Cautare



ATENTIE

Aceste informatii au doar scop informativ si in niciun caz nu trebuie sa inlocuiasca recomandarea medicului sau a personalului medical autorizat. Nu trebuie sa folositi aceste informatii pentru auto-diagnostic sau auto-tratament. Medipedia nu isi asuma responsabilitatea asupra efectelor pe care le poate avea folosirea acestor informatii in alte scopuri decat au fost oferite.

EPIRAL 50
Denumire EPIRAL 50
Descriere EpilepsieAdulţi şi adolescenţi cu vârste peste 12 ani:
Indicat ca monoterapie pentru epilepsie:
- crize parţiale
- crize generalizate
- crize primare
- crize secundare tonico-clonice
Adulţi şi adolescenţi cu vârste peste 12 ani:
Terapie adjuvantă pentru epilepsie:
- crize parţiale
- crize generalizate
- crize primare
- crize secundare tonico-clonice
Psihoză maniaco-depresivăAdulţi cu vârste peste 18 ani: prevenirea episoadelor depresive ale psihozei maniaco-depresive.
Denumire comuna internationala LAMOTRIGINUM
Actiune terapeutica ANTIEPILEPTICE ALTE ANTIEPILEPTICE
Prescriptie P-6L - Medicamente si produse medicamentoase care se elibereaza in farmacii pe baza de prescriptie medicala valabila 6 luni
Forma farmaceutica Comprimate
Concentratia 50mg
Ambalaj Cutie x 3 blist. PVC-Aclar/Al x 10 compr.
Valabilitate ambalaj 2 ani
Cod ATC N03AX09
Firma - Tara producatoare ZENTIVA AS - CEHIA
Autorizatie de punere pe piata ZENTIVA AS - CEHIA

Ai un comentariu sau o intrebare despre EPIRAL 50 ? Intreaba pe forum:  
Nume afisat:
E-mail (optional):
Intrebare:

Introduceti codul de mai sus:



Prospect si alte informatii despre EPIRAL 50, comprimate   Rezumatul caracteristicilor produsului   Prospect       

AUTORIZAŢIE DE PUNERE PE PIAŢĂ NR.6363/2006/01-02-03; 6364/2006/01-02-03             Anexa 2

                                                                   6365/2006/01-02-03-04        Rezumatul caracteristicilor produsului

 

 

REZUMATUL CARACTERISTICILOR PRODUSULUI

 

1.       DENUMIREA COMERCIALĂ A MEDICAMENTULUI

 

EPIRAL 25, comprimate

EPIRAL 50, comprimate

EPIRAL 100, comprimate

 

 

2.       COMPOZIŢIA CALITATIVĂ ŞI CANTITATIVĂ

 

Epiral 25: fiecare comprimat conţine lamotrigină 25 mg.

Epiral 50 mg: fiecare comprimat conţine lamotrigină 50 mg.

Epiral 100 mg: fiecare comprimat conţine lamotrigină 100 mg.

 

Pentru excipienţi, vezi pct. 6.1.

 

 

3.       FORMA FARMACEUTICĂ

 

Comprimat

Comprimate rotunde, cu marginile oblice, de culoare albă sau aproape albă

 

 

4.       DATE CLINICE

 

4.1     Indicaţii terapeutice

 

Epilepsie

Adulţi şi adolescenţi cu vârste peste 12 ani:

Indicat ca monoterapie pentru epilepsie:

-        crize parţiale

-        crize generalizate

-                       crize primare

-                       crize secundare tonico-clonice

 

Adulţi şi adolescenţi cu vârste peste 12 ani:

Terapie adjuvantă pentru epilepsie:

-        crize parţiale

-        crize generalizate

-                       crize primare

-                       crize secundare tonico-clonice

 

Psihoză maniaco-depresivă

Adulţi cu vârste peste 18 ani: prevenirea episoadelor depresive ale psihozei maniaco-depresive.

 

4.2     Doze şi mod de administrare

 

Tratamentul trebuie iniţiat numai de un medic specialist în neurologie, neurologie pediatrică sau psihiatrie.

 

Epilepsie

Dacă o doză calculată de lamotrigină (de exemplu: pentru pacienţii cu insuficienţă hepatică) nu este egală cu un număr întreg de comprimate, doza care se administrează trebuie scăzută la numărul întreg de comprimate consecutiv, mai mic. Atunci când din schema terapeutică se retrag medicamente antiepileptice administrate concomitent pentru a se ajunge la monoterapie cu lamotrigină sau când se adaugă alte medicamente antiepileptice la schemele terapeutice cu lamotrigină, trebuie avut în vedere efectul asupra farmacocineticii diferitelor substanţe active, inclusiv asupra lamotriginei (vezi pct. 4.5).

Doza iniţială şi creşterea ulterioară a dozelor nu trebuie să fie depăşite, pentru diminuarea riscului de iritaţii (vezi pct. 4.4).

 

Adulţi şi adolescenţi

Monoterapie (vezi tabelul 1)

Doza iniţială de lamotrigină în monoterapie este de 25 mg pe zi, într-o singură priză, timp de 2 săptămâni, urmată de 50 mg pe zi, într-o singură priză, timp de 2 săptămâni. Ulterior, doza trebuie crescută cu maximum 50-100 mg la intervale de 1 - 2 săptămâni până la obţinerea răspunsului optim. Doza uzuală de întreţinere este de 100-200 mg pe zi, într-o singură priză sau fracţionat, în 2 prize. La unii pacienţi este necesară administrarea a 500 mg pe zi pentru obţinerea răspunsului dorit.

 

Terapie adjuvantă în tratamentul cu alte medicamente antiepileptice (vezi tabelul 1)

Pacienţii cărora li se administrează valproat, cu sau fără alte antiepileptice (vezi pct. 4.5)

Doza iniţială este de 25 mg la intervale de 2 zile timp de 2 săptămâni, urmată de 25 mg pe zi în priză unică timp de 2 săptămâni. Ulterior, doza trebuie crescută cu maximum 25-50 mg la intervale de 1 - 2 săptămâni până la obţinerea răspunsului optim. Doza uzuală de întreţinere este de 100-200 mg pe zi într-o singură priză sau fracţionat, în 2 prize. La unii pacienţi este necesară administrarea a 500 mg pe zi pentru obţinerea răspunsului dorit.

 

Pacienţii cărora li se administrează alte antiepileptice sau alte substanţe active care induc metabolizarea lamotriginei, cu sau fără antiepileptice, cu excepţia valproatului (vezi pct. 4.5)

Doza iniţială este de 50 mg pe zi într-o singură priză, timp de 2 săptămâni, apoi 100 mg pe zi, fracţionat în 2 prize timp de 2 săptămâni. Ulterior, doza trebuie crescută cu maximum 100 mg la intervale de 1 - 2 săptămâni până la obţinerea răspunsului optim. Doza uzuală de întreţinere este de 200-400 mg pe zi, administrată fracţionat, în 2 prize. La unii pacienţi este necesară administrarea a 500 – 700 mg pe zi pentru obţinerea răspunsului dorit.

 

Pacienţii cărora li se administrează oxcarbazepină fără alte substanţe active care să interfere cu metabolizarea lamotriginei (vezi pct. 4.5)

Doza iniţială este de 25 mg pe zi într-o singură priză timp de 2 săptămâni, apoi 50 mg pe zi într-o singură priză timp de 2 săptămâni. Ulterior, doza trebuie crescută cu maximum 50-100 mg la intervale de 1 - 2 săptămâni până la obţinerea răspunsului optim. Doza uzuală de întreţinere este de 100-200 mg pe zi într-o singură priză sau fracţionat, în 2 prize.

 

Tabelul 1

Creşterea recomandată a dozelor de Epiral pentru tratamentul epilepsiei la adulţi şi adolescenţi (doza totală zilnică în mg pe zi)

Regimul terapeutic

 Săptămâna 1 + 2

Săptămâna 3 + 4

Doza de întreţinere

 

Monoterapie

 

25 mg pe zi

(într-o singură priză)

 

50 mg pe zi

(într-o singură priză)

100-200 mg pe zi

(într-o singură priză sau fracţionat în 2 prize);

pentru a atinge doza de întreţinere, doza zilnică trebuie crescută cu maximum 50-100 mg la intervale de 1-2 săptămâni

Tratament adjuvant cu valproat cu sau fără alte medicamente antiepileptice

12,5 mg (25 mg la intervale de 2 zile)

25 mg pe zi

(într-o singură priză)

100-200 mg pe zi

(într-o singură priză sau fracţionat în 2 prize);

pentru a atinge doza de întreţinere, doza zilnică trebuie crescută cu maximum 25-50 mg la intervale de 1-2 săptămâni

Tratament adjuvant al terapiei cu antiepiletice inductoare enzimatic*, cu sau fără alte medicamente antiepileptice (fără valproat)

50 mg pe zi

(într-o singură priză)

100 mg pe zi

(fracţionat, în 2 prize)

200-400 mg pe zi

(fracţionat, în 2 prize);

pentru a atinge doza de întreţinere, doza zilnică trebuie crescută cu maximum 100 mg la intervale de 1-2 săptămâni

Tratament adjuvant al terapiei cu oxcarbazepină fără alţi inductori sau inhibitori enzimatici

25 mg pe zi

(într-o singură priză)

50 mg pe zi

(într-o singură priză)

100-200 mg pe zi

(într-o singură priză sau fracţionat, în 2 prize);

pentru a atinge doza de întreţinere, doza zilnică trebuie crescută cu maximum 50-100 mg la intervale de 1-2 săptămâni

*de exemplu: fenitoină, carbamazepină, fenobarbital, primidonă sau alţi inductori enzimatici (vezi pct. 4.5)

La pacienţii aflaţi sub tratament cu medicamente antiepileptice la care nu se cunoaşte interacţiunea farmacocinetică cu lamotrigina, trebuie utilizată metoda recomandată de creştere a dozelor pentru lamotrigina administrată în asociere cu valproat; ca urmare doza trebuie crescută până la obţinerea răspunsului optim.

 

Dozajul în psihoza maniaco-depresivă

Pentru reducerea riscului de reacţii cutanate, nu trebuie depăşite următoarele recomandări privind dozele iniţiale şi creşterile ulterioare ale dozelor (vezi pct. 4.4).

 

Tabelul 2

Monoterapie sau terapie asociată cu Epiral în cazul psihozei maniaco-depresive la adulţi cu vârste peste 18 ani. 

Doza iniţială recomandată, creşterea dozelor şi doza de întreţinere de Epiral

Tratament

Săptămâna 1 – 2

Săptămâna 3 - 4

Săptămâna 5

Doza de întreţinere (începând cu săptămâna 6)

Monoterapie sau în asociere cu litiu (sau alte medicamente care nu interacţionează farmacocinetic cu lamotrigina)

25 mg pe zi

într-o singură priză

50 mg pe zi

într-o singură priză sau fracţionat, în 2 prize

100 mg pe zi

într-o singură priză sau fracţionat, în 2 prize

Obişnuit, 200 mg pe zi, într-o singură priză sau fracţionat, în 2 prize

Intervalul dozelor:

100-400 mg pe zi

 

Asociere cu valproat

 

25 mg la intervale de 2 zile

25 mg pe zi într-o singură priză

50 mg pe zi

într-o singură priză sau fracţionat, în 2 prize

100 mg pe zi, într-o singură priză sau fracţionat, în 2 prize

Doza zilnică maximă: 200 mg

 

Asociere cu un medicament inductor enzimatic, de exemplu: carbamazepină sau fenobarbital, la pacienţii care nu utilizează valproat

50 mg pe zi într-o singură priză

100 mg pe zi, fracţionat în 2 prize

200 mg pe zi, fracţionat în 2 prize

300 mg pe zi în săptămâna 6. Doza poate fi crescută la 400 mg pe zi în săptămâna 7 (fracţionat în 2 prize), dacă este necesar

Notă: Pacienţii care se află sub tratament concomitent cu antiepileptice/psihotrope, a căror interacţiune farmacocinetică cu lamotrigina nu este cunoscută, trebuie să urmeze metoda de creştere a dozelor care se aplică în cazul tratamentului concomitent cu valproat.

 

După atingerea dozei de întreţinere cu Epiral, dacă este indicat din punct de vedere clinic, alte tratamente pot fi întrerupte succesiv. Următorul tabel poate fi utilizat ulterior pentru ajustarea dozei de lamotrigină.

 

Tabelul 3

Ajustarea dozelor de Epiral după întreruperea altor tratamente pentru psihoza maniaco-depresivă la adulţii cu vârste peste 18 ani


Doza recomandată de Epiral după întreruperea altor tratamente

Tratament întrerupt

Săptămâna 1 după întrerupere

Săptămâna 2

Săptămâna 3 şi săptămânile următoare

Litiu sau alte medicamente care nu au o interacţiune farmacocinetică cu lamotrigina

 

Se menţine doza de întreţinere curentă

(100-400 mg pe zi).

Valproat

Dublarea dozei zilnice, dar nu mai mult de 200 mg pe zi.

 

Se menţine doza uzuală de întreţinere sau se creşte succesiv doza zilnică, cu cel mult 100 mg în fiecare săptămână.

Intervalul de doze: 100-400 mg pe zi.

Medicament inductor enzimatic, de exemplu: carbamazepină

Se menţine doza de

400 mg pe zi*

300 mg pe zi

200 mg pe zi

 

Se menţine doza de

300 mg pe zi*

225 mg pe zi

150 mg pe zi

 

Se menţine doza de

200 mg pe zi*

150 mg pe zi

100 mg pe zi

Notă: După întreruperea antiepilepticelor/psihotropelor, a căror interacţiune farmacocinetică cu lamotrigina nu este cunoscută, doza trebuie ajustată conform recomandărilor privind întreruperea administrării valproatului.

* În funcţie de doza de întreţinere curentă.

În cazul psihozei maniaco-depresive, dacă este necesară suplimentarea dozei de întreţinere a Epiral cu un alt tratament, doza de Epiral trebuie ajustată conform tabelului de mai jos.

 

Tabelul 4

Ajustarea dozei de Epiral la adăugarea unui alt medicament pentru psihoza maniaco-depresivă la adulţii cu vârste peste 18 ani.

Doza recomandată de Epiral

Tratament suplimentar

Doza uzuală de întreţinere a lamotriginei

Săptămâna 1

Săptămâna 2

Săptămâna 3 şi săptămânile următoare

Litiu sau alte medicamente care nu interacţionează farmacocinetic cu lamotrigina

Se administrează doza uzuală de întreţinere

(100-400 mg pe zi).

Valproat

100-200 mg pe zi

100 mg pe zi

Se menţine doza de 100 mg pe zi

300 mg pe zi

150 mg pe zi

Se menţine doza de 150 mg pe zi

400 mg pe zi

200 mg pe zi

Se menţine doza de 200 mg pe zi

Medicament inductor enzimatic, de exemplu: carbamazepină la pacienţii care nu utilizează concomitent valproat.

 

100 mg pe zi

100 mg pe  zi

150 mg pe zi

200 mg pe zi

150 mg pe zi

 

150 mg pe zi

225 mg pe zi

300 mg pe zi

200 mg pe zi

200 mg pe zi

300 mg pe zi

400 mg pe zi

Notă: în asociere la antiepileptice/psihotrope, a căror interacţiune farmacocinetică cu lamotrigina nu este cunoscută, doza trebuie ajustată conform recomandărilor privind asocierea valproatului.  

 

Întreruperea administrării Epiral în psihoza maniaco-depresivă

În studiile clinice, după întreruperea bruscă a administrării lamotriginei nu s-a observat creşterea incidenţei şi a gradului de severitate al reacţiilor adverse. Ca urmare, pacienţii cu psihoză maniaco-depresivă pot întrerupe tratamentul fără reducerea treptată a dozei.

 

Grupuri speciale de pacienţi

 

Copii cu vârste sub 12 ani

Acest medicament nu este recomandat copiilor sub această vârstă, deoarece doza recomandată nu poate fi realizată utilizând concentraţiile medicamentului disponibile în prezent.

 

Vârstnici (>65 ani)

Nu este necesară ajustarea dozei administrate conform schemei terapeutice recomandate. La acest grup de vârstă, farmacocinetica lamotriginei nu diferă semnificativ de populaţia nevârstnică.

 

Insuficienţă hepatică

Dozele iniţiale, creşterea dozei şi dozele de întreţinere trebuie reduse, în general, cu aproximativ 50% la pacienţii cu insuficienţă hepatică moderată (Child-Pugh grad B) şi cu 75% la cei cu insuficienţă hepatică severă (Child-Pugh grad C). Creşterea dozei şi dozele de întreţinere trebuie ajustate în funcţie de răspunsul clinic.

La pacienţii cu insuficienţă hepatică doza recomandată nu poate fi realizată, datorită concentraţiilor medicamentului disponibile în prezent (vezi pct. 5.2).

 

Insuficienţă renală

La pacienţii cu insuficienţă renală, administrarea lamotriginei trebuie realizată cu prudenţă. La pacienţii cu insuficienţă renală în stadiile terminale, dozele iniţiale de lamotrigină trebuie stabilite în funcţie de medicamentele administrate concomitent; dozele de întreţinere reduse pot fi eficace la pacienţii cu insuficienţă funcţională renală semnificativă (vezi pct. 4.4 şi 5.2).

 

Femeile care utilizează contraceptive hormonale

(a) Începerea tratamentului cu lamotrigină la pacientele care utilizează deja contraceptive hormonale

Deşi contraceptivele orale au dovedit că determină creşterea clearance-ului lamotriginei (vezi pct. 4.4 şi 4.5), nu ar trebui să fie necesare ajustări ale creşterii recomandate a dozelor de lamotrigină numai având în vedere administrarea concomitentă a contraceptivelor hormonale. Creşterea dozelor trebuie să urmeze recomandările (vezi tabelul 1).

 

(b) Începerea administrării de contraceptive hormonale la pacientele care utilizează deja doze de întreţinere de lamotrigină şi NU utilizează inductori/inhibitori ai glucuronoconjugării lamotriginei

Poate fi necesară creşterea dozei de întreţinere a lamotriginei de până la două ori, în funcţie de răspunsul clinic individual (vezi pct. 4.4 şi 4.5).

 

(c) Întreruperea administrării de contraceptive hormonale la pacientele care utilizează deja doze de întreţinere de lamotrigină şi NU utilizează inductori/inhibitori ai glucuronoconjugării lamotriginei

Poate fi necesară reducerea dozei de întreţinere a lamotriginei cu până la 50%, în funcţie de răspunsul clinic individual (vezi pct. 4.4 şi 4.5).

 

Reluarea terapiei

Atunci când se reia administrarea lamotriginei la pacienţii care au întrerupt tratamentul, trebuie evaluată cu atenţie necesitatea creşterii dozei până la doza de întreţinere, deoarece dozele iniţiale mari şi depăşirea creşterii recomandate a dozelor de lamotrigină sunt asociate cu risc de erupţii cutanate grave (vezi pct. 4.4). Cu cât este mai mare intervalul de timp de la doza anterioară, cu atât mai multă prudenţă este necesară în creşterea dozei până la doza de întreţinere. În general, în cazul în care intervalul de timp de la întreruperea administrării lamotriginei depăşeşte de 5 ori timpul de înjumătăţire plasmatică, dozele de lamotrigină trebuie crescute până la doza de întreţinere conform schemei adecvate.

 

Mod de administrare

Comprimatele de Epiral trebuie înghiţite întregi, cu puţină apă.

 

4.3     Contraindicaţii

 

Hipersensibilitate la lamotrigină sau la oricare dintre excipienţii medicamentului.

 

4.4     Atenţionări speciale şi precauţii speciale pentru utilizare

 

Erupţii cutanate tranzitorii

S-au raportat reacţii adverse cutanate care, în general, au apărut în primele 8 săptămâni de la iniţierea tratamentului cu  lamotrigină. Majoritatea erupţiilor cutanate tranzitorii sunt uşoare şi autolimitate, totuşi, rar, pot să se producă şi reacţii cutanate grave, care pot pune viaţa în pericol, printre care sindromul Stevens-Johnson şi necroliza epidermică toxică (vezi pct. 4.8).

Raportările din studiile clinice privind cazurile de epilepsie la adulţi, efectuate cu dozele uzuale recomandate, au arătat o incidenţă aproximativă a erupţiilor cutanate grave de 1 la 500. Incidenţa aproximativă a erupţiilor cutanate grave, raportate ca sindrom Stevens-Johnson la adulţi şi adolescenţi peste 12 ani, este de 1 la 1000.

În studiile clinice la pacienţii cu psihoză maniaco-depresivă, incidenţa reacţiilor cutanate grave a fost de aproximativ 1:1000.

Riscul reacţiilor cutanate grave la copii este mai mare decât la adulţi.

Studiile sugerează că incidenţa erupţiilor cutanate asociate cu spitalizarea copiilor cu vârste sub 12 ani este de 1/300 până la 1/100.

La copii, aspectul iniţial al erupţiei cutanate poate necesita diagnostic diferenţial cu erupţii cutanate de etiologie infecţioasă; ca urmare, medicii trebuie să aibă în vedere posibilitatea unei reacţii medicamentoase la copiii care dezvoltă erupţii cutanate şi febră în primele opt săptămâni de terapie cu lamotrigină.

 

În plus, se pare că riscul general de exantem este puternic asociat cu:

-        dozele iniţiale mari de lamotrigină şi depăşirea creşterii recomandate a dozelor de lamotrigină (vezi pct. 4.2);

-        administrarea concomitentă de valproat (vezi pct. 4.2).

 

Toţi pacienţii (copii, adolescenţi şi adulţi) care dezvoltă o erupţie cutanată trebuie să fie evaluaţi urgent, iar administrarea lamotriginei trebuie întreruptă imediat, cu excepţia cazurilor în care erupţia cutanată nu este legată în mod clar de substanţa activă.

Erupţia cutanată a fost raportată şi ca parte a sindromului de hipersensibilitate caracterizat printr-un tip variabil de simptome sistemice, inclusiv febră, limfadenopatie, edem facial şi valori anormale ale testelor hematologice şi hepatice. Acest sindrom prezintă un spectru foarte variabil de manifestări clinice severe şi poate duce, rar, la coagulare intravasculară diseminată şi la insuficienţa mai multor organe. Este important de menţionat că manifestările precoce de hipersensibilitate (de exemplu: febră, limfadenopatie) pot fi prezente, deşi erupţia cutanată nu este evidentă. Pacienţii trebuie examinaţi imediat dacă apar aceste simptome sau semne, iar administrarea lamotriginei trebuie întreruptă dacă nu se poate stabili o altă etiologie.

 

Contracepţie hormonală

 

Efectul contraceptivelor hormonale asupra eficacităţii lamotriginei

În cazul asocierii cu etinilestradiol/levonorgestrel (30 mcg/150 mcg) s-a demonstrat o creştere de aproximativ două ori a clearance-ului lamotriginei. De aceea, stabilirea dozei de lamotrigină poate necesita creşterea gradată (vezi pct. 4.5). După creşterea gradată a dozei, poate fi necesară administrarea unei doze de întreţinere mai mari de lamotrigină (până la de două ori mai mare) pentru obţinerea răspunsului terapeutic maxim. Femeile care nu utilizează nici un inductor al glucuronoconjugării lamotriginei, dar care utilizează contraceptive hormonale în schemă terapeutică cu o săptămână de pauză, „fără hormoni”, vor prezenta o creştere tranzitorie gradată a concentraţiilor plasmatice ale lamotriginei în timpul acelei săptămâni. Creşterea va fi mai pronunţată dacă doza de lamotrigină este crescută în zilele anterioare şi în timpul săptămânii fără administrare de hormoni. Pentru recomandările de dozaj, vezi pct. 4.2.

 

Medicii trebuie să asigure o metodă adecvată de supraveghere clinică a femeilor care încep să utilizeze sau întrerup administrarea contraceptivelor hormonale pe durata tratamentului cu lamotrigină şi care au nevoie de ajustări ale dozelor de lamotrigină.

 

Alte forme de contracepţie orală şi de terapie de substituţie hormonală nu au fost studiate, însă pot avea o influenţă similară asupra parametrilor farmacocinetici ai lamotriginei.

 

Efectul lamotriginei asupra eficacităţii contraceptivelor hormonale

 

Un studiu clinic privind interacţiunea dintre medicamente desfăşurat la 16 voluntari sănătoşi a demonstrat o creştere moderată a clearance-ului levonorgestrelului şi modificări ale concentraţiilor plasmatice de FSH şi LH în cazul administrării concomitente de lamotrigină cu contraceptive hormonale (combinaţia etinilestradiol/levonorgestrel) (vezi pct. 4.5). Nu se cunoaşte impactul modificărilor menţionate anterior asupra ovulaţiei. Totuşi, nu putem exclude faptul că aceste modificări pot determina reducerea eficacităţii contraceptivelor la unele paciente cărora li se administrează produse hormonale concomitent cu lamotrigina.

 

Dihidrofolat-reductaza

Lamotrigina este un inhibitor slab al dihidrofolat-reductazei, existând astfel posibilitatea unei interacţiuni cu metabolismul acidului folic în cazul unei terapii pe termen lung. Totuşi, pe durata unei administrării monitorizate timp de un an, nu au fost induse modificări semnificative ale concentraţiei hemoglobinei, volumului celular mediu (VCM), ale concentraţiei serice sau eritrocitare ale acidului folic; nici în cazul unei administrări pe cinci ani nu au fost induse modificări semnificative ale concentraţiilor eritrocitare de acid folic.

 

Insuficienţa renală

În cazul tratamentului cu lamotrigină la pacienţii cu insuficienţă renală, sunt necesare măsuri de precauţie, deoarece timpul de înjumătăţire plasmatică al lamotriginei poate fi prelungit în cazul unei insuficienţe renale severe. De asemenea, este de aşteptat şi o acumulare a metabolitului glucuronoconjugat.

 

Pacienţii cărora li se administrează alte medicamente care conţin lamotrigină

Epiral nu trebuie utilizat de pacienţii trataţi în mod curent cu alte medicamente care conţin lamotrigină fără recomandarea medicului.

 

Întreruperea administrării lamotriginei la pacienţii cu epilepsie

Întreruperea abruptă a administrării lamotriginei poate provoca rebound. Cu excepţia cazului în care problemele de siguranţă (de exemplu, erupţii cutanate) necesită o întrerupere abruptă, doza de Epiral trebuie redusă treptat, pe o perioadă de 2 săptămâni.

Există date în literatura de specialitate privind crizele convulsive severe, inclusiv status epilepticus, care determină rabdomioliză, disfuncţii ale mai multor organe şi coagulare intravasculară diseminată, uneori cu evoluţie letală. Au apărut cazuri asemănătoare care sunt determinate de lamotrigină.

 

Psihoza maniaco-depresivă

Ideile suicidare fac parte din tabloul clinic al psihozei maniaco-depresive, iar pacienţii consideraţi a fi expuşi unui risc ridicat de suicid trebuie să fie supravegheaţi cu atenţie pe durata tratamentului.

 

Acest medicament conţine lactoză. Pacienţii cu afecţiuni ereditare rare de intoleranţă la galactoză, deficit de lactază (Lapp) sau sindrom de malabsorbţie la glucoză-galactoză nu trebuie să utilizeze acest medicament.

 

4.5     Interacţiuni cu alte medicamente şi alte forme de interacţiune

 

S-a demonstrat că enzima UDP-glucuronil transferază este implicată în metabolizarea lamotriginei. Nu s-a demonstrat că lamotrigina determină o inducţie sau o inhibare semnificativă clinic a enzimelor citocromului P450 din ficat. Lamotrigina poate avea efect inductor enzimatic asupra propriei metabolizări, însă acest efect este uşor şi este puţin probabil să aibă consecinţe clinice semnificative.

 

Tabelul 6: Efectul altor medicamente asupra glucuronoconjugării lamotriginei

 

Medicamente care inhibă puternic glucuronoconjugarea lamotriginei

Medicamente care induc semnificativ glucuronoconjugarea lamotriginei

Medicamente care nu au nici efecte inhibitorii, nici efecte inductoare semnificative asupra glucuronoconjugării lamotriginei

valproat

carbamazepină fenitoină primidonă fenobarbital

rifampicină

combinaţie etinlestradiol/ levonorgestrel*

litiu

bupropionă olanzapină***

oxcarbazepină**

* Alte contraceptive orale şi terapii de substituţie hormonală nu au fost studiate, însă se consideră că acestea pot afecta în mod similar parametrii farmacocinetici ai lamotriginei.

După introducerea terapiei adjuvante cu lamotrigină, pacienţii care utilizau carbamazepină au raportat reacţii adverse la nivelul sistemului nervos central, printre care ameţeli, ataxie, diplopie, înceţoşarea vederii şi greaţă. Obişnuit, aceste reacţii adverse dispar după reducerea dozei de carbamazepină.

La voluntari sănătoşi adulţi s-au raportat efecte similare în timpul studiilor privind lamotrigina şi oxcarbazepina.

 

**Un studiu la voluntari sănătoşi adulţi cărora li s-au administrat 200 mg lamotrigină şi 1200 mg oxcarbazepină a demonstrat că lamotrigina nu afectează metabolizarea oxcarbazepinei. Oxcarbazepina nu a indus şi nu a inhibat semnificativ statistic glucuronoconjugarea lamotriginei. Nu poate fi exclus un efect minor de inducţie. În general, trebuie urmate aceleaşi recomandări de dozare ca şi în cazul monoterapiei cu lamotrigină.

 

***Într-un studiu la voluntari sănătoşi, 15 mg olanzapină au redus în medie ASC de lamotrigină cu 24% şi Cmax cu 20%. Nu se cunoaşte relevanţa clinică pentru fiecare pacient. În general, trebuie urmate aceleaşi recomandări de dozare ca şi în cazul monoterapiei cu lamotrigină. O doză de 200 mg lamotrigină nu afectează farmacocinetica olanzapinei.

 

Interacţiuni cu medicamente antiepileptice (vezi pct. 4.2)

Valproatul, care inhibă glucuronoconjugarea lamotriginei, încetineşte metabolizarea lamotriginei şi prelungeşte de aproximativ două ori timpul de înjumătăţire plasmatică mediu al lamotriginei.

 

Medicamentele antiepileptice cu proprietăţi inductoare asupra enzimelor hepatice implicate în biotransformarea medicamentelor şi inductorii glucuronoconjugării lamotriginei (cum sunt fenitoina, carbamazepina, fenobarbitalul şi primidona) accelerează metabolizarea lamotriginei.

 

Deşi s-au raportat modificări ale concentraţiilor plasmatice ale altor medicamente antiepileptice, studiile controlate nu au dovedit că lamotrigina influenţează concentraţiile plasmatice ale medicamentelor antiepileptice administrate concomitent. Rezultatele studiilor in vitro au arătat că lamotrigina nu deplasează alte medicamente antiepileptice de pe situsurile de legare de la nivelul proteinelor plasmatice.

 

Interacţiuni cu alte medicamente psihotrope (vezi pct. 4.2)

Farmacocinetica litiului administrat la un număr de 20 de voluntari sănătoşi sub formă de 2 g de gluconat de litiu anhidru de două ori pe zi timp de şase zile nu a fost afectată de administrarea concomitentă a unei doze de lamotrigină de 100 mg pe zi.

 

După administrarea orală de doze repetate de bupropionă la 12 voluntari, nu s-a observat nici un efect semnificativ statistic asupra farmacocineticii unei singure doze de lamotrigină şi numai o creştere uşoară a ASC a metabolitului glucuronoconjugat al lamotriginei.

 

Studiile in vitro privind efectele inhibitoare, în care a fost investigat metabolitul primar, lamotrigin 2-N-glucuronid, au demonstrat că se produc numai interacţiuni minime cu amitriptilina, bupropiona, clonazepamul, fluoxetina, haloperidolul sau lorazepamul. Datele privind metabolizarea bufarololului obţinute pe microzomii de ficat uman au demonstrat că lamotrigina nu determină reducerea clearance-ului medicamentelor excretate în principal pe calea CYP2D6. De asemenea, rezultatele studiilor in vitro au demonstrat că fenelzina, clozapina, risperidona, sertralina sau trazodona nu afectează clearance-ul lamotriginei. Totuşi, s-a raportat că sertralina poate creşte toxicitatea lamotriginei prin creşterea concentraţiei plasmatice de lamotrigină.

 

Interacţiuni cu contraceptivele hormonale

 

Efectul contraceptivelor hormonale asupra farmacocineticii lamotriginei

La administrarea concomitentă de contraceptive hormonale s-a raportat scăderea concentraţiilor plasmatice de lamotrigină. Ca urmare, efectul terapeutic şi concentraţiile plasmatice ale lamotriginei trebuie să fie monitorizate în momentul iniţierii sau întreruperii administrării de contraceptive hormonale, iar dozajul lamotriginei trebuie ajustat în mod adecvat. Dacă lamotrigina nu are efecte terapeutice sau are efecte terapeutice nesigure în cazul utilizării concomitente a contraceptivelor hormonale, în ciuda ajustării dozei, se recomandă utilizarea unor forme de contracepţie nehormonale.

 

Efectul lamotriginei asupra farmacocineticii contraceptivelor hormonale

 

În studiile la 16 voluntari de sex feminin, la starea de echilibru, o doză de 300 mg de lamotrigină nu a avut nici un efect asupra farmacocineticii etinilestradiolului din comprimatul contraceptiv oral combinat. Totuşi, s-a raportat o creştere uşoară a clearance-ului oral al levonorgestrelului, ceea ce a determinat scăderea în medie a ASC şi Cmax de levonorgestrel cu 19%, respectiv cu 12%. Valorile plasmatice de FSH, LH şi estradiol pe durata studiului au sugerat o pierdere parţială a inhibării activităţii hormonale ovariene la unele femei, deşi valorile serice de progesteron nu au evidenţiat ovulaţie. Nu se cunoaşte impactul unei creşteri uşoare a clearance-ului levonorgestrelului şi a variaţiilor valorilor plasmatice de FSH şi LH asupra ovulaţiei (vezi pct. 4.4). Nu s-au studiat efectele altor doze de lamotrigină, în afara celei de 300 mg pe zi, şi nu s-au derulat studii privind alte produse hormonale pentru femei.

 

Interacţiuni cu alte medicamente

 

În studii la 10 voluntari de sex masculin, rifampicina a crescut clearance-ul lamotriginei şi a scăzut timpul de înjumătăţire plasmatică al lamotriginei, în concordanţă cu inducţia enzimelor hepatice responsabile de glucuronoconjugare. La pacienţii aflaţi sub tratament concomitent cu rifampicină se va institui regimul terapeutic recomandat pentru lamotrigină şi, în acelaşi timp, se vor administra inductori ai glucuronoconjugării lamotriginei (vezi pct. 4.2).

 

4.6     Sarcina şi alăptarea

 

Sarcina

Riscul legat de epilepsie şi medicamentele antiepileptice, în general

Se ştie că nou-născuţii din mame care utilizează medicamente antiepileptice sau suferă de epilepsie prezintă mai frecvent tulburări de dezvoltare, cum sunt anomalii cardiace, faciale şi craniene, comparativ cu alţi copii. Terapia multiplă cu medicamente antiepileptice în timpul sarcinii poate creşte riscul de malformaţii fetale şi, ca urmare, trebuie evitată, cu excepţia cazurilor în care această terapie se justifică în urma evaluării raportului risc-beneficiu.

 

Riscul legat de lamotrigină

Există puţine date disponibile referitoare la utilizarea lamotriginei în timpul sarcinii. Lamotrigina străbate bariera feto-placentară, deoarece concentraţiile plasmatice la unii nou-născuţi au atins valorile terapeutice. Lamotrigina nu trebuie utilizată în timpul sarcinii, cu excepţia cazurilor în care beneficiile potenţiale ale tratamentului la mamă depăşesc orice riscuri posibile pentru dezvoltarea fătului. Reducerea sau întreruperea profilaxiei crizelor de epilepsie poate avea riscuri considerabile, atât pentru mamă, cât şi pentru făt, probabil mult mai mari decât riscul de malformaţii congenitale.

Experimentele la animale nu au evidenţiat efecte teratogene (vezi pct. 5.3). Lamotrigina are un efect inhibitor uşor asupra reductazei acidului dihidrofolic şi, teoretic, ar putea prezenta un risc crescut de afectare embrio-fetală prin reducerea valorilor de acid folic. Se poate avea în vedere administrarea de acid folic în momentul planificării sarcinii şi în prima perioadă a sarcinii.

Schimbările fiziologice din timpul sarcinii pot afecta concentraţiile plasmatice ale lamotriginei şi/sau efectul terapeutic al acesteia. S-au raportat scăderi ale concentraţiilor plasmatice de lamotrigină în timpul sarcinii. Ca urmare, femeile gravide care urmează terapie cu lamotrigină trebuie monitorizate clinic adecvat.

 

Alăptarea

Există puţine informaţii disponibile privind utilizarea lamotriginei în timpul alăptării.

Lamotrigina este excretată în laptele matern şi poate realiza, la sugar, concentraţii plasmatice egale cu cele terapeutice materne. De aceea, mamele trebuie să alăpteze numai după o analiză atentă a raportului risc-beneficiu pentru sugar sau să întrerupă alăptarea. Dacă sugarul este alăptat la sân, trebuie monitorizat pentru a se identifica posibilele reacţii.

 

4.7     Efectele asupra capacităţii de a conduce vehicule şi de a folosi utilaje

 

Capacitatea de reacţie poate fi redusă în timpul tratamentului cu lamotrigină. Acest lucru trebuie avut în vedere atunci când este nevoie de atenţie sporită, de exemplu: în timpul conducerii vehiculelor sau folosirii utilajelor.

 

4.8     Reacţii adverse

 

Reacţiile adverse au fost împărţite între epilepsie şi psihoza maniaco-depresivă, în funcţie de manifestări. Totuşi, riscurile legate de cele două indicaţii terapeutice trebuie evaluate în conformitate cu profilul general de siguranţă al lamotriginei.

Pentru a garanta acurateţea, s-a utilizat următoarea clasificarea a reacţiilor adverse:

Foarte frecvente (> 1/10), frecvente (> 1/100, < 1/10), mai puţin frecvente (> 1/1000, < 1/100), rare (> 1/10000, < 1/1000), foarte rare (< 1/10000).

 

Epilepsie

Clasificarea MedDRA pe aparate, sisteme şi organe

Frecvenţa

Reacţia adversă

Afecţiuni cutanate şi ale ţesutului subcutanat

Foarte frecvente

exantem **

Rare

sindrom Stevens-Johnson

Foarte rare

necroliză epidermică toxică

Tulburări hematologice şi limfatice

Foarte rare

neutropenie leucopenie anemie trombocitopenie pancitopenie

anemie aplastică agranulocitoză

Tulburări ale sistemului imunitar

Foarte rare

sindrom de hipersensibilitate** (incluzând simptome, cum sunt: febră, limfadenopatie, edem facial, valori anormale ale testelor hematologice şi hepatice, coagulare intravasculară diseminată (CID), insuficienţă multiplă de organ)

Tulburări psihice

Frecvente

iritabilitate

Mai puţin frecvente

agresivitate

Foarte rare

ticuri halucinaţii stare confuzivă

Tulburări ale sistemului nervos

Foarte frecvente

cefalee ameţeli

Frecvente

somnolenţă insomnie nistagmus tremor ataxie

Foarte rare

agitaţie nelinişte

tulburări de mişcare agravarea bolii Parkinson simptome extrapiramidale

coreoatetoză

creşterea frecvenţei crizelor convulsive

Tulburări oculare

Foarte frecvente

diplopie

înceţoşarea vederii

Rare

conjunctivită

Tulburări gastro-intestinale

Frecvente

greaţă

tulburări gastro-intestinale (inclusiv vărsături şi diaree)

Tulburări hepatobiliare

Foarte rare

creşterea valorilor testelor funcţiei hepatice disfuncţie hepatică insuficienţă hepatică

Tulburări musculo-scheletice şi ale ţesutului conjunctiv

Foarte rare

reacţii lupoide

Tulburări generale şi la nivelul locului de administrare

Frecvente

oboseală

 

În cadrul unor studii clinice dublu-orb referitoare la terapia adjuvantă cu lamotrigină, exantemele cutanate au apărut la cel mult 10% dintre pacienţii care utilizau lamotrigină şi la 5% dintre pacienţii cărora li s-a administrat placebo. Exantemele cutanate au dus la întreruperea tratamentului cu lamotrigină la 2% dintre pacienţi. Exantemele, obişnuit cu aspect maculo-papular, apar, în general, în primele opt săptămâni de la iniţierea tratamentului şi dispar după întreruperea administrării lamotriginei (vezi pct. 4.4).

Rar, s-au raportat reacţii cutanate grave ameninţătoare de viaţă, inclusiv sindrom Stevens-Johnson şi necroliză epidermică toxică (sindrom Lyell). Deşi majoritatea persoanelor afectate îşi revin după întreruperea administrării medicamentului, unii pacienţi dezvoltă cicatrici ireversibile, existând chiar şi cazuri rare de deces asociate cu această complicaţie (vezi pct. 4.4).

Se pare că riscul general de exantem este strâns legat de:

-        dozele iniţiale mari de lamotrigină şi depăşirea creşterii recomandate a dozelor de lamotrigină (vezi pct. 4.2);

-        utilizarea concomitentă a valproatului (vezi pct. 4.2).

 

** De asemenea, exantemul a fost raportat ca parte a sindromului de hipersensibilitate asociat cu un tip variabil de simptome sistemice incluzând febră, limfadenopatie, edem facial şi valori anormale ale testelor hematologice şi hepatice. Sindromul are un spectru larg de manifestări clinice severe şi poate duce rar la coagulare intravasculară diseminată şi insuficienţă multiplă de organ. Trebuie remarcat faptul că pot fi prezente manifestări precoce ale hipersensibilităţii (de exemplu: febră, limfadenopatie), chiar dacă exantemele nu sunt vizibile. Dacă aceste semne şi simptome sunt prezente, pacientul trebuie evaluat imediat, iar tratamentul cu lamotrigină trebuie întrerupt dacă nu se poate stabili o etiologie alternativă.

 

Valorile anormale ale testelor hematologice pot fi asociate sau nu sindromului de hipersensibilitate (vezi Tulburări ale sistemului imunitar**).

 

S-a raportat că lamotrigina poate agrava simptomele parkinsoniene la pacienţii cu boală Parkinson preexistentă şi, izolat, s-au raport şi cazuri de efecte extrapiramidale şi de coreoatetoză la pacienţii fără această boală preexistentă.

 

Disfuncţia hepatică apare obişnuit în asociere cu reacţiile de hipersensibilitate, însă au fost raportate numai cazuri izolate, fără semne evidente de hipersensibilitate.

 

Psihoza maniaco-depresivă

Reacţiile adverse prezentate mai jos trebuie avute în vedere, ca şi în cazul epilepsiei, ele realizând profilul general de siguranţă al tratamentului cu lamotrigină.

 

Clasificarea MedDRA pe aparate, sisteme şi organe

Frecvenţa

Reacţia adversă

Afecţiuni cutanate şi ale ţesutului subcutanat

Foarte frecvente

exantem

Rare

sindrom Stevens-Johnson

Tulburări ale sistemului nervos

Foarte frecvente

cefalee

Frecvente

agitaţie somnolenţă ameţeli

Tulburări musculo-scheletice şi ale ţesutului conjunctiv

Frecvente

artralgii algii dorsale

Tulburări generale şi la nivelul locului de administrare

Frecvente

durere

 

Studiile clinice cu lamotrigină (controlate sau necontrolate) utilizată pentru tratamentul psihozei maniaco-depresive au demonstrat că exantemele cutanate apar la 14% dintre pacienţii care au utilizat lamotrigină. În cadrul studiilor clinice controlate la pacienţi cu psihoză maniaco-depresivă, exantemele cutanate s-au manifestat la 9% dintre pacienţii care au utilizat lamotrigină şi la 8% dintre cei cărora li s-a administrat placebo.

 

4.9     Supradozaj

 

Manifestări

S-au raportat cazuri de ingestie acută de doze care depăşesc de zece până la douăzeci de ori doza terapeutică maximă. Supradozajul a determinat manifestări cum sunt nistagmus, ataxie, afectarea conştienţei până la comă.

 

Tratament

În caz de supradozaj, pacientul trebuie spitalizat şi se va institui terapie adecvată de susţinere. Dacă este necesar, se va efectua lavaj gastric.

 

 

5.       PROPRIETĂŢI FARMACOLOGICE

 

5.1     Proprietăţi farmacodinamice

 

Grupa farmacoterapeutică: alte antiepileptice, codul ATC: N03A X09.

 

Mod de acţiune

Rezultatele studiilor farmacodinamice arată că lamotrigina este un blocant al canalelor de sodiu voltaj-dependente. Ea blochează impulsurile repetitive, susţinute, voltaj-dependente la nivelul neuronilor şi inhibă eliberarea patologică de glutamat (aminoacid care joacă un rol cheie în generarea crizelor), precum şi potenţiale de acţiune evocate determinate de glutamat.

 

Efectul în psihoza maniaco-depresivă

În studiile clinice în care s-a evaluat lamotrigina ca profilaxie pe termen lung, timpul până la apariţia unei crize noi care să necesite tratament a fost semnificativ mai lung la pacienţii care au fost trataţi cu lamotrigină, decât la cei cărora li s-a administrat placebo. Analiza parametrilor secundari de eficacitate a arătat că timpul până la producerea unui nou episod depresiv care să necesite tratament a fost semnificativ mai lung la pacienţii care au fost trataţi cu lamotrigină, comparativ cu placebo. Totuşi, din punct de vedere statistic, timpul până la producerea de noi episoade maniacale, hipomaniacale sau mixte (manie/depresie), care să necesite tratament, a fost semnificativ mai lung la pacienţii trataţi cu lamotrigină decât la cei cărora li s-a administrat placebo. Se consideră că  în cazul psihozei maniaco-depresive tratamentul episoadelor depresive cu antidepresive prezintă un risc crescut de a provoca manie/hipomanie. Nu există dovezi potrivit cărora tratamentul cu lamotrigină, comparativ cu placebo, prezintă riscuri crescute de inducere a maniei, hipomaniei sau episoadelor mixte. Într-un studiu desfăşurat la pacienţi cu psihoză maniaco-depresivă de tip I şi II, cu „cicluri rapide”, timpul până la un nou episod depresiv care să necesite tratament a fost semnificativ mai lung la pacienţii trataţi cu lamotrigină, comparativ cu placebo, iar numărul pacienţilor care au necesitat tratament pentru episoadele depresive a fost semnificativ mai mic în grupul tratat cu lamotrigină decât în grupul placebo. Aproximativ 30% din pacienţii din studiile profilactice pivot au prezentat „cicluri rapide” (4-6 episoade pe an).

 

Incidenţa suicidului sau a tentativelor de suicid a fost foarte mică în aceste studii. Nu există dovezi privind diferenţele în ceea ce priveşte incidenţa între lamotrigină şi placebo, deşi studiile nu au fost concepute pentru a stabili astfel de diferenţe (vezi pct. 4.4). Efectul lamotriginei în depresia unipolară nu a putut fi demonstrat în trei studii controlate cu placebo.

 

5.2     Proprietăţi farmacocinetice

 

Absorbţie

Lamotrigina se absoarbe rapid şi complet din intestin, fără un efect semnificativ de prim pasaj hepatic. Concentraţiile plasmatice maxime apar la aproximativ 2,5 ore de la administrarea medicamentului pe cale orală. Timpul până la atingerea concentraţiei plasmatice maxime este uşor întârziat după consumul de alimente, însă mărimea absorbţiei rămâne neschimbată.

Farmacocinetica medicamentului este liniară până la doza de 450 mg, cea mai mare doză unică testată. La starea de echilibru, există variaţii interindividuale considerabile ale concentraţiilor în platou, însă variaţiile la aceeaşi persoană sunt mici.

 

Distribuţie

Legarea lamotriginei de proteinele plasmatice este de aproximativ 55%. Este puţin probabil ca deplasarea de pe proteinele plasmatice să determine simptome toxice.

Volumul de distribuţie este de aproximativ 0,92-1,22 l/kg.

 

Metabolizare

S-a dovedit faptul că UDP – glucuronil-transferazele sunt enzimele responsabile de metabolizarea lamotriginei.

Lamotrigina are efect autoinductor enzimatic într-o măsură foarte mică, în funcţie de doză. Totuşi, nu există dovezi potrivit cărora lamotrigina afectează farmacocinetica altor medicamente antiepileptice.

 

Eliminare

La starea de echilibru, clearance-ul mediu la adulţii sănătoşi este de 39 +- 14 ml/min. Clearance-ul lamotriginei este în principal metabolic, cu eliminarea ulterioară a metaboliţilor glucuronoconjugaţi prin urină. Mai puţin de 10% din lamotrigină este eliminată netransformată prin urină. Numai aproximativ 2% din doza administrată este eliminată prin materiile fecale. Clearance-ul şi timpul de înjumătăţire plasmatică sunt independente de doză. Timpul mediu de înjumătăţire plasmatică prin eliminare la adulţii sănătoşi este de 24 până la 36 de ore. Într-un studiu la subiecţi cu sindrom Gilbert (deficit de glucuroniltransferază), clearance-ul aparent mediu a fost redus cu 32%, comparativ cu grupul de control, însă valorile sunt în limitele normale ale populaţiei generale.

Timpul de înjumătăţire plasmatică prin eliminare al lamotriginei este afectat marcat de medicaţia concomitentă.

Timpul de înjumătăţire plasmatică mediu se reduce la aproximativ 14 ore dacă lamotrigina este administrată în asociere cu medicamente inductoare enzimatice, cum sunt carbamazepina şi fenitoina, însă atunci când este administrată numai în asociere cu valproat, creşte la aproximativ 70 de ore (vezi pct. 4.2).

 

Copii

Clearance-ul lamotriginei ajustat la greutatea corporală este mai mare la copii decât la adulţi, cele mai mari valori fiind realizate la copiii cu vârste sub 5 ani.

Dacă lamotrigina este administrată concomitent cu substanţe active cu efect inductor enzimatic, cum sunt carbamazepina şi fenitoina, timpul de înjumătăţire plasmatică al lamotriginei la copii este în medie de 7 ore. La utilizarea concomitentă a valproatului, timpul de înjumătăţire plasmatică creşte până la 45-50 de ore la copii (vezi pct. 4.2).

 

Vârstnici

Rezultatele studiilor privind farmacocinetica lamotriginei la voluntari tineri şi vârstnici cu epilepsie au arătat că nu se produce o modificare semnificativă clinic a clearance-ului lamotriginei în funcţie de vârstă.

 

Insuficienţă renală

Nu există experienţă privind tratamentul cu lamotrigină la pacienţii cu insuficienţă renală. Studiile farmacocinetice cu doză unică la subiecţi cu insuficienţă renală indică faptul că farmacocinetica lamotriginei este afectată într-o mică măsură, însă concentraţiile plasmatice ale metabolitului principal glucuronoconjugat cresc de aproximativ 8 ori datorită clearance-ului renal redus.

 

Insuficienţă hepatică

Studiile farmacocinetice cu doză unică au fost desfăşurate la 24 de pacienţi cu diferite grade de afectare hepatică, respectiv la 12 voluntari tineri care au constituit grupul de control. Valoarea medie a clearance-ului lamotriginei a fost de 0,31, 0,24 şi 0,10 ml/min/kg la grupurile A, B sau C (conform clasificării Child-Pugh) de afectare hepatică, comparativ cu 0,34 ml/min/kg la grupurile de voluntari sănătoşi. Dozele iniţiale crescute şi de întreţinere trebuie, în general, reduse cu aproximativ 50% la pacienţii cu afectare hepatică modestă (clasificarea Child-Pugh, B) respectiv cu 75 % la cei cu afectare hepatică severă (clasificarea Child-Pugh, C). Dozele de creştere şi de întreţinere trebuie ajustate conform manifestărilor clinice.

 

5.3     Date preclinice de siguranţă

 

Lamotrigina în doze mai mari decât cea mai mare doză terapeutică de întreţinere nu induce efecte teratogene la şobolan, şoarece şi iepure. Dozele care au determinat toxicitate maternă reduc greutatea fătului şi întârzie osificarea scheletului la şobolan şi şoarece. În cazul administrării lamotriginei într-o perioadă târzie a gestaţiei (ziua 15-20) s-a observat creşterea mortalităţii fetale şi post-natale la şobolan.

La om, nu există experienţă privind efectul lamotriginei asupra fertilităţii. Lamotrigina reduce valorile de acid folic fetal la şobolan. Se presupune că deficitul de acid folic este asociat cu un risc crescut de malformaţii congenitale atât la animale, cât şi la om.

 

 

6.       PROPRIETĂŢI FARMACEUTICE

 

6.1     Lista excipienţilor

 

Celuloză microcristalină, lactoză monohidrat, amidonglicolat de sodiu tip A, povidonă K 30, stearat de magneziu.

 

6.2     Incompatibilităţi

 

Nu este cazul.

 

6.3     Perioada de valabilitate

 

2 ani

 

6.4     Precauţii speciale pentru păstrare

 

Acest medicament nu necesită condiţii speciale de păstrare.

 

6.5     Natura şi conţinutul ambalajului

 

Blister transparent din PVC-Aclar/Al, cutie de carton.

 

Epiral 25, comprimate

Cutie cu 3 blistere din PVC-Aclar/Al a câte 10 comprimate.

Cutie cu 5 blistere din PVC-Aclar/Al a câte 10 comprimate.

Cutie cu 6 blistere din PVC-Aclar/Al a câte 10 comprimate.

 

Epiral 50, comprimate

Cutie cu 3 blistere din PVC-Aclar/Al a câte 10 comprimate.

Cutie cu 5 blistere din PVC-Aclar/Al a câte 10 comprimate.

Cutie cu 6 blistere din PVC-Aclar/Al a câte 10 comprimate.

 

Epiral 100, comprimate

Cutie cu 3 blistere din PVC-Aclar/Al a câte 10 comprimate.

Cutie cu 6 blistere din PVC-Aclar/Al a câte 10 comprimate.

Cutie cu 9 blistere din PVC-Aclar/Al a câte 10 comprimate.

Cutie cu 10 blistere din PVC-Aclar/Al a câte 10 comprimate.

 

Este posibil ca nu toate mărimile de ambalaj să fie comercializate.

 

6.6     Instrucţiuni privind pregătirea medicamentului în vederea administrării şi manipularea sa

 

Fără cerinţe speciale.

 

 

7.       DEŢINĂTORUL AUTORIZAŢIEI DE PUNERE PE PIAŢĂ

 

Zentiva a.s.

U kabelovny 130, Dolní Měcholupy, 102 37 Praga 10, Republica Cehă                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                                      

 

 

8.       NUMĂRUL(ELE) AUTORIZAŢIEI DE PUNERE PE PIAŢĂ

 

Epiral 25: 6363/2006/01-02-03

Epiral 50: 6364/2006/01-02-03

Epiral 100: 6365/2006/01-02-03-04

 

 

9.       DATA PRIMEI AUTORIZĂRI SAU A REÎNNOIRII AUTORIZAŢIEI

 

Autorizare – Aprilie 2006

 

 

10.     DATA REVIZUIRII TEXTULUI

 

Martie 2006

Ai o intrebare despre acest medicament? Poti intreba aici.
Citeste si...
'Planeta' psiho-medicamentelor Prea multe psiho-medicamente sunt prescrise pentru stări care ar putea fi combătute prin tratamente diferite. Acest lucru se întâmplă atât din cauza presiunilor venite din partea unor industrii farmaceutice care inventează în fiecare zi noi afecţiuni, transformând în maladii tulburările cele mai comune...
Persoanele care suferă de epilepsie vor fi înscrise în baza de date a Serviciului de Urgenţă 112 Guvernul României se alătură celor care marchează Ziua Internaţională a Luptei împotriva Epilepsiei, denumită şi "Purple Day", urmând ca Palatul Victoria să fie iluminat marţi seară, începând cu ora 18,30, în culoarea mov, informează Biroul de presă al Executivului.
Un sfert dintre persoanele cu epilepsie aflate în perioada profesională activă nu au un loc de muncă Aproximativ 25% dintre persoanele cu epilepsie la nivel mondial aflate în perioada profesională activă nu au loc de muncă, iar dintre acestea 64% declară şomajul ca o consecinţă directă a bolii, a afirmat marţi preşedintele Societăţii de neurologie din România, prof. dr. Ovidiu Băjenaru, în cadrul unei...
Al patrulea Centru de Epilepsie şi monitorizare EEG din ţară, inaugurat la Suceava Un Centru de Epilepsie şi monitorizare EEG, dotat cu un aparat performant pentru realizarea electroencefalogramei computerizate, a fost inaugurat, luni, la Suceava, acesta fiind al patrulea centru din ţară înfiinţat în cadrul proiectului de Telemedicină în Epilepsie din România, iniţiat de neurologul...
Bănicioiu: Suma alocată pacienţilor cu epilepsie rezistentă la tratamentul medicamentos va creşte în acest an Suma alocată pentru pacienţii cu epilepsie rezistentă la tratamentul medicamentos va creşte în acest an cu aproape 60%, a declarat marţi ministrul sănătăţii, Nicolae Bănicioiu.
Prima reţea de telemedicină în epilepsie a fost inaugurată la Cluj-Napoca Prima reţea de telemedicină în epilepsie din România a fost inaugurată, miercuri, la Cluj-Napoca, printr-o investiţie de 120.000 de euro.