alţii, la risc de vătămare corporală gravă sau deces (de exemplu, folosirea utilajelor), până la rezolvarea acestor episoade cu caracter recurent (vezi pct. 4.4).

4.8 Reacţii adverse

Secţiunea de mai jos descrie reacţiile adverse raportate în cazul utilizării levodopa/carbidopa şi entacaponei în combinaţie cu levodopa/inhibitor DDC.

Levodopa / carbidopa

Reacţiile adverse care apar frecvent în cazul utilizării levodopa/carbidopa sunt cele datorate activităţii neurofarmacologice centrale a dopaminei. De obicei, aceste reacţii pot fi diminuate prin reducerea dozei de levodopa. Cele mai frecvente reacţii adverse sunt diskineziile, incluzând mişcările coreiforme, distonice şi alte mişcări involuntare. Fasciculaţiile musculare şi blefarospasmul pot fi considerate semne precoce pentru a lua în considerare o scădere a dozei de levodopa. Greaţa, de asemenea legată de un nivel sporit al activităţii centrale dopaminergice, este o reacţie adversă frecventă a levodopa/carbidopa.

Alte reacţii adverse asociate tratamentului cu levodopa/carbidopa sunt modificările psihice, incluzând ideaţiile de tip paranoid şi episoadele psihotice; depresia, cu sau fără apariţia tendinţelor suicidare; şi disfuncţiile cognitive. Adăugarea entacaponei la tratamentul cu levodopa/ inhibitor DDC (carbidopa sau benserazidă), mai exact iniţierea tratamentului cu Stalevo la un pacient care nu a mai luat entacaponă în trecut, ar putea agrava unele din aceste modificări psihice.

Dintre reacţiile adverse mai puţin frecvente ale tratamentului cu levodopa/carbidopa menţionăm ritmul cardiac neregulat şi/sau palpitaţiile, episoadele de hipotensiune ortostatică, episoadele de bradikinezie (fenomenul „on-off”), anorexia, vărsăturile, ameţeala şi somnolenţa.

Rareori, în cazul tratamentului cu levodopa/carbidopa, au apărut hemoragii gastrointestinale, ulcerul duodenal, hipertensiunea, flebita, leucopenia, anemia hemoliticăşi non-hemolitică, trombocitopenia, agranulocitoza, durerea în piept, dispneea şi parestezia.

Convulsiile au intervenit rareori în cazul tratamentului cu levodopa/carbidopa; cu toate acestea, nu a fost stabilită o relaţie de tip cauzal cu prezenţa tratamentului cu levodopa/carbidopa.

În cazul pacienţilor cu boala Parkinson trataţi cu agonişti de dopaminăşi alte tratamente dopaminergice precum Stalevo, în special la doze mari, s-a raportat apariţia semnelor de dependenţă patologică de jocurile de noroc, creşterea libidoului şi hipersexualitate, în general reversibile după reducerea dozei sau întreruperea tratamentului.

Alte reacţii adverse care au fost raportate în cazul tratamentului cu levodopa şi care, prin urmare, pot reprezenta potenţiale reacţii adverse ale tratamentului cu Stalevo, includ:

Tulburări ale sistemului nervos: Ataxie, amorţeală, accentuarea tremorului la nivelul mâinilor, fasciculaţii musculare, crampe musculare, trismus, activarea unui sindrom Horner latent. De asemenea, pierderea echilibrului şi anomaliile de mers reprezintă posibile reacţii adverse.

Tulburări oculare: Diplopie, vedere înceţoşată, dilataţie pupilară, crize oculogire.

Tulburări gastro-intestinale: Gură uscată, gust amar, sialoree, disfagie, bruxism, singultus, durere şi disconfort abdominal, constipaţie, diaree, flatulenţă, senzaţie de arsură la nivelul limbii.

Tulburări renale şi ale căilor urinare: Retenţie urinară, incontinenţă urinară, urină de culoare închisă, priapism.

Afecţiuni cutanate şi ale ţesutului subcutanat: Înroşire, transpiraţie crescută, transpiraţie de culoare închisă, erupţii cutanate, căderea părului.

Tulburări metabolice şi de nutriţie: Creştere sau scădere în greutate, edem.

Tulburări psihice: Confuzie, insomnie, coşmaruri, halucinaţii, iluzii, agitaţie, anxietate, euforie.

Diverse: Stare de slăbiciune, leşin, oboseală, cefalee, disfonie, stare de rău, bufeuri, senzaţie de stimulare, ritmuri respiratorii neobişnuite, sindrom neuroleptic malign, melanom malign.

Entacapona

Cele mai frecvente reacţii adverse cauzate de entacaponă se leagă de activitatea dopaminergică crescutăşi apar cel mai adesea la începutul tratamentului. Reducerea dozelor de levodopa scade severitatea şi frecvenţa acestor reacţii. Cealaltă clasă majoră de reacţii adverse sunt simptomele gastrointestinale, care includ greaţa, vărsăturile, durerea abdominală, episoadele de constipaţie şi diareea. Este posibil ca urina să sufere o modificare de culoare, devenind maroniu-roşcată în urma tratamentului cu entacaponă, dar acest fenomen este inofensiv.

Următoarele reacţii adverse, prezentate în Tabelul 1, au fost obţinute atât din studiile clinice pe entacaponă cât şi din experienţa acumulată după punerea pe piaţă a entacaponei, referitoare la combinaţia terapeutică de entacaponă plus levodopa/inhibitor DDC.

Tabelul 1. Reacţii adverse

Tulburări ale sistemului nervos

Foarte frecvente: Diskinezie, parkinsonism agravat. Frecvente: Ameţeală, distonie, hiperkinezie.

Tulburări gastro-intestinale

Foarte frecvente: Greaţă. Frecvente: Diaree, durere abdominală, gură uscată, constipaţie, vărsături. Foarte rare: Anorexie. Cu frecvenţă necunoscută: Colită.

Tulburări renale şi ale căilor urinare

Foarte frecvente: Modificări de culoare a urinei.

Afecţiuni cutanate şi ale ţesutului subcutanat

Rare: Erupţii eritematoase şi maculopapulare. Foarte rare: Urticarie. Cu frecvenţă necunoscută: Colorarea pielii, părului, bărbii şi unghiilor.

Tulburări generale şi la nivelul locului de administrare

Frecvente: Oboseală, transpiraţie crescută, leşin. Mai puţin frecvente: Scădere a greutăţii corporale.

Tulburări hepatobiliare

Rare: Rezultate anormale ale testelor hepatice. Cu frecvenţă necunoscută: Hepatită în special cu manifestări colestatice (vezi pct. 4.4).

Tulburări psihice

Frecvente: Insomnie, halucinaţii, confuzie, coşmaruri, agitaţie.

*Reacţiile adverse sunt prezentate în ordinea frecvenţei, începând cu cele mai frecvente, după următoarea convenţie: Foarte frecvente (≥1/10); frecvente (≥1/100 şi <1/10); mai puţin frecvente (≥1/1000 şi <1/100); rare (≥1/10.000 şi <1.000); foarte rare (<1/10.000), necunoscut (nu poate fi estimat pe baza datelor disponibile, deoarece nu se poate obţine o evaluare validă din studiile clinice sau epidemiologice).

Combinaţia terapeutică de entacaponă plus levodopa a fost asociată cu cazuri izolate de somnolenţă excesivă pe perioada zilei şi episoade de instalare rapidă a somnului.

Au fost raportate cazuri izolate de SNM în urma reducerii sau întreruperii bruşte a tratamentului cu entacaponăşi alte tratamente dopaminergice.

Au fost raporte cazuri izolate de rabdomioliză.

Au fost raportate cazuri izolate de edem angioneurotic după începerea administrării Stalevo.

Teste de laborator:

În cursul tratamentului cu levodopa/carbidopa au fost constatate următoarele anomalii ale parametrilor de laborator, ele trebuind avute în vedere în cazul tratării pacienţilor cu Stalevo: Frecvent, concentraţiile sanguine de azot ureic, creatininăşi acid uric sunt mai scăzute în cazul administrării de levodopa/carbidopa decât al administrării numai de levodopa. Anomaliile tranzitorii includ valori sanguine ridicate ale ureei, AST (SGOT), ALT (SGPT), LDH, bilirubinei şi fosfatazei alcaline. Au fost raportate scăderi ale hemoglobinei, hematocritului, creşterea glicemiei şi a celulelor albe sanguine, prezenţa de bacterii şi sânge în urină. Au fost raportate rezultate pozitive la testul Coombs, atât pentru tratamentul cu levodopa/carbidopa cât şi pentru cel numai cu levodopa, dar anemia hemolitică este extrem de rară. Levodopa/carbidopa poate cauza rezultate fals pozitive în cazul testului urinar pentru cetone cu bandelete de testare, această reacţie nefiind modificată prin fierberea mostrei de urină. Utilizarea metodelor cu glucoz-oxidază poate furniza rezultate fals-negative privind glucozuria.

4.9 Supradozaj

Datele ulterioare punerii pe piaţă includ cazuri izolate de supradozaj în care cele mai mari doze zilnice raportate de levodopa şi entacaponă au fost de cel puţin 10.000 mg şi, respectiv, 40.000 mg. În aceste cazuri de supradozaj, simptomele şi semnele acute au inclus agitaţie, stare de confuzie, comă, bradicardie, tahicardie ventriculară, respiraţie de tip Cheyne-Stokes, modificări ale culorii pielii, limbii şi conjunctivei, precum şi cromaturie. Abordarea terapeutică a supradozajului acut cu Stalevo este similară cu cea din cazul supradozajului acut cu levodopa. Totuşi, piridoxina nu este eficientă în contracarearea acţiunii Stalevo. Se recomandă spitalizarea şi măsuri generale de susţinere, cu lavaj gastric imediat şi doze repetate de cărbune activ, în perioada următoare. Aceasta poate grăbi eliminarea entacaponei, în special prin scăderea absorbţiei/reabsorbţiei acesteia din tractul gastrointestinal. Trebuie urmărită îndeaproape funcţionarea în parametri normali a sistemelor respirator, circulator şi renal şi trebuie luate măsurile adecvate de susţinere. Trebuie iniţiată monitorizarea EKG, pentru urmărirea cu atenţie a pacientului cu privire la posibilele apariţii ale aritmiilor. Dacă este necesar, va fi administrat un tratament antiaritmic adecvat. Trebuie avută în vedere posibilitatea ca pacientul să fi luat şi alte substanţe active în plus faţă de Stalevo. Valoarea dializei în cadrul tratării supradozajului nu este cunoscută.

5. PROPRIETĂŢI FARMACOLOGICE
5.1 Proprietăţi farmacodinamice

Grupa farmacoterapeutică: dopa şi derivaţi de dopa, Cod ATC: N04BA03

Conform cunoştinţelor disponibile în prezent, simptomele bolii Parkinson sunt legate de depleţia de dopamină la nivelul corpului striat. Dopamina nu traversează bariera hematoencefalică. Levodopa, precursorul dopaminei, traversează bariera hematoencefalicăşi ameliorează simptomele bolii. Întrucât levodopa este metabolizată intens la nivel periferic, numai o mică parte din doza administrată ajunge la nivelul sistemului nervos central în cazul administrării de levodopa fără inhibitori ai enzimelor de metabolizare.

Carbidopa şi benserazida reprezintă inhibitori ai DDC periferică, cu rolul de a reduce metabolizarea periferică a levodopa la dopamină, crescând astfel cantitatea de levodopa disponibilă pentru creier. Reducerea decarboxilării levodopa cu ajutorul coadministrării de inhibitor DDC face posibilă utilizarea unei doze mai mici de levodopa, reducând astfel incidenţa reacţiilor adverse precum greaţa.

Odată cu inhibarea decarboxilazei de către un inhibitor DDC, catecol-O-metiltransferaza (COMT) devine principala cale metabolică periferică pentru catalizarea conversiei levodopa la 3-O-metildopa (3-OMD), un metabolit al levodopa cu potenţial dăunător. Entacapona reprezintă un inhibitor COMT reversibil, specific şi cu acţiune predominant periferică, destinat administrării concomitente cu levodopa. Entacapona micşorează rata clearance-ului levodopa din curentul sanguin, conducând la o valoare crescută a ariei de sub curbă (ASC) în cadrul profilului farmacocinetic al levodopa. În consecinţă, răspunsul clinic obţinut de fiecare doză de levodopa este unul sporit şi prelungit.

Dovezile privind efectele terapeutice ale Stalevo se bazează pe două studii dublu-orb de fază III, în care 376 de pacienţi cu boală Parkinson ce prezentau fluctuaţii motorii la sfârşitul intervalului de administrare au primit fie entacaponă, fie placebo, în asociere cu fiecare doză de levodopa/ inhibitor DDC. Perioada ON zilnică, cu şi fără entacaponă, a fost înregistrată de pacienţi în jurnalele de studiu.În primul studiu, entacapona a crescut valoarea medie zilnică a perioadei ON cu 1 h 20 min (IC al doilea studiu, proporţia medie zilnică a perioadei ON a crescut cu 4,5% (IC 95% 45 min, 1 h 56 min) faţă de punctul iniţial. Aceasta corespunde unei creşteri de 8,3% a proporţiei zilnice reprezentate de perioada ON. În mod corespunzător, scăderea proporţiei zilnice reprezentate de perioada OFF a fost de 24% în grupul tratat cu entacaponăşi de 0% în cel tratat cu placebo. În cel de95% 0,93%, 7,97 %) faţă de punctul iniţial. Aceasta se traduce printr-o creştere medie a perioadei ON zilnice de 35 min. În mod corespunzător, scăderea proporţiei zilnice reprezentate de perioada OFF a fost de 18% în grupul tratat cu entacaponăşi de 5% în cel tratat cu placebo. Deoarece efectele comprimatelor de Stalevo sunt echivalente cu cele ale comprimatelor de entacaponă 200 mg administrate în mod concomitent cu preparatele de carbidopa/levodopa cu eliberare standard disponibile pe piaţă, în doze corespunzătoare, aceste rezultate pot fi utilizate şi pentru descrierea efectelor Stalevo.

5.2 Proprietăţi farmacocinetice

Caracteristici generale ale substanţelor active

Absorbţie/Distribuţie: Există variaţii substanţiale inter-şi intra- individuale în ceea ce priveşte absorbţia levodopa, carbidopa şi entacaponei. Atât levodopa cât şi entacapona prezintă un ritm rapid de absorbţie şi eliminare. Ritmul de absorbţie şi eliminare pentru carbidopa este puţin mai mic prin comparaţie cu levodopa. În cazul administrării separate, fără celelalte două substanţe active, biodisponibilitatea este de 15 - 33 % pentru levodopa, de 40 -70 % pentru carbidopa şi de 35 % pentru entacaponă, după o doză orală de 200 mg. Mesele bogate în aminoacizi neutri, cu moleculă mare, pot întârzia sau reduce absorbţia levodopa. Alimentaţia nu afectează în mod semnificativ absorbţia entacaponei. Volumul de distribuţie are valori moderat scăzute atât pentru levodopa (Vd 0,36 – 1,6 l/kg) cât şi pentru entacaponă (Vdss 0,27 l/kg), în timp ce referitor la carbidopa nu există date disponibile.

Levodopa se leagă de proteinele plasmatice numai într-o măsură mică, de aproximativ 10-30 % iar pentru carbidopa această cifră este de aproximativ 36%, în timp ce entacapona se leagă în mod considerabil pe proteinele plasmatice (aproximativ 98 %), în principal pe albumina serică. La concentraţii terapeutice, entacapona nu dislocuieşte alte substanţe active cu grad semnificativ de legare (de exemplu warfarina, acidul salicilic, fenilbutazona sau diazepamul) şi nici nu este dislocuită într-o măsură semnificativă de nici una dintre aceste substanţe, aflate la concentraţii terapeutice sau mai mari.

Metabolism şi Eliminare: Levodopa este metabolizată extensiv, cu producerea a diverşi metaboliţi. Cele mai importante căi de metabolizare sunt decarboxilarea prin dopa decarboxilază (DDC) şi Ometilarea prin catecol-O-metiltransferază (COMT).

Carbidopa este metabolizată la doi metaboliţi principali, care sunt excretaţi în urină sub formă de glucuronaţi şi compuşi neconjugaţi. Aproximativ 30 % din totalul excreţiei urinare este reprezentat de carbidopa în formă nemodificată.

Entacapona este metabolizată aproape complet înainte de excretarea prin urină (10 până la 20%) şi prin bilă/fecale (80 până la 90%). Principala cale metabolică este glucuronidarea entacaponei şi a metabolitului său activ, izomerul cis, fiind responsabilă pentru aproximativ 5% din cantitatea plasmatică totală.

Valoarea totală a clearance-ului pentru levodopa se situează în jurul valorilor de 0,55 – 1,38 l/kg/h, iar pentru entacaponă în jurul valorii de 0,70 l/kg/h. Timpul de înjumătăţire prin eliminare (t1/2) este de 0,6

– 1,3 ore pentru levodopa, 2 -3 ore pentru carbidopa şi 0,4 – 0,7 ore pentru entacaponă, în condiţii de administrare separată.

Datorită valorilor mici ale timpilor de înjumătăţire prin eliminare, nu are loc o acumulare reală de levodopa sau entacaponă în cazul administrării repetate.

Datele provenite din studiile in vitro pe preparate microsomale din ţesut hepatic uman au indicat faptul că entacapona inhibă citocromul P450 2C9 (IC50 ~ 4 µM). Entacapona a prezentat un nivel scăzut sau absent al inhibării celorlalte tipuri de izoenzime ale P450 (CYP1A2, CYP2A6, CYP2D6, CYP2E1, CYP3A şi CYP2C19); vezi pct. 4.5

Caracteristici la populaţiile speciale de pacienţi

Vârstnici: În condiţiile administrării fără carbidopa şi entacapone, absorbţia levodopa este mai mare iar eliminarea se face mai încet la vârstnici decât la subiecţii tineri. Pe de altă parte, în cazul administrării combinate a carbidopa cu levodopa, absorbţia levodopa este similară la subiecţii vârstnici şi la cei tineri, dar ASC rămâne de 1,5 ori mai mare la vârstnici datorită scăderii, odată cu vârsta, a activităţii DDC şi a clearance-ului. Nu există diferenţe semnificative din punct de vedere al ASC pentru carbidopa sau entacapone între pacienţii tineri (45 – 64 de ani) şi cei vârstnici (65 – 75 de ani).

Sex: Biodisponibilitatea levodopa este semnificativ mai mare la femei decât la bărbaţi. În cadrul studiilor de farmacocinetică asupra Stalevo, biodisponibilitatea levodopa a fost semnificativ mai mare la femei decât la bărbaţi, în principal datorită diferenţei de greutate corporală, în timp ce, pe de altă parte, nu a fost constatată nici o diferenţă de la un sex la altul pentru carbidopa şi entacapone.

Insuficienţa hepatică: Metabolizarea entacaponei este încetinită la pacienţii cu insuficienţă hepatică uşoară până la moderată (Child-Pugh clasa A şi B), ceea ce conduce la o creştere a concentraţiei plasmatice de entacaponă, atât în faza de absorbţie cât şi în cea de eliminare (vezi pct. 4.2 şi 4.3). Nu au fost raportate studii de farmacocinetică efectuate în mod special pe carbidopa şi levodopa la pacienţi cu insuficienţă hepatică; cu toate acestea, se recomandă ca administrarea Stalevo să se facă cu precauţie la pacienţii cu insuficienţă hepatică uşoară sau moderată.

Insuficienţa renală: Insuficienţa renală nu afectează parametrii farmacocinetici ai entacaponei. Nu au fost raportate studii de farmacocinetică efectuate în mod special pe carbidopa şi levodopa la pacienţi cu insuficienţă renală. Cu toate acestea, poate fi luat în considerare un interval de dozare mai lung pentru Stalevo la pacienţii dializaţi (vezi pct. 4.2).

5.3 Date preclinice de siguranţă

Datele preclinice referitoare la levodopa, carbidopa şi entacapone, testate separat sau în combinaţie, nu au evidenţiat nici un risc special pentru om pe baza studiilor convenţionale farmacologice privind evaluarea siguranţei, toxicitatea după doze repetate, precum şi potenţialul carcinogenic. În cadrul studiilor privind toxicitatea după doze repetate de entacaponă, a fost observată anemia, cel mai probabil datorată proprietăţilor de chelare a fierului ale entacaponei. Referitor la toxicitatea entacaponei asupra funcţiei de reproducere, au fost observate scăderea greutăţii fetale şi o uşoară întârziere a dezvoltării osoase la iepurii trataţi cu valori de expunere sistemice aflate în intervalul terapeutic. Atât levodopa cât şi combinaţiile de carbidopa şi levodopa au cauzat malformaţii scheletale şi viscerale la iepuri.

6. PROPRIETĂŢI FARMACEUTICE
6.1 Lista excipienţilor

Nucleu: Croscarmeloză sodică Stearat de magneziu Amidon de porumb Manitol (E 421) Povidonă (E1201)

Film: Glicerol (85 procente) (E 422) Hipromeloză Stearat de magneziu Polisorbat 80 Oxid roşu de fer (E 172) Zahăr Dioxid de titan (E171)

6.2 Incompatibilităţi

Nu este cazul.

6.3 Perioada de valabilitate

3 ani

6.4 Precauţii speciale pentru păstrare

Acest medicament nu necesită condiţii speciale de păstrare.

6.5 Natura şi conţinutul ambalajului

Flacoane din HDPE cu sistem de închidere PP sistem de închidere securizat pentru copii

Mărimile de ambalaj: 10, 30, 100, 130 şi 175 de comprimate. Este posibil ca nu toate mărimile de ambalaj să fie comercializate.

  1. Precauţii speciale pentru eliminarea reziduurilor
  2. DEŢINĂTORUL AUTORIZAŢIEI DE PUNERE PE PIAŢĂ

Orice produs neutilizat sau material rezidual trebuie eliminat în conformitate cu reglementările locale.

Orion Corporation Orionintie 1 FI-02200 Espoo Finlanda

8. NUMERELE AUTORIZAŢIEI DE PUNERE PE PIAŢĂ

EU/1/03/260/019-023

9. DATA PRIMEI AUTORIZĂRI SAU A REÎNNOIRII AUTORIZAŢIEI

Data primei autorizări: 17 octombrie 2003 Data ultimei reînnoiri a autorizaţiei: 15 septembrie 2008

10. DATA REVIZUIRII TEXTULUI

Informaţii detaliate privind acest medicament sunt disponibile pe website-ul Agenţiei Europene a Medicamentului (EMEA): http://www.emea.europa.eu

ANEXA II

A. DEŢINĂTORUL AUTORIZAŢIEI DE FABRICAŢIE RESPONSABIL PENTRU ELIBERAREA SERIEI

B. CONDIŢIILE EMITERII AUTORIZAŢIEI DE PUNERE PE PIAŢĂ

A DEŢINĂTORUL AUTORIZAŢIEI DE FABRICAŢIE RESPONSABIL PENTRU ELIBERAREA SERIEI

Numele şi adresa producătorului responsabil pentru eliberarea seriei

Orion Corporation Orionintie 1, FI-02200 Espoo Finlanda

B. CONDIŢIILE EMITERII AUTORIZAŢIEI DE PUNERE PE PIAŢĂ

• CONDIŢII SAU RESTRICŢII PRIVIND FURNIZAREA ŞI UTILIZAREA IMPUSE DEŢINĂTORULUI AUTORIZAŢIEI DE PUNERE PE PIAŢĂ

Medicament eliberat pe bază de prescripţie medicală

  • CONDIŢII SAU RESTRICŢII CU PRIVIRE LA SIGURANŢA ŞI EFICACITATEA UTILIZĂRII MEDICAMENTULUI
  • ALTE CONDIŢII

Nu este cazul.

Sistemul de farmacovigilenţă

DAPP trebuie să se asigure că sistemul de farmacovigilenţă, aşa cum este descris în versiunea 1.4, prezentată în Modulul 1.8.1. a Cererii privind autorizaţia de punere pe piaţă, este implementat şi funcţionează înainte de şi pe perioada în care medicamentul este pus pe piaţă.

ANEXA III ETICHETAREA ŞI PROSPECTUL

A. ETICHETAREA

INFORMAŢII CARE TREBUIE SĂ APARĂ PE AMBALAJUL SECUNDAR ŞI PE AMBALAJUL PRIMAR

ETICHETA FLACONULUI ŞI TEXTUL DE PE CUTIA EXTERIOARĂ

1. DENUMIREA COMERCIALĂ A MEDICAMENTULUI

Stalevo 50 mg/12,5 mg/200 mg comprimate filmate levodopa/carbidopa/entacaponă

2. DECLARAREA SUBSTANŢEI(LOR) ACTIVĂ(E)

Fiecare comprimat conţine levodopa 50 mg , carbidopa 12,5 mg şi entacaponă 200 mg .

3. LISTA EXCIPIENŢILOR

Conţine zahăr. Vezi prospectul pentru informaţii suplimentare.

4. FORMA FARMACEUTICĂŞI CONŢINUTUL

10 comprimate filmate

30 comprimate filmate
100 comprimate filmate
130 comprimate filmate
175 comprimate filmate
250 comprimate filmate

5. MODUL ŞI CALEA (CĂILE) DE ADMINISTRARE

Orală. A se citi prospectul înainte de utilizare.

6. ATENŢIONARE SPECIALĂ PRIVIND FAPTUL CĂ MEDICAMENTUL NU TREBUIE PĂSTRAT LA ÎNDEMÂNA ŞI VEDEREA COPIILOR

A nu se lăsa la îndemâna şi vederea copiilor.

  1. ALTĂ(E) ATENŢIONARE(ĂRI) SPECIALĂ(E), DACĂ ESTE(SUNT) NECESARĂ(E)
  2. DATA DE EXPIRARE

EXP

9. CONDIŢII SPECIALE DE PĂSTRARE

  1. PRECAUŢII SPECIALE PRIVIND ELIMINAREA MEDICAMENTELOR NEUTILIZATE SAU A MATERIALELOR REZIDUALE PROVENITE DIN ASTFEL DE MEDICAMENTE, DACĂ ESTE CAZUL
  2. NUMELE ŞI ADRESA DEŢINĂTORULUI AUTORIZAŢIEI DE PUNERE PE PIAŢĂ

Orion Corporation Orionintie 1 FI-02200 Espoo Finlanda

  1. NUMĂRUL(ELE) AUTORIZAŢIEI DE PUNERE PE PIAŢĂ
  2. SERIA DE FABRICAŢIE

Serie:

14. CLASIFICARE GENERALĂ PRIVIND MODUL DE ELIBERARE

Medicament eliberat pe bază de prescripţie medicală.

  1. INSTRUCŢIUNI DE UTILIZARE
  2. INFORMATION IN BRAILLE

stalevo 50/12,5/200 mg

INFORMAŢII CARE TREBUIE SĂ APARĂ PE AMBALAJUL SECUNDAR ŞI PE AMBALAJUL PRIMAR

ETICHETA FLACONULUI ŞI TEXTUL DE PE CUTIA EXTERIOARĂ

1. DENUMIREA COMERCIALĂ A MEDICAMENTULUI

Stalevo 75 mg/18,75 mg/200 mg comprimate filmate levodopa/carbidopa/entacaponă

2. DECLARAREA SUBSTANŢEI(LOR) ACTIVĂ(E)

Fiecare comprimat conţine levodopa 75 mg , carbidopa 18,75 mg şi entacaponă 200 mg .

3. LISTA EXCIPIENŢILOR

Conţine zahăr. Vezi prospectul pentru informaţii suplimentare.

4. FORMA FARMACEUTICĂŞI CONŢINUTUL

10 comprimate filmate

30 comprimate filmate
100 comprimate filmate
130 comprimate filmate
175 comprimate filmate

5. MODUL ŞI CALEA (CĂILE) DE ADMINISTRARE

Orală. A se citi prospectul înainte de utilizare.

6. ATENŢIONARE SPECIALĂ PRIVIND FAPTUL CĂ MEDICAMENTUL NU TREBUIE PĂSTRAT LA ÎNDEMÂNA ŞI VEDEREA COPIILOR

A nu se lăsa la îndemâna şi vederea copiilor.

  1. ALTĂ(E) ATENŢIONARE(ĂRI) SPECIALĂ(E), DACĂ ESTE(SUNT) NECESARĂ(E)
  2. DATA DE EXPIRARE

EXP

9. CONDIŢII SPECIALE DE PĂSTRARE

  1. PRECAUŢII SPECIALE PRIVIND ELIMINAREA MEDICAMENTELOR NEUTILIZATE SAU A MATERIALELOR REZIDUALE PROVENITE DIN ASTFEL DE MEDICAMENTE, DACĂ ESTE CAZUL
  2. NUMELE ŞI ADRESA DEŢINĂTORULUI AUTORIZAŢIEI DE PUNERE PE PIAŢĂ

Orion Corporation Orionintie 1 FI-02200 Espoo Finlanda

  1. NUMĂRUL(ELE) AUTORIZAŢIEI DE PUNERE PE PIAŢĂ
  2. SERIA DE FABRICAŢIE
EU/1/03/260/024 10 comprimate filmate
EU/1/03/260/025 30 comprimate filmate
EU/1/03/260/026 100 comprimate filmate
EU/1/03/260/027 130 comprimate filmate
EU/1/03/260/028 175 comprimate filmate

Serie:

14. CLASIFICARE GENERALĂ PRIVIND MODUL DE ELIBERARE

Medicament eliberat pe bază de prescripţie medicală.

  1. INSTRUCŢIUNI DE UTILIZARE
  2. INFORMATION IN BRAILLE

stalevo 75/18,75/200 mg

INFORMAŢII CARE TREBUIE SĂ APARĂ PE AMBALAJUL SECUNDAR SAUŞI PE AMBALAJUL PRIMAR

ETICHETA FLACONULUI ŞI TEXTUL DE PE CUTIA EXTERIOARĂ

1. DENUMIREA COMERCIALĂ A MEDICAMENTULUI

Stalevo 100 mg/25 mg/200 mg comprimate filmate levodopa/carbidopa/entacaponă

2. DECLARAREA SUBSTANŢEI(LOR) ACTIVĂ(E)

Fiecare comprimat conţine levodopa 100 mg , carbidopa 25 mg şi entacaponă 200 mg .

3. LISTA EXCIPIENŢILOR

Conţine zahăr. Vezi prospectul pentru informaţii suplimentare.

4. FORMA FARMACEUTICĂŞI CONŢINUTUL

10 comprimate filmate

30 comprimate filmate
100 comprimate filmate
130 comprimate filmate
175 comprimate filmate
250 comprimate filmate

5. MODUL ŞI CALEA (CĂILE) DE ADMINISTRARE

Orală. A se citi prospectul înainte de utilizare.

6. ATENŢIONARE SPECIALĂ PRIVIND FAPTUL CĂ MEDICAMENTUL NU TREBUIE PĂSTRAT LA ÎNDEMÂNA ŞI VEDEREA COPIILOR

A nu se lăsa la îndemâna şi vederea copiilor.

  1. ALTĂ(E) ATENŢIONARE(ĂRI) SPECIALĂ(E), DACĂ ESTE(SUNT) NECESARĂ(E)
  2. DATA DE EXPIRARE

EXP

9. CONDIŢII SPECIALE DE PĂSTRARE

  1. PRECAUŢII SPECIALE PRIVIND ELIMINAREA MEDICAMENTELOR NEUTILIZATE SAU A MATERIALELOR REZIDUALE PROVENITE DIN ASTFEL DE MEDICAMENTE, DACĂ ESTE CAZUL
  2. NUMELE ŞI ADRESA DEŢINĂTORULUI AUTORIZAŢIEI DE PUNERE PE PIAŢĂ

Orion Corporation Orionintie 1 FI-02200 EspooFinlanda

  1. NUMĂRUL(ELE) AUTORIZAŢIEI DE PUNERE PE PIAŢĂ
  2. SERIA DE FABRICAŢIE
EU/1/03/260/005 10 comprimate filmate
EU/1/03/260/006 30 comprimate filmate
EU/1/03/260/007 100 comprimate filmate
EU/1/03/260/008 250 comprimate filmate
EU/1/03/260/014 175 comprimate filmate
EU/1/03/260/017 130 comprimate filmate

Serie:

14. CLASIFICARE GENERALĂ PRIVIND MODUL DE ELIBERARE

Medicament eliberat pe bază de prescripţie medicală.

  1. INSTRUCŢIUNI DE UTILIZARE
  2. INFORMATION IN BRAILLE

stalevo 100/25/200 mg

INFORMAŢII CARE TREBUIE SĂ APARĂ PE AMBALAJUL SECUNDAR SAUŞI PE AMBALAJUL PRIMAR

ETICHETA FLACONULUI ŞI TEXTUL DE PE CUTIA EXTERIOARĂ

1. DENUMIREA COMERCIALĂ A MEDICAMENTULUI

Stalevo 125 mg/31,25 mg/200 mg comprimate filmate levodopa/carbidopa/entacaponă

2. DECLARAREA SUBSTANŢEI(LOR) ACTIVĂ(E)

Fiecare comprimat conţine levodopa 125 mg , carbidopa 31,25 mg şi entacaponă 200 mg .

3. LISTA EXCIPIENŢILOR

Conţine zahăr. Vezi prospectul pentru informaţii suplimentare.

4. FORMA FARMACEUTICĂŞI CONŢINUTUL

10 comprimate filmate

30 comprimate filmate
100 comprimate filmate
130 comprimate filmate
175 comprimate filmate

5. MODUL ŞI CALEA (CĂILE) DE ADMINISTRARE

Orală. A se citi prospectul înainte de utilizare.

6. ATENŢIONARE SPECIALĂ PRIVIND FAPTUL CĂ MEDICAMENTUL NU TREBUIE PĂSTRAT LA ÎNDEMÂNA ŞI VEDEREA COPIILOR

A nu se lăsa la îndemâna şi vederea copiilor.

  1. ALTĂ(E) ATENŢIONARE(ĂRI) SPECIALĂ(E), DACĂ ESTE(SUNT) NECESARĂ(E)
  2. DATA DE EXPIRARE

EXP

9. CONDIŢII SPECIALE DE PĂSTRARE

  1. PRECAUŢII SPECIALE PRIVIND ELIMINAREA MEDICAMENTELOR NEUTILIZATE SAU A MATERIALELOR REZIDUALE PROVENITE DIN ASTFEL DE MEDICAMENTE, DACĂ ESTE CAZUL
  2. NUMELE ŞI ADRESA DEŢINĂTORULUI AUTORIZAŢIEI DE PUNERE PE PIAŢĂ

Orion Corporation Orionintie 1 FI-02200 EspooFinlanda

  1. NUMĂRUL(ELE) AUTORIZAŢIEI DE PUNERE PE PIAŢĂ
  2. SERIA DE FABRICAŢIE
EU/1/03/260/029 10 comprimate filmate
EU/1/03/260/030 30 comprimate filmate
EU/1/03/260/031 100 comprimate filmate
EU/1/03/260/032 130 comprimate filmate
EU/1/03/260/033 175 comprimate filmate

Serie:

14. CLASIFICARE GENERALĂ PRIVIND MODUL DE ELIBERARE

Medicament eliberat pe bază de prescripţie medicală.

  1. INSTRUCŢIUNI DE UTILIZARE
  2. INFORMATION IN BRAILLE

stalevo 125/31,25/200 mg

INFORMAŢII CARE TREBUIE SĂ APARĂ PE AMBALAJUL SECUNDAR SAUŞI PE AMBALAJUL PRIMAR

ETICHETA FLACONULUI ŞI TEXTUL DE PE CUTIA EXTERIOARĂ

1. DENUMIREA COMERCIALĂ A MEDICAMENTULUI

Stalevo 150 mg/37,5 mg/200 mg comprimate filmate levodopa/carbidopa/entacaponă

2. DECLARAREA SUBSTANŢEI(LOR) ACTIVĂ(E)

Fiecare comprimat conţine levodopa 150 mg , carbidopa 37,5 mg şi entacaponă 200 mg .

3. LISTA EXCIPIENŢILOR

Conţine zahăr. Vezi prospectul pentru informaţii suplimentare.

4. FORMA FARMACEUTICĂŞI CONŢINUTUL

10 comprimate filmate

30 comprimate filmate
100 comprimate filmate
130 comprimate filmate
175 comprimate filmate
250 comprimate filmate

5. MODUL ŞI CALEA (CĂILE) DE ADMINISTRARE

Orală. A se citi prospectul înainte de utilizare.

6. ATENŢIONARE SPECIALĂ PRIVIND FAPTUL CĂ MEDICAMENTUL NU TREBUIE PĂSTRAT LA ÎNDEMÂNA ŞI VEDEREA COPIILOR

A nu se lăsa la îndemâna şi vederea copiilor.

  1. ALTĂ(E) ATENŢIONARE(ĂRI) SPECIALĂ(E), DACĂ ESTE(SUNT) NECESARĂ(E)
  2. DATA DE EXPIRARE

EXP

9. CONDIŢII SPECIALE DE PĂSTRARE

  1. PRECAUŢII SPECIALE PRIVIND ELIMINAREA MEDICAMENTELOR NEUTILIZATE SAU A MATERIALELOR REZIDUALE PROVENITE DIN ASTFEL DE MEDICAMENTE, DACĂ ESTE CAZUL
  2. NUMELE ŞI ADRESA DEŢINĂTORULUI AUTORIZAŢIEI DE PUNERE PE PIAŢĂ

Orion Corporation Orionintie 1 FI-02200 Espoo Finlanda

  1. NUMĂRUL(ELE) AUTORIZAŢIEI DE PUNERE PE PIAŢĂ
  2. SERIA DE FABRICAŢIE
EU/1/03/260/009 10 comprimate filmate
EU/1/03/260/010 30 comprimate filmate
EU/1/03/260/011 100 comprimate filmate
EU/1/03/260/012 250 comprimate filmate
EU/1/03/260/015 175 comprimate filmate
EU/1/03/260/018 130 comprimate filmate

Serie:

14. CLASIFICARE GENERALĂ PRIVIND MODUL DE ELIBERARE

Medicament eliberat pe bază de prescripţie medicală.

  1. INSTRUCŢIUNI DE UTILIZARE
  2. INFORMATION IN BRAILLE

stalevo 150/37,5/200 mg

INFORMAŢII CARE TREBUIE SĂ APARĂ PE AMBALAJUL SECUNDAR ŞI PE AMBALAJUL PRIMAR

ETICHETA FLACONULUI ŞI TEXTUL DE PE CUTIA EXTERIOARĂ

1. DENUMIREA COMERCIALĂ A MEDICAMENTULUI

Stalevo 200 mg/50 mg/200 mg comprimate filmate levodopa/carbidopa/entacaponă

2. DECLARAREA SUBSTANŢEI(LOR) ACTIVĂ(E)

Fiecare comprimat conţine 200 mg de levodopa, 50 mg de carbidopa şi 200 mg de entacaponă.

3. LISTA EXCIPIENŢILOR

Conţine zahăr. Vezi prospectul pentru informaţii suplimentare.

4. FORMA FARMACEUTICĂŞI CONŢINUTUL

10 comprimate filmate

30 comprimate filmate
100 comprimate filmate
130 comprimate filmate
175 comprimate filmate

5. MODUL ŞI CALEA (CĂILE) DE ADMINISTRARE

Orală. A se citi prospectul înainte de utilizare.

6. ATENŢIONARE SPECIALĂ PRIVIND FAPTUL CĂ MEDICAMENTUL NU TREBUIE PĂSTRAT LA ÎNDEMÂNA ŞI VEDEREA COPIILOR

A nu se lăsa la îndemâna şi vederea copiilor.

  1. ALTĂ(E) ATENŢIONARE(ĂRI) SPECIALĂ(E), DACĂ ESTE(SUNT) NECESARĂ(E)
  2. DATA DE EXPIRARE

EXP

9. CONDIŢII SPECIALE DE PĂSTRARE

  1. PRECAUŢII SPECIALE PRIVIND ELIMINAREA MEDICAMENTELOR NEUTILIZATE SAU A MATERIALELOR REZIDUALE PROVENITE DIN ASTFEL DE MEDICAMENTE, DACĂ ESTE CAZUL
  2. NUMELE ŞI ADRESA DEŢINĂTORULUI AUTORIZAŢIEI DE PUNERE PE PIAŢĂ

Orion Corporation Orionintie 1 FI-02200 Espoo Finlanda

  1. NUMĂRUL(ELE) AUTORIZAŢIEI DE PUNERE PE PIAŢĂ
  2. SERIA DE FABRICAŢIE A PRODUCĂTORULUI
EU/1/03/260/019 10 comprimate filmate
EU/1/03/260/020 30 comprimate filmate
EU/1/03/260/021 100 comprimate filmate
EU/1/03/260/022 130 comprimate filmate
EU/1/03/260/023 175 comprimate filmate

Serie:

14. CLASIFICARE GENERALĂ PRIVIND MODUL DE ELIBERARE

Medicament eliberat pe bază de prescripţie medicală.

  1. INSTRUCŢIUNI DE UTILIZARE
  2. INFORMATION IN BRAILLE

stalevo 200/50/200 mg

B. PROSPECTUL

PROSPECT: INFORMAŢII PENTRU UTILIZATOR

Stalevo 50 mg/12,5 mg/200 mg comprimate filmate

Levodopa/carbidopa/entacaponă

Citiţi cu atenţie şi în întregime acest prospect înainte de a începe să luaţi acest medicament.

- Păstraţi acest prospect. S-ar putea să fie necesar să-l recitiţi.

- Dacă aveţi întrebări suplimentare, vă rugăm să vă adresaţi medicului dumneavoastră sau farmacistului. -Acest medicament a fost prescris pentru dumneavoastră. Nu trebuie să-l daţi altor persoane. Le poate face rău, chiar dacă au aceleaşi simptome cu ale dumneavoastră.

- Dacă vreuna dintre reacţiile adverse devine gravǎ sau dacă observaţi orice reacţie adversǎ nemenţionatǎ în acest prospect, vă rugăm să-i spuneţi medicului dumneavoastră sau farmacistului.

În acest prospect găsiţi:

  1. Ce este Stalevo şi pentru ce se utilizează
  2. Înainte să luaţi Stalevo
  3. Cumsă luaţi Stalevo
  4. Reacţii adverse posibile 5 Cum se păstrează Stalevo

6. Informaţii suplimentare

1. CE ESTE STALEVO ŞI PENTRU CE SE UTILIZEAZĂ

Stalevo conţine trei substanţe active (levodopa, carbidopa şi entacaponă) în interiorul unui comprimat filmat. Stalevo este utilizat pentru tratarea bolii Parkinson.

Boala Parkinson este cauzată de nivelurile scăzute, în creier, ale unei substanţe numite dopamină. Levodopa creşte cantitatea de dopaminăşi, în acest fel, reduce simptomele bolii Parkinson. Carbidopa şi entacapona îmbunătăţesc efectele antiparkinsoniene ale levodopa.

2. ÎNAINTE SĂ LUAŢI STALEVO

Nu luaţi Stalevo dacă

-sunteţi alergic (hipersensibil) la levodopa, carbidopa sau entacaponă sau la oricare dintre celelalte componente ale Stalevo.

-
aveţi glaucom cu unghi închis (o boală a ochiului).
-
aveţi o tumoră a glandei adrenale.

- luaţi anumite medicamente pentru tratarea depresiei (combinaţii dintre inhibitori selectivi MAOA şi MAO-B sau inhibitori MAO neselectivi).

-
aţi avut vreodată sindrom neuroleptic malign (SNM – aceasta este o reacţie rar întâlnită la medicamentele destinate tratării tulburărilor psihice severe).
-
aţi avut vreodată rabdomioliză non-traumatică (o tulburare musculară rar întâlnită).

- aveţi o boală hepatică gravă.

Aveţi grijă deosebită când luaţi Stalevo

Informaţi-l pe medicul dumneavoastră dacă aveţi sau aţi avut vreodată: -un infarct miocardic acut sau orice altă boală de inimă, incluzând aritmii cardiace, sau o a

vaselor sanguine -astm sau orice altă boală de plămâni -o problemă hepatică, deoarece este posibil să aveţi nevoie de o ajustare a dozei -boli de rinichi sau de natură hormonală -ulcere stomacale sau convulsii -o tulburare psihică severă de orice tip, cum ar fi psihoza -glaucom cu unghi deschis cronic, deoarece este posibil să aveţi nevoie de o ajustare a dozei, iar

presiunea dumneavoastră intraoculară să trebuiască monitorizată.

Consultaţi-vă medicul dacă luaţi în prezent: -antipsihotice (medicamente utilizate pentru tratarea psihozelor) -un medicament ce poate cauza o tensiune arterială scăzută atunci când vă ridicaţi de pe scaun

sau din pat. Trebuie săştiţi că Stalevo poate înrăutăţi acest tip de reacţii.

Consultaţi-vă medicul dacă, în timpul tratamentului cu Stalevo:

-observaţi că muşchii dumneavoastră devin foarte rigizi sau tresar violent, sau suferiţi de tremor, agitaţie, confuzie, febră, puls rapid sau fluctuaţii în limite largi ale valorilor tensiunii arteriale. Dacă se întâmplă oricare dintre aceste lucruri, adresaţi-vă imediat medicul dumneavoastră

-aveţi o stare de depresie, gânduri suicidare sau observaţi orice modificări neobişnuite ale comportamentului dumneavoastră

-vi se întâmplă să adormiţi brusc sau simţiţi o stare foarte puternică de somnolenţă. Dacă se întâmplă acest lucru, nu trebuie să conduceţi vehicule sau să folosiţi instrumente sau utilaje (vezi şi secţiunea „Conducerea vehiculelor şi folosirea utilajelor”)

-observaţi că apar sau se accentuează mişcările necontrolate, după ce începeţi să luaţi Stalevo. Dacă se întâmplă acest lucru este posibil ca medicul dumneavoastră să vă modifice doza de medicament anti-parkinsonian

-aveţi diaree: se recomandă urmărirea greutăţii corporale pentru a evita potenţiala scădere excesivă în greutate.

-aveţi anorexie progresivă, astenie (slăbiciune, epuizare) şi scădere în greutate într-o perioadă de timp relativ scurtă. Dacă se întâmplă acest lucru trebuie avută în vedere o evaluare generală din punct de vedere medical, care să includăşi evaluarea funcţiei hepatice.

-aveţi o înclinaţie excesivă pentru jocuri de noroc sau o activitate sexuală excesivă -consideraţi că este nevoie să întrerupeţi tratamentul cu Stalevo; consultaţi secţiunea "Dacă întrerupeţi tratamentul cu Stalevo"

În cazul unui tratament pe termen lung cu Stalevo este posibil ca medicul dumneavoastră să vă facă o serie de teste de laborator în mod regulat.

Dacă urmează să suportaţi o intervenţie chirurgicală vă rugăm să spuneţi medicului dumneavoastră că luaţi Stalevo.

Stalevo nu este recomandat pentru tratamentul simptomelor extrapiramidale (de exemplu mişcări involuntare, convulsii, rigiditate muscularăşi contracţii musculare) cauzate de alte medicamente.

Copii Experienţa cu Stalevo la pacienţii cu vârste mai mici de 18 ani este limitată. Prin urmare, nu se recomandă utilizarea Stalevo la copii.

Utilizarea altor medicamente

Vă rugăm să spuneţi medicului dumneavoastră sau farmacistului dacă luaţi sau aţi luat recent orice alte medicamente, inclusiv dintre cele eliberate fără prescripţie medicală.

Nu luaţi Stalevo dacă luaţi anumite medicamente pentru tratarea depresiei (combinaţii dintre inhibitori selectivi MAO-A şi MAO-B sau inhibitori MAO neselectivi).

Stalevo poate spori efectele anumitor medicamente, precum şi efectele secundare ale acestora. Acestea includ: -medicamente utilizate pentru tratarea depresiei, precum moclobemida, amitriptilina,

desipramina, maprotilina, venlafaxina şi paroxetina -rimiterolul şi izoprenalina, utilizate pentru tratarea bolilor respiratorii -adrenalina, utilizată pentru reacţii alergice grave -noradrenalina, dopamina şi dobutamina, utilizate pentru tratarea bolilor de inimăşi a tensiunii

arteriale scăzute -alfa-metildopa, utilizată pentru tratarea tensiunii arteriale ridicate -apomorfina, care se utilizează în tratamentul bolii Parkinson.

Efectele Stalevo pot fi micşorate de anumite medicamente. Acestea includ: -antagoniştii de dopamină utilizaţi pentru tratarea tulburărilor psihice, greţurilor şi vărsăturilor -fenitoina, utilizată pentru prevenirea convulsiilor -papaverina, utilizată pentru relaxare musculară.

Stalevo vă poate face să digeraţi mai greu fierul. De aceea, nu luaţi Stalevo şi suplimente de fier în acelaşi timp. După ce luaţi unul dintre ele, aşteptaţi cel puţin 2 până la 3 ore înainte de a-l lua pe celălalt.

Utilizarea Stalevo cu alimente şi băuturi Stalevo poate fi luat cu sau fără alimente. La unii pacienţi, este posibil ca Stalevo să nu fie bine absorbit dacă este luat odată cu sau la scurt timp după consumarea unor alimente bogate în proteine (precum carne, peşte, produse lactate, seminţe şi fructe oleaginoase). Dacă consideraţi că vi se aplică vreuna din situaţiile amintite mai sus, discutaţi cu medicul dumneavoastră.

Sarcina şi alăptarea

Dacă sunteţi gravidă sau credeţi că este posibil să fiţi gravidă, cereţi sfatul medicului dumneavoastră înainte de a lua Stalevo.

Nu trebuie să alăptaţi în timpul tratamentului cu Stalevo.

Conducerea vehiculelor şi folosirea utilajelor

Stalevo poate scădea valorile tensiunii arteriale, ceea ce vă poate face să aveţi o stare de ameţeală. De aceea, trebuie să aveţi deosebită grijă în cazul în care conduceţi vehicule sau folosiţi maşini sau utilaje.

Dacă simţiţi o stare puternică de somnolenţă sau dacă simţiţi că uneori adormiţi foarte repede, aşteptaţi până vă treziţi complet înainte de a conduce vehicule sau de a face orice activitate care necesită atenţie. În caz contrar, vă puteţi expune, pe dumneavoastrăşi pe alţii, unui risc de vătămări grave sau deces.

Informaţii importante privind unele componente ale Stalevo

Stalevo conţine zahăr (1,2 mg/comprimat). Dacă medicul dumneavoastră v-a spus că aveţi intoleranţă la unele zaharuri, luaţi legătura cu medicul înainte de a începe să luaţi acest medicament.

3. CUM SĂ LUAŢI STALEVO

Luaţi întotdeauna Stalevo exact aşa cum v-a spus medicul dumneavoastră. Trebuie să discutaţi cu medicul dumneavoastră sau cu farmacistul dacă nu sunteţi sigur.

Pentru adulţi şi vârstnici:

Medicul dumneavoastră vă va spune exact câte comprimate de Stalevo trebuie să luaţi în fiecare zi. -Comprimatele nu trebuie să fie împărţite sau rupte în bucăţi mai mici.

-Trebuie să luaţi numai un comprimat de fiecare dată. -În funcţie de răspunsul dumneavoastră la tratament, medicul dumneavoastră ar putea propune o creştere sau o scădere a dozei.

-Dacă luaţi Stalevo comprimate de 50 mg/12,5 mg/200 mg, 75 mg/18,75 mg/200 mg, 100 mg/25 mg/200 mg, 125 mg/31,25 mg/200 mg sau 150 mg/37,5 mg/200 mg, nu luaţi mai mult de 10 comprimate pe zi.

Dacă aveţi impresia că efectul Stalevo este prea puternic sau prea slab, sau dacă suferiţi posibile reacţii adverse, spuneţi medicului dumneavoastră sau farmacistului.

Dacă luaţi mai mult decât trebuie din Stalevo

Dacă aţi luat în mod accidental mai multe comprimate de Stalevo decât ar fi trebuit, discutaţi imediat cu medicul dumneavoastră sau cu farmacistul.

Dacă uitaţi să luaţi Stalevo

Nu luaţi o doză dublă pentru a compensa comprimatele uitate.

Dacă timpul rămas până la următoarea doză este mai lung de 1 oră: Luaţi un comprimat când vă aduceţi aminte şi următorul comprimat la momentul normal.

Dacă timpul rămas până la următoarea doză este mai scurt de 1 oră: Luaţi un comprimat când vă aduceţi aminte, aşteptaţi 1 oră, apoi luaţi un alt comprimat. După aceea, continuaţi conform schemei normale.

Nu luaţi o doză dublă pentru a compensa comprimatele uitate. Lăsaţi întotdeauna un interval de o oră între comprimatele de Stalevo, pentru a evita posibilele reacţii adverse.

Dacă întrerupeţi tratamentul cu Stalevo

Nu vă opriţi din a lua Stalevo decât dacă medicul dumneavoastră vă spune acest lucru. Într-un asemenea caz, este posibil ca medicul dumneavoastră să trebuiască să ajusteze dozele celorlalte medicamente antiparkinsoniene, în special levodopa, pentru a asigura un control suficient asupra simptomelor dumneavoastră. Dacă opriţi brusc luarea Stalevo şi a altor medicamente antiparkinsoniene, aceasta poate conduce la apariţia unor efecte secundare nedorite.

Dacă aveţi orice întrebări suplimentare cu privire la acest produs, adresaţi-vă medicului dumneavoastră sau farmacistului.

4. REACŢII ADVERSE POSIBILE

Ca toate medicamentele, Stalevo poate provoca reacţii adverse, cu toate că nu apar la toate persoanele. Dacă aveţi vreunul din aceste efecte secundare, discutaţi cu medicul dumneavoastră cât mai curând posibil. Multe dintre efectele secundare pot fi atenuate prin ajustarea dozei.

Frecvenţele de apariţie sunt definite în modul următor: Foarte frecvente (afectează mai mult de 1 utilizator din 10) Frecvente (afectează 1 până la 10 utilizatori din 100) Mai puţin frecvente (afectează 1 până la 10 utilizatori din 1.000) Rare (afectează 1 până la 10 utilizatori din 10.000) Foarte rare (afectează mai puţin de 1utilizator din 10.000) Cu frecvenţă necunoscută (care nu poate fi estimată din datele disponibile).

Foarte frecvente -mişcări necontrolate (diskinezie), înrăutăţirea simptomelor bolii Parkinson

-stare de rău (greaţă) -colorarea inofensivă a urinei în roşu-brun

Frecvent-stare de ameţeală sau leşin datorită tensiunii arteriale scăzute -ameţeală, somnolenţă, senzaţii de furnicătură sau amorţire -vărsături, durere abdominală, gură uscată, constipaţie, diaree -incapacitatea de a dormi, halucinaţii, confuzie, coşmaruri, stare de agitaţie -modificări psihice – incluzând simptome de tip paranoid şi psihotic, depresie (posibil, cu e

gânduri suicidare) şi probleme de memorie şi gândire -oboseală, dureri în piept -căderi mai frecvente -respiraţie dificilă -transpiraţii crescute, mâncărimi şi erupţii -crampe musculare -tulburări de vedere

Mai puţin frecvente -ritm cardiac neregulat -pierderea apetitului, scădere sau creştere în greutate, sângerări ale intestinului, ulcere duodenale -hipertensiune arterială -Modificări ale numărului de celule sanguine (ce pot conduce la simptome precum oboseală,

leşin, infecţii; hemoragie) -inflamaţia venelor de la picioare -convulsii

S-au raportat şi următoarele reacţii adverse:

-colită (inflamarea colonului)

-hepatită (inflamarea ficatului)

-colorări ale pielii, părului, bărbii şi unghiilor.

Dacă pe parcursul tratamentului cu Stalevo aveţi următoarele simptome, adresaţi-vă imediat medicul dumneavoastră: -muşchii dumneavoastră devin foarte rigizi sau tresar violent, suferiţi de tremor, agitaţie,

confuzie, febră, puls rapid sau fluctuaţii în limite largi ale valorilor tensiunii arteriale. Acestea pot fi simptome de sindrom neuroleptic malign (SNM, o reacţie rară severă la medicamentele utilizate în tratamentul tulburărilor sistemului nervos central) sau de rabdomioliză (o afecţiune musculară rară, severă).

-reacţie alergică, semnele putând include papule (urzicături), mâncărime, erupţii, umflarea feţei, buzelor, limbii sau gâtului. Acestea pot cauza dificultăţi de respiraţie şi înghiţire.

La pacienţii care urmau tratament de substituţie cu dopamină, inclusiv Stalevo, au fost raportate modificări de comportament cum ar fi necesitatea imperioasă de a juca jocuri de noroc (dependenţa patologică de jocurile de noroc) sau creşterea dorinţei şi necesităţilor sexuale (creşterea libidoului şi hipersexualitate).

Dacă vreunul dintre efectele nedorite devine grav sau dacă observaţi orice efect nedorit nemenţionat în acest prospect, vă rugăm să-i spuneţi medicului sau farmacistului dumneavoastră.

5. CUM SE PĂSTREAZĂ STALEVO

A nu se lăsa la îndemâna şi vederea copiilor.

Nu utilizaţi după data de expirare înscrisă pe flacon şi pe cutie, după EXP. Data de expirare se referă la ultima zi a lunii respective.

Acest medicament nu necesită condiţii speciale de păstrare.

Medicamentele nu trebuie aruncate pe calea apei menajere sau a reziduurilor menajere. Întrebaţi farmacistul cum să eliminaţi medicamentele care nu vă mai sunt necesare. Aceste măsuri vor ajuta la protejarea mediului.

6. INFORMAŢII SUPLIMENTARE

Ce conţine Stalevo

- Substanţele active ale Stalevo sunt levodopa, carbidopa şi entacapona.

- Fiecare comprimat de Stalevo 50 mg/12,5 mg/200 mg conţine 50 mg levodopa, 12,5 mg carbidopa şi 200 mg entacaponă.

- Celelalte ingrediente pentru nucleul comprimatului sunt: croscarmeloză sodică, stearat de magneziu, amidon de porumb, manitol (E 421) şi povidonă (E 1201)

- Ingrediente pentru film sunt glicerol (85 de procente) (E 422), hipromeloză, stearat de magneziu, polisorbat 80, oxid roşu de fier (E 172), sucroză, dioxid de titan (E 171), oxid galben de fier (E 172).

Cum arată Stalevo şi conţinutul ambalajului

Stalevo 50 mg/12,5 mg/200 mg: comprimate filmate, nedivizate, rotunde, convexe, de culoare maroniu-roşietică sau gri-roşietică, inscripţionate cu textul „LCE 50” pe una dintre feţe.

Stalevo este furnizat în şase mărimi diferite de ambalaj (10, 30, 100, 130, 175 sau 250 de comprimate). Este posibil ca nu toate dimensiunile de ambalaje să fie comercializate.

Deţinătorul autorizaţiei de punere pe piaţă şi producătorul

Orion Corporation Orionintie 1 FI-02200 Espoo Finlanda

Pentru orice informaţii despre acest medicament, vă rugăm să contactaţi reprezentanţii locali ai deţinătorului autorizaţiei de punere pe piaţă.

Belgique/België/Belgien Luxembourg/Luxemburg

Novartis Pharma N.V. Novartis Pharma GmbH Tél/Tel: +32 2 246 16 11 Allemagne/Deutschland

Tél/Tel: +49 911 273 0

България Magyarország

Novartis Pharma Services Inc. Novartis Hungária Kft. Pharma Тел.: +359 2 976 98 28 Tel.: +36 1 457 65 00

Česká republika Malta

Novartis s.r.o. Novartis Pharma Services Inc. Tel: +420 225 775 111 Tel: + 356 2298 3217

Danmark Nederland

Orion Pharma A/S Novartis Pharma B.V. Tlf: +45 49 12 66 00 Tel: +31 26 37 82 111

Deutschland

Orion Pharma GmbH Tel: +49 40 899 689-0

Eesti

Orion Pharma Eesti OÜ Tel: +372 6 616 863

Ελλάδα

Novartis (Hellas) Α.Ε.Β.Ε. Τηλ: + 30 210 281 17 12

España

Novartis Farmacéutica, S.A. Tel: +34 93 306 42 00

France

Novartis Pharma S.A.S. Tél: +33 1 55 47 66 00

Ireland

Orion Pharma (Ireland) Ltd. c/o Allphar Services Ltd. Tel: +353 1 404 16 00

Ísland

Vistor hf. Sími: +354 535 7000

Italia

Novartis Farma S.p.A. Tel: +39 02 96 54 1

Κύπρος

Δημητριάδης και Παπαέλληνας Λτδ Τηλ: +357 22 690 690

Latvija

Orion Corporation Orion Pharma pārstāvniecība Tel: +371 745 55 63

Lietuva UAB Orion Pharma Tel. +370 5 276 9499

Acest prospect a fost aprobat în {data} Norge

Orion Pharma AS Tlf: +47 40 00 42 10

Österreich

Novartis Pharma GmbH Tel: +43 1 86 6570

Polska

Orion Oyj S.A. Przedstawicielstwo w Polsce Tel.: + 48 22 8333177, 8321036

Portugal

Novartis Farma - Produtos Farmacęuticos, S.A. Tel: +351 21 000 8600

România

Novartis Pharma Services Inc. Tel: +40 21 31299 01

Slovenija

Novartis Pharma Services Inc. Tel: +386 1 300 75 50

Slovenská republika

Novartis s.r.o. Tel: +421 2 5542 5439

Suomi/Finland

Orion Corporation Puh./Tel: +358 10 4261

Sverige

Orion Pharma AB Tel: +46 8 623 6440

United Kingdom

Orion Pharma (UK) Ltd. Tel: +44 1635 520 300

Informaţii detaliate privind acest medicament sunt disponibile pe website-ul Agenţiei Europene a Medicamentului (EMEA): http://www.emea.europa.eu

PROSPECT: INFORMAŢII PENTRU UTILIZATOR

Stalevo 75 mg/18,75 mg/200 mg comprimate filmate

Levodopa/carbidopa/entacaponă

Citiţi cu atenţie şi în întregime acest prospect înainte de a începe să luaţi acest medicament.

- Păstraţi acest prospect. S-ar putea să fie necesar să-l recitiţi.

- Dacă aveţi întrebări suplimentare, vă rugăm să vă adresaţi medicului dumneavoastră sau farmacistului. -Acest medicament a fost prescris pentru dumneavoastră. Nu trebuie să-l daţi altor persoane. Le poate face rău, chiar dacă au aceleaşi simptome cu ale dumneavoastră.

- Dacă vreuna dintre reacţiile adverse devine gravǎ sau dacă observaţi orice reacţie adversǎ nemenţionatǎ în acest prospect, vă rugăm să-i spuneţi medicului dumneavoastră sau farmacistului.

În acest prospect găsiţi:

  1. Ce este Stalevo şi pentru ce se utilizează
  2. Înainte să luaţi Stalevo
  3. Cumsă luaţi Stalevo
  4. Reacţii adverse posibile 5 Cum se păstrează Stalevo

6. Informaţii suplimentare

1. CE ESTE STALEVO ŞI PENTRU CE SE UTILIZEAZĂ

Stalevo conţine trei substanţe active (levodopa, carbidopa şi entacaponă) în interiorul unui comprimat filmat. Stalevo este utilizat pentru tratarea bolii Parkinson.

Boala Parkinson este cauzată de nivelurile scăzute, în creier, ale unei substanţe numite dopamină. Levodopa creşte cantitatea de dopaminăşi, în acest fel, reduce simptomele bolii Parkinson. Carbidopa şi entacapona îmbunătăţesc efectele antiparkinsoniene ale levodopa.

2. ÎNAINTE SĂ LUAŢI STALEVO

Nu luaţi Stalevo dacă

-sunteţi alergic (hipersensibil) la levodopa, carbidopa sau entacaponă sau la oricare dintre celelalte componente ale Stalevo.

-
aveţi glaucom cu unghi închis (o boală a ochiului).
-
aveţi o tumoră a glandei adrenale.

- luaţi anumite medicamente pentru tratarea depresiei (combinaţii dintre inhibitori selectivi MAOA şi MAO-B sau inhibitori MAO neselectivi).

-
aţi avut vreodată sindrom neuroleptic malign (SNM – aceasta este o reacţie rar întâlnită la medicamentele destinate tratării tulburărilor psihice severe).
-
aţi avut vreodată rabdomioliză non-traumatică (o tulburare musculară rar întâlnită).

- aveţi o boală hepatică gravă.

Aveţi grijă deosebită când luaţi Stalevo

Informaţi-l pe medicul dumneavoastră dacă aveţi sau aţi avut vreodată: -un infarct miocardic acut sau orice altă boală de inimă, incluzând aritmii cardiace, sau o a

vaselor sanguine -astm sau orice altă boală de plămâni -o problemă hepatică, deoarece este posibil să aveţi nevoie de o ajustare a dozei -boli de rinichi sau de natură hormonală -ulcere stomacale sau convulsii -o tulburare psihică severă de orice tip, cum ar fi psihoza -glaucom cu unghi deschis cronic, deoarece este posibil să aveţi nevoie de o ajustare a dozei, iar

presiunea dumneavoastră intraoculară să trebuiască monitorizată.

Consultaţi-vă medicul dacă luaţi în prezent: -antipsihotice (medicamente utilizate pentru tratarea psihozelor) -un medicament ce poate cauza o tensiune arterială scăzută atunci când vă ridicaţi de pe scaun

sau din pat. Trebuie săştiţi că Stalevo poate înrăutăţi acest tip de reacţii.

Consultaţi-vă medicul dacă, în timpul tratamentului cu Stalevo:

-observaţi că muşchii dumneavoastră devin foarte rigizi sau tresar violent, sau suferiţi de tremor, agitaţie, confuzie, febră, puls rapid sau fluctuaţii în limite largi ale valorilor tensiunii arteriale. Dacă se întâmplă oricare dintre aceste lucruri, adresaţi-vă imediat medicul dumneavoastră

-aveţi o stare de depresie, gânduri suicidare sau observaţi orice modificări neobişnuite ale comportamentului dumneavoastră

-vi se întâmplă să adormiţi brusc sau simţiţi o stare foarte puternică de somnolenţă. Dacă se întâmplă acest lucru, nu trebuie să conduceţi vehicule sau să folosiţi instrumente sau utilaje (vezi şi secţiunea „Conducerea vehiculelor şi folosirea utilajelor”)

-observaţi că apar sau se accentuează mişcările necontrolate, după ce începeţi să luaţi Stalevo. Dacă se întâmplă acest lucru este posibil ca medicul dumneavoastră să vă modifice doza de medicament anti-parkinsonian

-aveţi diaree: se recomandă urmărirea greutăţii corporale pentru a evita potenţiala scădere excesivă în greutate.

-aveţi anorexie progresivă, astenie (slăbiciune, epuizare) şi scădere în greutate într-o perioadă de timp relativ scurtă. Dacă se întâmplă acest lucru trebuie avută în vedere o evaluare generală din punct de vedere medical, care să includăşi evaluarea funcţiei hepatice.

-aveţi o înclinaţie excesivă pentru jocuri de noroc sau o activitate sexuală excesivă -consideraţi că este nevoie să întrerupeţi tratamentul cu Stalevo; consultaţi secţiunea "Dacă întrerupeţi tratamentul cu Stalevo"

În cazul unui tratament pe termen lung cu Stalevo este posibil ca medicul dumneavoastră să vă facă o serie de teste de laborator în mod regulat.

Dacă urmează să suportaţi o intervenţie chirurgicală vă rugăm să spuneţi medicului dumneavoastră că luaţi Stalevo.

Stalevo nu este recomandat pentru tratamentul simptomelor extrapiramidale (de exemplu mişcări involuntare, convulsii, rigiditate muscularăşi contracţii musculare) cauzate de alte medicamente.

Copii Experienţa cu Stalevo la pacienţii cu vârste mai mici de 18 ani este limitată. Prin urmare, nu se recomandă utilizarea Stalevo la copii.

Utilizarea altor medicamente

Vă rugăm să spuneţi medicului dumneavoastră sau farmacistului dacă luaţi sau aţi luat recent orice alte medicamente, inclusiv dintre cele eliberate fără prescripţie medicală.

Nu luaţi Stalevo dacă luaţi anumite medicamente pentru tratarea depresiei (combinaţii dintre inhibitori selectivi MAO-A şi MAO-B sau inhibitori MAO neselectivi).

Stalevo poate spori efectele anumitor medicamente, precum şi efectele secundare ale acestora. Acestea includ: -medicamente utilizate pentru tratarea depresiei, precum moclobemida, amitriptilina,

desipramina, maprotilina, venlafaxina şi paroxetina -rimiterolul şi izoprenalina, utilizate pentru tratarea bolilor respiratorii -adrenalina, utilizată pentru reacţii alergice grave -noradrenalina, dopamina şi dobutamina, utilizate pentru tratarea bolilor de inimăşi a tensiunii

arteriale scăzute -alfa-metildopa, utilizată pentru tratarea tensiunii arteriale ridicate -apomorfina, care se utilizează în tratamentul bolii Parkinson.

Efectele Stalevo pot fi micşorate de anumite medicamente. Acestea includ: -antagoniştii de dopamină utilizaţi pentru tratarea tulburărilor psihice, greţurilor şi vărsăturilor -fenitoina, utilizată pentru prevenirea convulsiilor -papaverina, utilizată pentru relaxare musculară.

Stalevo vă poate face să digeraţi mai greu fierul. De aceea, nu luaţi Stalevo şi suplimente de fier în acelaşi timp. După ce luaţi unul dintre ele, aşteptaţi cel puţin 2 până la 3 ore înainte de a-l lua pe celălalt.

Utilizarea Stalevo cu alimente şi băuturi Stalevo poate fi luat cu sau fără alimente. La unii pacienţi, este posibil ca Stalevo să nu fie bine absorbit dacă este luat odată cu sau la scurt timp după consumarea unor alimente bogate în proteine (precum carne, peşte, produse lactate, seminţe şi fructe oleaginoase). Dacă consideraţi că vi se aplică vreuna din situaţiile amintite mai sus, discutaţi cu medicul dumneavoastră.

Sarcina şi alăptarea

Dacă sunteţi gravidă sau credeţi că este posibil să fiţi gravidă, cereţi sfatul medicului dumneavoastră înainte de a lua Stalevo.

Nu trebuie să alăptaţi în timpul tratamentului cu Stalevo.

Conducerea vehiculelor şi folosirea utilajelor

Stalevo poate scădea valorile tensiunii arteriale, ceea ce vă poate face să aveţi o stare de ameţeală. De aceea, trebuie să aveţi deosebită grijă în cazul în care conduceţi vehicule sau folosiţi maşini sau utilaje.

Dacă simţiţi o stare puternică de somnolenţă sau dacă simţiţi că uneori adormiţi foarte repede, aşteptaţi până vă treziţi complet înainte de a conduce vehicule sau de a face orice activitate care necesită atenţie. În caz contrar, vă puteţi expune, pe dumneavoastrăşi pe alţii, unui risc de vătămări grave sau deces.

Informaţii importante privind unele componente ale Stalevo

Stalevo conţine zahăr (1,4 mg/comprimat). Dacă medicul dumneavoastră v-a spus că aveţi intoleranţă la unele zaharuri, luaţi legătura cu medicul înainte de a începe să luaţi acest medicament.

3. CUM SĂ LUAŢI STALEVO

Luaţi întotdeauna Stalevo exact aşa cum v-a spus medicul dumneavoastră. Trebuie să discutaţi cu medicul dumneavoastră sau cu farmacistul dacă nu sunteţi sigur.

Pentru adulţi şi vârstnici:

Medicul dumneavoastră vă va spune exact câte comprimate de Stalevo trebuie să luaţi în fiecare zi. -Comprimatele nu trebuie să fie împărţite sau rupte în bucăţi mai mici.

-Trebuie să luaţi numai un comprimat de fiecare dată. -În funcţie de răspunsul dumneavoastră la tratament, medicul dumneavoastră ar putea propune o creştere sau o scădere a dozei.

-Dacă luaţi Stalevo comprimate de 50 mg/12,5 mg/200 mg, 75 mg/18,75 mg/200 mg, 100 mg/25 mg/200 mg, 125 mg/31,25 mg/200 mg sau 150 mg/37,5 mg/200 mg, nu luaţi mai mult de 10 comprimate pe zi.

Dacă aveţi impresia că efectul Stalevo este prea puternic sau prea slab, sau dacă suferiţi posibile reacţii adverse, spuneţi medicului dumneavoastră sau farmacistului.

Dacă luaţi mai mult decât trebuie din Stalevo

Dacă aţi luat în mod accidental mai multe comprimate de Stalevo decât ar fi trebuit, discutaţi imediat cu medicul dumneavoastră sau cu farmacistul.

Dacă uitaţi să luaţi Stalevo

Nu luaţi o doză dublă pentru a compensa comprimatele uitate.

Dacă timpul rămas până la următoarea doză este mai lung de 1 oră: Luaţi un comprimat când vă aduceţi aminte şi următorul comprimat la momentul normal.

Dacă timpul rămas până la următoarea doză este mai scurt de 1 oră: Luaţi un comprimat când vă aduceţi aminte, aşteptaţi 1 oră, apoi luaţi un alt comprimat. După aceea, continuaţi conform schemei normale.

Nu luaţi o doză dublă pentru a compensa comprimatele uitate. Lăsaţi întotdeauna un interval de o oră între comprimatele de Stalevo, pentru a evita posibilele reacţii adverse.

Dacă întrerupeţi tratamentul cu Stalevo

Nu vă opriţi din a lua Stalevo decât dacă medicul dumneavoastră vă spune acest lucru. Într-un asemenea caz, este posibil ca medicul dumneavoastră să trebuiască să ajusteze dozele celorlalte medicamente antiparkinsoniene, în special levodopa, pentru a asigura un control suficient asupra simptomelor dumneavoastră. Dacă opriţi brusc luarea Stalevo şi a altor medicamente antiparkinsoniene, aceasta poate conduce la apariţia unor efecte secundare nedorite.

Dacă aveţi orice întrebări suplimentare cu privire la acest produs, adresaţi-vă medicului dumneavoastră sau farmacistului.

4. REACŢII ADVERSE POSIBILE

Ca toate medicamentele, Stalevo poate provoca reacţii adverse, cu toate că nu apar la toate persoanele. Dacă aveţi vreunul din aceste efecte secundare, discutaţi cu medicul dumneavoastră cât mai curând posibil. Multe dintre efectele secundare pot fi atenuate prin ajustarea dozei.

Frecvenţele de apariţie sunt definite în modul următor: Foarte frecvente (afectează mai mult de 1 utilizator din 10) Frecvente (afectează 1 până la 10 utilizatori din 100) Mai puţin frecvente (afectează 1 până la 10 utilizatori din 1.000) Rare (afectează 1 până la 10 utilizatori din 10.000) Foarte rare (afectează mai puţin de 1utilizator din 10.000) Cu frecvenţă necunoscută (care nu poate fi estimată din datele disponibile).

Foarte frecvente -mişcări necontrolate (diskinezie), înrăutăţirea simptomelor bolii Parkinson

-stare de rău (greaţă) -colorarea inofensivă a urinei în roşu-brun

Frecvent-stare de ameţeală sau leşin datorită tensiunii arteriale scăzute -ameţeală, somnolenţă, senzaţii de furnicătură sau amorţire -vărsături, durere abdominală, gură uscată, constipaţie, diaree -incapacitatea de a dormi, halucinaţii, confuzie, coşmaruri, stare de agitaţie -modificări psihice – incluzând simptome de tip paranoid şi psihotic, depresie (posibil, cu e

gânduri suicidare) şi probleme de memorie şi gândire -oboseală, dureri în piept -căderi mai frecvente -respiraţie dificilă -transpiraţii crescute, mâncărimi şi erupţii -crampe musculare -tulburări de vedere

Mai puţin frecvente -ritm cardiac neregulat -pierderea apetitului, scădere sau creştere în greutate, sângerări ale intestinului, ulcere duodenale -hipertensiune arterială -Modificări ale numărului de celule sanguine (ce pot conduce la simptome precum oboseală,

leşin, infecţii; hemoragie) -inflamaţia venelor de la picioare -convulsii

S-au raportat şi următoarele reacţii adverse:

-colită (inflamarea colonului)

-hepatită (inflamarea ficatului)

-colorări ale pielii, părului, bărbii şi unghiilor.

Dacă pe parcursul tratamentului cu Stalevo aveţi următoarele simptome, adresaţi-vă imediat medicul dumneavoastră: -muşchii dumneavoastră devin foarte rigizi sau tresar violent, suferiţi de tremor, agitaţie,

confuzie, febră, puls rapid sau fluctuaţii în limite largi ale valorilor tensiunii arteriale. Acestea pot fi simptome de sindrom neuroleptic malign (SNM, o reacţie rară severă la medicamentele utilizate în tratamentul tulburărilor sistemului nervos central) sau de rabdomioliză (o afecţiune musculară rară, severă).

-reacţie alergică, semnele putând include papule (urzicături), mâncărime, erupţii, umflarea feţei, buzelor, limbii sau gâtului. Acestea pot cauza dificultăţi de respiraţie şi înghiţire.

La pacienţii care urmau tratament de substituţie cu dopamină, inclusiv Stalevo, au fost raportate modificări de comportament cum ar fi necesitatea imperioasă de a juca jocuri de noroc (dependenţa patologică de jocurile de noroc) sau creşterea dorinţei şi necesităţilor sexuale (creşterea libidoului şi hipersexualitate).

Dacă vreunul dintre efectele nedorite devine grav sau dacă observaţi orice efect nedorit nemenţionat în acest prospect, vă rugăm să-i spuneţi medicului sau farmacistului dumneavoastră.

5. CUM SE PĂSTREAZĂ STALEVO

A nu se lăsa la îndemâna şi vederea copiilor.

Nu utilizaţi după data de expirare înscrisă pe flacon şi pe cutie, după EXP. Data de expirare se referă la ultima zi a lunii respective.

Acest medicament nu necesită condiţii speciale de păstrare.

Medicamentele nu trebuie aruncate pe calea apei menajere sau a reziduurilor menajere. Întrebaţi farmacistul cum să eliminaţi medicamentele care nu vă mai sunt necesare. Aceste măsuri vor ajuta la protejarea mediului.

6. INFORMAŢII SUPLIMENTARE

Ce conţine Stalevo

- Substanţele active ale Stalevo sunt levodopa, carbidopa şi entacapona.

- Fiecare comprimat de Stalevo 75 mg/18,75 mg/200 mg conţine 75 mg levodopa, 18,75 mg carbidopa şi 200 mg entacaponă.

- Celelalte ingrediente pentru nucleul comprimatului sunt: croscarmeloză sodică, stearat de magneziu, amidon de porumb, manitol (E 421) şi povidonă (E 1201)

- Ingrediente pentru film sunt glicerol (85 de procente) (E 422), hipromeloză, stearat de magneziu, polisorbat 80, oxid roşu de fier (E 172), sucroză, dioxid de titan (E 171), oxid galben de fier (E 172).

Cum arată Stalevo şi conţinutul ambalajului

Stalevo 75 mg/18,75 mg/200 mg: comprimate filmate, ovale, de culoare maroniu deschis-roşietică, inscripţionate cu textul „LCE 75” pe una dintre feţe.

Stalevo 75 mg/18,75 mg/200 mg comprimate este furnizat în cinci mărimi diferite de ambalaj (10, 30, 100, 130 sau 175 de comprimate). Este posibil ca nu toate dimensiunile de ambalaje să fie comercializate.

Deţinătorul autorizaţiei de punere pe piaţă şi producătorul

Orion Corporation Orionintie 1 FI-02200 Espoo Finlanda

Pentru orice informaţii despre acest medicament, vă rugăm să contactaţi reprezentanţii locali ai deţinătorului autorizaţiei de punere pe piaţă.

Belgique/België/Belgien Luxembourg/Luxemburg

Novartis Pharma N.V. Novartis Pharma GmbH Tél/Tel: +32 2 246 16 11 Allemagne/Deutschland

Tél/Tel: +49 911 273 0

България Magyarország

Novartis Pharma Services Inc. Novartis Hungária Kft. Pharma Тел.: +359 2 976 98 28 Tel.: +36 1 457 65 00

Česká republika Malta

Novartis s.r.o. Novartis Pharma Services Inc. Tel: +420 225 775 111 Tel: + 356 2298 3217

Danmark Nederland

Orion Pharma A/S Novartis Pharma B.V. Tlf: +45 49 12 66 00 Tel: +31 26 37 82 111

Deutschland

Orion Pharma GmbH Tel: +49 40 899 689-0

Eesti

Orion Pharma Eesti OÜ Tel: +372 6 616 863

Ελλάδα

Novartis (Hellas) Α.Ε.Β.Ε. Τηλ: + 30 210 281 17 12

España

Novartis Farmacéutica, S.A. Tel: +34 93 306 42 00

France

Novartis Pharma S.A.S. Tél: +33 1 55 47 66 00

Ireland

Orion Pharma (Ireland) Ltd. c/o Allphar Services Ltd. Tel: +353 1 404 16 00

Ísland

Vistor hf. Sími: +354 535 7000

Italia

Novartis Farma S.p.A. Tel: +39 02 96 54 1

Κύπρος

Δημητριάδης και Παπαέλληνας Λτδ Τηλ: +357 22 690 690

Latvija

Orion Corporation Orion Pharma pārstāvniecība Tel: +371 745 55 63

Lietuva UAB Orion Pharma Tel. +370 5 276 9499

Acest prospect a fost aprobat în {data} Norge

Orion Pharma AS Tlf: +47 40 00 42 10

Österreich

Novartis Pharma GmbH Tel: +43 1 86 6570

Polska

Orion Oyj S.A. Przedstawicielstwo w Polsce Tel.: + 48 22 8333177, 8321036

Portugal

Novartis Farma - Produtos Farmacęuticos, S.A. Tel: +351 21 000 8600

România

Novartis Pharma Services Inc. Tel: +40 21 31299 01

Slovenija

Novartis Pharma Services Inc. Tel: +386 1 300 75 50

Slovenská republika

Novartis s.r.o. Tel: +421 2 5542 5439

Suomi/Finland

Orion Corporation Puh./Tel: +358 10 4261

Sverige

Orion Pharma AB Tel: +46 8 623 6440

United Kingdom

Orion Pharma (UK) Ltd. Tel: +44 1635 520 300

Informaţii detaliate privind acest medicament sunt disponibile pe website-ul Agenţiei Europene a Medicamentului (EMEA): http://www.emea.europa.eu

PROSPECT: INFORMAŢII PENTRU UTILIZATOR

Stalevo 100 mg/25 mg/200 mg comprimate filmate

Levodopa/carbidopa/entacaponă

Citiţi cu atenţie şi în întregime acest prospect înainte de a începe să luaţi acest medicament.

- Păstraţi acest prospect. S-ar putea să fie necesar să-l recitiţi.

- Dacă aveţi întrebări suplimentare, vă rugăm să vă adresaţi medicului dumneavoastră sau farmacistului. -Acest medicament a fost prescris pentru dumneavoastră. Nu trebuie să-l daţi altor persoane. Le poate face rău, chiar dacă au aceleaşi simptome cu ale dumneavoastră.

- Dacă vreuna dintre reacţiile adverse devine gravǎ sau dacă observaţi orice reacţie adversǎ nemenţionatǎ în acest prospect, vă rugăm să-i spuneţi medicului dumneavoastră sau farmacistului.

În acest prospect găsiţi:

  1. Ce este Stalevo şi pentru ce se utilizează
  2. Înainte să luaţi Stalevo
  3. Cumsă luaţi Stalevo
  4. Reacţii adverse posibile 5 Cum se păstrează Stalevo

6. Informaţii suplimentare

1. CE ESTE STALEVO ŞI PENTRU CE SE UTILIZEAZĂ

Stalevo conţine trei substanţe active (levodopa, carbidopa şi entacaponă) în interiorul unui comprimat filmat. Stalevo este utilizat pentru tratarea bolii Parkinson.

Boala Parkinson este cauzată de nivelurile scăzute, în creier, ale unei substanţe numite dopamină. Levodopa creşte cantitatea de dopaminăşi, în acest fel, reduce simptomele bolii Parkinson. Carbidopa şi entacapona îmbunătăţesc efectele antiparkinsoniene ale levodopa.

2. ÎNAINTE SĂ LUAŢI STALEVO

Nu luaţi Stalevo dacă

-sunteţi alergic (hipersensibil) la levodopa, carbidopa sau entacaponă sau la oricare dintre celelalte componente ale Stalevo.

-
aveţi glaucom cu unghi închis (o boală a ochiului).
-
aveţi o tumoră a glandei adrenale.

- luaţi anumite medicamente pentru tratarea depresiei (combinaţii dintre inhibitori selectivi MAOA şi MAO-B sau inhibitori MAO neselectivi).

-
aţi avut vreodată sindrom neuroleptic malign (SNM – aceasta este o reacţie rar întâlnită la medicamentele destinate tratării tulburărilor psihice severe).
-
aţi avut vreodată rabdomioliză non-traumatică (o tulburare musculară rar întâlnită).

- aveţi o boală hepatică gravă.

Aveţi grijă deosebită când luaţi Stalevo

Informaţi-l pe medicul dumneavoastră dacă aveţi sau aţi avut vreodată: -un infarct miocardic acut sau orice altă boală de inimă, incluzând aritmii cardiace, sau a vaselor

sanguine -astm sau orice altă boală de plămâni -o problemă hepatică, deoarece este posibil să aveţi nevoie de o ajustare a dozei -boli de rinichi sau de natură hormonală -ulcere stomacale sau convulsii -o tulburare psihică severă de orice tip, cum ar fi psihoza -glaucom cu unghi deschis cronic, deoarece este posibil să aveţi nevoie de o ajustare a dozei, iar

presiunea dumneavoastră intraoculară să trebuiască monitorizată.

Consultaţi-vă medicul dacă luaţi în prezent: -antipsihotice (medicamente utilizate pentru tratarea psihozelor) -un medicament ce poate cauza o tensiune arterială scăzută atunci când vă ridicaţi de pe scaun

sau din pat. Trebuie săştiţi că Stalevo poate înrăutăţi acest tip de reacţii.

Consultaţi-vă medicul dacă, în timpul tratamentului cu Stalevo:

-observaţi că muşchii dumneavoastră devin foarte rigizi sau tresar violent, sau suferiţi de tremor, agitaţie, confuzie, febră, puls rapid sau fluctuaţii în limite largi ale valorilor tensiunii arteriale. Dacă se întâmplă oricare dintre aceste lucruri, adresaţi-vă imediat medicul dumneavoastră

-aveţi o stare de depresie, gânduri suicidare sau observaţi orice modificări neobişnuite ale comportamentului dumneavoastră

-vi se întâmplă să adormiţi brusc sau simţiţi o stare foarte puternică de somnolenţă. Dacă se întâmplă acest lucru, nu trebuie să conduceţi vehicule sau să folosiţi instrumente sau utilaje (vezi şi secţiunea „Conducerea vehiculelor şi folosirea utilajelor”)

-observaţi că apar sau se accentuează mişcările necontrolate, după ce începeţi să luaţi Stalevo. Dacă se întâmplă acest lucru este posibil ca medicul dumneavoastră să vă modifice doza de medicament anti-parkinsonian

-aveţi diaree: se recomandă urmărirea greutăţii corporale pentru a evita potenţiala scădere excesivă în greutate.

-aveţi anorexie progresivă, astenie (slăbiciune, epuizare) şi scădere în greutate într-o perioadă de timp relativ scurtă. Dacă se întâmplă acest lucru trebuie avută în vedere o evaluare generală din punct de vedere medical, care să includăşi evaluarea funcţiei hepatice.

-aveţi o înclinaţie excesivă pentru jocuri de noroc sau o activitate sexuală excesivă -consideraţi că este nevoie să întrerupeţi tratamentul cu Stalevo; consultaţi secţiunea "Dacă întrerupeţi tratamentul cu Stalevo"

În cazul unui tratament pe termen lung cu Stalevo este posibil ca medicul dumneavoastră să vă facă o serie de teste de laborator în mod regulat.

Dacă urmează să suportaţi o intervenţie chirurgicală vă rugăm să spuneţi medicului dumneavoastră că luaţi Stalevo.

Stalevo nu este recomandat pentru tratamentul simptomelor extrapiramidale (de exemplu mişcări involuntare, convulsii, rigiditate muscularăşi contracţii musculare) cauzate de alte medicamente.

Copii Experienţa cu Stalevo la pacienţii cu vârste mai mici de 18 ani este limitată. Prin urmare, nu se recomandă utilizarea Stalevo la copii.

Utilizarea altor medicamente

Vă rugăm să spuneţi medicului dumneavoastră sau farmacistului dacă luaţi sau aţi luat recent orice alte medicamente, inclusiv dintre cele eliberate fără prescripţie medicală.

Nu luaţi Stalevo dacă luaţi anumite medicamente pentru tratarea depresiei (combinaţii dintre inhibitori selectivi MAO-A şi MAO-B sau inhibitori MAO neselectivi).

Stalevo poate spori efectele anumitor medicamente, precum şi efectele secundare ale acestora. Acestea includ: -medicamente utilizate pentru tratarea depresiei, precum moclobemida, amitriptilina,

desipramina, maprotilina, venlafaxina şi paroxetina -rimiterolul şi izoprenalina, utilizate pentru tratarea bolilor respiratorii -adrenalina, utilizată pentru reacţii alergice grave -noradrenalina, dopamina şi dobutamina, utilizate pentru tratarea bolilor de inimăşi a tensiunii

arteriale scăzute -alfa-metildopa, utilizată pentru tratarea tensiunii arteriale ridicate -apomorfina, care se utilizează în tratamentul bolii Parkinson.

Efectele Stalevo pot fi micşorate de anumite medicamente. Acestea includ: -antagoniştii de dopamină utilizaţi pentru tratarea tulburărilor psihice, greţurilor şi vărsăturilor -fenitoina, utilizată pentru prevenirea convulsiilor -papaverina, utilizată pentru relaxare musculară.

Stalevo vă poate face să digeraţi mai greu fierul. De aceea, nu luaţi Stalevo şi suplimente de fier în acelaşi timp. După ce luaţi unul dintre ele, aşteptaţi cel puţin 2 până la 3 ore înainte de a-l lua pe celălalt.

Utilizarea Stalevo cu alimente şi băuturi

Stalevo poate fi luat cu sau fără alimente. La unii pacienţi, este posibil ca Stalevo să nu fie bine absorbit dacă este luat odată cu sau la scurt timp după consumarea unor alimente bogate în proteine (precum carne, peşte, produse lactate, seminţe şi fructe oleaginoase). Dacă consideraţi că vi se aplică vreuna din situaţiile amintite mai sus, discutaţi cu medicul dumneavoastră.

Sarcina şi alăptarea

Dacă sunteţi gravidă sau credeţi că este posibil să fiţi gravidă, cereţi sfatul medicului dumneavoastră înainte de a lua Stalevo.

Nu trebuie să alăptaţi în timpul tratamentului cu Stalevo.

Conducerea vehiculelor şi folosirea utilajelor

Stalevo poate scădea valorile tensiunii arteriale, ceea ce vă poate face să aveţi o stare de ameţeală. De aceea, trebuie să aveţi deosebită grijă în cazul în care conduceţi vehicule sau folosiţi maşini sau utilaje.

Dacă simţiţi o stare puternică de somnolenţă sau dacă simţiţi că uneori adormiţi foarte repede, aşteptaţi până vă treziţi complet înainte de a conduce vehicule sau de a face orice activitate care necesită atenţie. În caz contrar, vă puteţi expune, pe dumneavoastrăşi pe alţii, unui risc de vătămări grave sau deces.

Informaţii importante privind unele componente ale Stalevo

Stalevo conţine zahăr (1,6 mg/comprimat). Dacă medicul dumneavoastră v-a spus că aveţi intoleranţă la unele zaharuri, luaţi legătura cu medicul înainte de a începe să luaţi acest medicament.

3. CUM SĂ LUAŢI STALEVO

Luaţi întotdeauna Stalevo exact aşa cum v-a spus medicul dumneavoastră. Trebuie să discutaţi cu medicul dumneavoastră sau cu farmacistul dacă nu sunteţi sigur.

Pentru adulţi şi vârstnici:

Medicul dumneavoastră vă va spune exact câte comprimate de Stalevo trebuie să luaţi în fiecare zi.

-Comprimatele nu trebuie să fie împărţite sau rupte în bucăţi mai mici. -Trebuie să luaţi numai un comprimat de fiecare dată. -În funcţie de răspunsul dumneavoastră la tratament, medicul dumneavoastră ar putea propune o

creştere sau o scădere a dozei.

-Dacă luaţi Stalevo comprimate de 50 mg/12,5 mg/200 mg, 75 mg/18,75 mg/200 mg, 100 mg/25 mg/200 mg, 125 mg/31,25 mg/200 mg sau 150 mg/37,5 mg/200 mg, nu luaţi mai mult de 10 comprimate pe zi.

Dacă aveţi impresia că efectul Stalevo este prea puternic sau prea slab, sau dacă suferiţi posibile reacţii adverse, spuneţi medicului dumneavoastră sau farmacistului.

Dacă luaţi mai mult decât trebuie din Stalevo

Dacă aţi luat în mod accidental mai multe comprimate de Stalevo decât ar fi trebuit, discutaţi imediat cu medicul dumneavoastră sau cu farmacistul.

Dacă uitaţi să luaţi Stalevo

Nu luaţi o doză dublă pentru a compensa comprimatele uitate.

Dacă timpul rămas până la următoarea doză este mai lung de 1 oră: Luaţi un comprimat când vă aduceţi aminte şi următorul comprimat la momentul normal.

Dacă timpul rămas până la următoarea doză este mai scurt de 1 oră: Luaţi un comprimat când vă aduceţi aminte, aşteptaţi 1 oră, apoi luaţi un alt comprimat. După aceea, continuaţi conform schemei normale.

Nu luaţi o doză dublă pentru a compensa comprimatele uitate. Lăsaţi întotdeauna un interval de o oră între comprimatele de Stalevo, pentru a evita posibilele reacţii adverse.

Dacă întrerupeţi tratamentul cu Stalevo

Nu vă opriţi din a lua Stalevo decât dacă medicul dumneavoastră vă spune acest lucru. Într-un asemenea caz, este posibil ca medicul dumneavoastră să trebuiască să ajusteze dozele celorlalte medicamente antiparkinsoniene, în special levodopa, pentru a asigura un control suficient asupra simptomelor dumneavoastră. Dacă opriţi brusc luarea Stalevo şi a altor medicamente antiparkinsoniene,aceasta poate conduce la apariţia unor efecte secundare nedorite.

Dacă aveţi orice întrebări suplimentare cu privire la acest produs, adresaţi-vă medicului dumneavoastră sau farmacistului.

4. REACŢII ADVERSE POSIBILE

Ca toate medicamentele, Stalevo poate provoca reacţii adverse, cu toate că nu apar la toate persoanele. Dacă aveţi vreunul din aceste efecte secundare, discutaţi cu medicul dumneavoastră cât mai curând posibil. Multe dintre efectele secundare pot fi atenuate prin ajustarea dozei.

Frecvenţele de apariţie sunt definite în modul următor: Foarte frecvente (afectează mai mult de 1 utilizator din 10) Frecvente (afectează 1 până la 10 utilizatori din 100) Mai puţin frecvente (afectează 1 până la 10 utilizatori din 1.000) Rare (afectează 1 până la 10 utilizatori din 10.000) Foarte rare (afectează mai puţin de 1 utilizator din 10.000) Cu frecvenţă necunoscută (care nu poate fi estimată din datele disponibile).

Foarte frecvente -mişcări necontrolate (diskinezie), înrăutăţirea simptomelor bolii Parkinson -stare de rău (greaţă) -colorarea inofensivă a urinei în roşu-brun

Frecvente -stare de ameţeală sau leşin datorită tensiunii arteriale scăzute -ameţeală, somnolenţă, senzaţii de furnicătură sau amorţire -vărsături, durere abdominală, gură uscată, constipaţie, diaree -incapacitatea de a dormi, halucinaţii, confuzie, coşmaruri, stare de agitaţie -modificări psihice – incluzând simptome de tip paranoid şi psihotic, depresie (posibil, cu

gânduri suicidare) şi probleme de memorie şi gândire -oboseală, dureri în piept -căderi mai frecvente -respiraţie dificilă -transpiraţii crescute, mâncărimi şi erupţii -crampe musculare -tulburări de vedere

Mai puţin frecvente -ritm cardiac neregulat -pierderea apetitului, scădere sau creştere în greutate, sângerări ale intestinului, ulcere duodenale -hipertensiune arterială -Modificări ale numărului de celule sanguine (ce pot conduce la simptome precum oboseală,

leşin, infecţii; hemoragie) -inflamaţia venelor de la picioare -convulsii

S-au raportat şi următoarele reacţii adverse:

-colită (inflamarea colonului)

-hepatită (inflamarea ficatului)

-colorări ale pielii, părului, bărbii şi unghiilor.

Dacă pe parcursul tratamentului cu Stalevo aveţi următoarele simptome, adresaţi-vă imediat medicul dumneavoastră: -muşchii dumneavoastră devin foarte rigizi sau tresar violent, suferiţi de tremor, agitaţie,

confuzie, febră, puls rapid sau fluctuaţii în limite largi ale valorilor tensiunii arteriale. Acestea pot fi simptome de sindrom neuroleptic malign (SNM, o reacţie rară severă la medicamentele utilizate în tratamentul tulburărilor sistemului nervos central) sau de rabdomioliză (o afecţiune musculară rară, severă).

-reacţie alergică, semnele putând include papule (urzicături), mâncărime, erupţii, umflarea feţei, buzelor, limbii sau gâtului. Acestea pot cauza dificultăţi de respiraţie şi înghiţire.

La pacienţii care urmau tratament de substituţie cu dopamină, inclusiv Stalevo, au fost raportate modificări de comportament cum ar fi necesitatea imperioasă de a juca jocuri de noroc (dependenţa patologică de jocurile de noroc) sau creşterea dorinţei şi necesităţilor sexuale (creşterea libidoului şi hipersexualitate)

Dacă vreunul dintre efectele nedorite devine grav sau dacă observaţi orice efect nedorit nemenţionat în acest prospect, vă rugăm să-i spuneţi medicului sau farmacistului dumneavoastră.

5. CUM SE PĂSTREAZĂ STALEVO

A nu se lăsa la îndemâna şi vederea copiilor.

Nu utilizaţi după data de expirare înscrisă pe flacon şi pe cutie, după EXP. Data de expirare se referă la ultima zi a lunii respective.

Acest medicament nu necesită condiţii speciale de păstrare.

Medicamentele nu trebuie aruncate pe calea apei menajere sau a reziduurilor menajere. Întrebaţi farmacistul cum să eliminaţi medicamentele care nu vă mai sunt necesare. Aceste măsuri vor ajuta la protejarea mediului.

6. INFORMAŢII SUPLIMENTARE

Ce conţine Stalevo

- Substanţele active ale Stalevo sunt levodopa, carbidopa şi entacapona.

- Fiecare comprimat de Stalevo 100 mg/25 mg/200 mg conţine 100 mg levodopa, 25 mg carbidopa şi 200 mg entacaponă.

- Celelalte ingrediente pentru nucleul comprimatului sunt: croscarmeloză sodică, stearat de magneziu, amidon de porumb, manitol (E 421) şi povidonă (E 1201)

- Ingrediente pentru film sunt glicerol (85 de procente) (E 422), hipromeloză, stearat de magneziu, polisorbat 80, oxid roşu de fier (E 172), sucroză, dioxid de titan (E 171) şi oxid galben de fier (E 172).

Cum arată Stalevo şi conţinutul ambalajului

Stalevo 100 mg/25 mg/200 mg: comprimate ovale, filmate, nedivizate, de culoare maroniu-roşietică sau gri-roşietică, inscripţionate cu textul „LCE 100” pe una dintre feţe.

Stalevo este furnizat în şase mărimi diferite de ambalaj (10, 30, 100, 130, 175 sau 250 de comprimate). Este posibil ca nu toate dimensiunile de ambalaje să fie comercializate.

Deţinătorul autorizaţiei de punere pe piaţă şi producătorul

Orion Corporation Orionintie 1 FI-02200 Espoo Finlanda

Pentru orice informaţii despre acest medicament, vă rugăm să contactaţi reprezentanţii locali ai deţinătorului autorizaţiei de punere pe piaţă.

Belgique/België/Belgien Luxembourg/Luxemburg

Novartis Pharma N.V. Novartis Pharma GmbH Tél/Tel: +32 2 246 16 11 Allemagne/Deutschland

Tél/Tel: +49 911 273 0

България Magyarország

Novartis Pharma Services Inc. Novartis Hungária Kft. Pharma Тел.: +359 2 976 98 28 Tel.: +36 1 457 65 00

Česká republika Malta

Novartis s.r.o. Novartis Pharma Services Inc. Tel: +420 225 775 111 Tel: + 356 2298 3217

Danmark Nederland

Orion Pharma A/S Novartis Pharma B.V. Tlf: +45 49 12 66 00 Tel: +31 26 37 82 111

Deutschland

Orion Pharma GmbH Tel: +49 40 899 689-0

Eesti

Orion Pharma Eesti OÜ Tel: +372 6 616 863

Ελλάδα

Novartis (Hellas) Α.Ε.Β.Ε. Τηλ: + 30 210 281 17 12

España

Novartis Farmacéutica, S.A. Tel: +34 93 306 42 00

France

Novartis Pharma S.A.S. Tél: +33 1 55 47 66 00

Ireland

Orion Pharma (Ireland) Ltd. c/o Allphar Services Ltd. Tel: +353 1 404 16 00

Ísland

Vistor hf. Sími: +354 535 7000

Italia

Novartis Farma S.p.A. Tel: +39 02 96 54 1

Κύπρος

Δημητριάδης και Παπαέλληνας Λτδ Τηλ: +357 22 690 690

Latvija

Orion Corporation Orion Pharma pārstāvniecība Tel: +371 745 55 63

Lietuva UAB Orion Pharma Tel. +370 5 276 9499

Acest prospect a fost aprobat în {data} Norge

Orion Pharma AS Tlf: +47 40 00 42 10

Österreich

Novartis Pharma GmbH Tel: +43 1 86 6570

Polska

Orion Oyj S.A. Przedstawicielstwo w Polsce Tel.: + 48 22 8333177, 8321036

Portugal

Novartis Farma - Produtos Farmacęuticos, S.A. Tel: +351 21 000 8600

România

Novartis Pharma Services Inc. Tel: +40 21 31299 01

Slovenija

Novartis Pharma Services Inc. Tel: +386 1 300 75 50

Slovenská republika

Novartis s.r.o. Tel: +421 2 5542 5439

Suomi/Finland

Orion Corporation Puh./Tel: +358 10 4261

Sverige

Orion Pharma AB Tel: +46 8 623 6440

United Kingdom

Orion Pharma (UK) Ltd. Tel: +44 1635 520 300

Informaţii detaliate privind acest medicament sunt disponibile pe website-ul Agenţiei Europene a Medicamentului (EMEA): http://www.emea.europa.eu

PROSPECT: INFORMAŢII PENTRU UTILIZATOR

Stalevo 125 mg/31,25 mg/200 mg comprimate filmate

Levodopa/carbidopa/entacaponă

Citiţi cu atenţie şi în întregime acest prospect înainte de a începe să luaţi acest medicament.

- Păstraţi acest prospect. S-ar putea să fie necesar să-l recitiţi.

- Dacă aveţi întrebări suplimentare, vă rugăm să vă adresaţi medicului dumneavoastră sau farmacistului. -Acest medicament a fost prescris pentru dumneavoastră. Nu trebuie să-l daţi altor persoane. Le poate face rău, chiar dacă au aceleaşi simptome cu ale dumneavoastră.

- Dacă vreuna dintre reacţiile adverse devine gravǎ sau dacă observaţi orice reacţie adversǎ nemenţionatǎ în acest prospect, vă rugăm să-i spuneţi medicului dumneavoastră sau farmacistului.

În acest prospect găsiţi:

  1. Ce este Stalevo şi pentru ce se utilizează
  2. Înainte să luaţi Stalevo
  3. Cumsă luaţi Stalevo
  4. Reacţii adverse posibile 5 Cum se păstrează Stalevo

6. Informaţii suplimentare

1. CE ESTE STALEVO ŞI PENTRU CE SE UTILIZEAZĂ

Stalevo conţine trei substanţe active (levodopa, carbidopa şi entacaponă) în interiorul unui comprimat filmat. Stalevo este utilizat pentru tratarea bolii Parkinson.

Boala Parkinson este cauzată de nivelurile scăzute, în creier, ale unei substanţe numite dopamină. Levodopa creşte cantitatea de dopaminăşi, în acest fel, reduce simptomele bolii Parkinson. Carbidopa şi entacapona îmbunătăţesc efectele antiparkinsoniene ale levodopa.

2. ÎNAINTE SĂ LUAŢI STALEVO

Nu luaţi Stalevo dacă

-sunteţi alergic (hipersensibil) la levodopa, carbidopa sau entacaponă sau la oricare dintre celelalte componente ale Stalevo.

-
aveţi glaucom cu unghi închis (o boală a ochiului).
-
aveţi o tumoră a glandei adrenale.

- luaţi anumite medicamente pentru tratarea depresiei (combinaţii dintre inhibitori selectivi MAOA şi MAO-B sau inhibitori MAO neselectivi).

-
aţi avut vreodată sindrom neuroleptic malign (SNM – aceasta este o reacţie rar întâlnită la medicamentele destinate tratării tulburărilor psihice severe).
-
aţi avut vreodată rabdomioliză non-traumatică (o tulburare musculară rar întâlnită).

- aveţi o boală hepatică gravă.

Aveţi grijă deosebită când luaţi Stalevo

Informaţi-l pe medicul dumneavoastră dacă aveţi sau aţi avut vreodată: -un infarct miocardic acut sau orice altă boală de inimă, incluzând aritmii cardiace, sau a vaselor

sanguine -astm sau orice altă boală de plămâni -o problemă hepatică, deoarece este posibil să aveţi nevoie de o ajustare a dozei -boli de rinichi sau de natură hormonală -ulcere stomacale sau convulsii -o tulburare psihică severă de orice tip, cum ar fi psihoza -glaucom cu unghi deschis cronic, deoarece este posibil să aveţi nevoie de o ajustare a dozei, iar

presiunea dumneavoastră intraoculară să trebuiască monitorizată.

Consultaţi-vă medicul dacă luaţi în prezent: -antipsihotice (medicamente utilizate pentru tratarea psihozelor) -un medicament ce poate cauza o tensiune arterială scăzută atunci când vă ridicaţi de pe scaun

sau din pat. Trebuie săştiţi că Stalevo poate înrăutăţi acest tip de reacţii.

Consultaţi-vă medicul dacă, în timpul tratamentului cu Stalevo:

-observaţi că muşchii dumneavoastră devin foarte rigizi sau tresar violent, sau suferiţi de tremor, agitaţie, confuzie, febră, puls rapid sau fluctuaţii în limite largi ale valorilor tensiunii arteriale. Dacă se întâmplă oricare dintre aceste lucruri, adresaţi-vă imediat medicul dumneavoastră

-aveţi o stare de depresie, gânduri suicidare sau observaţi orice modificări neobişnuite ale comportamentului dumneavoastră

-vi se întâmplă să adormiţi brusc sau simţiţi o stare foarte puternică de somnolenţă. Dacă se întâmplă acest lucru, nu trebuie să conduceţi vehicule sau să folosiţi instrumente sau utilaje (vezi şi secţiunea „Conducerea vehiculelor şi folosirea utilajelor”)

-observaţi că apar sau se accentuează mişcările necontrolate, după ce începeţi să luaţi Stalevo. Dacă se întâmplă acest lucru este posibil ca medicul dumneavoastră să vă modifice doza de medicament anti-parkinsonian

-aveţi diaree: se recomandă urmărirea greutăţii corporale pentru a evita potenţiala scădere excesivă în greutate.

-aveţi anorexie progresivă, astenie (slăbiciune, epuizare) şi scădere în greutate într-o perioadă de timp relativ scurtă. Dacă se întâmplă acest lucru trebuie avută în vedere o evaluare generală din punct de vedere medical, care să includăşi evaluarea funcţiei hepatice.

-aveţi o înclinaţie excesivă pentru jocuri de noroc sau o activitate sexuală excesivă -consideraţi că este nevoie să întrerupeţi tratamentul cu Stalevo; consultaţi secţiunea "Dacă întrerupeţi tratamentul cu Stalevo"

În cazul unui tratament pe termen lung cu Stalevo este posibil ca medicul dumneavoastră să vă facă o serie de teste de laborator în mod regulat.

Dacă urmează să suportaţi o intervenţie chirurgicală vă rugăm să spuneţi medicului dumneavoastră că luaţi Stalevo.

Stalevo nu este recomandat pentru tratamentul simptomelor extrapiramidale (de exemplu mişcări involuntare, convulsii, rigiditate muscularăşi contracţii musculare) cauzate de alte medicamente.

Copii Experienţa cu Stalevo la pacienţii cu vârste mai mici de 18 ani este limitată. Prin urmare, nu se recomandă utilizarea Stalevo la copii.

Utilizarea altor medicamente

Vă rugăm să spuneţi medicului dumneavoastră sau farmacistului dacă luaţi sau aţi luat recent orice alte medicamente, inclusiv dintre cele eliberate fără prescripţie medicală.

Nu luaţi Stalevo dacă luaţi anumite medicamente pentru tratarea depresiei (combinaţii dintre inhibitori selectivi MAO-A şi MAO-B sau inhibitori MAO neselectivi).

Stalevo poate spori efectele anumitor medicamente, precum şi efectele secundare ale acestora. Acestea includ: -medicamente utilizate pentru tratarea depresiei, precum moclobemida, amitriptilina,

desipramina, maprotilina, venlafaxina şi paroxetina -rimiterolul şi izoprenalina, utilizate pentru tratarea bolilor respiratorii -adrenalina, utilizată pentru reacţii alergice grave -noradrenalina, dopamina şi dobutamina, utilizate pentru tratarea bolilor de inimăşi a tensiunii

arteriale scăzute -alfa-metildopa, utilizată pentru tratarea tensiunii arteriale ridicate -apomorfina, care se utilizează în tratamentul bolii Parkinson.

Efectele Stalevo pot fi micşorate de anumite medicamente. Acestea includ: -antagoniştii de dopamină utilizaţi pentru tratarea tulburărilor psihice, greţurilor şi vărsăturilor -fenitoina, utilizată pentru prevenirea convulsiilor -papaverina, utilizată pentru relaxare musculară.

Stalevo vă poate face să digeraţi mai greu fierul. De aceea, nu luaţi Stalevo şi suplimente de fier în acelaşi timp. După ce luaţi unul dintre ele, aşteptaţi cel puţin 2 până la 3 ore înainte de a-l lua pe celălalt.

Utilizarea Stalevo cu alimente şi băuturi

Stalevo poate fi luat cu sau fără alimente. La unii pacienţi, este posibil ca Stalevo să nu fie bine absorbit dacă este luat odată cu sau la scurt timp după consumarea unor alimente bogate în proteine (precum carne, peşte, produse lactate, seminţe şi fructe oleaginoase). Dacă consideraţi că vi se aplică vreuna din situaţiile amintite mai sus, discutaţi cu medicul dumneavoastră.

Sarcina şi alăptarea

Dacă sunteţi gravidă sau credeţi că este posibil să fiţi gravidă, cereţi sfatul medicului dumneavoastră înainte de a lua Stalevo.

Nu trebuie să alăptaţi în timpul tratamentului cu Stalevo.

Conducerea vehiculelor şi folosirea utilajelor

Stalevo poate scădea valorile tensiunii arteriale, ceea ce vă poate face să aveţi o stare de ameţeală. De aceea, trebuie să aveţi deosebită grijă în cazul în care conduceţi vehicule sau folosiţi maşini sau utilaje.

Dacă simţiţi o stare puternică de somnolenţă sau dacă simţiţi că uneori adormiţi foarte repede, aşteptaţi până vă treziţi complet înainte de a conduce vehicule sau de a face orice activitate care necesită atenţie. În caz contrar, vă puteţi expune, pe dumneavoastrăşi pe alţii, unui risc de vătămări grave sau deces.

Informaţii importante privind unele componente ale Stalevo

Stalevo conţine zahăr (1,6 mg/comprimat). Dacă medicul dumneavoastră v-a spus că aveţi intoleranţă la unele zaharuri, luaţi legătura cu medicul înainte de a începe să luaţi acest medicament.

3. CUM SĂ LUAŢI STALEVO

Luaţi întotdeauna Stalevo exact aşa cum v-a spus medicul dumneavoastră. Trebuie să discutaţi cu medicul dumneavoastră sau cu farmacistul dacă nu sunteţi sigur.

Pentru adulţi şi vârstnici:

Medicul dumneavoastră vă va spune exact câte comprimate de Stalevo trebuie să luaţi în fiecare zi. -Comprimatele nu trebuie să fie împărţite sau rupte în bucăţi mai mici.

-Trebuie să luaţi numai un comprimat de fiecare dată. -În funcţie de răspunsul dumneavoastră la tratament, medicul dumneavoastră ar putea propune o creştere sau o scădere a dozei.

-Dacă luaţi Stalevo comprimate de 50 mg/12,5 mg/200 mg, 75 mg/18,75 mg/200 mg, 100 mg/25 mg/200 mg 125 mg/31,25 mg/200 mg sau 150 mg/37,5 mg/200 mg, nu luaţi mai mult de 10 comprimate pe zi.

Dacă aveţi impresia că efectul Stalevo este prea puternic sau prea slab, sau dacă suferiţi posibile reacţii adverse, spuneţi medicului dumneavoastră sau farmacistului.

Dacă luaţi mai mult decât trebuie din Stalevo

Dacă aţi luat în mod accidental mai multe comprimate de Stalevo decât ar fi trebuit, discutaţi imediat cu medicul dumneavoastră sau cu farmacistul.

Dacă uitaţi să luaţi Stalevo

Nu luaţi o doză dublă pentru a compensa comprimatele uitate.

Dacă timpul rămas până la următoarea doză este mai lung de 1 oră: Luaţi un comprimat când vă aduceţi aminte şi următorul comprimat la momentul normal.

Dacă timpul rămas până la următoarea doză este mai scurt de 1 oră: Luaţi un comprimat când vă aduceţi aminte, aşteptaţi 1 oră, apoi luaţi un alt comprimat. După aceea, continuaţi conform schemei normale.

Nu luaţi o doză dublă pentru a compensa comprimatele uitate. Lăsaţi întotdeauna un interval de o oră între comprimatele de Stalevo, pentru a evita posibilele reacţii adverse.

Dacă întrerupeţi tratamentul cu Stalevo

Nu vă opriţi din a lua Stalevo decât dacă medicul dumneavoastră vă spune acest lucru. Într-un asemenea caz, este posibil ca medicul dumneavoastră să trebuiască să ajusteze dozele celorlalte medicamente antiparkinsoniene, în special levodopa, pentru a asigura un control suficient asupra simptomelor dumneavoastră. Dacă opriţi brusc luarea Stalevo şi a altor medicamente antiparkinsoniene,aceasta poate conduce la apariţia unor efecte secundare nedorite.

Dacă aveţi orice întrebări suplimentare cu privire la acest produs, adresaţi-vă medicului dumneavoastră sau farmacistului.

4. REACŢII ADVERSE POSIBILE

Ca toate medicamentele, Stalevo poate provoca reacţii adverse, cu toate că nu apar la toate persoanele. Dacă aveţi vreunul din aceste efecte secundare, discutaţi cu medicul dumneavoastră cât mai curând posibil. Multe dintre efectele secundare pot fi atenuate prin ajustarea dozei.

Frecvenţele de apariţie sunt definite în modul următor: Foarte frecvente (afectează mai mult de 1 utilizator din 10) Frecvente (afectează 1 până la 10 utilizatori din 100) Mai puţin frecvente (afectează 1 până la 10 utilizatori din 1.000) Rare (afectează 1 până la 10 utilizatori din 10.000) Foarte rare (afectează mai puţin de 1 utilizator din 10.000) Cu frecvenţă necunoscută (care nu poate fi estimată din datele disponibile).

Foarte frecvente -mişcări necontrolate (diskinezie), înrăutăţirea simptomelor bolii Parkinson

-stare de rău (greaţă) -colorarea inofensivă a urinei în roşu-brun

Frecvent-stare de ameţeală sau leşin datorită tensiunii arteriale scăzute -ameţeală, somnolenţă, senzaţii de furnicătură sau amorţire -vărsături, durere abdominală, gură uscată, constipaţie, diaree -incapacitatea de a dormi, halucinaţii, confuzie, coşmaruri, stare de agitaţie -modificări psihice – incluzând simptome de tip paranoid şi psihotic, depresie (posibil, cu e

gânduri suicidare) şi probleme de memorie şi gândire -oboseală, dureri în piept -căderi mai frecvente -respiraţie dificilă -transpiraţii crescute, mâncărimi şi erupţii -crampe musculare -tulburări de vedere

Mai puţin frecvente -ritm cardiac neregulat -pierderea apetitului, scădere sau creştere în greutate, sângerări ale intestinului, ulcere duodenale -hipertensiune arterială -Modificări ale numărului de celule sanguine (ce pot conduce la simptome precum oboseală,

leşin, infecţii; hemoragie) -inflamaţia venelor de la picioare -convulsii

S-au raportat şi următoarele reacţii adverse:

-colită (inflamarea colonului)

-hepatită (inflamarea ficatului)

-colorări ale pielii, părului, bărbii şi unghiilor.

Dacă pe parcursul tratamentului cu Stalevo aveţi următoarele simptome, adresaţi-vă imediat medicul dumneavoastră: -muşchii dumneavoastră devin foarte rigizi sau tresar violent, suferiţi de tremor, agitaţie,

confuzie, febră, puls rapid sau fluctuaţii în limite largi ale valorilor tensiunii arteriale. Acestea pot fi simptome de sindrom neuroleptic malign (SNM, o reacţie rară severă la medicamentele utilizate în tratamentul tulburărilor sistemului nervos central) sau de rabdomioliză (o afecţiune musculară rară, severă).

-reacţie alergică, semnele putând include papule (urzicături), mâncărime, erupţii, umflarea feţei, buzelor, limbii sau gâtului. Acestea pot cauza dificultăţi de respiraţie şi înghiţire.

La pacienţii care urmau tratament de substituţie cu dopamină, inclusiv Stalevo, au fost raportate modificări de comportament cum ar fi necesitatea imperioasă de a juca jocuri de noroc (dependenţa patologică de jocurile de noroc) sau creşterea dorinţei şi necesităţilor sexuale (creşterea libidoului şi hipersexualitate)

Dacă vreunul dintre efectele nedorite devine grav sau dacă observaţi orice efect nedorit nemenţionat în acest prospect, vă rugăm să-i spuneţi medicului sau farmacistului dumneavoastră.

5. CUM SE PĂSTREAZĂ STALEVO

A nu se lăsa la îndemâna şi vederea copiilor.

Nu utilizaţi după data de expirare înscrisă pe flacon şi pe cutie, după EXP. Data de expirare se referă la ultima zi a lunii respective.

Acest medicament nu necesită condiţii speciale de păstrare.

Medicamentele nu trebuie aruncate pe calea apei menajere sau a reziduurilor menajere. Întrebaţi farmacistul cum să eliminaţi medicamentele care nu vă mai sunt necesare. Aceste măsuri vor ajuta la protejarea mediului.

6. INFORMAŢII SUPLIMENTARE

Ce conţine Stalevo

- Substanţele active ale Stalevo sunt levodopa, carbidopa şi entacapona.

- Fiecare comprimat de Stalevo 125 mg/31,25 mg/200 mg conţine 125 mg levodopa, 31,25 mg carbidopa şi 200 mg entacaponă.

- Celelalte ingrediente pentru nucleul comprimatului sunt: croscarmeloză sodică, stearat de magneziu, amidon de porumb, manitol (E 421) şi povidonă (E 1201)

- Ingrediente pentru film sunt glicerol (85 de procente) (E 422), hipromeloză, stearat de magneziu, polisorbat 80, oxid roşu de fier (E 172), sucroză, dioxid de titan (E 171) şi oxid galben de fier (E 172).

Cum arată Stalevo şi conţinutul ambalajului

Stalevo 125 mg/31,25 mg/200 mg: comprimate ovale, de culoare maroniu deschis-roşietică, inscripţionate cu textul „LCE 125” pe una dintre feţe.

Stalevo 125 mg/31,25 mg/200 mg comprimate este furnizat în cinci mărimi diferite de ambalaj (10, 30, 100, 130 sau 175 de comprimate). Este posibil ca nu toate dimensiunile de ambalaje să fie comercializate.

Deţinătorul autorizaţiei de punere pe piaţă şi producătorul

Orion Corporation Orionintie 1 FI-02200 Espoo Finlanda

Pentru orice informaţii despre acest medicament, vă rugăm să contactaţi reprezentanţii locali ai deţinătorului autorizaţiei de punere pe piaţă.

Belgique/België/Belgien Luxembourg/Luxemburg

Novartis Pharma N.V. Novartis Pharma GmbH Tél/Tel: +32 2 246 16 11 Allemagne/Deutschland

Tél/Tel: +49 911 273 0

България Magyarország

Novartis Pharma Services Inc. Novartis Hungária Kft. Pharma Тел.: +359 2 976 98 28 Tel.: +36 1 457 65 00

Česká republika Malta

Novartis s.r.o. Novartis Pharma Services Inc. Tel: +420 225 775 111 Tel: + 356 2298 3217

Danmark Nederland

Orion Pharma A/S Novartis Pharma B.V. Tlf: +45 49 12 66 00 Tel: +31 26 37 82 111

Deutschland

Orion Pharma GmbH Tel: +49 40 899 689-0

Eesti

Orion Pharma Eesti OÜ Tel: +372 6 616 863

Ελλάδα

Novartis (Hellas) Α.Ε.Β.Ε. Τηλ: + 30 210 281 17 12

España

Novartis Farmacéutica, S.A. Tel: +34 93 306 42 00

France

Novartis Pharma S.A.S. Tél: +33 1 55 47 66 00

Ireland

Orion Pharma (Ireland) Ltd. c/o Allphar Services Ltd. Tel: +353 1 404 16 00

Ísland

Vistor hf. Sími: +354 535 7000

Italia

Novartis Farma S.p.A. Tel: +39 02 96 54 1

Κύπρος

Δημητριάδης και Παπαέλληνας Λτδ Τηλ: +357 22 690 690

Latvija

Orion Corporation Orion Pharma pārstāvniecība Tel: +371 745 55 63

Lietuva UAB Orion Pharma Tel. +370 5 276 9499

Acest prospect a fost aprobat în {data} Norge

Orion Pharma AS Tlf: +47 40 00 42 10

Österreich

Novartis Pharma GmbH Tel: +43 1 86 6570

Polska

Orion Oyj S.A. Przedstawicielstwo w Polsce Tel.: + 48 22 8333177, 8321036

Portugal

Novartis Farma - Produtos Farmacęuticos, S.A. Tel: +351 21 000 8600

România

Novartis Pharma Services Inc. Tel: +40 21 31299 01

Slovenija

Novartis Pharma Services Inc. Tel: +386 1 300 75 50

Slovenská republika

Novartis s.r.o. Tel: +421 2 5542 5439

Suomi/Finland

Orion Corporation Puh./Tel: +358 10 4261

Sverige

Orion Pharma AB Tel: +46 8 623 6440

United Kingdom

Orion Pharma (UK) Ltd. Tel: +44 1635 520 300

Informaţii detaliate privind acest medicament sunt disponibile pe website-ul Agenţiei Europene a Medicamentului (EMEA): http://www.emea.europa.eu

PROSPECT: INFORMAŢII PENTRU UTILIZATOR

Stalevo 150 mg/37,5 mg/200 mg comprimate filmate

Levodopa/carbidopa/entacaponă

Citiţi cu atenţie şi în întregime acest prospect înainte de a începe să luaţi acest medicament.

- Păstraţi acest prospect. S-ar putea să fie necesar să-l recitiţi.

- Dacă aveţi întrebări suplimentare, vă rugăm să vă adresaţi medicului dumneavoastră sau farmacistului. -Acest medicament a fost prescris pentru dumneavoastră. Nu trebuie să-l daţi altor persoane. Le poate face rău, chiar dacă au aceleaşi simptome cu ale dumneavoastră.

- Dacă vreuna dintre reacţiile adverse devine gravǎ sau dacă observaţi orice reacţie adversǎ nemenţionatǎ în acest prospect, vă rugăm să-i spuneţi medicului dumneavoastră sau farmacistului.

În acest prospect găsiţi:

  1. Ce este Stalevo şi pentru ce se utilizează
  2. Înainte să luaţi Stalevo
  3. Cumsă luaţi Stalevo
  4. Reacţii adverse posibile 5 Cum se păstrează Stalevo

6. Informaţii suplimentare

1. CE ESTE STALEVO ŞI PENTRU CE SE UTILIZEAZĂ

Stalevo conţine trei substanţe active (levodopa, carbidopa şi entacaponă) în interiorul unui comprimat filmat. Stalevo este utilizat pentru tratarea bolii Parkinson.

Boala Parkinson este cauzată de nivelurile scăzute, în creier, ale unei substanţe numite dopamină. Levodopa creşte cantitatea de dopaminăşi, în acest fel, reduce simptomele bolii Parkinson. Carbidopa şi entacapona îmbunătăţesc efectele antiparkinsoniene ale levodopa.

2. ÎNAINTE SĂ LUAŢI STALEVO

Nu luaţi Stalevo dacă

-sunteţi alergic (hipersensibil) la levodopa, carbidopa sau entacaponă sau la oricare dintre celelalte componente ale Stalevo.

-
aveţi glaucom cu unghi închis (o boală a ochiului).
-
aveţi o tumoră a glandei adrenale.

- luaţi anumite medicamente pentru tratarea depresiei (combinaţii dintre inhibitori selectivi MAOA şi MAO-B sau inhibitori MAO neselectivi).

-
aţi avut vreodată sindrom neuroleptic malign (SNM – aceasta este o reacţie rar întâlnită la medicamentele destinate tratării tulburărilor psihice severe).
-
aţi avut vreodată rabdomioliză non-traumatică (o tulburare musculară rar întâlnită).

- aveţi o boală hepatică gravă.

Aveţi grijă deosebită când luaţi Stalevo

Informaţi-l pe medicul dumneavoastrădacă aveţi sau aţi avut vreodată: -un infarct miocardic acut sau orice altă boală de inimă, incluzând aritmii cardiace, sau a vaselor

sanguine -astm sau orice altă boală de plămâni -o problemă hepatică, deoarece este posibil să aveţi nevoie de o ajustare a dozei -boli de rinichi sau de natură hormonală -ulcere stomacale sau convulsii -o tulburare psihică severă de orice tip, cum ar fi psihoza -glaucom cu unghi deschis cronic, deoarece este posibil să aveţi nevoie de o ajustare a dozei, iar

presiunea dumneavoastră intraoculară să trebuiască monitorizată.

Consultaţi-vă medicul dacă luaţi în prezent: -antipsihotice (medicamente utilizate pentru tratarea psihozelor) -un medicament ce poate cauza o tensiune arterială scăzută atunci când vă ridicaţi de pe scaun

sau din pat. Trebuie săştiţi că Stalevo poate înrăutăţi acest tip de reacţii.

Consultaţi-vă medicul dacă, în timpul tratamentului cu Stalevo:

-observaţi că muşchii dumneavoastră devin foarte rigizi sau tresar violent, sau suferiţi de tremor, agitaţie, confuzie, febră, puls rapid sau fluctuaţii în limite largi ale valorilor tensiunii arteriale. Dacă se întâmplă oricare dintre aceste lucruri, adresaţi-vă imediat medicul dumneavoastră

-aveţi o stare de depresie, gânduri suicidare sau observaţi orice modificări neobişnuite ale comportamentului dumneavoastră

-vi se întâmplă să adormiţi brusc sau simţiţi o stare foarte puternică de somnolenţă. Dacă se întâmplă acest lucru, nu trebuie să conduceţi vehicule sau să folosiţi instrumente sau utilaje (vezi şi secţiunea „Conducerea vehiculelor şi folosirea utilajelor”)

-observaţi că apar sau se accentuează mişcările necontrolate, după ce începeţi să luaţi Stalevo. Dacă se întâmplă acest lucru este posibil ca medicul dumneavoastră să vă modifice doza de medicament anti-parkinsonian

-aveţi diaree: se recomandă urmărirea greutăţii corporale pentru a evita potenţiala scădere excesivă în greutate.

-aveţi anorexie progresivă, astenie (slăbiciune, epuizare) şi scădere în greutate într-o perioadă de timp relativ scurtă. Dacă se întâmplă acest lucru trebuie avută în vedere o evaluare generală din punct de vedere medical, care să includăşi evaluarea funcţiei hepatice.

-aveţi o înclinaţie excesivă pentru jocuri de noroc sau o activitate sexuală excesivă -consideraţi că este nevoie să întrerupeţi tratamentul cu Stalevo; consultaţi secţiunea "Dacă întrerupeţi tratamentul cu Stalevo"

În cazul unui tratament pe termen lung cu Stalevo este posibil ca medicul dumneavoastră să vă facă o serie de teste de laborator în mod regulat.

Dacă urmează să suportaţi o intervenţie chirurgicală vă rugăm să spuneţi medicului dumneavoastră că luaţi Stalevo.

Stalevo nu este recomandat pentru tratamentul simptomelor extrapiramidale (de exemplu mişcări involuntare, convulsii, rigiditate muscularăşi contracţii musculare) cauzate de alte medicamente.

Copii Experienţa cu Stalevo la pacienţii cu vârste mai mici de 18 ani este limitată. Prin urmare, nu se recomandă utilizarea Stalevo la copii.

Utilizarea altor medicamente

Vă rugăm să spuneţi medicului dumneavoastră sau farmacistului dacă luaţi sau aţi luat recent orice alte medicamente, inclusiv dintre cele eliberate fără prescripţie medicală.

Nu luaţi Stalevo dacă luaţi anumite medicamente pentru tratarea depresiei (combinaţii dintre inhibitori selectivi MAO-A şi MAO-B sau inhibitori MAO neselectivi).

Stalevo poate spori efectele anumitor medicamente, precum şi efectele secundare ale acestora. Acestea includ: -medicamente utilizate pentru tratarea depresiei, precum moclobemida, amitriptilina,

desipramina, maprotilina, venlafaxina şi paroxetina -rimiterolul şi izoprenalina, utilizate pentru tratarea bolilor respiratorii -adrenalina, utilizată pentru reacţii alergice grave -noradrenalina, dopamina şi dobutamina, utilizate pentru tratarea bolilor de inimăşi a tensiunii

arteriale scăzute -alfa-metildopa, utilizată pentru tratarea tensiunii arteriale ridicate -apomorfina, care se utilizează în tratamentul bolii Parkinson.

Efectele Stalevo pot fi micşorate de anumite medicamente. Acestea includ: -antagoniştii de dopamină utilizaţi pentru tratarea tulburărilor psihice, greţurilor şi vărsăturilor -fenitoina, utilizată pentru prevenirea convulsiilor -papaverina, utilizată pentru relaxare musculară.

Stalevo vă poate face să digeraţi mai greu fierul. De aceea, nu luaţi Stalevo şi suplimente de fier în acelaşi timp. După ce luaţi unul dintre ele, aşteptaţi cel puţin 2 până la 3 ore înainte de a-l lua pe celălalt.

Utilizarea Stalevo cu alimente şi băuturi

Stalevo poate fi luat cu sau fără alimente. La unii pacienţi, este posibil ca Stalevo să nu fie bine absorbit dacă este luat odată cu sau la scurt timp după consumarea unor alimente bogate în proteine (precum carne, peşte, produse lactate, seminţe şi fructe oleaginoase). Dacă consideraţi că vi se aplică vreuna din situaţiile amintite mai sus, discutaţi cu medicul dumneavoastră.

Sarcina şi alăptarea

Dacă sunteţi gravidă sau credeţi că este posibil să fiţi gravidă, cereţi sfatul medicului dumneavoastră înainte de a lua Stalevo.

Nu trebuie să alăptaţi în timpul tratamentului cu Stalevo.

Conducerea vehiculelor şi folosirea utilajelor

Stalevo poate scădea valorile tensiunii arteriale, ceea ce vă poate face să aveţi o stare de ameţeală. De aceea, trebuie să aveţi deosebită grijă în cazul în care conduceţi vehicule sau folosiţi maşini sau utilaje.

Dacă simţiţi o stare puternică de somnolenţă sau dacă simţiţi că uneori adormiţi foarte repede, aşteptaţi până vă treziţi complet înainte de a conduce vehicule sau de a face orice activitate care necesită atenţie. În caz contrar, vă puteţi expune, pe dumneavoastrăşi pe alţii, unui risc de vătămări grave sau deces.

Informaţii importante privind unele componente ale Stalevo

Stalevo conţine zahăr (1,9 mg/comprimat). Dacă medicul dumneavoastră v-a spus că aveţi intoleranţă la unele zaharuri, luaţi legătura cu medicul înainte de a începe să luaţi acest medicament.

3. CUM SĂ LUAŢI STALEVO

Luaţi întotdeauna Stalevo exact aşa cum v-a spus medicul dumneavoastră. Trebuie să discutaţi cu medicul dumneavoastră sau cu farmacistul dacă nu sunteţi sigur.

Pentru adulţi şi vârstnici: -Medicul dumneavoastră vă va spune exact câte comprimate de Stalevo trebuie să luaţi în fiecare

zi. -Comprimatele nu trebuie să fie împărţite sau rupte în bucăţi mai mici. -Trebuie să luaţi numai un comprimat de fiecare dată. -În funcţie de răspunsul dumneavoastră la tratament, medicul dumneavoastră ar putea propune o

creştere sau o scădere a dozei.

- Dacă luaţi Stalevo comprimate de 50 mg/12,5 mg/200 mg, 75 mg/18,75 mg/200 mg, 100 mg/25 mg/200 mg, 125 mg/31,25 mg/200 mg sau 150 mg/37,5 mg/200 mg, nu luaţi mai mult de 10 comprimate pe zi.

Dacă aveţi impresia că efectul Stalevo este prea puternic sau prea slab, sau dacă suferiţi posibile reacţii adverse, spuneţi medicului dumneavoastră sau farmacistului.

Dacă luaţi mai mult decât trebuie din Stalevo

Dacă aţi luat în mod accidental mai multe comprimate de Stalevo decât ar fi trebuit, discutaţi imediat cu medicul dumneavoastră sau cu farmacistul.

Dacă uitaţi să luaţi Stalevo

Nu luaţi o doză dublă pentru a compensa comprimatele uitate.

Dacă timpul rămas până la următoarea doză este mai lung de 1 oră: Luaţi un comprimat când vă aduceţi aminte şi următorul comprimat la momentul normal.

Dacă timpul rămas până la următoarea doză este mai scurt de 1 oră: Luaţi un comprimat când vă aduceţi aminte, aşteptaţi 1 oră, apoi luaţi un alt comprimat. După aceea, continuaţi conform schemei normale.

Nu luaţi o doză dublă pentru a compensa comprimatele uitate. Lăsaţi întotdeauna un interval de o oră între comprimatele de Stalevo, pentru a evita posibilele reacţii adverse.

Dacă întrerupeţi tratamentul cu Stalevo

Nu vă opriţi din a lua Stalevo decât dacă medicul dumneavoastră vă spune acest lucru. Într-un asemenea caz, este posibil ca medicul dumneavoastră să trebuiască să ajusteze dozele celorlalte medicamente antiparkinsoniene, în special levodopa, pentru a asigura un control suficient asupra simptomelor dumneavoastră. Dacă întrerupeţi brusc luarea Stalevo şi a altor medicamente antiparkinsoniene, aceasta poate conduce la apariţia unor efecte secundare nedorite.

Dacă aveţi orice întrebări suplimentare cu privire la acest produs, adresaţi-vă medicului dumneavoastră sau farmacistului.

4. REACŢII ADVERSE POSIBILE

Ca toate medicamentele, Stalevo poate provoca reacţii adverse, cu toate că nu apar la toate persoanele. Dacă aveţi vreunul din aceste efecte secundare, discutaţi cu medicul dumneavoastră cât mai curând posibil. Multe dintre efectele secundare pot fi atenuate prin ajustarea dozei.

Frecvenţele de apariţie sunt definite în modul următor: Foarte frecvente (afectează mai mult de 1utilizator din 10) Frecvente (afectează 1 până la 10 utilizatori din 100) Mai puţin frecvente (afectează 1 până la 10 utilizatori din 1.000) Rare (afectează 1 până la 10 utilizatori din 10.000) Foarte rare (afectează mai puţin de 1 utilizator din 10.000) Cu frecvenţă necunoscută (care nu poate fi estimată din datele disponibile).

Foarte frecvente -mişcări necontrolate (diskinezie), înrăutăţirea simptomelor bolii Parkinson -stare de rău (greaţă) -colorarea inofensivă a urinei în roşu-brun

Frecvente -stare de ameţeală sau leşin datorită tensiunii arteriale scăzute -ameţeală, somnolenţă, senzaţii de furnicătură sau amorţire -vărsături, durere abdominală, gură uscată, constipaţie, diaree -incapacitatea de a dormi, halucinaţii, confuzie, coşmaruri, stare de agitaţie -modificări psihice – incluzând simptome de tip paranoid şi psihotic, depresie (posibil, cu

gânduri suicidare) şi probleme de memorie şi gândire -oboseală, dureri în piept -căderi mai frecvente -respiraţie dificilă -transpiraţii crescute, mâncărimi şi erupţii -crampe musculare -tulburări de vedere

Mai puţin frecvente -ritm cardiac neregulat -pierderea apetitului, scădere sau creştere în greutate, sângerări ale intestinului, ulcere duodenale -hipertensiune arterială -Modificări ale numărului de celule sanguine (ce pot conduce la simptome precum oboseală,

leşin, infecţii; hemoragie) -inflamaţia venelor de la picioare -convulsii

S-au raportat şi următoarele reacţii adverse:

-colită (inflamarea colonului)

-hepatită (inflamarea ficatului)

-colorări ale pielii, părului, bărbii şi unghiilor.

Dacă pe parcursul tratamentului cu Stalevo aveţi următoarele simptome, adresaţi-vă imediat medicul dumneavoastră: -muşchii dumneavoastră devin foarte rigizi sau tresar violent, suferiţi de tremor, agitaţie,

confuzie, febră, puls rapid sau fluctuaţii în limite largi ale valorilor tensiunii arteriale. Acestea pot fi simptome de sindrom neuroleptic malign (SNM, o reacţie rară severă la medicamentele utilizate în tratamentul tulburărilor sistemului nervos central) sau de rabdomioliză (o afecţiune musculară rară, severă).

-reacţie alergică, semnele putând include papule (urzicături), mâncărime, erupţii, umflarea feţei, buzelor, limbii sau gâtului. Acestea pot cauza dificultăţi de respiraţie şi înghiţire.

La pacienţii care urmau tratament de substituţie cu dopamină, inclusiv Stalevo, au fost raportate modificări de comportament cum ar fi necesitatea imperioasă de a juca jocuri de noroc (dependenţa patologică de jocurile de noroc) sau creşterea dorinţei şi necesităţilor sexuale (creşterea libidoului şi hipersexualitate)

Dacă vreunul dintre efectele nedorite devine grav sau dacă observaţi orice efect nedorit nemenţionat în acest prospect, vă rugăm să-i spuneţi medicului sau farmacistului dumneavoastră.

5. CUM SE PĂSTREAZĂ STALEVO

A nu se lăsa la îndemâna şi vederea copiilor.

Nu utilizaţi după data de expirare înscrisă pe flacon şi pe cutie, după EXP. Data de expirare se referă la ultima zi a lunii respective.

Acest medicament nu necesită condiţii speciale de păstrare.

Medicamentele nu trebuie aruncate pe calea apei menajere sau a reziduurilor menajere. Întrebaţi farmacistul cum să eliminaţi medicamentele care nu vă mai sunt necesare. Aceste măsuri vor ajuta la protejarea mediului.

6. INFORMAŢII SUPLIMENTARE Ce conţine Stalevo

- Substanţele active ale Stalevo sunt levodopa, carbidopa şi entacapona.

- Fiecare comprimat de Stalevo 150 mg/37,5 mg/200 mg conţine 150 mg levodopa, 37,5 mg carbidopa şi 200 mg entacaponă.

- Celelalte ingrediente pentru nucleul comprimatului sunt: croscarmeloză sodică, stearat de magneziu, amidon de porumb, manitol (E 421) şi povidonă (E 1201)

- Ingrediente pentru film sunt glicerol (85 de procente) (E 422), hipromeloză, stearat de magneziu, polisorbat 80, oxid roşu de fier (E 172), sucroză, dioxid de titan (E 171), oxid galben de fier (E 172).

Cum arată Stalevo şi conţinutul ambalajului

Stalevo 150 mg/37,5 mg/200 mg: comprimate filmate, nedivizate, de formă elipsoidală alungită, de culoare maroniu-roşietică sau gri-roşietică, inscripţionate cu textul „LCE 150” pe una dintre feţe.

Stalevo este furnizat în şase mărimi diferite de ambalaj (10, 30, 100, 130, 175 sau 250 de comprimate). Este posibil ca nu toate dimensiunile de ambalaje să fie comercializate.

Deţinătorul autorizaţiei de punere pe piaţă şi producătorul

Orion Corporation Orionintie 1 FI-02200 Espoo Finlanda

Pentru orice informaţii despre acest medicament, vă rugăm să contactaţi reprezentanţii locali ai deţinătorului autorizaţiei de punere pe piaţă.

Belgique/België/Belgien Luxembourg/Luxemburg

Novartis Pharma N.V. Novartis Pharma GmbH Tél/Tel: +32 2 246 16 11 Allemagne/Deutschland

Tél/Tel: +49 911 273 0

България Magyarország

Novartis Pharma Services Inc. Novartis Hungária Kft. Pharma Тел.: +359 2 976 98 28 Tel.: +36 1 457 65 00

Česká republika Malta

Novartis s.r.o. Novartis Pharma Services Inc. Tel: +420 225 775 111 Tel: + 356 2298 3217

Danmark

Orion Pharma A/S Tlf: +45 49 12 66 00

Deutschland

Orion Pharma GmbH Tel: +49 40 899 689-0

Eesti

Orion Pharma Eesti OÜ Tel: +372 6 616 863

Ελλάδα

Novartis (Hellas) Α.Ε.Β.Ε. Τηλ: + 30 210 281 17 12

España

Novartis Farmacéutica, S.A. Tel: +34 93 306 42 00

France

Novartis Pharma S.A.S. Tél: +33 1 55 47 66 00

Ireland

Orion Pharma (Ireland) Ltd. c/o Allphar Services Ltd. Tel: +353 1 404 16 00

Ísland

Vistor hf. Sími: +354 535 7000

Italia

Novartis Farma S.p.A. Tel: +39 02 96 54 1

Κύπρος

Δημητριάδης και Παπαέλληνας Λτδ Τηλ: +357 22 690 690

Latvija

Orion Corporation Orion Pharma pārstāvniecība Tel: +371 745 55 63

Lietuva UAB Orion Pharma Tel. +370 5 276 9499

Acest prospect a fost aprobat în {data} Nederland

Novartis Pharma B.V. Tel: +31 26 37 82 111

Norge

Orion Pharma AS Tlf: + 47 40 00 42 10

Österreich

Novartis Pharma GmbH Tel: +43 1 86 6570

Polska

Orion Oyj S.A. Przedstawicielstwo w Polsce Tel.: + 48 22 8333177, 8321036

Portugal

Novartis Farma - Produtos Farmacęuticos, S.A. Tel: +351 21 000 8600

România

Novartis Pharma Services Inc. Tel: +40 21 31299 01

Slovenija

Novartis Pharma Services Inc. Tel: +386 1 300 75 50

Slovenská republika

Novartis s.r.o. Tel: +421 2 5542 5439

Suomi/Finland

Orion Corporation Puh./Tel: +358 10 4261

Sverige

Orion Pharma AB Tel: +46 8 623 6440

United Kingdom

Orion Pharma (UK) Ltd. Tel: +44 1635 520 300

Informaţii detaliate privind acest medicament sunt disponibile pe website-ul Agenţiei Europene a Medicamentului (EMEA): http://www.emea.europa.eu

PROSPECT: INFORMAŢII PENTRU UTILIZATOR

Stalevo 200 mg/50 mg/200 mg comprimate filmate

Levodopa/carbidopa/entacaponă

Citiţi cu atenţie şi în întregime acest prospect înainte de a începe să luaţi acest medicament.

- Păstraţi acest prospect. S-ar putea să fie necesar să-l recitiţi.

- Dacă aveţi întrebări suplimentare, vă rugăm să vă adresaţi medicului dumneavoastră sau farmacistului. -Acest medicament a fost prescris pentru dumneavoastră. Nu trebuie să-l daţi altor persoane. Le poate face rău, chiar dacă au aceleaşi simptome cu ale dumneavoastră.

- Dacă vreuna dintre reacţiile adverse devine gravǎ sau dacă observaţi orice reacţie adversǎ nemenţionatǎ în acest prospect, vă rugăm să-i spuneţi medicului dumneavoastră sau farmacistului.

În acest prospect găsiţi:

  1. Ce este Stalevo şi pentru ce se utilizează
  2. Înainte să luaţi Stalevo
  3. Cumsă luaţi Stalevo
  4. Reacţii adverse posibile 5 Cum se păstrează Stalevo

6. Informaţii suplimentare

1. CE ESTE STALEVO ŞI PENTRU CE SE UTILIZEAZĂ

Stalevo conţine trei substanţe active (levodopa, carbidopa şi entacaponă) în interiorul unui comprimat filmat. Stalevo este utilizat pentru tratarea bolii Parkinson.

Boala Parkinson este cauzată de nivelurile scăzute, în creier, ale unei substanţe numite dopamină. Levodopa creşte cantitatea de dopaminăşi, în acest fel, reduce simptomele bolii Parkinson. Carbidopa şi entacapona îmbunătăţesc efectele antiparkinsoniene ale levodopa.

2. ÎNAINTE SĂ LUAŢI STALEVO

Nu luaţi Stalevo dacă

-sunteţi alergic (hipersensibil) la levodopa, carbidopa sau entacaponă sau la oricare dintre celelalte componente ale Stalevo.

-
aveţi glaucom cu unghi închis (o boală a ochiului).
-
aveţi o tumoră a glandei adrenale.

- luaţi anumite medicamente pentru tratarea depresiei (combinaţii dintre inhibitori selectivi MAOA şi MAO-B sau inhibitori MAO neselectivi).

-
aţi avut vreodată sindrom neuroleptic malign (SNM – aceasta este o reacţie rar întâlnită la medicamentele destinate tratării tulburărilor psihice severe).
-
aţi avut vreodată rabdomioliză non-traumatică (o tulburare musculară rar întâlnită).

- aveţi o boală hepatică gravă.

Aveţi grijă deosebită când luaţi Stalevo

Informaţi-l pe medicul dumneavoastră dacă aţi avut: -un infarct miocardic acut sau orice altă boală de inimă, inclusiv aritmii cardiace, sau a vaselor

sanguine. -astm sau orice altă boală de plămâni. -o problemă hepatică, deoarece este posibil să aveţi nevoie de o ajustare a dozei.

- probleme cu rinichii sau boli hormonale.

-ulcere stomacale sau convulsii. -orice tip detulburare psihică severă , cum este psihoza.

- glaucom cu unghi deschis cronic, deoarece este posibil să aveţi nevoie de o ajustare a dozei, iar presiunea dumneavoastră intraoculară să trebuiască monitorizată.

Consultaţi-vă medicul dacă luaţi în prezent: -antipsihotice (medicamente utilizate pentru tratarea psihozelor).

- un medicament ce poate cauza o tensiune arterială scăzută atunci când vă ridicaţi de pe scaun sau din pat. Trebuie săştiţi că Stalevo poate înrăutăţi acest tip de reacţii.

Consultaţi-vă medicul dacă în timpul tratamentului cu Stalevo:

-observaţi că muşchii dumneavoastră devin foarte rigizi sau tresar violent, sau suferiţi de tremor, agitaţie, confuzie, febră, puls rapid sau fluctuaţii în limite largi ale valorilor tensiunii arteriale. Dacă se întâmplă oricare dintre aceste lucruri, adresaţi-vă imediat medicul dumneavoastră

-aveţi o stare de depresie, gânduri suicidare sau observaţi orice modificări neobişnuite ale comportamentului dumneavoastră.

- vi se întâmplă să adormiţi brusc sau dacă simţiţi o stare foarte puternică de somnolenţă. Dacă se întâmplă acest lucru, nu trebuie să conduceţi vehicule sau să folosiţi instrumente sau utilaje (vezi şi secţiunea „Conducerea vehiculelor şi folosirea utilajelor”).

- observaţi că apar sau se accentuează mişcările necontrolate, după ce aţi început să luaţi Stalevo. Dacă se întâmplă acest lucru, este posibil ca medicul dumneavoastră să modifice dozea de medicament antiparkinsonian.

-
aveţi diaree: se recomandă urmărirea greutăţii corporale pentru a evita potenţiala scădere excesivă în greutate.
-
aveţi anorexie progresivă, astenie (slăbiciune, epuizare) şi scădere în greutate într-o perioadă de timp relativ scurtă. Dacă se întâmplă acest lucru trebuie avută în vedere o evaluare generală din punct de vedere medical, care să includăşi evaluarea funcţiei hepatice.
-
aveţi o înclinaţie excesivă pentru jocuri de noroc sau o activitate sexuală excesivă.

- consideraţi că este nevoie să întrerupeţi tratamentul cu Stalevo; consultaţi secţiunea "Dacă întrerupeţi tratamentul cu Stalevo"

În cazul unui tratament pe termen lung cu Stalevo este posibil ca medicul dumneavoastră să vă facă regulat o serie de teste de laborator.

Dacă urmează să suportaţi o intervenţie chirurgicală, vă rugăm să spuneţi medicului dumneavoastră că luaţi Stalevo.

Stalevo nu este recomandat pentru tratamentul simptomelor extrapiramidale (de exemplu mişcări involuntare, convulsii, rigiditate muscularăşi contracţii musculare) cauzate de alte medicamente.

Copii Experienţa cu Stalevo la pacienţii cu vârste mai mici de 18 ani este limitată. Prin urmare, nu se recomandă utilizarea Stalevo la copii.

Utilizarea altor medicamente

Vă rugăm să spuneţi medicului dumneavoastră sau farmacistului dacă luaţi sau aţi luat recent orice alte medicamente, inclusiv dintre cele eliberate fără prescripţie medicală.

Nu luaţi Stalevo dacă luaţi anumite medicamente pentru tratarea depresiei (combinaţii dintre inhibitori selectivi MAO-A şi MAO-B sau inhibitori MAO neselectivi).

Stalevo poate spori efectele anumitor medicamente, precum şi efectele secundare ale acestora. Acestea includ: -medicamente utilizate pentru tratarea depresiei, precum moclobemida, amitriptilina, desipramina,

maprotilina, venlafaxina şi paroxetina -rimiterolul şi izoprenalina, utilizate pentru tratarea bolilor respiratorii -adrenalina, utilizată pentru reacţii alergice grave -noradrenalina, dopamina şi dobutamina, utilizate pentru tratarea bolilor de inimăşi a tensiunii

arteriale scăzute -alfa-metildopa, utilizată pentru tratarea tensiunii arteriale ridicate -apomorfina, care se utilizează în tratamentul bolii Parkinson.

Efectele Stalevo pot fi micşorate de anumite medicamente. Acestea includ: -antagoniştii de dopamină utilizaţi pentru tratarea tulburărilor psihice, greţurilor şi vărsăturilor -fenitoina, utilizată pentru prevenirea convulsiilor -papaverina, utilizată pentru relaxare musculară.

Stalevo vă poate face să digeraţi mai greu fierul. De aceea, nu luaţi Stalevo şi suplimente de fier în acelaşi timp. După ce luaţi unul dintre ele, aşteptaţi cel puţin 2 până la 3 ore înainte de a-l lua pe celălalt.

Utilizarea Stalevo cu alimente şi băuturi

Stalevo poate fi luat cu sau fără alimente. La unii pacienţi, este posibil ca Stalevo să nu fie bine absorbit dacă este luat odată cu sau la scurt timp după consumarea unor alimente bogate în proteine (precum carne, peşte, produse lactate, seminţe şi fructe oleaginoase). Dacă consideraţi că vi se aplică vreuna din situaţiile amintite mai sus, discutaţi cu medicul dumneavoastră.

Sarcina şi alăptarea

Dacă sunteţi gravidă sau credeţi că este posibil să fiţi gravidă, cereţi sfatul medicului dumneavoastră înainte de a lua Stalevo.

Nu trebuie să alăptaţi în timpul tratamentului cu Stalevo.

Conducerea vehiculelor şi folosirea utilajelor

Stalevo poate scădea valorile tensiunii arteriale, ceea ce vă poate face să aveţi o stare de ameţeală. De aceea, trebuie să aveţi deosebită grijă în cazul în care conduceţi vehicule sau folosiţi maşini sau utilaje.

Dacă simţiţi o stare puternică de somnolenţă sau dacă simţiţi că uneori adormiţi foarte repede, aşteptaţi până vă treziţi complet înainte de a conduce vehicule sau de a face orice activitate care necesită atenţie. În caz contrar, vă puteţi expune, pe dumneavoastrăşi pe alţii, unui risc de vătămări grave sau deces.

Informaţii importante privind unele componente ale Stalevo

Stalevo conţine zahăr (2,3 mg/comprimat). Dacă medicul dumneavoastră v-a spus că aveţi intoleranţă la unele zaharuri, luaţi legătura cu medicul înainte de a începe să luaţi acest medicament.

3. CUM SĂ LUAŢI STALEVO

Luaţi întotdeauna Stalevo exact aşa cum v-a spus medicul dumneavoastră. Trebuie să discutaţi cu medicul dumneavoastră sau cu farmacistul dacă nu sunteţi sigur.

Pentru adulţi şi vârstnici:

Medicul dumneavoastră vă va spune exact câte comprimate de Stalevo trebuie să luaţi în fiecare zi. -Comprimatele nu trebuie să fie împărţite sau rupte în bucăţi mai mici.

-Trebuie să luaţi numai un comprimat de fiecare dată. -În funcţie de răspunsul dumneavoastră la tratament, medicul dumneavoastră ar putea propune o creştere sau o scădere a dozei. -Dacă luaţi Stalevo 200 mg/50 mg/200 mg, nu luaţi mai mult de 7 comprimate din acest dozaj pe zi.

Dacă aveţi impresia că efectul Stalevo este prea puternic sau prea slab, sau dacă suferiţi posibile reacţii adverse, spuneţi medicului dumneavoastră sau farmacistului.

Dacă luaţi mai mult decât trebuie din Stalevo

Dacă aţi luat în mod accidental mai multe comprimate de Stalevo decât ar fi trebuit, discutaţi imediat cu medicul dumneavoastră sau cu farmacistul.

Dacă uitaţi să luaţi Stalevo

Nu luaţi o doză dublă pentru a compensa comprimatele uitate.

Dacă timpul rămas până la următoarea doză este mai lung de 1 oră: Luaţi un comprimat când vă aduceţi aminte şi următorul comprimat la momentul normal.

Dacă timpul rămas până la următoarea doză este mai scurt de 1 oră: Luaţi un comprimat când vă aduceţi aminte, aşteptaţi 1 oră, apoi luaţi un alt comprimat. După aceea, continuaţi conform schemei normale.

Nu luaţi o doză dublă pentru a compensa comprimatele uitate. Lăsaţi întotdeauna un interval de o oră între comprimatele de Stalevo, pentru a evita posibilele reacţii adverse.

Dacă întrerupeţi tratamentul cu Stalevo

Nu vă opriţi din a lua Stalevo decât dacă medicul dumneavoastră vă spune acest lucru. Într-un asemenea caz, este posibil ca medicul dumneavoastră să trebuiască să ajusteze dozele celorlalte medicamente antiparkinsoniene, în special levodopa, pentru a asigura un control suficient asupra simptomelor dumneavoastră. Dacă opriţi brusc luarea Stalevo şi a altor medicamente antiparkinsoniene, aceasta poate conduce la apariţia unor efecte secundare nedorite.

Dacă aveţi orice întrebări suplimentare cu privire la acest produs, adresaţi-vă medicului dumneavoastră sau farmacistului.

4. REACŢII ADVERSE POSIBILE

Ca toate medicamentele, Stalevo poate provoca reacţii adverse, cu toate că nu apar la toate persoanele. Dacă aveţi vreunul din aceste efecte secundare, discutaţi cu medicul dumneavoastră cât mai curând posibil. Multe dintre efectele secundare pot fi atenuate prin ajustarea dozei.

Frecvenţele de apariţie sunt definite în modul următor: Foarte frecvente (afectează mai mult de 1 utilizator din 10) Frecvente (afectează 1 până la 10 utilizatori din 100) Mai puţin frecvente (afectează 1 până la 10 utilizatori din 1.000) Rare (afectează 1 până la 10 utilizatori din 10.000) Foarte rare (afectează mai puţin de 1 utilizator din 10.000) Cu frecvenţă necunoscută (care nu poate fi estimată din datele disponibile).

Foarte frecvente -mişcări necontrolate (diskinezie), înrăutăţirea simptomelor bolii Parkinson -stare de rău (greaţă) -colorarea inofensivă a urinei în roşu-brun

Frecvente -stare de ameţeală sau leşin datorită tensiunii arteriale scăzute -ameţeală, somnolenţă, senzaţii de furnicătură sau amorţire -vărsături, durere abdominală, gură uscată, constipaţie, diaree -incapacitatea de a dormi, halucinaţii, confuzie, coşmaruri, stare de agitaţie -modificări psihice – incluzând simptome de tip paranoid şi psihotic, depresie (posibil, cu

gânduri suicidare) şi probleme de memorie şi gândire -oboseală, dureri în piept -căderi mai frecvente -respiraţie dificilă -transpiraţii crescute, mâncărimi şi erupţii -crampe musculare -tulburări de vedere

Mai puţin frecvente -ritm cardiac neregulat -pierderea apetitului, scădere sau creştere în greutate, sângerări ale intestinului, ulcere duodenale -hipertensiune arterială -Modificări ale numărului de celule sanguine (ce pot conduce la simptome precum oboseală,

leşin, infecţii; hemoragie) -inflamaţia venelor de la picioare -convulsii

S-au raportat şi următoarele reacţii adverse:

-colită (inflamarea colonului)

-hepatită (inflamarea ficatului)

-colorări ale pielii, părului, bărbii şi unghiilor.

Dacă pe parcursul tratamentului cu Stalevo aveţi următoarele simptome, adresaţi-vă imediat medicul dumneavoastră: -muşchii dumneavoastră devin foarte rigizi sau tresar violent, suferiţi de tremor, agitaţie,

confuzie, febră, puls rapid sau fluctuaţii în limite largi ale valorilor tensiunii arteriale. Acestea pot fi simptome de sindrom neuroleptic malign (SNM, o reacţie rară severă la medicamentele utilizate în tratamentul tulburărilor sistemului nervos central) sau de rabdomioliză (o afecţiune musculară rară, severă).

-reacţie alergică, semnele putând include papule (urzicături), mâncărime, erupţii, umflarea feţei, buzelor, limbii sau gâtului. Acestea pot cauza dificultăţi de respiraţie şi înghiţire.

La pacienţii care urmau tratament de substituţie cu dopamină, inclusiv Stalevo, au fost raportate modificări de comportament cum ar fi necesitatea imperioasă de a juca jocuri de noroc (dependenţa patologică de jocurile de noroc) sau creşterea dorinţei şi necesităţilor sexuale (creşterea libidoului şi hipersexualitate).

Dacă vreunul dintre efectele nedorite devine grav sau dacă observaţi orice efect nedorit nemenţionat în acest prospect, vă rugăm să-i spuneţi medicului sau farmacistului dumneavoastră.

5. CUM SE PĂSTREAZĂ STALEVO

A nu se lăsa la îndemâna şi vederea copiilor.

Nu utilizaţi după data de expirare înscrisă pe flacon şi pe cutie, după EXP. Data de expirare se referă la ultima zi a lunii respective.

Acest medicament nu necesită condiţii speciale de păstrare.

Medicamentele nu trebuie aruncate pe calea apei menajere sau a reziduurilor menajere. Întrebaţi farmacistul cum să eliminaţi medicamentele care nu vă mai sunt necesare. Aceste măsuri vor ajuta la protejarea mediului.

6. INFORMAŢII SUPLIMENTARE

Ce conţine Stalevo

- Substanţele active ale Stalevo sunt levodopa, carbidopa şi entacapona.

- Fiecare comprimat de Stalevo 200 mg/50 mg/200 mg conţine 200 mg levodopa, 50 mg carbidopa şi 200 mg entacaponă.

-
Celelalte ingrediente pentru nucleul comprimatului sunt croscarmeloza sodică, stearatul de magneziu, amidonul de porumb, manitolul (E 421) şi povidona (E1201)
-
Celelalte ingrediente pentru film sunt: glicerol (85 de procente) (E 422), hipromeloză, stearat de magneziu, polisorbat 80, oxid roşu de fier (E 172), sucrozăşi dioxid de titan (E 171)

Cum arată Stalevo şi conţinutul ambalajului

Stalevo 200 mg/50 mg/200 mg: comprimate filmate, nedivizate,ovale, de culoare maroniu-roşietică inscripţionate cu textul „LCE 200” pe una dintre feţe.

Comprimatele de Stalevo 200 mg/50 mg/200 mg sunt furnizate în cinci mărimi diferite de ambalaj (10, 30, 100, 130 sau 175 comprimate). Este posibil ca nu toate mărimile de ambalaj să fie comercializate.

Deţinătorul autorizaţiei de punere pe piaţă şi producătorul

Orion Corporation Orionintie 1 FI-02200 Espoo Finlanda

Pentru orice informaţii despre acest medicament, vă rugăm să contactaţi reprezentanţii locali ai deţinătorului autorizaţiei de punere pe piaţă.

Belgique/België/Belgien Luxembourg/Luxemburg

Novartis Pharma N.V. Novartis Pharma GmbH Tél/Tel: +32 2 246 16 11 Allemagne/Deutschland

Tél/Tel: +49 911 273 0

България Magyarország

Novartis Pharma Services Inc. Novartis Hungária Kft. Pharma Тел.: +359 2 976 98 28 Tel.: +36 1 457 65 00

Česká republika Malta

Novartis s.r.o. Novartis Pharma Services Inc. Tel: +420 225 775 111 Tel: + 356 2298 3217

Danmark Nederland

Orion Pharma A/S Novartis Pharma B.V. Tlf: +45 49 12 66 00 Tel: +31 26 37 82 111

Deutschland Norge

Orion Pharma GmbH Orion Pharma AS Tel: +49 40 899 689-0 Tlf: +47 40 00 42 10

Eesti

Orion Pharma Eesti OÜ Tel: +372 6 616 863

Ελλάδα

Novartis (Hellas) Α.Ε.Β.Ε. Τηλ: + 30 210 281 17 12

España

Novartis Farmacéutica, S.A. Tel: +34 93 306 42 00

France

Novartis Pharma S.A.S. Tél: +33 1 55 47 66 00

Ireland

Orion Pharma (Ireland) Ltd. c/o Allphar Services Ltd. Tel: +353 1 404 16 00

Ísland

Vistor hf. Sími: +354 535 7000

Italia

Novartis Farma S.p.A. Tel: +39 02 96 54 1

Κύπρος

Δημητριάδης και Παπαέλληνας Λτδ Τηλ: +357 22 690 690

Latvija

Orion Corporation Orion Pharma pārstāvniecība Tel: +371 745 55 63

Lietuva UAB Orion Pharma Tel. +370 5 276 9499

Acest prospect a fost aprobat în {data} Österreich

Novartis Pharma GmbH Tel: +43 1 86 6570

Polska

Orion Oyj S.A. Przedstawicielstwo w Polsce Tel.: + 48 22 8333177, 8321036

Portugal

Novartis Farma - Produtos Farmacęuticos, S.A. Tel: +351 21 000 8600

România

Novartis Pharma Services Inc. Tel: +40 21 31299 01

Slovenija

Novartis Pharma Services Inc. Tel: +386 1 300 75 50

Slovenská republika

Novartis s.r.o. Tel: +421 2 5542 5439

Suomi/Finland

Orion Corporation Puh./Tel: +358 10 4261

Sverige

Orion Pharma AB Tel: +46 8 623 6440

United Kingdom

Orion Pharma (UK) Ltd. Tel: +44 1635 520 300

Informaţii detaliate privind acest medicament sunt disponibile pe website-ul agenţiei europene a medicamentului (emea): http://www.emea.europa.eu

Ai o intrebare despre acest medicament? Poti intreba aici.
Citeste si...
Maladia Parkinson duce la o creştere a riscului de îmbolnăvire de cancer de piele (studiu) Pacienţii bolnavi de Parkinson întâmpină un risc de două ori mai mare de a se îmbolnăvi de melanoma, o formă mortală de cancer de piele, comparativ cu oamenii sănătoşi, conform unei analize realizate pe 12 studii existente în acest domeniu, transmite AFP.
Boala Parkinson poate fi diagnosticată cu ajutorul unui soft de analiză a vocii Un soft permite de acum depistarea modificărilor vocii legate de boala Parkinson. Coeficientul de reuşită este semnificativ (aproape 90%), dar sistemul este perfectibil, spune autorul său, Max Little, de la Massachusetts Institute of Technology, care l-a dezvoltat în colaborare cu colegi de la Universitatea...
Boala Parkinson îşi poate avea originea în intestine, nu în creier (studiu) Flora bacteriană intestinală ar putea juca un rol major în apariţia bolii Parkinson, potrivit unui nou studiu efectuat în Statele Unite care ar putea contribui semnificativ la dezvoltarea unor strategii de tratament mai eficiente şi lipsite de efecte secundare în lupta cu această boală neurodegenerativă...
Maladia Parkinson ar putea fi legată de numeroase forme de cancer Boala Parkinson poate fi asociată statistic cu 16 tipuri de cancer, potrivit unui studiu efectuat de cercetătorii din Taiwan, publicat în JAMA Oncology şi citat de economictimes.indiatimes.com.
Boala Parkinson afectează aproximativ 72.000 de persoane Boala Parkinson afectează aproximativ 72.000 de persoane, a declarat preşedintele Asociaţiei Bolnavilor de Parkinson, Dan Răican, miercuri, cu prilejul lansării Jurnalului Lalelei Roşii.
Numărul bolnavilor de Parkinson s-ar putea dubla până în anul 2030 Statisticile Asociaţiei Europene de Parkinson trag un semnal de alarmă cu privire la incidenţa cazurilor de Parkinson în viitor.