Cautare



ATENTIE

Aceste informatii au doar scop informativ si in niciun caz nu trebuie sa inlocuiasca recomandarea medicului sau a personalului medical autorizat. Nu trebuie sa folositi aceste informatii pentru auto-diagnostic sau auto-tratament. Medipedia nu isi asuma responsabilitatea asupra efectelor pe care le poate avea folosirea acestor informatii in alte scopuri decat au fost oferite.

NEFRIX 25 mg
Denumire NEFRIX 25 mg
Descriere Medicament diuretic.
Denumire comuna internationala HYDROCHLOROTHIAZIDUM
Actiune terapeutica DIURETICE CU EFECT MODERAT - TIAZIDE - TIAZIDE
Prescriptie P-6L - Medicamente si produse medicamentoase care se elibereaza in farmacii pe baza de prescriptie medicala valabila 6 luni
Forma farmaceutica Comprimate
Concentratia 25mg
Ambalaj Cutie x 1 blist. Al/PVC x 25 compr.
Valabilitate ambalaj 2 ani
Cod ATC C03AA03
Firma - Tara producatoare ZENTIVA SA - ROMANIA
Autorizatie de punere pe piata ZENTIVA SA - ROMANIA

Ai un comentariu sau o intrebare despre NEFRIX 25 mg ? Intreaba pe forum:  
Nume afisat:
E-mail (optional):
Intrebare:

Introduceti codul de mai sus:



>> nandra ioana (vizitator) : Mod de administrare:inainte ori dupa masa?
>> dana : pe prospectul altui medicament care contine aceeasi substanta activa (hydrochlorothiazide) si anume Irbesartan...
>> dr. Oana Iordache : Presupun ca va referiti la alimente.
Prospect si alte informatii despre NEFRIX 25 mg, comprimate   Rezumatul caracteristicilor produsului       

AUTORIZAŢIE DE PUNERE PE PIAŢĂ NR. 87/2007/01

Anexa 1

Prospect

NEFRIX 25 mg, comprimate

Hidroclorotiazidă

Compoziţie

Un comprimat conţine hidroclorotiazidă 25 mg şi excipienţi: lactoză monohidrat, amidon de porumb, povidonă K 30, acid stearic.

Grupa farmacoterapeutică: diuretice cu efect moderat, tiazide.

Indicaţii terapeutice

Edeme de cauză cardiacă sau renală.

Edeme de cauză hepatică, adesea în asociere cu diuretice care economisesc potasiul. Hipertensiune arterială - se asociază obişnuit altor medicamente antihipertensive. Diabet insipid central şi nefrogen.

Contraindicaţii

Hipersensibilitate la hidroclorotiazidă, alte tiazide, la compuşi sulfonamidici sau la oricare dintre

excipienţii medicamentului.

Insuficienţă renală severă (clearance al creatininei <30 ml/min), anurie.

Encefalopatie hepatică.

Copii cu vârsta sub 5 ani.

Precauţii

Ca şi alte saluretice, hidroclorotiazida poate determina dezechilibru lichidian şi electrolitic – hipokaliemie, hiponatriemie, alcaloză hipocloremică, hipomagneziemie, hipercalcemie. Manifestările clinice constau în uscăciunea gurii, sete, astenie, somnolenţă, nelinişte, stare confuzivă, hipotonie musculară, mialgii sau crampe musculare, hipotensiune arterială, tahicardie, greaţă, vărsături, oligurie. Riscul dezechilibrelor hidroelectrolitice face necesar controlul periodic al electroliţilor plasmatici. Hipokaliemia este favorizată de tratamentul prelungit şi este mai frecventă la pacienţii vârstnici şi/sau denutriţi şi/sau trataţi polimedicamentos, la pacienţii cu ciroză decompensată (ascită, edeme), la coronarieni, la pacienţii cu insuficienţă cardiacă sau la cei cu sindrom QT prelungit (congenital sau medicamentos). Hipokaliemia poate determina aritmii şi creşte riscul aritmogen al glicozidelor cardiace. Tratamentul constă în suplimentarea potasiului sau administrarea de diuretice care economisesc potasiul (spironolactonă, amilorid, triamteren).

Hiponatriemia de diluţie impune scăderea aportului lichidian. În caz de hiponatriemie se liberalizează dieta, eventual se suplimentează aportul de sare.

Hipercalcemia marcată în timpul tratamentului cu tiazide poate semnifica un hiperparatiroidism mascat. Tratamentul cu hidroclorotiazidă trebuie întrerupt înainte de efectuarea testelor funcţionale paratiroidiene.

Diureticele tiazidice favorizează retenţia de uraţi, pot creşte uricemia şi pot agrava guta. Se recomandă

ajustarea dozei în funcţie de concentraţia plasmatică a acidului uric.

Diureticele tiazidice pot determina hiperglicemie, diabetul zaharat latent poate deveni manifest, iar cel

manifest se poate agrava. Utilizarea la pacienţii diabetici impune prudenţă şi ajustarea dozelor de

antidiabetice orale, în funcţie de valorile glicemiei.

La pacienţii trataţi timp îndelungat cu diuretice tiazidice este posibilă creşterea colesterolului şi

trigliceridelor plasmatice; semnificaţia clinică nu este cunoscută.

Au fost semnalate cazuri de agravare a lupusului eritematos sistemic la pacienţii trataţi cu diuretice

tiazidice.

Sportivii trebuie atenţionaţi că medicamentul poate determina pozitivarea testelor antidopping.

Interacţiuni

Alcool etilic, barbiturice, opioide: risc de hipotensiune arterială ortostatică.

Medicamente antidiabetice (insulină sau antidiabetice orale): favorizarea hiperglicemiei de către

hidroclorotiazidă; este necesară prudenţă şi ajustarea dozelor de antidiabetice.

1

Inhibitori ai enzimei de conversie a angiotensinei (IEC): risc de hipotensiune arterială brusc apărută

şi/sau insuficienţă renală acută la începutul tratamentului, în caz de depleţie hidrosalină preexistentă.

Deoarece în hipertensiunea arterială tratamentul prealabil cu diuretice poate determina o depleţie

hidrosalină, se recomandă fie întreruperea diureticului înaintea tratamentului cu IEC şi reintroducerea

diureticului ulterior, dacă este necesar, fie administrarea iniţială a unor doze mici de IEC şi creşterea lor

progresivă.

Alte medicamente antihipertensive: creşterea efectului antihipertensiv.

Colestiramină şi colestipol (răşină schimbătoare de ioni): scăderea absorbţiei intestinale a

hidroclorotiazidei.

Corticosteroizi, tetracosactide: scăderea efectului antihipertensiv.

Glicozide cardiace: favorizarea aritmiilor.

Curarizante antidepolarizante (de exemplu tubocurarină): posibil potenţarea efectului curarizant.

Litiu: scăderea eliminării renale a litiului cu creşterea litemiei şi a riscului toxic; în general, asocierea

hidroclorotiazidei cu litiul este contraindicată. Dacă asocierea nu poate fi evitată se recomandă

monitorizarea litemiei şi scăderea dozelor.

Sultopridă: risc major de tulburări de ritm ventricular, în special torsada vârfurilor.

Antiinflamatoare nesteroidiene, inclusiv inhibitori selectivi de COX-2, acid acetilsalicilic în doze mari

(>3 g pe zi): pot determina insuficienţă renală acută la pacienţii cu risc (vârstnici, deshidrataţi) prin

scăderea filtrării glomerulare; scad efectul diuretic şi antihipertensiv al hidroclorotiazidei. Se recomandă

hidratarea pacientului şi monitorizarea funcţiei renale în special la începutul tratamentului.

Amantadină: hidroclorotiazida scade eliminarea amantadinei, crescîndu-i toxicitatea.

Anticoagulante cumarinice: hidroclorotiazida poate determina scăderea efectului anticoagulant.

Substanţe iodate de contrast: în caz de deshidratare, risc crescut de insuficienţă renală acută. Se

recomandă hidratarea pacientului înaintea administrării substanţelor iodate de contrast.

Atenţionări speciale

Utilizarea hidroclorotiazidei la pacienţii cu afecţiuni renale severe poate agrava insuficienţa renală; dacă se produce o evoluţie progresivă a insuficienţei renale administrarea hidroclorotiazidei trebuie întreruptă. Utilizarea hidroclorotiazidei la pacienţii cu afectare hepatică poate precipita coma hepatică, de aceea necesită multă prudenţă.

Datorită conţinutului de lactoză, medicamentul nu este recomandat pacienţilor cu galactozemie congenitală, sindrom de malabsorbţie a glucozei sau galactozei sau deficit de lactază (sindrom Lapp).

Copii

La copiii cu vârsta sub 5 ani se recomandă administrarea de forme farmaceutice adecvate vârstei.

Sarcina şi alăptarea

Studiile preclinice la şobolan, şoarece şi iepure nu au evidenţiat malformaţii externe sau alte reacţii adverse ale hidroclorotiazidei la fetuşi. Nu există studii controlate, adecvate la femeia însărcinată. Hidroclorotiazida nu este recomandată şi nu trebuie niciodată prescrisă în caz de edeme fiziologice de sarcină. Poate determina ischemie feto-placentară cu hipotrofie fetală. Totuşi, poate fi recomandată în caz de edeme cardiace, hepatice sau renale la femeia însărcinată. Hidroclorotiazida traversează bariera feto-placentară, cu risc de icter, trombocitopenie şi alte reacţii adverse (semnalate la adult) pentru făt şi nou-născut.

Hidroclorotiazida se elimină în lapte şi inhibă secreţia lactată; de aceea, nu se administrează în timpul alăptării sau se întrerupe alăptarea.

Capacitatea de a conduce vehicule sau de a folosi utilaje

Nefrix 25 mg nu influenţează capacitatea de a conduce vehicule sau de a folosi utilaje, dar pacienţii

trebuie atenţionaţi că în timpul tratamentului pot să apară ameţeli, tulburări de vedere sau sindrom

confuzional.

Doze şi mod de administrare

Adulţi:

Doza uzuală recomandată este de un comprimat Nefrix 25 mg (25 mg hidroclorotiazidă) pe zi.

Pentru tratamentul edemelor, de exemplu în insuficienţa cardiacă, doza recomandată este de un

comprimat Nefrix 25 mg (25 mg hidroclorotiazidă) de 1 – 2 ori pe zi. La nevoie, doza poate fi crescută

pînă la cel mult 4 comprimate Nefrix 25 mg (100 mg hidroclorotiazidă) pe zi.

Pentru tratamentul hipertensiunii arteriale, doza recomandată este de 1/2 - 1 comprimat Nefrix 25 mg

(12,5 - 25 mg hidroclorotiazidă) o dată pe zi.

2

Administrarea se face dimineaţa şi eventual la prînz, la început zilnic, apoi în funcţie de situaţia clinică, cîte 3 – 4 zile pe săptămînă sau o dată la două zile.

Dozele recomandate în diabetul insipid sunt de 1 - 4 comprimate Nefrix 25 mg (25 – 100 mg hidroclorotiazidă) pe zi.

Copii:

Doza uzuală recomandată este de 1 - 2 mg hidroclorotiazidă/kg şi zi în una sau două prize. La copiii cu

vârsta sub 5 ani se recomandă administrarea de forme farmaceutice adecvate vârstei.

Reacţii adverse

În timpul tratamentului cu hidroclorotiazidă au fost raportate frecvent hipokaliemie şi hipocloremie cu

alcaloză.

Mai puţin frecvent, au fost raportate: hiponatriemie, greaţă, vărsături, anorexie, diaree, hipotensiune

arterială ortostatică, ameţeli, tulburări de vedere sau sindrom confuzional, cefalee, fotosensibilizare,

disfuncţie sexuală.

Reacţii adverse rare sunt: agranulocitoză, trombocitopenie, aplazie medulară, anemie hemolitică, erupţii

cutanate alergice, colecistită, pancreatită, hiperuricemie sau gută, icter colestatic.

În timpul tratamentului cu hidroclorotiazidă pot să apară creşteri ale glicemiei. La doze mari, pot să apară

creşteri ale lipidelor plasmatice, foarte rar hipercalcemie.

Supradozaj

Dozele excesive de hidroclorotiazidă determină dezechilibre electrolitice marcate şi deshidratare. Tratamentul constă în evacuare gastrică şi/sau administrare de cărbune activat, corectarea dezechilibrului hidroelectrolitic, măsuri de susţinere şi simptomatice.

Păstrare

A nu se utiliza după data de expirare înscrisă pe ambalaj. A se păstra la temperaturi sub 25°C, în ambalajul original. A nu se lăsa la îndemâna copiilor.

Ambalaj

Cutie cu un blister din PVC/Al a 25 comprimate.

Producător

S.C. Zentiva S.A.,

B-dul Theodor Pallady nr. 50,

Sector 3, 032266 Bucureşti, România

Deţinătorul Autorizaţiei de punere de piaţă

S.C. Zentiva S.A.,

B-dul Theodor Pallady nr. 50,

Sector 3, 032266 Bucureşti, România

Data ultimei verificări a prospectului

Aprilie/2007

3

Ai o intrebare despre acest medicament? Poti intreba aici.
Citeste si...
Un diuretic ar putea ameliora anumite simptome ale autismului /studiu/ Un diuretic ar putea atenua severitatea unor tulburări de autism, potrivit unui studiu al cercetătorilor de la Inserm (Institutul naţional de sănătate şi cercetare medicală) dat publicităţii marţi, informează AFP.
Procedură revoluţionară în tratamentul hipertensiunii arteriale - denervarea arterelor renale Denervarea arterelor renale este o intervenţie utilizată în premieră în sistemul privat de sănătate din România şi a fost efectuată sâmbătă, pentru prima dată, la Centrele de Excelenţă în Cardiologie şi Radiologie Intervenţională Med New Life (MNL) ce are punct de lucru în incinta Delta Hospital din...
Pepenele galben, bun pentru eliminarea toxinelor Bun pentru potolirea setei, hipocaloric şi foarte diuretic, pepenele galben ocupă un loc special în regimul alimentar al celor care ţin la siluetă, scrie passionsante.be.
Alimente anti-grasime Atunci când vă decideţi să începeţi o cură de slabire este bine de ştiut că există alimente anti-grăsime sau, aşa cum sunt denumite de către nutriţionişti, alimente cu calorii negative, deoarece nu adaugă calorii alimentaţiei noastre ci, dimpotrivă, le consumă.
LEACURI DIN GRÃDINÃ: Porumbul Provenit din America Centrală, unele surse estimează că porumbul a fost cultivat chiar şi cu 7000 de ani î.Hr. O legendă spune că Zeul Soare a trimis "grindina de aur" pentru a-i hrăni pe oameni. Porumbul este una dintre cele mai cunoscute cereale, este gustos, săţios şi aduce numeroase beneficii pentru...
Sucul de castravete Sucul de castraveţi conţine vitamine, oxid de calciu, magneziu, sulf. Este răcoritor dar cam fad la gust, de aceea se foloseşte împreună cu alte sucuri (de mere, de morcovi sau de ţelină). Are proprietăţi depurative şi diuretice, fiind recomandat în stări subfebrile, intoxicaţii, în reumatism sau gută...