Cautare



ATENTIE

Aceste informatii au doar scop informativ si in niciun caz nu trebuie sa inlocuiasca recomandarea medicului sau a personalului medical autorizat. Nu trebuie sa folositi aceste informatii pentru auto-diagnostic sau auto-tratament. Medipedia nu isi asuma responsabilitatea asupra efectelor pe care le poate avea folosirea acestor informatii in alte scopuri decat au fost oferite.

AQUIRIL 10 mg
Denumire AQUIRIL 10 mg
Denumire comuna internationala QUINAPRILUM
Actiune terapeutica INHIBITORI AI ENZIMEI DE CONVERSIE A ANGIOTENSINEI INHIBITORI AI ENZIMEI DE CONVERSIE A ANGIOTENSINEI
Prescriptie P-6L - Medicamente si produse medicamentoase care se elibereaza in farmacii pe baza de prescriptie medicala valabila 6 luni
Forma farmaceutica Comprimate filmate
Concentratia 10mg
Ambalaj Cutie x 3 blist. Al/Al x 10 compr. film.
Valabilitate ambalaj 2 ani
Cod ATC C09AA06
Firma - Tara producatoare LABORMED PHARMA SA - ROMANIA
Autorizatie de punere pe piata LABORMED PHARMA SA - ROMANIA

Ai un comentariu sau o intrebare despre AQUIRIL 10 mg ? Intreaba pe forum:  
Nume afisat:
E-mail (optional):
Intrebare:

Introduceti codul de mai sus:



Prospect si alte informatii despre AQUIRIL 10 mg, comprimate filmate   Rezumatul caracteristicilor produsului       

AUTORIZATIE DE PUNERE PE PIATĂ NR. 193/2007/01-02                                                 Anexa 1

Prospect

AQUIRIL 10 mg, comprimate filmate

Quinapril

Compoziţie

Fiecare comprimat filmat conţine quinapril 10 mg sub formă de clorhidrat de quinapril 10,83 mg şi excipienţi: nucleu - carbonat de magneziu greu, lactoză monohidrat, celuloză microcristalină, croscarmeloză sodică, dioxid de siliciu coloidal anhidru, stearat de magneziu; film - Opadry II 85F18378 White* *Conţine: alcool polivinilic parţial hidrolizat, dioxid de titan (E 171), macrogol 3350, talc.

Grupa farmacoterapeutică: medicamente active pe sistemul renină – angiotensină, inhibitorii enzimei de conversie a angiotensinei

Indicaţii terapeutice

Tratamentul:

-        hipertensiunii arteriale esenţiale (ca monoterapie sau asociat cu un diuretic).

-         insuficienţei cardiace congestive (în asociere cu diuretice şi/sau cu digitalice).

Contraindicaţii

hipersensibilitate cunoscută la clorhidrat de quinapril sau la oricare dintre excipienţi;

-         antecedente de edem angioneurotic (edem Quincke), inclusiv cel apărut în urma tratamentului cu alţi inhibitori ai enzimei de conversie a angiotensinei;

-         insuficienţă renală cu clearance al creatininei < 10 ml/min;

-         stenoza arterei renale (bilaterală sau unilaterală în cazul rinichiului unic);

-         transplant renal;

-         afectarea funcţiei hepatice, insuficienţă hepatică;

-         hiperaldosteronism primar;

-         stenoză aortică sau mitrală cu afectare hemodinamică importantă sau cardiomiopatie hipertrofică;

-         pacienţi dializaţi;

-        sarcina şi alăptarea;

-         copii şi adolescenţi;

-         alcoolism.

Precauţii

În anumite cazuri, pot apărea reacţii de hipersensibilitate (reacţii anafilactoide), care pot merge până la şoc, şi pot pune în pericol viaţa pacienţilor. Se impun măsuri de prevenire a apariţiei acestora.

În cazul inihibitorilor enzimei de conversie, inclusiv a quinaprilului, a fost raportată apariţia tusei. În mod caracteristic, tusea este neproductivă, persistentă şi dispare la întreruperea tratamentului. Tusea indusă de inhibitorii enzimei de conversie trebuie luată în considerare atunci când se face diagnosticul diferenţial al tusei.

Interacţiuni

În cazul administrării concomitente a quinaprilului cu următoarele substanţe, poate fi potenţat efectul hipotensor:

1

-         diuretice (hipotensiunea arterială apare la pacienţii care primesc tratament cu diuretice sau la creşterea dozei de diuretic);

-         alte antihipertensive;

-         alcool;

-         opioide;

-        anestezice generale;

-         neuroleptice (de exemplu, imipramină). Anumite substanţe administrate concomitent cu quinapril reduc efectele acestuia:

-         analgezice, antiinflamatorii nesteroidiene: acid acetilsalicilic, indometacin;

-         clorură de sodiu.

S-au mai observat următoarele interacţiuni:

-         la administrarea de diuretice care economisesc potasiul (spironolactona, amilorid, triamteren), săruri de potasiu sau alte substanţe care produc hiperpotasemie (indometacin, ciclosporine) concomitent cu quinapril poate apărea hiperpotasemia.

-         administrarea concomitentă de săruri de litiu şi quinapril duce la creşterea concentraţiei serice de litiu, respectiv la amplificarea reacţiilor adverse cardio- şi neurotoxice ale acestuia.

-         la administrarea de quinapril şi alopurinol, citostatice, imunosupresoare, glucocorticoizi cu administrare sistemică sau procainamidă poate apărea leucopenia.

-         efectul de scăderea al glicemiei al antidiabeticelor orale (biguanide, sulfoniluree) poate fi potenţat de quinapril.

Atenţionări speciale

În timpul tratamentului cu quinapril, dializa şi hemofiltrarea nu vor fi efectuate cu membrane cu flux mare. Dacă dializa sau hemofiltrarea trebuie să fie efectuate urgent, se va înlocui quinapril cu un alt antihipertensiv sau medicament inotrop pozitiv sau se va utiliza un alt tip de membrană de dializă. În cazul administrării de quinapril concomitent cu desensibilizarea la toxine din veninul de insecte (albină sau viespe), pot apărea reacţii de hipersensibilizare cu risc letal (hipotensiune arterială marcată, dispnee, vărsături, erupţii cutanate).

Pot apărea reacţii de hipersensibilitate în timpul epurării LDL-colesterolului cu dextransulfat la pacienţii cu hipercolesterolemie gravă aflaţi în tratament cu quinapril.

Dacă este necesară epurarea LDL-ului sau desensibilizarea după înţepăturile de insecte quinapril va fi înlocuit cu un alt medicament antihipertensiv sau inotrop pozitiv.

Hipotensiunea arterială manifestă a fost rareori observată la pacienţii cu hipertensiune arterială necomplicată trataţi cu quinapril, dar poate constitui o complicaţie în cazul tratamentului cu inhibitori ai enzimei de conversie la pacienţii cu depleţie de sare/volum, de exemplu la cei trataţi anterior cu diuretice, la cei cu dietă hiposodată sau la cei dializaţi.

Pacienţii deja trataţi cu diuretice în momentul iniţierii terapiei cu quinapril pot dezvolta o hipotensiune arterială simptomatică. La pacienţii deja aflaţi în tratament cu un diuretic, este important, dacă este posibil, să se oprească tratamentul diuretic cu 2-3 zile înaintea introducerii quinaprilului. Dacă tensiunea arterială nu poate fi controlată doar cu ajutorul quinaprilului, terapia cu diuretic trebuie reluată. Dacă nu este posibilă întreruperea terapiei cu diuretice, tratamentul cu quinapril se începe cu cea mai mică doză (vezi pct. Interacţiuni)

La pacienţii cu insuficienţă cardiacă congestivă şi cu risc de hipotensiune arterială excesivă, tratamentul cu quinapril în doza recomandată trebuie să se facă sub strictă supraveghere medicală; aceşti pacienţi trebuie supravegheaţi îndeaproape primele două săptămâni de tratament şi ori de câte ori doza de quinapril este crescută. Dacă apare hipotensiunea arterială simptomatică, pacientul se aşează în poziţie Trendelenburg (aşezat culcat pe spate, cu capul poziţionat mai jos decât trunchiul) şi, dacă este necesar, i se administrează intravenos soluţie salină 1N. Un răspuns hipotensiv tranzitoriu nu constituie o contraindicaţie pentru administrarea în continuare a medicamentului; totuşi, în aceste situaţii, se poate recurge la reducerea dozelor de quinapril sau la un tratament concomitent cu diuretice.

2

Inhibitorii enzimei de conversie au fost rar asociaţi cu agranulocitoză şi deprimarea măduvei, la pacienţii cu hipertensiune arterială necomplicată, dar mult mai frecvent la pacienţii cu insuficienţă renală, îndeosebi la cei cu boli de colagen. Agranulocitoza a fost rareori raportată în cursul tratamentului cu quinapril. Ca şi în cazul altor inhibitori ai enzimei de conversie, leucocitele trebuie monitorizate la pacienţii cu boli de colagen şi/sau afecţiuni renale.

Ca o consecinţă a inhibării sistemului renină-angiotensină-aldosteron, sunt posibile modificări ale funcţiei renale. La pacienţii cu insuficienţă cardiacă severă tratamentul cu inhibitori ai enzimei de conversie, inclusiv quinapril, poate duce la oligurie şi/sau azotemie progresivă şi, rar, la insuficienţă renală acută şi/sau deces.

Tratamentul cu quinapril asociat cu un diuretic trebuie făcut cu prudenţă la pacienţii cu insuficienţă hepatică sau boală hepatică progresivă, deoarece dezechilibrele hidro-electrolitice minore pot favoriza apariţia comei hepatice. Transformarea quinaprilului în quinaprilat este, în mod normal, dependentă de esteraza hepatică. Concentraţia de quinaprilat este redusă la pacienţii cu ciroză alcoolică din cauza afectării dezesterificării quinaprilului.

Ca şi în cazul altor inhibitori ai enzimei de conversie, în cazul monoterapiei cu quinapril potasemia poate fi crescută. În cazul terapiei asociate, quinaprilul poate corecta hipokaliemia indusă de diureticele tiazidice. Nu a fost studiată terapia combinată a quinaprilului cu diureticele care economisesc potasiul. Din cauza riscului de creştere a kaliemiei, se recomandă prudenţă la iniţierea terapiei asociate cu quinapril şi diuretice care economisesc potasiul, iar potasemia pacienţilor să fie monitorizată cu atenţie.

Inhibitorii enzimei de conversie au fost asociaţi cu hipoglicemie la pacienţii diabetici trataţi cu insulină sau cu antidiabetice orale; se recomandă monitorizarea atentă a pacienţilor diabetici.

Terapia cu quinapril trebuie iniţiată numai după o atentă evaluare a raportului risc potenţial/beneficiu terapeutic şi sub control regulat al parametrilor clinici şi paraclinici, în anumite cazuri:

-         insuficienţa renală cu clearance al creatininei cuprins între 10 şi 40 ml/min;

-         valoarea proteinuriei mai mare de 1 gram pe zi;

-         dezechilibre electrolitice semnificative clinic (în special hiperpotasemie);

-         reacţie imună patologică sau colagenoză (lupus eritematos, sclerodermie etc.);

-         tratament sistemic concomitent cu medicamente care inhibă mecanismele de apărare imunologică (glucocorticoizi, citostatice, antimetaboliţi); alopurinol, procainamidă;

-         tratament concomitent cu săruri de litiu.

În cazul intervenţiilor chirurgicale efectuate sub anestezie generală (indusă cu substanţe care produc hipotensiune arterială) la pacienţii aflaţi în tratament cu quinapril, poate apărea o hipotensiune arterială marcată. Pacienţii vor informa medicul anestezist despre tratamentul cu quinapril înaintea unei intervenţii chirurgicale.

Deoarece medicamentul conţine lactoză, pacienţii cu afecţiuni ereditare rare de intoleranţă la galactoză, deficit de lactază (Lapp) sau sindrom de malabsorbţie la glucoză-galactoză nu trebuie să utilizeze acest medicament.

Sarcina şi alăptarea

Inhibitorii enzimei de conversie pot induce morbiditate şi mortalitate fetală sau neonatală dacă se administrează femeilor gravide. În cazul utilizării de inhibitori ai enzimei de conversie a angiotensinei pe timpul sarcinii au fost raportate: hipotensiune arterială, hipoplazie severă a oaselor craniene fetale, întârzierea creşterii intrauterine, insuficienţă renală reversibilă sau ireversibilă, cu anurie neonatală sau oligohidramnios, care pot duce la decesul nou-născutului.

Pe parcursul terapiei cu quinapril se recomandă folosirea de măsuri contraceptive pentru a exclude posibilitatea apariţiei unei sarcini la femei în perioada fertilă.

3

Nu există experienţă privind siguranţa administrării clorhidratului de quinapril în timpul alăptării. În timpul tratamentului cu quinapril se va întrerupe alăptarea.

Administrarea medicamentului este contraindicată în timpul sarcinii sau alăptării.

Capacitatea de a conduce vehicule şi de a folosi utilaje

Quinaprilul poate afecta capacitatea de a conduce vehicule sau de a folosi utilaje mai ales la începutul

tratamentului sau în cazul ingestiei concomitente de alcool etilic, datorită apariţiei hipotensiunii

arteriale.

Doze şi mod de administrare

Hipertensiune arterială esenţială:

Monoterapie: Doza iniţială recomandată la pacienţii care nu sunt în tratament cu diuretice este de 10 mg quinapril, o dată pe zi. Deoarece există riscul scăderii bruşte a tensiunii arteriale după prima administrare, este recomandabil ca prima doză să fie administrată seara înainte de culcare. Doza se ajustează ţinând cont de variaţia valorii tensiunii arteriale măsurată la momentul atingerii efectului maxim (2- 4 ore) faţă de valoarea iniţială. În funcţie de răspunsul terapeutic, doza poate fi crescută până la doza de întreţinere de 20 sau 40 mg quinapril pe zi, administrată de obicei ca doză unică sau divizat în două prize, dimineaţa şi seara. În general, ajustarea dozei trebuie făcută la intervale de patru săptămâni. La majoritatea pacienţilor beneficiul terapeutic pe termen lung se poate obţine cu ajutorul dozei administrate într-o singură priză pe zi. Doza terapeutică maximă administrată poate ajunge la 40 mg quinapril pe zi.

Asocierea cu diuretice

La pacienţii aflaţi în tratament cu diuretice, prima doză de quinapril poate determina apariţia hipotensiunii arteriale. Pentru a preveni acest efect este recomandabilă întreruperea administrării de diuretic atunci când este posibil, cu 2-3 zile înainte de începerea tratamentului cu quinapril. Dacă tensiunea arterială nu poate fi controlată numai cu quinapril, administrarea de diuretic poate fi reluată. În cazul în care întreruperea administrării diureticului nu este posibilă, terapia cu quinapril se va iniţia cu o doză de 5 mg, sub atentă supraveghere medicală până la stabilizarea tensiunii arteriale.

Insuficienţă cardiacă congestivă

In cazul insuficienţei cardiace congestive severe, tratamentul cu quinapril trebuie început în spital, sub

supraveghere medicală atentă.

Quinaprilul se utilizează în asociere cu diuretice şi/sau, în cazurile severe, cu digitalice.

Doza iniţială este de 2,5 mg quinapril, pentru reducerea riscului producerii hipotensiunii arteriale.

Ulterior, în funcţie de răspuns, doza va fi crescută treptat până la doza eficace. În general, aceasta este

de 10 – 20 mg quinapril pe zi administrată în 1 – 2 prize. Doza maximă zilnică nu va depăşi 40 mg

quinapril.

Insuficienţă renală

În insuficienţa renală, doza de quinapril se ajustează în funcţie de clearance-ul creatininei, astfel:

-         clearance-ul creatininei ≥ 40 ml/min: nu este necesară ajustarea dozei;

-         clearance-ul creatininei cuprins între 15 - 40 ml/min: doza iniţială este de 5 mg quinapril în priză unică; dacă este necesar, doza se va creşte după 3 – 4 săptămâni, în funcţie de răspunsul clinic şi hemodinamic;

-         clearance-ul creatininei cuprins între 10 - 15 ml/min: în absenţa datelor suficiente, se poate avea în vedere reducerea suplimentară a dozei sau mărirea intervalului dintre doze;

-         clearance-ul creatininei <10 ml/min: experienţa acumulată până în prezent nu este suficientă pentru a permite recomandarea unei doze specifice la aceşti pacienţi.

Vârstnici

La pacienţii cu vârste peste 65 de ani, fără insuficienţă renală, se recomandă o doză zilnică iniţială de

5 mg quinapril, o doză de întreţinere de 10 mg quinapril pe zi şi o doză maximă de 20 mg quinapril pe

zi.

4

Copii şi adolescenţi

Siguranţa şi eficacitatea quinaprilului nu au fost evaluate la copii şi adolescenţi.

Reacţii adverse

Conform datelor din literatură, în timpul tratamentului cu quinapril sau cu alte antihipertensive din grupa inhibitorilor enzimei de conversie, au fost raportate următoarele reacţii adverse:

Tulburări vasculare

În special la începutul tratamentului cu quinapril sau la pacienţii cu hiponatremie şi/sau hipovolemie (datorate administrării de diuretice, vărsăturilor, diareei), cu insuficienţă cardiacă şi în cazul în care se măreşte doza de diuretic sau de quinapril, pot apărea ocazional hipotensiune marcată şi hipotensiune ortostatică cu vertij, senzaţie de oboseală, tulburări de vedere, rareori pierderea conştienţei.

Tulburări ale aparatului genital şi sânului

Ocazional, poate apărea afectarea funcţiei renale sau agravarea unei afecţiuni renale preexistente până la insuficienţă renală. Rareori, s-a semnalat apariţia proteinuriei, a glomerulopatiei membranare, a nefritei interstiţiale, infecţiilor tractului urinar, impotenţei.

Tulburări gastro-intestinale

Ocazional, pot apărea: flatulenţă, constipaţie, uscăciunea gurii şi/sau a gâtului, sete, greaţă, dureri la

nivelul etajului abdominal superior, dispepsie.

Rareori, apar: vărsături, diaree, anorexie, ulceraţii ale mucoasei bucale.

Tulburări respiratorii, toracice şi mediastinale

Ocazional, pot apare: tuse neproductivă şi bronşită; rareori apare sinuzită, rinită, bronhospasm,

pneumopatie.

Afecţiuni cutanate şi ale ţesutui subcutanat

Ocazional, pot apărea erupţii cutanate, fotosensibilizare, prurit, reacţii alergice cutanate, exantem,

rareori urticarie, edem angioneurotic (afectând buzele, faţa, laringele, glota, extremităţile) cu risc

crescut de apariţie la pacienţii de culoare. La apariţia simptomelor de edem angioneurotic (în special la

nivelul limbii, laringelui sau glotei conducând la obstrucţia căilor respiratorii) este necesara sistarea

imediată a administrării de quinapril şi luarea măsurilor de urgenţă care cuprind: administrarea

subcutanată a 0,3-0,5 ml soluţie de adrenalină (1:1000) sub controlul electrocardiogramei şi al

tensiunii arteriale; administrarea de glucocorticoizi; injectarea intravenoasă de antihistaminice.

Rareori, pot apărea reacţii cutanate severe: eritem polimorf, dermatită exfoliativă.

Modificările cutanate pot fi însoţite de febră, mialgii, artralgii, artrite, vasculite, inflamaţii ale

seroaselor şi anumite modificări ale testelor de laborator (eozinofilie, leucocitoză şi/sau apariţia

anticorpilor antinucleari, viteză de sedimentare crescută).

Dacă se suspectează o reacţie cutanată severă, pacientul trebuie sfatuit să se adreseze medicului

specialist, care hotărăşte, dacă este necesar, sistarea tratamentului cu clorhidrat de quinapril.

Tulburări ale sistemului nervos

Ocazional, pot apărea: cefalee, astenie, somnolenţă, oboseală, depresie; rareori, apar: insomnie,

nervozitate, parestezii, vertij, confuzie, tinitus, tulburări de vedere şi modificări sau pierderea

temporară a gustului.

Poate apare o stare generală de rău.

Investigaţii diagnostice:

-         ocazional, a fost remarcată apariţia leucopeniei, scăderea hematocritului, a numărului de trombocite şi a hemoglobinei.

-         creşterea ureei şi a creatininei, de obicei reversibilă după oprirea tratamentului;

-         în cazul pacienţilor cu nefropatie glomerulară poate apare proteinurie;

-         hiperpotasemie, de obicei tranzitorie.

5

Supradozaj

Ingestia accidentală sau voluntară de doze excesive de quinapril poate produce: hipotensiune arterială severă cu bradicardie, şoc cardiovascular, dezechilibru electrolitic, insuficienţă renală. Măsurile generale de eliminare a quinaprilului sunt: lavaj gastric, administrare de substanţe adsorbante şi de sulfat de sodiu în primele 30 de minute după administrarea medicamentului. Dacă acesta s-a absorbit la nivelul tractului gastro-intestinal şi a pătruns în circulaţia sistemică determinând apariţia hipotensiunii arteriale, sunt necesare măsuri de reechilibrare electrolitică.

În cazul insuccesului acestei măsuri se pot administra intravenos catecolamine, eventual angiotensină II.

În caz de bradicardie refractară la tratament se poate recurge la electrostimulare cardiacă prin pace-maker.

Quinaprilul este greu dializabil, deci hemodializa nu este o metodă eficientă de eliminare a acestuia din circulaţia sanguina. Concentraţiile serice de electroliţi şi creatinină trebuie monitorizate continuu.

Păstrare

A nu se utiliza după data de expirare înscrisă pe ambalaj. A se păstra la temperaturi sub 25ºC, în ambalajul original. A nu se lăsa la îndemâna şi vederea copiilor.

Ambalaj

Cutie cu 3 blistere din Al/Al a câte 10 comprimate filmate. Cutie cu 100 blistere din Al/Al a câte 10 comprimate filmate

Producător

S.C. LaborMed Pharma S.A.,

B-dul. Theodor Pallady, nr. 44 B, Bucureşti, România

Deţinătorul Autorizaţiei de punere de piaţă

S.C. LaborMed Pharma S.A.,

Str. Splaiul Independenţei nr. 319 E, sector 6, Bucureşti, România

Data ultimei verificări a prospectului

Iulie 2007

6

Ai o intrebare despre acest medicament? Poti intreba aici.
Citeste si...
Pierderea apetitului sexual Nivelul dorintei sexuale, numit si libido, se schimba de-a lungul vietii sub influenta factorilor emotionali si fizici. Printre ei se numara oboseala, stresul, boala, nasterea si relatia intre parteneri. Terapiile naturale va pot fi de ajutor, imbunatatindu-va starea generala de sanatate ca sa va...
O alternativă generică pentru hipertensiune Un nou medicament generic pentru hipertensiune şi afecţiuni renale a fost lansat pe piaţa românească, se arată într-un comunicat remis presei de producător.
O nouă politică de preţ la medicamente Bucureşti, 7 aprilie /Agerpres/ - Noua politică de preţ a Ministerului Sănătăţii determină scăderi semnificative la costurile medicamentelor.
Scheme terapeutice cu medicatie Principalele beneficii ale terapiei antihipertensive se datorează scăderii TA per se. Cinci clase majore de antihipertensive – diureticele tiazidice, antagoniştii canalelor de calciu, inhibitorii ECA, antagoniştii receptorilor de angiotenzină şi ß-adrenoblocantele – sunt adecvate pentru iniţierea...
Micardis a depășit bariera de 50 de milioane pacienți-ani experiență, la cea de-a cincisprezecea aniversare La cea de-a cincisprezecea aniversare de la aprobarea Micardis® (telmisartan) de către Administraţia pentru Alimente și Medicamente din SUA (FDA) pentru tratamentul hipertensiunii arteriale, Boehringer Ingelheim a anunțat că experiența clinică cu acest blocant al receptorului pentru angiotensină II (BRA)...
Afecţiunile cardiovasculare, principala cauză a deceselor Controlul tensiunii arteriale reprezintă una dintre cele mai mari provocări ale tratamentului hipertensiunii arteriale, a subliniat miercuri conf. dr. Şerban Bălănescu. Potrivit Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, hipertensiunea arterială determină 13% din totalul deceselor înregistrate anual.