Cautare



ATENTIE

Aceste informatii au doar scop informativ si in niciun caz nu trebuie sa inlocuiasca recomandarea medicului sau a personalului medical autorizat. Nu trebuie sa folositi aceste informatii pentru auto-diagnostic sau auto-tratament. Medipedia nu isi asuma responsabilitatea asupra efectelor pe care le poate avea folosirea acestor informatii in alte scopuri decat au fost oferite.

CAPTOPRIL SINTOFARM 25 mg
Denumire CAPTOPRIL SINTOFARM 25 mg
Denumire comuna internationala CAPTOPRILUM
Actiune terapeutica INHIBITORI AI ENZIMEI DE CONVERSIE A ANGIOTENSINEI INHIBITORI AI ENZIMEI DE CONVERSIE A ANGIOTENSINEI
Prescriptie P-6L - Medicamente si produse medicamentoase care se elibereaza in farmacii pe baza de prescriptie medicala valabila 6 luni
Forma farmaceutica Comprimate
Concentratia 25mg
Ambalaj Cutie x 3 blist. Al/PVC x 10 compr.
Valabilitate ambalaj 2 ani
Cod ATC C09AA01
Firma - Tara producatoare SINTOFARM SA - ROMANIA
Autorizatie de punere pe piata SINTOFARM SA - ROMANIA

Ai un comentariu sau o intrebare despre CAPTOPRIL SINTOFARM 25 mg ? Intreaba pe forum:  
Nume afisat:
E-mail (optional):
Intrebare:

Introduceti codul de mai sus:



Prospect si alte informatii despre CAPTOPRIL SINTOFARM 25 mg, comprimate   Rezumatul caracteristicilor produsului       

AUTORIZAŢIE DE PUNERE PE PIAŢĂ NR.6807/2006/01

Anexa 1

Prospect

CAPTOPRIL SINTOFARM 25 mg, comprimate

Captopril

Compoziţie

Un comprimat conţine captopril 25 mg şi excipienţi: celuloză microcristalină, amidon de porumb, lactoză monohidrat, acid stearic.

Grupa farmacoterapeutică: medicamente active pe sistemul renină-angiotensină, inhibitori ai enzimei de conversie a angiotensinei.

Indicaţii terapeutice

Indicat în tratamentul următoarelor afecţiuni:

-         hipertensiune arterială;

-         insuficienţă cardiacă congestivă;

-         nefropatia diabetică Este indicat şi în perioada post-infarct miocardic acut.

Contraindicaţii

-         hipersensibilitate la captopril sau la oricare dintre excipienţi;

-         antecedente alergice (edem angioneurotic) după administrarea unor inhibitori ai enzimei de conversie a angiotensinei;

-         la pacienţi cu neutropenie, agranulocitoză sau trombocitopenie;

-         cardiomiopatie hipertrofică cu fracţie de ejecţie scăzută;

-         stenoză aortică; stenoză mitrală severă;

-         sarcină şi alăptare;

-         stenoză bilaterală de arteră renală sau pe rinichi unic funcţional;

-         hiperkaliemie.

Precauţii

La pacienţii din ambulator este importantă evaluarea efectului primei doze. În mod corespunzător, supravegherea medicală a pacientului este necesară până când se atinge doza de întreţinere. Dozele altor medicamente utilizate în asociere cu captoprilul trebuie ajustate.

Pacienţii alergici la un inhibitor al enzimei de conversie pot prezenta reactivitate imunologică încrucişată

şi pentru alţi reprezentanţi ai grupei.

În caz de asocieri medicamentoase multiple este necesară supravegherea funcţiei renale şi a

hematopoiezei.

La pacienţii trataţi cu inhibitori ai enzimei de conversie a angiotensinei (ECA) s-au raportat cazuri rare de edem angioneurotic al feţei, extremităţilor, buzelor, limbii, glotei şi/sau laringelui. Acestea pot să apară în orice moment pe durata tratamentului. În astfel de cazuri, tratamentul cu captopril va fi întrerupt imediat şi se va asigura monitorizarea corespunzătoare până la dispariţia completă a simptomelor. În situaţiile în care edemul s-a localizat la faţă sau buze, fenomenele s-au remis de obicei fără tratament, deşi antihistaminicele au fost utile pentru atenuarea simptomelor.

Edemul angioneurotic asociat cu edem laringian poate fi letal. Când sunt interesate limba, glota sau laringele, cu pericol de obstrucţie a căilor respiratorii, trebuie instituit prompt un tratament adecvat, care poate include soluţie de adrenalină 1:1000 injectată subcutanat (0,3 ml până la 0,5 ml) şi/sau măsuri care să asigure permeabilitatea căilor aeriene.

Pacienţii cu antecedente de edem angioneurotic fără legătură cu tratamentul cu inhibitori ai enzimei de conversie a angiotensinei pot prezenta un risc crescut de edem angioneurotic.

1

Hipotensiunea arterială simptomatică a fost rar întâlnită la pacienţii cu hipertensiune arterială necomplicată. Este mai probabil ca hipotensiunea arterială să apară la pacienţii hipertensivi trataţi cu captopril dacă aceştia prezintă hipovolemie, de exemplu prin tratament diuretic, regim hiposodat, dializă, diaree sau vărsături. La pacienţii cu insuficienţă cardiacă, cu sau fără insuficienţă renală asociată, s-a observat apariţia hipotensiunii arteriale simptomatice. Aceasta este mai probabilă în caz de insuficienţă cardiacă avansată care necesită doze mari de diuretice de ansă şi este însoţită de hiponatremie şi insuficienţă renală. La aceşti pacienţi tratamentul trebuie început sub supraveghere medicală şi este necesară supravegherea strictă ori de câte ori este crescută doza de captopril sau de diuretice. Este necesară o supraveghere atentă şi în cazul pacienţilor cu ateroscleroză cunoscută, cardiopatie ischemică sau afecţiuni cerebrovasculare, la care o scădere exagerată a tensiunii arteriale poate duce la infarct miocardic sau accident vascular cerebral.

Atunci când li s-a administrat captopril concomitent cu un diuretic, unii pacienţi fără nicio afecţiune renală aparentă preexistentă au prezentat creşteri ale ureei şi creatininei plasmatice, de obicei minore şi tranzitorii. În acest caz poate fi necesară reducerea dozei şi/sau întreruperea diureticului şi/sau a tratamentului cu captopril.

Hipotensiunea arterială care urmează începerii tratamentului cu inhibitori ai enzimei de conversie poate determina agravarea insuficienţei renale.

Se recomandă prudenţă la pacienţii trataţi cu diuretice (risc de hipotensiune arterială). În aceste cazuri se

va lua în considerare fie întreruperea administrării diureticului cu 3-4 zile înainte de începerea

tratamentului cu captopril, fie captoprilul se va administra în doze mici la început, dozele urmând a fi

crescute treptat în funcţie de răspunsul terapeutic.

La pacienţii cu insuficienţă cardiacă congestivă, tratamentul se începe cu doze mici, eventual se reduc şi

dozele de diuretic.

În hipertensiunea arterială severă, captoprilul se poate asocia cu un diuretic şi un blocant beta-adrenergic

sau un inhibitor simpatic prin acţiune centrală.

În toate cazurile se recomandă supravegherea funcţiei renale în prima săptămână de tratament.

Inhibitorii enzimei de conversie a angiotensinei pot produce tuse. În mod caracteristic, tusea este neproductivă, persistentă şi dispare la întreruperea tratamentului. La stabilirea diagnosticului diferenţial al tusei trebuie avută în vedere şi posibilitatea producerii acesteia de către inhibitorii enzimei de conversie.

La pacienţii supuşi unor intervenţii chirurgicale majore sau în timpul anesteziei cu medicamente care produc hipotensiune arterială, captoprilul blochează formarea angiotensinei II secundară eliberării compensatorii de renină. Dacă apare hipotensiune arterială şi se consideră că este datorată acestui mecanism, ea se poate corecta prin expansiune volemică.

Deoarece conţine lactoză, pacienţii cu afecţiuni ereditare rare de intoleranţă la galactoză, deficit de lactază (Lapp) sau sindrom de malabsorbţie la glucoză-galactoză nu trebuie să utilizeze acest medicament.

Interacţiuni

Interacţiuni nerecomandate

-         medicamente care cresc potasemia (de exemplu diureticele care economisesc potasiul cum sunt: spironolactona, triamterenul sau amiloridul şi sărurile de potasiu), datorită unui risc crescut de hiperpotasemie;

-         litiu: nu se asociază cu săruri de litiu (litemia poate atinge valori toxice);

-         estramustină: risc de creştere a reacţiilor adverse de tip edem angioneurotic.

Interacţiuni care necesită prudenţă

-         diuretice hipokaliemiante: risc de hipotensiune arterială marcată şi insuficienţă renală la pacienţi cu depleţie hidrosodată preexistentă;

-         antiinflamatoarele nesteroidiene: pot reduce efectul antihipertensiv al captoprilului prin inhibarea prostaglandinelor vasodilatatoare şi retenţie hidrosalină;

-         antidiabetice: poate creşte riscul reacţiilor hipoglicemice la pacienţii diabetici trataţi cu insulină sau sulfamide antidiabetice;

-         vasodilatatoare, datorită riscului crescut de hipotensiune arterială;

-         imunosupresoare, citostatice şi/sau alopurinol: alterări ale numărului de elemente sanguine (în principal creşterea riscului de leucopenie).

2

Interacţiuni care trebuie luate în considerare

-         glucocorticoizii pot diminua efectul antihipertensiv (prin retenţie hidrosalină);

-         alfa-blocante cu indicaţii in urologie: creşterea efectului hipotensor; risc de hipotensiune arterială ortostatică majoră;

-         antidepresive imipraminice şi neuroleptice: creşte riscul de hipotensiune arterială ortostatică.

-         amifostină: creşterea efectului antihipertensiv.

Atenţionări speciale

În caz de insuficienţă renală au fost semnalate cazuri de acutizare, obişnuit reversibile. La pacienţii cu insuficienţă renală poate fi necesară reducerea dozelor şi/sau administrarea la intervale mai mari (vezi pct. Doze şi mod de administrare).

La unii pacienţi cu stenoză bilaterală a arterelor renale sau stenoza arterei renale pe rinichi unic, pot să apară creşteri ale ureei şi creatininei plasmatice, de aceea inhibitorii enzimei de conversie sunt, de regulă, contraindicaţi.

Se impune prudenţă la administrarea captoprilului la bolnavii dializaţi (risc de reacţii anafilactoide).

La pacienţii imunodeprimaţi captoprilul poate produce deprimare medulară.

La vârstnici, înainte de începerea tratamentului se recomandă evaluarea funcţiei renale. Iniţial se recomandă administrarea medicamentului în doze mici, dozele urmând a fi crescute treptat în funcţie de răspunsul terapeutic, pentru a evita scăderea bruscă a tensiunii arteriale.

Sarcina şi alăptarea

Utilizarea inhibitorilor enzimei de conversie este contraindicată în timpul sarcinii şi alăptării. Captoprilul traversează bariera feto-placentară şi poate determina mortalitate şi morbiditate fetală. Expunerea fetală la inhibitorii de enzimă de conversie în timpul celui de-al doilea şi al treilea trimestru de sarcină a fost asociată cu hipotensiune neonatală, insuficienţă renală, anomalii ale craniului.

Captoprilul este excretat în laptele matern, dar nu se cunoaşte efectul asupra sugarului. Administrarea captoprilului este contraindicată la mamele care alăptează. Ca urmare, se recomandă să se întrerupă alăptarea dacă tratamentul cu inhibitori ai ECA este necesar.

Capacitatea de a conduce vehicule şi de a folosi utilaje

Captoprilul nu influenţează capacitatea de a conduce vehicule sau de a folosi utilaje, dar pacienţii trebuie avertizaţi despre posibila apariţie a ameţelilor sau a oboselii, în special la începutul tratamentului.

Doze şi mod de administrare

În hipertensiunea arterială medie sau uşoară:

-         iniţial 12,5 mg captopril de 2-3 ori pe zi; după 2 săptămâni, dacă este necesar, doza se poate creşte la 25 mg captopril de 2-3 ori pe zi, fără a depăşi 150 mg captopril pe zi.

În hipertensiunea arterială severă:

-         iniţial 25 mg captopril de 2-3 ori pe zi; după 2 săptămâni, dacă este necesar, doza se poate creşte la 50 mg captopril de 2-3 ori pe zi, fără a depăşi 150 mg captopril pe zi.

Doze mai mari determină o creştere a frecvenţei reacţiilor adverse fără o creştere a efectului terapeutic; în acest caz pentru a obţine efectul terapeutic dorit este recomandată asocierea altor medicamente antihipertensive (de exemplu: diuretice, beta-blocante, blocante ale canalelor de calciu).

În hipertensiunea arterială tratată cu diuretice şi în hipertensiunea renovasculară, doza iniţială

recomandată este de 6,25-12,5 mg captopril pe zi; ulterior se poate creşte treptat în funcţie de răspunsul

terapeutic. Se recomandă măsurarea creatininemiei şi kaliemiei înainte de începerea tratamentului şi în

primele 15 zile de la iniţierea acestuia.

Doza de întreţinere se stabileşte astfel încât tensiunea arterială sistolică în ortostatism să nu scadă sub 90

mmHg.

3

În insuficienţa renală dozele se calculează în funcţie de clearance-ul creatininei. În mod obişnuit, ele sunt prezentate în tabelul următor:

Clearance-ul creatininei (ml/min)

Doza maximă zilnică (mg)

Doza iniţială zilnică (mg)

> 40

150

25-50

40-21

100

25

20-10

75

12,5

< 10

37,5

6,25

Insuficienţa cardiacă congestivă: pacienţii trebuie atent monitorizati în timpul tratamentului cu captopril. Doza recomandată pentru începerea tratamentului este de 6,25-12,5 mg captopril de 2-3 ori pe zi. Aceasta poate fi în crescută progresiv la intervale de 2-3 săptămâni până la o doza de întreţinere de 50-100 mg captopril în 2-3 prize zilnice.

Infarct miocardic - faza acută: tratamentul cu captopril trebuie început cât mai devreme după un infarct miocardic acut, la pacienţi stabili hemodinamic. Se recomandă administrarea unei doze iniţiale de 6,25 mg captopril, urmată de 12,5 mg după 2 ore şi apoi 25 mg după 12 ore. Creşterea dozei trebuie efectuată progresiv, în funcţie de tolerabilitatea individuală, până la o doză de 100 mg pe zi; aceasta se va menţine timp de 4 săptămâni, în funcţie de statusul hemodinamic al pacientului. După 4 săptămâni tratamentul va fi reevaluat.

Dacă tratamentul cu captopril nu a fost început în faza acută a infarctului miocardic (în primele 24 ore), se recomandă începerea tratamentului în primele 3 – 16 zile după un infarct miocardic acut şi numai după atingerea unui status hemodinamic stabil.

Doza iniţială este de 6,25 mg, urmată de 12,5 mg captopril de 3 ori pe zi, apoi de 25 mg de 3 ori pe zi, în funcţie de tolerbilitatea individuală. Doza recomandată pentru o cardioprotecţie eficace este cuprinsă între 75-150 mg pe zi, în 2 sau 3 prize.

Nefropatia diabetică

Doza recomandată este de 50 -100 mg captopril în 2-3 prize zilnice.

În caz de insuficienţă renală, doza trebuie ajustată în funcţie de gradul insuficienţei renale.

Copii: nu sunt disponibile suficiente date referitoare la utilizarea captoprilului la copii.

Pacienţi cu tratament diuretic: vezi pct. Atenţionări speciale.

Vârstnici: nu este necesară ajustarea dozelor la aceasta categorie de pacienţi, în afară de cazul când este prezentă o insuficienţă renală. Funcţia renală trebuie să fie evaluată (vezi pct. Atenţionări speciale) înainte de începerea tratamentului. În caz de insuficienţă renală, doza trebuie scăzută până la doză minimă eficace care realizează un control adecvat al tensiunii arteriale.

Reacţii adverse

Hipotensiunea arterială şi hipotensiunea ortostatică sunt favorizate de tratamentul diuretic şi dieta

hiposodată, precum şi de insuficienţa renală (îndeosebi la pacienţii vârstnici).

Tusea uscată, însoţită sau nu de obstrucţie nazală, este o reacţie adversă frecventă, caracteristică grupei.

Disgeuzia (tulburările de gust), constând în gust metalic, reducerea sau absenţa discriminării gustului,

sunt mai frecvente în primele trei luni de tratament, pentru dozele mari şi la bolnavii cu insuficienţă

renală.

Ocazional, pot să apară: cefalee, astenie, gastralgii, anorexie, greaţă, dureri abdominale.

De asemenea, pot să apară reacţii alergice: prurit, erupţii cutanate, edem angioneurotic.

Fenomene de insuficienţă renală funcţională, reversibilă la oprirea tratamentului, apar mai frecvent la

bolnavii cu insuficienţă cardiacă, la deshidrataţi şi la cei trataţi cu diuretice. La bolnavii cu stenoză de

arteră renală bilaterală sau pe rinichi unic funcţional şi la cei cu coarctaţie de aortă, aceste fenomene pot fi

severe.

În timpul tratamentului cu captopril poate să apară proteinurie, la doze peste 150 mg pe zi.

Poate să apară hiperkaliemie (prin scăderea secreţiei de aldosteron).

4

Reacţii adverse hematologice survin foarte rar, dar pot fi de mare gravitate. Pot să apară neutropenie sau agranulocitoză când captoprilul se administrează bolnavilor cu insuficienţă renală, colagenoze (lupus eritematos sistemic, sclerodermie) sau la cei trataţi cu imunosupresoare. Captoprilul mai poate produce anemie aplastică (mai frecventă la bolnavii dializaţi sau transplantaţi renal).

Supradozaj

În caz de supradozaj, fenomenul cel mai des întâlnit este hipotensiunea arterială. În cazul apariţiei unei hipotensiuni arteriale marcate, bolnavul trebuie să stea culcat, se va administra perfuzabil soluţie salină izotonă sau înlocuitori de plasmă. Se impun măsuri de susţinere a funcţiilor vitale. Captoprilul poate fi eliminat prin hemodializă.

Păstrare

A nu se utiliza după data de expirare înscrisă pe ambalaj. A se păstra la temperaturi sub 25ºC, în ambalajul original. A nu se lăsa la îndemâna şi vederea copiilor.

Ambalaj

Cutie cu un flacon din PEID a 30 comprimate.

Producător

S.C. Sintofarm S.A.

Str. Ziduri între Vii Nr. 22, sector 2, Bucureşti, România

Deţinătorul autorizaţiei de punere pe piaţă

S.C. Sintofarm S.A.

Str. Ziduri între Vii Nr. 22, sector 2, Bucureşti, România

Data ultimei verificări a prospectului

Septembrie 2006

5

Ai o intrebare despre acest medicament? Poti intreba aici.
Citeste si...
Cercetătorii studiază veninul unui melc marin în scopul de a dezvolta o insulină cu efect ultrarapid Melcul marin din specia Conus geographus îşi lansează veninul spre locul în care se află prada pentru a o ameţi în mod fulgerător şi a o ingurgita. Aşa îşi obţine hrana această moluscă în culori vii care trăieşte în recifele din oceanele Indian şi Pacific. Acest venin care paralizează peştii mici este...
ARPIM: Preţul celui mai utilizat medicament pentru boli cardiovasculare va creşte de patru ori Noul contract-cadru care ar trebui să intre în vigoare de la 1 aprilie va duce la creşterea contribuţiei pacienţilor pentru a-şi continua actuala schemă terapeutică, susţin reprezentanţii Asociaţiei Române a Producătorilor Internaţionali de Medicamente (ARPIM).
4 din 10 români suferă de hipertensiune arterială. Tu când ţi-ai măsurat ultima oară tensiunea? Aproape o treime din locuitorii planetei au hipertensiune arterială, iar jumătate dintre ei nu știu acest lucru, arată datele publicate deWorld Hypertension League. Mai mult, reprezentanţii Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii susţin că tensiunea arterială crescută este răspunzătoare de pierderea...
Dr. Maria Dorobanţu: 40% dintre români au hipertensiune arterială. Foarte mulţi nu ştiu că au această boală Dr. Maria Dorobanţu, preşedintele Societăţii Române de Hipertensiune, a declarat sâmbătă, pentru AGERPRES, că 40% dintre români suferă de hipertensiune arterială iar cei mai mulţi dintre aceştia nici nu ştiu că au această boală, deci nu se tratează.
Un nou tratament pentru hipertensiune arterială Un nou medicament indicat în tratamentul hipertensiunii arteriale esenţiale, profilaxia cardiovasculară (reducerea mortalităţii la pacienţii cu afecţiuni cardiovasculare aterotrombotice diagnosticate sau diabet zaharat de tip II) - Telmisartan Actavis (substanţa activă - telmisartan) - va fi lansat pe...
Oamenii săraci sunt mai predispuşi decât cei bogaţi la hipertensiune arterială (experţi) Oameni de ştiinţă suedezi asociază riscul de a dezvolta hipertensiune cu statutul social şi veniturile unei persoane. Cu cât este mai săracă familia în care creşte copilul, cu atât creşte probabilitatea ca acesta la vârstă adultă să aibă hipertensiune, potrivit postului de televiziune RTL.