Cautare



ATENTIE

Aceste informatii au doar scop informativ si in niciun caz nu trebuie sa inlocuiasca recomandarea medicului sau a personalului medical autorizat. Nu trebuie sa folositi aceste informatii pentru auto-diagnostic sau auto-tratament. Medipedia nu isi asuma responsabilitatea asupra efectelor pe care le poate avea folosirea acestor informatii in alte scopuri decat au fost oferite.

EXUBERA 3mg
Denumire EXUBERA 3mg
Descriere EXUBERA este indicat pentru tratamentul pacienţilor adulţi cu diabet zaharat de tip 2 necontrolat adecvat cu antidiabetice orale şi necesitând insulinoterapie.De asemenea, EXUBERA este indicat pentru tratamentul pacienţilor adulţi cu diabet zaharat de tip 1, în asociere cu insulina cu acţiune lungă sau intermediară, administrată subcutanat, la care potenţialele beneficii ale adăugării insulinei inhalatorii depăşesc potenţialele probleme de siguranţă
Denumire comuna internationala INSULINE UMANE
Prescriptie P-RF - Medicamente si produse medicamentoase care se elibereaza in farmacii pe baza de prescriptie medicala care se retine la farmacie
Forma farmaceutica Pulbere de inhalat
Concentratia 3 mg
Ambalaj O trusa continand 90 blist. de 1 mg, perforate pt. elib. unei unitati dozate, din Al/PVC (3 pungi) + 1 inhalator insulinic, 1 camera de rezerva si 6 unitati de eliberare a insulinei (UEI) de rezerva
Valabilitate ambalaj 2 ani
Cod ATC A10A
Firma - Tara producatoare HEINRICH MACK NACHF GMBH&CO. - GERMANIA
Autorizatie de punere pe piata PFIZER LIMITED - U.K.

Ai un comentariu sau o intrebare despre EXUBERA 3mg ? Intreaba pe forum:  
Nume afisat:
E-mail (optional):
Intrebare:

Introduceti codul de mai sus:



Prospect si alte informatii despre EXUBERA 3mg, pulbere de inhalat       

ANEXA I REZUMATUL CARACTERISTICILOR PRODUSULUI

1. DENUMIREA COMERCIALĂ A MEDICAMENTULUI

EXUBERA 1 mg pulbere unidoză de inhalat.

2. COMPOZIŢIA CALITATIVĂŞI CANTITATIVĂ

Fiecare blister pentru eliberarea unei unităţi dozate conţine insulină umană 1 mg. Expunerea la insulină umană în urma administrării a trei blistere de 1 mg este semnificativ mai mare

decât cea rezultată în urma administrării unui blister de 3 mg. De aceea, un blister de 3 mg nu este echivalent cu trei blistere de 1 mg (vezi pct. 4.2, 4.4 şi 5.2). Produs prin tehnologia ADN recombinant pe celule de Escherichia coli. Pentru lista tuturor excipienţilor, vezi pct. 6.1.

3. FORMA FARMACEUTICĂ

Pulbere unidoză de inhalat. Pulbere albă.

4. DATE CLINICE
4.1 Indicaţii terapeutice

EXUBERA este indicat pentru tratamentul pacienţilor adulţi cu diabet zaharat de tip 2 necontrolat adecvat cu antidiabetice orale şi necesitând insulinoterapie.

De asemenea, EXUBERA este indicat pentru tratamentul pacienţilor adulţi cu diabet zaharat de tip 1, în asociere cu insulina cu acţiune lungă sau intermediară, administrată subcutanat, la care potenţialele beneficii ale adăugării insulinei inhalatorii depăşesc potenţialele probleme de siguranţă (vezi pct. 4.4).

4.2 Doze şi mod de administrare

EXUBERA (insulină umană inhalatorie) este o insulină umană cu acţiune rapidă, destinată utilizării în diabetul zaharat de tip 1 sau de tip 2. Insulina umană inhalatorie poate fi utilizată în monoterapie sau în asociere cu antidiabeticele orale şi/sau insulinele cu acţiune lungă sau intermediară cu administrare subcutanată, în vederea optimizării controlului glicemiei.

EXUBERA este disponibil sub formă de blistere pentru eliberarea unei unităţi dozate de 1 mg şi 3 mg, destinate administrării intrapulmonare prin inhalare orală, numai prin intermediul inhalatorului insulinic.

Inhalarea consecutivă a trei blistere pentru eliberarea unei unităţi dozate de 1 mg are drept rezultat o expunere la insulină semnificativ mai mare decât inhalarea unui blister pentru eliberarea unei unităţi dozate de 3 mg. Din acest motiv, nu este permisă substituirea a trei blistere pentru eliberarea unei unităţi dozate de 1 mg cu un blister pentru eliberarea unei unităţi dozate de 3 mg (vezi pct. 2, 4.4 şi 5.2).

Acţiunea insulinei umane inhalatorii se instalează mai rapid decât cea a insulinei umane cu acţiune rapidă administrată subcutanat. Datorită instalării rapide a efectului, insulina umană inhalatorie trebuie administrată cu 10 minute înainte de începutul mesei.

Posologia de iniţiere şi modificările ulterioare ale acesteia (doza şi momentul trebuie determinate individual de către medic şi ajustate în funcţie de răspunsul şi necesităţile individuale ale pacientului (de exemplu: dietă, activitate fizicăşi stil de viaţă).

Doze zilnice şi momente ale administrării

Dozajul insulinei nu respectă reguli fixe. Totuşi, o doză zilnică recomandată la iniţierea tratamentului se bazează pe următoarea formulă de calcul:

Greutate corporală (kg) X 0,15 mg/kg = Doza zilnică totală (mg). Doza zilnică totală trebuie fracţionată în trei doze pre-prandiale.

Un ghid pentru aproximarea dozelor iniţiale pre-prandiale de EXUBERA, pe baza greutăţii corporale a pacientului, este furnizat în Tabelul 1:

Greutatea pacientului Doza iniţială pentru o masă Doza aproximativă în U.I. Numărul de blistere a câte 1 mg pentru o doză Numărul de blistere a câte 3 mg pentru o doză
30-39,9 kg 1 mg pentru o masă 3 UI 1 -
40-59,9 kg 2 mg pentru o masă 6 UI 2 -
60-79,9 kg 3 mg pentru o masă 8 UI - 1
80-99,9 kg 4 mg pentru o masă 11 UI 1 1
100-119,9 kg 5 mg pentru o masă 14 UI 2 1
120-139,9 kg 6 mg pentru o masă 16 UI - 2

Tabelul 1: Ghid pentru aproximarea dozelor iniţiale, pre-prandiale de EXUBERA (pe baza greutăţii corporale a pacientului)

Un blister de 1 mg insulină inhalatorie este aproximativ echivalent cu 3 UI insulină umană rapidă injectată subcutanat. Un blister de 3 mg insulină inhalatorie este aproximativ echivalent cu 8 UI insulină umană rapidă injectată subcutanat. Tabelul 1 de mai sus prezintă doza aproximativă, în UI de insulină umană rapidă, pentru dozele iniţiale (pre-prandiale) de EXUBERA în mg.

EXUBERA trebuie utilizat cu prudenţă la pacienţii cu greutate corporală mică. Nu este recomandată administrarea EXUBERA la pacienţi ce necesită ajustări mai mici de 1 mg ale dozei (vezi pct. 4.4).

Pot fi necesare ajustări ale dozei în funcţie de dimensiunea şi compoziţia în substanţe nutritive a meselor, momentul zilei (necesarul de insulină este mai mare dimineaţa), glicemia pre-prandială, efortul fizic recent sau anticipat.

În cursul bolilor respiratorii intercurente (de exemplu: bronşită, infecţii ale căilor respiratorii superioare), pot fi necesare monitorizarea strictă a glicemiei şi ajustări individuale ale dozei (vezi pct. 4.4).

Pentru mai multe detalii legate de modul de utilizare al inhalatorului insulinic, vezi instrucţiunile de utilizare (IDU).

Insuficienţă hepaticăşi renală

La pacienţii cu insuficienţă hepatică sau renală, necesarul de insulină poate fi diminuat.

Copii şi adolescenţi Deoarece siguranţa utilizării pe termen lung a insulinei umane inhalatorii nu a fost stabilită la pacienţii

copii şi adolescenţi cu diabet zaharat, utilizarea sa nu este recomandată la pacienţii cu vârsta sub 18 ani (vezi pct. 5.2). Vârstnici La pacienţii cu vârste ≥ 75 ani, experienţa privind utilizarea insulinei umane inhalatorii este limitată. Insuficienţa cardiacă congestivă La pacienţii cu insuficienţă cardiacă congestivă, experienţa privind administrarea insulinei inhalatorii

este foarte limitată, din acest motiv utilizarea sa nefiind recomandată la astfel de pacienţi, la care funcţia pulmonară este semnificativ alterată.

4.3 Contraindicaţii

Hipersensibilitate la substanţa activă sau la oricare dintre excipienţi. Hipoglicemie. Pacienţii nu trebuie să fumeze în timpul tratamentului cu EXUBERA şi trebuie să fi renunţat la fumat

cu cel puţin 6 luni înainte de iniţierea tratamentului cu EXUBERA. Dacă pacientul începe sau reia fumatul, administrarea EXUBERA trebuie întreruptă imediat, datorită riscului crescut de hipoglicemie, recurgându-se la un tratament alternativ (vezi pct. 5.2).

Astm bronşic slab controlat, instabil sau sever. Bronhopneumopatie obstructivă cronică obstructivă (BPOC) severă (stadiul III sau IV GOLD).

4.4 Atenţionări şi precauţii speciale pentru utilizare

Pacienţii care au început tratamentul cu EXUBERA trebuie să primească instrucţiuni detaliate de utilizare a inhalatorului (vezi IDU). Pacienţii trebuie să inhaleze pulberea de insulină prin piesa bucală, într-o singură inhalaţie, lentăşi constantă. După aceea, pacienţii trebuie să-şi ţină respiraţia timp de 5 secunde şi să expire normal. Pentru a asigura o administrare optimăşi constantă a substanţei active, este necesară utilizarea constantă a unei tehnici standard de inhalare.

În momentul administrării dozei, pacienţii trebuie să evite expunerea la umiditate relativ mare, cum ar fi aburii dintr-o sală de baie.

Expunerea inadecvată a inhalatorului insulinic la umezeală foarte mare în timpul utilizării, de regulă, conduce la scăderea consecutivă a dozei de insulină eliberată din inhalator. În acest caz, unitatea de eliberare a insulinei (UEI) se impune a fi înlocuită înainte de următoarea inhalare (vezi pct. 6.6).

Dozaj

Schimbarea tratamentului pacientului pe o insulină de alt tip sau marcă trebuie făcută numai sub supraveghere medicală strictă, deoarece acest lucru poate necesita modificarea dozelor de insulină.

Inhalarea consecutivă a trei blistere pentru eliberarea unei unităţi dozate de 1 mg provoacă o expunere la insulină semnificativ mai mare decât inhalarea unui blister pentru eliberarea unei unităţi dozatede 3 mg. Din acest motiv, nu este permisă substituirea a trei blistere pentru eliberarea unei unităţi dozatede 1 mg cu un blister pentru eliberarea unei unităţi dozate de 3 mg (vezi pct. 2, 4.2 şi 5.2).

În cazul indisponibilităţii temporare a blisterului de 3 mg, acesta va fi substituit cu două blistere de 1 mg, în condiţiile monitorizării stricte a glicemiei.

Un blister de 1 mg insulină inhalatorie este aproximativ echivalent cu 3 UI de insulină umană cu acţiune rapidă administrată subcutanat. EXUBERA trebuie utilizat cu prudenţă la pacienţii cu greutate corporală mică. Nu este recomandată administrarea EXUBERA la pacienţii care necesită ajustări ale dozei mai mici de 1 mg (vezi pct. 4.2).

Hipoglicemia

Hipoglicemia, în general, cea mai frecventă reacţie adversă a insulinoterapiei, inclusiv cu EXUBERA, precum şi a multor antidiabetice orale, se poate instala dacă doza de insulină este prea mare în raport cu necesarul de insulină. Crizele hipoglicemice severe, în special dacă sunt recidivante, pot provoca leziuni neurologice. Episoadele hipoglicemice prelungite sau severe pot pune în pericol viaţa.

Simptomele hipoglicemiei se instalează de obicei brusc. Printre acestea se pot număra transpiraţiile reci, răceala şi paloarea tegumentelor, astenia, nervozitatea sau tremorul, anxietatea, oboseala sau slăbiciunea neobişnuite, confuzia, dificultăţile de concentrare, ameţelile, foamea excesivă, tulburările de vedere, cefaleea, greaţa şi palpitaţiile. Hipoglicemia severă poate duce la pierderea conştienţei şi/sau convulsii şi poate avea drept rezultat alterarea temporară sau permanentă a funcţiilor cerebrale sau chiar decesul.

În general, hipoglicemia poate fi corectată printr-un aport imediat de glucide. Pentru a putea acţiona rapid, pacienţii trebuie să aibă asupra lor glucoză în permanenţă.

Omiterea unei mese sau un efort fizic intens, neprevăzut pot duce la instalarea hipoglicemiei. Pacienţii la care s-a obţinut un control glicemic îmbunătăţit, de exemplu, prin intensificarea insulinoterapiei, pot resimţi o modificare a simptomelor uzuale de avertizare a hipoglicemiei şi trebuie avertizaţi corespunzător.

Simptomele uzuale de avertizare a hipoglicemiei pot să dispară la pacienţii cu diabet zaharat cu evoluţie îndelungată.

Un număr mic de pacienţi, care au prezentat hipoglicemie după trecerea de la tratamentul cu insulină animală la tratamentul cu insulină umană, au relatat că simptomele precoce de avertizare a hipoglicemiei au fost mai puţin pronunţate sau diferite faţă de cele resimţite în timpul tratamentului cu forma anterioară de insulină.

Înainte de a călători în zone cu fusuri orare diferite, pacientul trebuie sfătuit să-şi întrebe medicul, deoarece acest lucru poate însemna că pacientul trebuie să-şi administreze insulina şi să-şi ia mesele la ore diferite.

Stabilirea incorectă a posologiei sau întreruperea tratamentului, mai ales la diabeticii insulinodependenţi, poate duce la hiperglicemie şi cetoacidoză diabetică, tulburări cu potenţial letal.

În condiţiile administrării împreună cu alte antidiabetice, este necesară ajustarea atentă a dozelor fiecărui antidiabetic, pentru a determina doza optimă necesară pentru obţinerea efectului farmacologic dorit.

Necesarul insulinic poate fi modificat de afecţiunile intercurente, cum sunt: boli, tulburări emoţionale sau stres.

Siguranţa pulmonară

Tulburările respiratorii de fond

EXUBERA nu trebuie utilizat la pacienţii cu boli pulmonare, cum sunt: astmul bronşic şi BPOC, neexistând suficiente date care să susţină administrarea sa în condiţii de siguranţă la aceşti pacienţi.

Administrarea concomitentă de bronhodilatatoare cum este salbutamolul poate creşte absorbţia de EXUBERA, crescând astfel riscul de hipoglicemie (în cazul administrării pentru calmarea simptomatologiei respiratorii acute) (vezi pct. 4.5)

Afectare respiratorie

Bronhospasmul se poate instala rar. Toţi pacienţii care suferă o astfel de reacţie trebuie să întrerupă administrarea EXUBERA şi să solicite imediat asistenţă medicală. Reluarea administrării EXUBERA necesită o evaluare atentă a riscurilor şi poate fi făcută numai sub monitorizare medicală strictă, având la dispoziţie mijloace clinice adecvate.

Diminuarea funcţiei pulmonare

În studiile clinice au fost observate diferenţe mici, dar semnificative între grupurile de tratament, în ceea ce priveşte diminuarea funcţiei pulmonare (în special volumul expirator forţat într-o secundă (FEV1)), în favoarea subiecţilor trataţi cu medicament comparator. În studiile clinice cu durata de până la doi ani, nu a existat o accelerare a diminuării funcţiei pulmonare după o perioadă de 3-6 luni. Aceste mici diferenţe între grupuri au dispărut într-un interval de 6 săptămâni, în condiţiile întreruperii tratamentului după 2 ani (vezi pct. 4.8 şi 5.1).

Toţi pacienţii la care se iniţiază tratamentul cu EXUBERA trebuie să efectueze un examen al funcţiei pulmonare iniţiale (de exemplu, spirometrie pentru măsurarea FEVinsulinei umane inhalatorii nu au fost stabilite la pacienţi cu valori iniţiale ale FEVpulmonare.. Dacă, la 6 luni, se observă o diminuare cu <15 % a FEV1). Eficacitatea şi siguranţa 1 < 70% din valoarea prevăzutăşi, din acest motiv, nu se recomandă utilizarea insulinei umane inhalatorii la acest grup de pacienţi. După primele 6 luni de tratament este recomandat un examen suplimentar al funcţiei 1, spirometria trebuie repetată la 1 an şi apoi anual. Dacă, la 6 luni, se observă o diminuare de 15-20 % sau >500ml faţă de valorile iniţiale ale funcţiei pulmonare, spirometria trebuie repetată după 3 luni.

La pacienţii la care se confirmă (prin cel puţin două testări consecutive, la intervale de 3-4 săptămâni)

o reducere a FEV1 >20% faţă de valorile iniţiale, tratamentul cu EXUBERA trebuie întrerupt, iar pacientul monitorizat în funcţie de recomandările clinice. Nu există experienţă în ceea ce priveşte reluarea tratamentului cu EXUBERA la pacienţii la care funcţia pulmonară revine la valorile iniţiale.

Pacienţii ce acuză dispnee în timpul tratamentului cu EXUBERA trebuie examinaţi în vederea depistării unor eventuale afecţiuni pulmonare sau cardiace. În cazul prezenţei unui edem pulmonar sau atunci când există o diminuare relevantă clinic a funcţiei pulmonare, EXUBERA va fi întrerupt, iar pacientul va fi tratat cu insulină injectabilă.

Afecţiuni respiratorii intercurente

În cadrul studiilor clinice, EXUBERA a fost administrat la pacienţi cu afecţiuni respiratorii intercurente (de exemplu: bronşită, infecţii ale căilor respiratorii superioare). În aceste studii, nu a fostobservat un risc crescut de hipoglicemie sau un control glicemic inadecvat. În cursul afecţiunilor respiratorii intercurente poate fi necesară o monitorizare strictă a glicemiei, precum şi ajustarea individuală a dozelor (vezi pct. 4.2). Nu există experienţă în ceea ce priveşte administrarea EXUBERA la pacienţii cu pneumonie.

Persoane care au renunţat la fumat

În cadrul studiilor clinice cu Exubera, au existat 6 cazuri noi diagnosticate de tumori maligne primare pulmonare la pacienţii trataţi cu Exubera şi 1 caz nou diagnosticat la pacienţii care au fost trataţi cu medicamentul comparator. În cadrul experienţei după punerea pe piaţă a existat, de asemenea, 1 caz de tumoră pulmonară primară la pacienţii trataţi cu Exubera. În cadrul studiilor clinice controlate cu Exubera, incidenţa cancerului pulmonar primar nou diagnosticat per 100 pacienţi-ani expunere la medicamentul de studiu a fost 0,13 (5 cazuri la 3800 pacienţi-ani) pentru pacienţii trataţi cu Exubera şi 0,03 (1 caz la 3900 pacienţi-ani) la pacienţii care au fost trataţi cu medicamentul comparator. Numărul cazurilor a fost prea mic pentru a putea determina dacă apariţia acestor evenimente are legătură cu tratamentul cu Exubera. Toţi pacienţii care au fost diagnosticaţi cu cancer pulmonar au fost fumători de ţigarete.

4.5 Interacţiuni cu alte medicamente şi alte forme de interacţiune

Mai multe substanţe pot afecta metabolismul glucozei şi pot impune ajustarea dozelor de insulină.

Printre substanţele care pot accentua efectul de scădere a glicemiei şi creşte riscul de hipoglicemie se numără antidiabeticele orale, inhibitorii enzimei de conversie a angiotensinei (ECA), inhibitorii monoaminooxidazei (IMAO), beta-blocantele neselective, salicilaţii şi antibioticele din familia sulfonamidelor.

Administrarea de salbutamol înainte de iniţierea tratamentului cu EXUBERA poate conduce la creşterea absorbţiei de insulină (vezi pct. 5.2).

Administrarea de fluticazonă înainte de iniţierea tratamentului cu EXUBERA nu pare să afecteze absorbţia insulinei (vezi pct. 5.2).

Fumatul activ măreşte semnificativ, în timp ce expunerea pasivă la fumul de ţigară a nefumătorilor reduce viteza şi proporţia absorbţiei EXUBERA (vezi pct. 4.3 şi 5.2).

Substanţe care pot reduce efectul de scădere a glicemiei includ: corticosteroizii, danazolul, contraceptivele orale, hormonii tiroidieni, hormonul de creştere, simpatomimeticele şi tiazidele. Octreotidul/lanreotidul pot atât creşte, cât şi diminua necesarul insulinic.

Administrarea de beta-blocante poate masca simptomele hipoglicemiei. Alcoolul poate intensifica şi prelungi efectul hipoglicemiant al insulinei.

Administrarea de EXUBERA cu 10 minute înainte de administrarea de salbutamol nu a afectat răspunsul bronhodilatator la salbutamol (la subiecţii nediabetici cu astm bronşic uşor-moderat).

Alte medicamente care pot altera absorbţia pulmonară sau permeabilitatea pulmonară nu au fost studiate. În condiţiile utilizării insulinei umane inhalatorii la aceşti pacienţi este necesară monitorizarea strictă a glicemiei şi stabilirea treptată, corespunzătoare a dozelor. Administrarea concomitentă de EXUBERA şi astfel de medicamente trebuie făcută cu prudenţă.

4.6 Sarcina şi alăptarea

Nu există experienţă clinică în ceea ce priveşte administrarea EXUBERA în timpul sarcinii. Insulina inhalatorie induce frecvent formarea de anticorpi anti-insulinici, al căror risc pentru făt nu este cunoscut. Din acest motiv, EXUBERA nu trebuie utilizată în timpul sarcinii. Dacă o pacientă tratată cu EXUBERA rămâne gravidă, insulina inhalatorie trebuie înlocuită cu o insulină adecvată administrată subcutanat.

Femeile care alăptează pot necesita ajustarea dozelor de insulinăşi a dietei.

4.7 Efecte asupra capacităţii de a conduce vehicule şi de a folosi utilaje

În mod similar administrării altor insuline, capacitatea de a se concentra şi reacţiona a pacientului poate fi afectată în urma hipoglicemiei. Aceasta poate reprezenta un risc în situaţiile în care aceste capacităţi au o importanţă deosebită (de exemplu conducerea unui vehicul sau folosirea utilajelor).

4.8 Reacţii adverse

Siguranţa EXUBERA administrat în monoterapie sau în asociere cu insulină subcutanată sau antidiabetice orale a fost evaluată în studii clinice cuprinzând peste 2700 pacienţi cu diabet zaharat de tip 1 sau tip 2, inclusiv peste 1975 adulţi care au fost trataţi mai mult de 6 luni şi peste 745 adulţi la care s-a administrat EXUBERA mai mult de 2 ani.

Tabelul de mai jos conţine reacţiile observate în studii clinice controlate care au inclus peste 1970 pacienţi trataţi cu EXUBERA.

Aparate şi sisteme Foarte frecvente (≥ 1/10) Frecvente (≥ 1/100, < 1/10) Mai puţin frecvente (≥ 1/1000, < 1/100)
Infecţii şi infestări Faringită
Tulburări metabolice şi de nutriţie Hipoglicemie
Tulburări respiratorii, toracice şi mediastinale Tuse Dispnee Tuse productivă Iritaţie faringiană Uscăciune faringiană Epistaxis Bronhospasm Wheezing Disfonie Durere faringolaringiană Afecţiuni amigdaliene
Tulburări gastrointestinale Uscăciunea gurii
Tulburări generale şi la nivelul locului de administrare Durere toracică

Notă: În programul clinic global, care a inclus studii prelungite necontrolate, au existat două cazuri de exsudate pleurale, în care nu a putut fi exclus un efect asociat tratamentului.

Hipoglicemia

Similar altor insuline, hipoglicemia a fost reacţia adversă cea mai frecvent observată la pacienţii trataţi cu EXUBERA.

Tusea

Tusea a apărut, în general, la interval de câteva secunde sau minute de la inhalarea insulinei şi a fost predominant uşoară ca severitate. Frecvenţa episoadelor de tuse s-a redus în timp. 1% dintre pacienţi au întrerupt tratamentul cu EXUBERA datorită tusei.

Dispneea

Majoritatea (>95%) cazurilor de dispnee au fost considerate drept uşoare până la moderate. Dintre subiecţii trataţi cu EXUBERA 0,4% au întrerupt tratamentul datorită dispneei.

Durerea toracică

Mai multe simptome toracice diferite au fost semnalate ca reacţii adverse asociate tratamentului, fiind grupate sub denumirea generică de durere toracică nespecifică. Majoritatea (>95%) acestor evenimente au fost raportate ca fiind uşoare până la moderate. Un subiect din grupul tratat cu EXUBERA şi unul din grupul comparator au întrerupt tratamentul din cauza durerii toracice. Incidenţa evenimentelor adverse de toate cauzele, legate de cardiopatia ischemică, precum cea a anginei pectorale sau a infarctului miocardic, nu a crescut în urma administrării EXUBERA.

Alte reacţii adverse

Diminuarea FEV1

În studiile clinice au fost observate diferenţe mici între grupurile de tratament în ceea ce priveşte diminuarea FEV1, în favoarea subiecţilor trataţi cu terapie comparatoare. În studiile clinice cu durata de până la doi ani, nu a existat o accelerare a diminuării funcţiei pulmonare după o perioadă de tratament de 3-6 luni. Aceste mici diferenţe între grupuri au dispărut într-un interval de 6 săptămâni, în condiţiile întreruperii tratamentului după 2 ani (vezi pct. 4.8 şi 5.1).

O diminuare a FEV1 de ≥15% faţă de valorile iniţiale a apărut la 1,3% dintre subiecţii cu diabet zaharat de tip 1 trataţi cu EXUBERA şi la 5,0% dintre subiecţii cu diabet zaharat de tip 2 trataţi cu EXUBERA.

Anticorpii anti-insulinici

Anticorpii anti-insulinici se pot dezvolta în cursul tratamentului cu orice insulină, inclusiv EXUBERA. În studiile clinice, anticorpii anti-insulinici au apărut mai frecvent, iar nivelurile lor medii au fost mai mari la pacienţii care au trecut de pe insulină umană subcutanată la tratamentul cu EXUBERA, comparativ cu subiecţii care au continuat tratamentul cu insulină umană subcutanată. Nivelurile de anticorpi anti-insulinici au fost mai mari la pacienţii cu diabet zaharat de tip 1, comparativ cu cei cu diabet zaharat de tip 2, şi au atins o stare de echilibru în interval de 6-12 luni de expunere pentru ambele grupuri. Semnificaţia clinică a prezenţei acestor anticorpi anti-insulinici nu a fost identificată.

Reacţii de hipersensibilitate

Similar altor insuline, reacţiile alergice generalizate pot apărea foarte rar. Astfel de reacţii la insulină sau excipienţi pot fi, de exemplu, asociate cu erupţii cutanate generalizate, edem angioneurotic, bronhospasm, hipotensiune arterialăşi şoc, care pot pune viaţa în pericol (vezi pct. 4.4 Respiratorii).

Edemele şi tulburările de refracţie oculară

Insulinoterapia poate provoca retenţie de sodiu şi edeme. La iniţierea insulinoterapiei pot surveni anomalii de refracţie oculară. De regulă, aceste reacţii sunt tranzitorii.

4.9 Supradozaj

Hipoglicemia se poate instala, ca urmare a unui exces de insulină în raport cu consumul de alimente, consumul energetic, sau ambele.

Episoadele uşoare de hipoglicemie pot fi de obicei tratate prin administrarea orală de glucide. Pot fi necesare ajustarea dozelor, a conţinutului meselor sau a efortului fizic.

Episoadele mai severe, cu comă, convulsii sau leziuni neurologice pot fi tratate cu glucagon intramuscular/subcutanat (0,5 până la 1 mg) sau glucoză concentrată administrată pe cale intravenoasă. De asemenea, este necesară administrarea intravenoasă de glucoză dacă pacientul nu răspunde la glucagon într-un interval de 10 până la 15 minute.

La recăpătarea conştienţei, se recomandă administrarea orală de glucide pacientului, pentru evitarea recidivelor.

5. PROPRIETĂŢI FARMACOLOGICE
5.1 Proprietăţi farmacodinamice

Grupa farmacoterapeutică: medicamente utilizate în tratamentul diabetului zaharat, codul ATC: A10AF01

Mecanism de acţiune

Insulina umană reduce glicemia şi stimulează procesele anabolice, în acelaşi timp reducând procesele catabolice, măreşte transportul glucozei în interiorul celulelor, precum şi sinteza de glicogen în muşchi şi ficat, şi îmbunătăţeşte utilizarea piruvatului. Ea inhibă glicogenoliza şi gluconeogeneza, creşte lipogeneza în ficat şi ţesutul adipos şi inhibă lipoliza. De asemenea, stimulează pătrunderea aminoacizilor în celule şi sinteza de proteine; creşte pătrunderea intracelulară a potasiului.

Insulina umană inhalatorie, la fel ca analogii săi cu acţiune rapidă, se caracterizează printr-o instalare mai rapidă a efectului său de scădere a glicemiei, comparativ cu insulina umană solubilă administrată subcutanat. Insulina umană inhalatorie are o durată a efectului de scădere a glicemiei comparabilă cu cea a insulinei umane rapide administrate subcutanat, şi mai lungă decât cea a analogilor insulinici cu acţiune rapidă (vezi Figura 1).

Figura 1. Media ratei de perfuzie a glucozei (RPG) normalizată faţă de RPGmax pentru fiecare tip de tratament în funcţie de timp, la voluntarii sănătoşi.

În condiţiile administrării pe cale inhalatorie a insulinei umane, efectul de scădere a glicemiei se instalează într-un interval de 10-20 minute, efectul maxim fiind obţinut în aproximativ 2 ore după inhalare. Durata de acţiune este de aproximativ 6 ore.

La subiecţii cu diabet zaharat de tip 1 sau tip 2, insulina umană inhalatorie are un efect de scădere a glicemiei mai rapid în primele ore după administrare, comparativ cu insulina umană rapidă administrată subcutanat.

Variabilitatea intra-individuală a efectului de scădere a glicemiei al insulinei umane inhalatorii a fost în general comparabilă cu cea a insulinei umane rapide administrate subcutanat, la subiecţii cu diabet zaharat de tip 1 şi 2.

Utilizarea insulinei umane inhalatorii este asociată cu o creştere a frecvenţei apariţiei şi a nivelurilor de anticorpi anti-insulinici. Într-un studiu prospectiv, cu durata de 6 luni, la pacienţii cu diabet zaharat de tip 1, nu au fost observate alterări în farmacodinamia glucozei în condiţiile utilizării insulinei umane inhalatorii.

Informaţii din studiile clinice

Studiile clinice controlate efectuate la pacienţi cu diabet zaharat de tip 1 sau tip 2 au arătat că EXUBERA realizeazăşi menţine un control glicemic eficient, comparabil cu cel al insulinei umane rapide administrate subcutanat.

Diabetul zaharat de tip 1

În studiile clinice la pacienţii cu diabet zaharat de tip 1, pacienţii trataţi cu EXUBERA în asociere cu insulină cu acţiune de lungă durată sau intermediară au prezentat reduceri similare ale valorilor HbAlc, comparativ cu pacienţii trataţi numai cu insulină subcutanată. Procentul de pacienţi care au atins obiectivul de reducere a HbAlc <7,0% a fost comparabil în ambele grupuri de tratament.

Glicemia à jeun a fost semnificativ mai mică la pacienţii trataţi cu un regim combinat care a inclus şi EXUBERA, comparativ cu cei trataţi numai cu insulină umană rapidă, administrată subcutanat.

Diabetul zaharat de tip 2

Pacienţii incluşi într-un studiu clinic privind diabetul zaharat de tip 2, în care s-a administrat un regim de tratament conţinând EXUBERA în asociere cu insulină cu acţiune de lungă durată sau intermediară au prezentat modificări similare ale valorilor HbAlc, comparativ cu pacienţii trataţi numai cu insulină subcutanată. Glicemia à jeun a fost semnificativ mai mică la pacienţii la care s-a administrat un regim de tratament care a inclus şi EXUBERA, comparativ cu cei trataţi numai cu insulină subcutanată.

În studiile clinice care au inclus pacienţii cu diabet zaharat de tip 2 insuficient controlat cu antidiabetice orale, pacienţii trataţi cu EXUBERA, administrată în monoterapie sau în asociere cu antidiabetice orale, au prezentat ameliorări mai accentuate ale valorilor HbAlc, comparativ cu pacienţii trataţi numai cu antidiabetice orale. În majoritatea acestor studii, procentajele de pacienţi ce au obţinut niveluri HbAlc <7,0% au fost mai mari în grupurile tratate cu un regim de tratament care a inclus şi EXUBERA, comparativ cu grupurile tratate numai cu antidiabetice orale. Glicemia à jeun a fost similară sau inferioară la pacienţii trataţi cu un regim conţinând EXUBERA, comparativ cu cei trataţi numai cu antidiabetice orale. La pacienţii cu diabet zaharat de tip 2 suficient controlat cu antidiabetice orale, controlul glicemic nu a fost îmbunătăţit suplimentar de insulina inhalatorie.

Diminuarea FEV1 Au fost efectuate studii randomizate, deschise, pe grupuri paralele, cu scopul de a determina modificările FEV1, în urma iniţierii tratamentului cu EXUBERA la pacienţii cu diabet zaharat de tip 1 şi 2. Atât subiecţii trataţi cu EXUBERA, cât şi cei trataţi cu medicamentul comparator, au suferit în timp, pe parcursul derulării acestor studii, reduceri ale funcţiei pulmonare (Figurile 2 şi 3). După 2 ani de tratament, au apărut mici diferenţe între grupurile terapeutice (în favoarea comparatorului), de 0,034L faţă de valorile iniţiale la pacienţii cu diabet zaharat de tip 1, şi de 0,039L faţă de valorile iniţiale la pacienţii cu diabet zaharat de tip 2.

O reducere faţă de valorile iniţiale ale FEV1 de ≥ 15% a apărut la 1,3% dintre pacienţii trataţi cu EXUBERA, respectiv la 1,0% dintre pacienţii trataţi cu comparator (pacienţi cu diabet zaharat de tip 1) şi la 5,0% dintre pacienţii trataţi cu EXUBERA, respectiv la 3,4% dintre pacienţii trataţi cu comparator (pacienţi cu diabet zaharat de tip 2).

Vizite (săptămâni)

N = Număr de subiecţi la momentul iniţial, săptămâna 12, săptămâna 24, săptămâna 36, săptămâna 48, săptămâna 60, săptămâna 72, săptămâna 84, săptămâna 96, UOR. INH N = 236, 231, 233, 233, 235, 235, 226, 271, 208, 236. Comparator N = 253, 238, 252, 248, 252, 249, 230, 224, 216, 253

Figura 2. Modificările observate faţă de valorile iniţiale ale FEV1 (L) la pacienţii cu diabet zaharat de tip 1.

Vizite (săptămâni)

N = Număr de subiecţi la momentul iniţial, săptămâna 52, săptămâna 104, săptămâna +6, săptămâna +12. INH şi INH eliminare N = 158, 155, 143, 139, 123. Comparator N = 145, 143, 125, 129,

120. Figura 3. Modificările observate faţă de valorile iniţiale ale FEV1 (L) la pacienţii cu diabet zaharat de tip 2.

În studiile de Fază 2/3, 9 din 2498 subiecţi trataţi cu EXUBERA au fost excluşi din studii datorită unei reduceri a funcţiei pulmonare; la aceşti pacienţi, la finalul studiului, FEV115% faţă de valorile iniţiale. Aceşti subiecţi au suferit o reducere medie a FEV1pulmonare. Dintre aceşti pacienţi, 5 au prezentat o ameliorare semnificativă a FEV1 prezenta o diminuare de ≥ de 21% (interval 16%-33%) faţă de valorile iniţiale şi au fost trataţi cu EXUBERA în medie timp de 23 luni. 6 dintre aceşti subiecţi care au fost excluşi din studii au fost supuşi unor investigaţii de urmărire a funcţiei după întreruperea tratamentului, iar un subiect nu a mai prezentat reduceri ulterioare, faţă de valoarea de la finalul studiului. Nu există informaţii suplimentare referitoare la ceilalţi 3 subiecţi.

Reversibilitatea FEV1

La pacienţii cu diabet zaharat de tip 1, diminuarea diferenţelor minore între grupurile de tratament (0,010L în favoarea comparatorului) a survenit în interval de 2 săptămâni de la întreruperea administrării EXUBERA, după 12 săptămâni de tratament. La pacienţii cu diabet zaharat de tip 2, diminuarea diferenţelor minore între grupurile de tratament (0,039L în favoarea comparatorului) a survenit într-un interval de 6 săptămâni de la întreruperea administrării EXUBERA, după 2 ani de tratament (Figura 3). Într-un grup mai mic (n=36), mixt, de pacienţi cu diabet zaharat de tip 1 şi 2, trataţi cu EXUBERA >36 luni, întreruperea tratamentului a avut drept rezultat o creştere medie a FEV1 de 0,036L pe parcursul următoarelor 6 luni.

5.2 Proprietăţi farmacocinetice

Absorbţia

Insulina umană inhalatorie este absorbită pe cale pulmonară. Insulina umană inhalatorie este absorbită tot atât de rapid ca şi analogii insulinici cu acţiune rapidăşi mai rapid decât insulina umană rapidă cu administrare subcutanată, atât la subiecţii sănătoşi, cât şi la pacienţii cu diabet zaharat de tip 1 sau 2 (vezi Figura 4).

Figura 4: Modificările medii ale concentraţiei (µU/ml) faţă de valorile iniţiale ale serului fără insulină, după inhalarea a 4 mg insulină umană sau injectarea subcutanată a 12 U insulină umană cu acţiune rapidă, la subiecţii obezi cu diabet zaharat tip 2.

În general, timpul până la atingerea concentraţiei maxime de insulină (Tmax) este redus la jumătate comparativ cu cel valabil pentru insulina umană rapidă cu administrare subcutanată. În general, pentru insulina umană inhalatorie, concentraţia maximă de insulină este atinsă după 45 minute. Variabilitatea intra-individuală a timpului necesar pentru atingerea concentraţiilor maxime de insulină a fost mai mică pentru insulina inhalatorie umană, comparativ cu insulina umană rapidă cu administrare subcutanată, la pacienţii cu diabet zaharat de tip 1 sau 2.

La pacienţii cu diabet zaharat de tip 1, insulina umană inhalatorie a prezentat o variabilitate intraindividuală a ASC comparabilă cu cea a insulinei umane rapide cu administrare subcutanată. În ceea ce priveşte Cadministrare subcutanată, în ceea ce priveşte Cmax, variabilitatea intra-individuală a insulinei inhalatorii este mai mare decât cea a insulinei umane rapide cu administrare subcutanată. La pacienţii obezi cu diabet zaharat de tip 2, variabilitatea intraindividuală a fost comparabilă sau mai mică decât cea a insulinei umane rapide cu max şi ASC.

Biodisponibilitatea relativă a EXUBERA, comparativ cu cea a insulinei umane rapide cu administrare subcutanată, este de aproximativ 10%. Spre deosebire de insulinele cu administrare subcutanată, biodisponibilitatea EXUBERA nu este influenţată de Indicele de masă corporală.

Într-un studiu efectuat la subiecţi sănătoşi, expunerea sistemică (ASC şi Cmax) a insulinei umane inhalatorii a crescut, într-o manieră aproximativ direct proporţională cu doza, de la 1 mg la 6 mg, în condiţiile administrării a maximum două blistere din fiecare concentraţie, sau a unei combinaţii a acestora. Într-un studiu care a comparat administrarea a trei blistere a 1 mg cu cea a unui blister de 3 mg, Cmax şi ASC după inhalarea a trei blistere de 1 mg au fost cu aproximativ 30%, respectiv cu 40% mai mari decât după inhalarea unui blister de 3 mg, arătând că nu este posibilă substituirea a trei blistere de 1 mg cu un blister de 3 mg (vezi pct. 2, 4.2 şi 4.4).

La subiecţii sănătoşi, a fost observată o biodisponibilitate cu aproximativ 40% mai mare după administrarea a trei blistere pentru eliberarea unei unităţi dozate de 1 mg, comparativ cu blisterul pentru eliberarea unei unităţi dozate de 3 mg. O explicaţie a acestor diferenţe de biodisponibilitate pare a fi reprezentată de diferenţele între raportul energie/masă al blisterelor pentru eliberarea unei unităţi dozate de 1 şi 3 mg, deoarece, având o cantitate mai mică de pulbere într-un blister, inhalatorul acţionează mai eficient în descompunerea sau de-aglomerarea acesteia, având drept rezultat o proporţie mai mare de particule aerodinamice, de dimensiuni mai mici, pentru blisterul de 1 mg (vezi pct. 2 şi 4.4).

Distribuţia

În urma inhalării orale a unei doze unice de insulină umană, aproximativ 30% din conţinutul total al blisterului rămâne în acesta sau în dispozitiv, 20% se depozitează în orofaringe, 10% în căile respiratorii, iar 40% ajunge profund în plămâni.

Studiile la animale nu au evidenţiat acumularea în plămâni a insulinei umane inhalatorii.

Grupuri populaţionale speciale

Fumătorii

Fumatul creşte foarte mult viteza şi proporţia absorbţiei insulinei umane inhalatorii (Cmax de aproximativ 3-5 ori, iar ASC de aproximativ 2-3 ori), putând astfel creşte riscul de hipoglicemie (vezi pct. 4.3 şi 4.5).

În condiţiile administrării EXUBERA la voluntari sănătoşi, după 2 ore de expunere pasivă la fum de ţigară într-un mediu experimental controlat, s-a observat că ASC şi Cmax ale insulinei s-au redus cu aproximativ 17, respectiv 30% (vezi pct. 4.5).

Boli respiratorii (afecţiuni pulmonare de fond)

La subiecţii non-diabetici cu astm bronşic uşor până la moderat, ASC şi Cmax ale insulinei umane inhalatorii, în absenţa tratamentului cu un bronhodilatator, au fost uşor mai mici decât la subiecţii fără astm bronşic.

La subiecţii fără diabet zaharat, cu BPOC, absorbţia insulinei umane inhalatorii a fost aparent mai mare comparativ cu subiecţii fără BPOC (vezi pct. 4.4).

Administrarea de salbutamol cu 30 minute înainte de iniţierea tratamentului cu EXUBERA, la subiecţii non-diabetici cu astm bronşic uşor până la moderat, a avut drept rezultat o creştere a ASC şi Cmax ale insulinei, de 25-51%, comparativ cu administrarea EXUBERA în monoterapie(vezi pct. 4.2 şi 4.5).

Administrarea de fluticazonă cu 30 minute înainte de iniţierea tratamentului cu EXUBERA nu a influenţat farmacocinetica EXUBERA la subiecţii non-diabetici cu astm bronşic uşor până la moderat (vezi pct. 4.5).

Insuficienţă renală Nu s-a studiat efectul insuficienţei renale asupra absorbţiei insulinei umane inhalatorii (vezi pct. 4.2).

Insuficienţă hepatică

Nu s-a studiat efectul insuficienţei hepatice asupra absorbţiei insulinei umane inhalatorii (vezi pct. 4.2).

Sexul

Nu au fost observate diferenţe evidente între femei şi bărbaţi, în ceea ce priveşte absorbţia insulinei umane inhalatorii, atât la subiecţii diabetici, cât şi la cei non-diabetici.

Copii şi adolescenţi

La copiii (6-11 ani) şi adolescenţii (12-17 ani) cu diabet zaharat de tip 1, insulina umană inhalatorie a fost absorbită mai rapid decât insulina umană rapidă. Biodisponibilitatea insulinei umane inhalatorii, faţă de cea a insulinei umane rapide cu administrare subcutanată, a fost comparabilă cu cea a pacienţilor adulţi cu diabet zaharat de tip 1 (vezi pct. 4.2).

Vârstnici

La subiecţii vârstnici cu diabet zaharat de tip 2, insulina umană inhalatorie a fost absorbită mai rapid decât insulina umană rapidă administrată subcutanat. Biodisponibilitatea insulinei umane inhalatorii, faţă de cea a insulinei umane rapide cu administrare subcutanată, a fost comparabilă cu cea a pacienţilor cu diabet zaharat de tip 2 de vârstă adultă, mai tineri.

5.3 Date preclinice de siguranţă

Studiile de toxicitate inhalatorie, cu durata de până la 6 luni, efectuate la şobolani şi maimuţe, nu au evidenţiat riscuri speciale pentru căile respiratorii, care să se datoreze pulberii inhalatorii de insulină.

6. PROPRIETĂŢI FARMACEUTICE
6.1 Lista excipienţilor

Manitol Glicină Citrat de sodiu (sub formă de dihidrat) Hidroxid de sodiu

6.2 Incompatibilităţi

Nu este cazul.

6.3 Perioada de valabilitate

2 ani. După prima deschidere a ambalajului protector exterior: 3 luni.

6.4 Precauţii speciale pentru păstrare

A se păstra la temperaturi sub 30°C. A se păstra în ambalajul original pentru a fi protejat de umiditate.

După deschiderea ambalajului protector exterior: a se păstra la temperaturi sub 25°C. A nu se păstra la frigider sau a nu se congela blisterele pentru eliberarea unei unităţi dozate. Inhalatorul şi componentele sale trebuie păstrate şi utilizate într-un loc uscat. A nu se păstra la frigider sau a nu se congela inhalatorul insulinic.

6.5 Natura şi conţinutul ambalajului

Un card de blistere conţine 6 blistere perforate pentru eliberarea unei unităţi dozate (PVC/Aluminiu). Cinci carduri de blistere sunt ambalate într-o tăviţă termosudată din plastic transparent (PET), împreună cu un desicant, şi acoperite cu un capac din plastic transparent (PET). Tăviţa este sigilată într-o pungă din folie laminată, împreună cu un desicant.

Dimensiuni de ambalaje disponibile:

  • Cutie care conţine 30 x 1 blistere perforate pentru eliberarea unei unităţi dozate din PVC/Aluminiu (1 pungă)
  • Cutie care conţine 60 x 1 blistere perforate pentru eliberarea unei unităţi dozate din PVC/Aluminiu (2 pungi)
  • Cutie care conţine 90 x 1 blistere perforate pentru eliberarea unei unităţi dozate din PVC/Aluminiu (3 pungi)
  • Cutie care conţine 180 x 1 blistere perforate pentru eliberarea unei unităţi dozate din PVC/Aluminiu (6 pungi)
  • Cutie care conţine 270 x 1 blistere perforate pentru eliberarea unei unităţi dozate din PVC/Aluminiu (9 pungi)
  • Cutie care conţine 60 x 1 blistere perforate pentru eliberarea unei unităţi dozate din PVC/Aluminiu (2 pungi) şi 2 unităţi de eliberare a insulinei (UEI) de rezervă
  • Cutie care conţine 270 x 1 blistere perforate pentru eliberarea unei unităţi dozate din PVC/Aluminiu (9 pungi) şi 6 unităţi de eliberare a insulinei (UEI) de rezervă
  • O trusă care conţine 90 x 1 blistere perforate pentru eliberarea unei unităţi dozate din PVC/Aluminiu (3 pungi), 1 inhalator insulinic, 1 cameră de rezervăşi 6 unităţi de eliberare a insulinei (UEI) de rezervă

Suplimentar, sunt disponibile, în ambalaje separate, inhalatorul insulinic, unităţi de eliberare a insulinei şi camera de dispersie.

Este posibil ca nu toate mărimile de ambalaj să fie comercializate.

6.6 Precauţii speciale pentru eliminarea reziduurilor şi alte instrucţiuni de manipulare

Blisterele pentru eliberarea unei unităţi dozate de EXUBERA trebuie utilizate numai împreună cu inhalatorul insulinic. Inhalatorul insulinic trebuie înlocuit anual. Unitatea de eliberare a insulinei (UEI) trebuie înlocuită la intervale de 2 săptămâni.

Expunerea inadecvată a inhalatorului insulinic la umezeală foarte mare în timpul utilizării, de regulă, conduce la scăderea consecutivă a dozei de insulină eliberată din inhalator. În acest caz, unitatea de eliberare a insulinei (UEI) se impune a fi înlocuită înainte de următoarea inhalare (vezi pct. 4.4).

7. DEŢINĂTORUL AUTORIZAŢIEI DE PUNERE PE PIAŢĂ

Pfizer Limited Ramsgate Road, Sandwich, Kent, CT13, 9NJ Marea Britanie

8. NUMĂRUL(ELE) AUTORIZAŢIEI DE PUNERE PE PIAŢĂ

EU/1/05/327/001 EU/1/05/327/002 EU/1/05/327/003 EU/1/05/327/004 EU/1/05/327/005 EU/1/05/327/006 EU/1/05/327/007 EU/1/05/327/008

9. DATA PRIMEI AUTORIZĂRI SAU A REÎNNOIRII AUTORIZAŢIEI

24/01/2006

10. DATA REVIZUIRII TEXTULUI

1. DENUMIREA COMERCIALĂ A MEDICAMENTULUI

EXUBERA 3 mg pulbere unidoză de inhalat.

2. COMPOZIŢIA CALITATIVĂŞI CANTITATIVĂ

Fiecare blister pentru eliberarea unei unităţi dozate conţine insulină umană 3 mg.

Expunerea la insulină umană în urma administrării a trei blistere de 1 mg este semnificativ mai mare decât cea rezultată în urma administrării unui blister de 3 mg. De aceea, un blister de 3 mg nu este echivalent cu trei blistere de 1 mg (vezi pct. 4.2, 4.4 şi 5.2).

Produs prin tehnologia ADN recombinant pe celule de Escherichia coli.

Pentru lista tuturor excipienţilor, vezi pct. 6.1.

3. FORMA FARMACEUTICĂ

Pulbere unidoză de inhalat. Pulbere albă.

4. DATE CLINICE

4.1 Indicaţii terapeutice

EXUBERA este indicat pentru tratamentul pacienţilor adulţi cu diabet zaharat de tip 2 necontrolat adecvat cu antidiabetice orale şi necesitând insulinoterapie.

De asemenea, EXUBERA este indicat pentru tratamentul pacienţilor adulţi cu diabet zaharat de tip 1, în asociere cu insulina cu acţiune lungă sau intermediară, administrată subcutanat, la care potenţialele beneficii ale adăugării insulinei inhalatorii depăşesc potenţialele probleme de siguranţă (vezi pct. 4.4).

4.2 Doze şi mod de administrare

EXUBERA (insulină umană inhalatorie) este o insulină umană cu acţiune rapidă, destinată utilizării în diabetul zaharat de tip 1 sau de tip 2. Insulina umană inhalatorie poate fi utilizată în monoterapie sau în asociere cu antidiabeticele orale şi/sau insulinele cu acţiune lungă sau intermediară cu administrare subcutanată, în vederea optimizării controlului glicemiei.

EXUBERA este disponibil sub formă de blistere pentru eliberarea unei unităţi dozate de 1 mg şi 3 mg, destinate administrării intrapulmonare prin inhalare orală, numai prin intermediul inhalatorului insulinic.

Inhalarea consecutivă a trei blistere pentru eliberarea unei unităţi dozate de 1 mg are drept rezultat o expunere la insulină semnificativ mai mare decât inhalarea unui blister pentru eliberarea unei unităţi dozate de 3 mg. Din acest motiv, nu este permisă substituirea a trei blistere pentru eliberarea unei unităţi dozate de 1 mg cu un blister pentru eliberarea unei unităţi dozate de 3 mg (vezi pct. 2, 4.4 şi 5.2).

Acţiunea insulinei umane inhalatorii se instalează mai rapid decât cea a insulinei umane cu acţiune rapidă administrată subcutanat. Datorită instalării rapide a efectului, insulina umană inhalatorie trebuie administrată cu 10 minute înainte de începutul mesei.

Posologia de iniţiere şi modificările ulterioare ale acesteia (doza şi momentul trebuie determinate individual de către medic şi ajustate în funcţie de răspunsul şi necesităţile individuale ale pacientului (de exemplu: dietă, activitate fizicăşi stil de viaţă).

Doze zilnice şi momente ale administrării

Dozajul insulinei nu respectă reguli fixe. Totuşi, o doză zilnică recomandată la iniţierea tratamentului se bazează pe următoarea formulă de calcul:

Greutate corporală (kg) X 0,15 mg/kg = Doza zilnică totală (mg). Doza zilnică totală trebuie fracţionată în trei doze pre-prandiale.

Un ghid pentru aproximarea dozelor iniţiale pre-prandiale de EXUBERA, pe baza greutăţii corporale a pacientului, este furnizat în Tabelul 1:

Greutatea pacientului Doza iniţială pentru o masă Doza aproximativă în U.I. Numărul de blistere a câte 1 mg pentru o doză Numărul de blistere a câte 3 mg pentru o doză
30-39,9 kg 1 mg pentru o masă 3 UI 1 -
40-59,9 kg 2 mg pentru o masă 6 UI 2 -
60-79,9 kg 3 mg pentru o masă 8 UI - 1
80-99,9 kg 4 mg pentru o masă 11 UI 1 1
100-119,9 kg 5 mg pentru o masă 14 UI 2 1
120-139,9 kg 6 mg pentru o masă 16 UI - 2

Tabelul 1: Ghid pentru aproximarea dozelor iniţiale, pre-prandiale de EXUBERA (pe baza greutăţii corporale a pacientului)

Un blister de 1 mg insulină inhalatorie este aproximativ echivalent cu 3 UI insulină umană rapidă injectată subcutanat. Un blister de 3 mg insulină inhalatorie este aproximativ echivalent cu 8 UI insulină umană rapidă injectată subcutanat. Tabelul 1 de mai sus prezintă doza aproximativă, în UI de insulină umană rapidă, pentru dozele iniţiale (pre-prandiale) de EXUBERA în mg.

EXUBERA trebuie utilizat cu prudenţă la pacienţii cu greutate corporală mică. Nu este recomandată administrarea EXUBERA la pacienţi ce necesită ajustări mai mici de 1 mg ale dozei (vezi pct. 4.4).

Pot fi necesare ajustări ale dozei în funcţie de dimensiunea şi compoziţia în substanţe nutritive a meselor, momentul zilei (necesarul de insulină este mai mare dimineaţa), glicemia pre-prandială, efortul fizic recent sau anticipat.

În cursul bolilor respiratorii intercurente (de exemplu: bronşită, infecţii ale căilor respiratorii superioare), pot fi necesare monitorizarea strictă a glicemiei şi ajustări individuale ale dozei (vezi pct. 4.4).

Pentru mai multe detalii legate de modul de utilizare al inhalatorului insulinic, vezi instrucţiunile de utilizare (IDU).

Insuficienţă hepaticăşi renală

La pacienţii cu insuficienţă hepatică sau renală, necesarul de insulină poate fi diminuat.

Copii şi adolescenţi Deoarece siguranţa utilizării pe termen lung a insulinei umane inhalatorii nu a fost stabilită la pacienţii

copii şi adolescenţi cu diabet zaharat, utilizarea sa nu este recomandată la pacienţii cu vârsta sub 18 ani (vezi pct. 5.2). Vârstnici La pacienţii cu vârste ≥ 75 ani, experienţa privind utilizarea insulinei umane inhalatorii este limitată. Insuficienţa cardiacă congestivă La pacienţii cu insuficienţă cardiacă congestivă, experienţa privind administrarea insulinei inhalatorii

este foarte limitată, din acest motiv utilizarea sa nefiind recomandată la astfel de pacienţi, la care funcţia pulmonară este semnificativ alterată.

4.3 Contraindicaţii

Hipersensibilitate la substanţa activă sau la oricare dintre excipienţi. Hipoglicemie. Pacienţii nu trebuie să fumeze în timpul tratamentului cu EXUBERA şi trebuie să fi renunţat la fumat

cu cel puţin 6 luni înainte de iniţierea tratamentului cu EXUBERA. Dacă pacientul începe sau reia fumatul, administrarea EXUBERA trebuie întreruptă imediat, datorită riscului crescut de hipoglicemie, recurgându-se la un tratament alternativ (vezi pct. 5.2).

Astm bronşic slab controlat, instabil sau sever. Bronhopneumopatie obstructivă cronică obstructivă (BPOC) severă (stadiul III sau IV GOLD).

4.4 Atenţionări şi precauţii speciale pentru utilizare

Pacienţii care au început tratamentul cu EXUBERA trebuie să primească instrucţiuni detaliate de utilizare a inhalatorului (vezi IDU). Pacienţii trebuie să inhaleze pulberea de insulină prin piesa bucală, într-o singură inhalaţie, lentăşi constantă. După aceea, pacienţii trebuie să-şi ţină respiraţia timp de 5 secunde şi să expire normal. Pentru a asigura o administrare optimăşi constantă a substanţei active, este necesară utilizarea constantă a unei tehnici standard de inhalare.

În momentul administrării dozei, pacienţii trebuie să evite expunerea la umiditate relativ mare, cum ar fi aburii dintr-o sală de baie.

Expunerea inadecvată a inhalatorului insulinic la umezeală foarte mare în timpul utilizării, de regulă, conduce la scăderea consecutivă a dozei de insulină eliberată din inhalator. În acest caz, unitatea de eliberare a insulinei (UEI) se impune a fi înlocuită înainte de următoarea inhalare (vezi pct. 6.6).

Dozaj

Schimbarea tratamentului pacientului pe o insulină de alt tip sau marcă trebuie făcută numai sub supraveghere medicală strictă, deoarece acest lucru poate necesita modificarea dozelor de insulină.

Inhalarea consecutivă a trei blistere pentru eliberarea unei unităţi dozate de 1 mg provoacă o expunere la insulină semnificativ mai mare decât inhalarea unui blister pentru eliberarea unei unităţi dozatede 3 mg. Din acest motiv, nu este permisă substituirea a trei blistere pentru eliberarea unei unităţi dozatede 1 mg cu un blister pentru eliberarea unei unităţi dozate de 3 mg (vezi pct. 2, 4.2 şi 5.2).

În cazul indisponibilităţii temporare a blisterului de 3 mg, acesta va fi substituit cu două blistere de 1 mg, în condiţiile monitorizării stricte a glicemiei.

Un blister de 1 mg insulină inhalatorie este aproximativ echivalent cu 3 UI de insulină umană cu acţiune rapidă administrată subcutanat. EXUBERA trebuie utilizat cu prudenţă la pacienţii cu greutate corporală mică. Nu este recomandată administrarea EXUBERA la pacienţii care necesită ajustări ale dozei mai mici de 1 mg (vezi pct. 4.2).

Hipoglicemia

Hipoglicemia, în general, cea mai frecventă reacţie adversă a insulinoterapiei, inclusiv cu EXUBERA, precum şi a multor antidiabetice orale, se poate instala dacă doza de insulină este prea mare în raport cu necesarul de insulină. Crizele hipoglicemice severe, în special dacă sunt recidivante, pot provoca leziuni neurologice. Episoadele hipoglicemice prelungite sau severe pot pune în pericol viaţa.

Simptomele hipoglicemiei se instalează de obicei brusc. Printre acestea se pot număra transpiraţiile reci, răceala şi paloarea tegumentelor, astenia, nervozitatea sau tremorul, anxietatea, oboseala sau slăbiciunea neobişnuite, confuzia, dificultăţile de concentrare, ameţelile, foamea excesivă, tulburările de vedere, cefaleea, greaţa şi palpitaţiile. Hipoglicemia severă poate duce la pierderea conştienţei şi/sau convulsii şi poate avea drept rezultat alterarea temporară sau permanentă a funcţiilor cerebrale sau chiar decesul.

În general, hipoglicemia poate fi corectată printr-un aport imediat de glucide. Pentru a putea acţiona rapid, pacienţii trebuie să aibă asupra lor glucoză în permanenţă.

Omiterea unei mese sau un efort fizic intens, neprevăzut pot duce la instalarea hipoglicemiei. Pacienţii la care s-a obţinut un control glicemic îmbunătăţit, de exemplu, prin intensificarea insulinoterapiei, pot resimţi o modificare a simptomelor uzuale de avertizare a hipoglicemiei şi trebuie avertizaţi corespunzător.

Simptomele uzuale de avertizare a hipoglicemiei pot să dispară la pacienţii cu diabet zaharat cu evoluţie îndelungată.

Un număr mic de pacienţi, care au prezentat hipoglicemie după trecerea de la tratamentul cu insulină animală la tratamentul cu insulină umană, au relatat că simptomele precoce de avertizare a hipoglicemiei au fost mai puţin pronunţate sau diferite faţă de cele resimţite în timpul tratamentului cu forma anterioară de insulină.

Înainte de a călători în zone cu fusuri orare diferite, pacientul trebuie sfătuit să-şi întrebe medicul, deoarece acest lucru poate însemna că pacientul trebuie să-şi administreze insulina şi să-şi ia mesele la ore diferite.

Stabilirea incorectă a posologiei sau întreruperea tratamentului, mai ales la diabeticii insulinodependenţi, poate duce la hiperglicemie şi cetoacidoză diabetică, tulburări cu potenţial letal.

În condiţiile administrării împreună cu alte antidiabetice, este necesară ajustarea atentă a dozelor fiecărui antidiabetic, pentru a determina doza optimă necesară pentru obţinerea efectului farmacologic dorit.

Necesarul insulinic poate fi modificat de afecţiunile intercurente, cum sunt: boli, tulburări emoţionale sau stres.

Siguranţa pulmonară

Tulburările respiratorii de fond

EXUBERA nu trebuie utilizat la pacienţii cu boli pulmonare, cum sunt: astmul bronşic şi BPOC, neexistând suficiente date care să susţină administrarea sa în condiţii de siguranţă la aceşti pacienţi.

Administrarea concomitentă de bronhodilatatoare cum este salbutamolul poate creşte absorbţia de EXUBERA, crescând astfel riscul de hipoglicemie (în cazul administrării pentru calmarea simptomatologiei respiratorii acute) (vezi pct. 4.5)

Afectare respiratorie

Bronhospasmul se poate instala rar. Toţi pacienţii care suferă o astfel de reacţie trebuie să întrerupă administrarea EXUBERA şi să solicite imediat asistenţă medicală. Reluarea administrării EXUBERA necesită o evaluare atentă a riscurilor şi poate fi făcută numai sub monitorizare medicală strictă, având la dispoziţie mijloace clinice adecvate.

Diminuarea funcţiei pulmonare

În studiile clinice au fost observate diferenţe mici, dar semnificative între grupurile de tratament, în ceea ce priveşte diminuarea funcţiei pulmonare (în special volumul expirator forţat într-o secundă (FEV1)), în favoarea subiecţilor trataţi cu medicament comparator. În studiile clinice cu durata de până la doi ani, nu a existat o accelerare a diminuării funcţiei pulmonare după o perioadă de 3-6 luni. Aceste mici diferenţe între grupuri au dispărut într-un interval de 6 săptămâni, în condiţiile întreruperii tratamentului după 2 ani (vezi pct. 4.8 şi 5.1).

Toţi pacienţii la care se iniţiază tratamentul cu EXUBERA trebuie să efectueze un examen al funcţiei pulmonare iniţiale (de exemplu, spirometrie pentru măsurarea FEVinsulinei umane inhalatorii nu au fost stabilite la pacienţi cu valori iniţiale ale FEVpulmonare. Dacă, la 6 luni, se observă o diminuare cu <15 % a FEV1). Eficacitatea şi siguranţa 1 < 70% din valoarea prevăzutăşi din acest motiv, nu se recomandă utilizarea insulinei umane inhalatorii la acest grup de pacienţi. După primele 6 luni de tratament, este recomandat un examen suplimentar al funcţiei 1, spirometria trebuie repetată la 1 an şi apoi anual. Dacă, la 6 luni, se observă o diminuare de 15-20 % sau >500ml faţă de valorile iniţiale ale funcţiei pulmonare, spirometria trebuie repetată după 3 luni.

La pacienţii la care se confirmă (prin cel puţin două testări consecutive, la intervale de 3-4 săptămâni)

o reducere a FEV1 >20% faţă de valorile iniţiale, tratamentul cu EXUBERA trebuie întrerupt, iar pacientul monitorizat în funcţie de recomandările clinice. Nu există experienţă în ceea ce priveşte reluarea tratamentului cu EXUBERA la pacienţii la care funcţia pulmonară revine la valorile iniţiale.

Pacienţii ce acuză dispnee în timpul tratamentului cu EXUBERA trebuie examinaţi în vederea depistării unor eventuale afecţiuni pulmonare sau cardiace. În cazul prezenţei unui edem pulmonar sau atunci când există o diminuare relevantă clinic a funcţiei pulmonare, EXUBERA va fi întrerupt, iar pacientul va fi tratat cu insulină injectabilă.

Afecţiuni respiratorii intercurente

În cadrul studiilor clinice, EXUBERA a fost administrat la pacienţi cu afecţiuni respiratorii intercurente (de exemplu: bronşită, infecţii ale căilor respiratorii superioare). În aceste studii, nu a fostobservat un risc crescut de hipoglicemie sau un control glicemic inadecvat. În cursul afecţiunilor respiratorii intercurente poate fi necesară o monitorizare strictă a glicemiei, precum şi ajustarea individuală a dozelor (vezi pct. 4.2). Nu există experienţă în ceea ce priveşte administrarea EXUBERA la pacienţii cu pneumonie.

Persoane care au renunţat la fumat

În cadrul studiilor clinice cu Exubera, au existat 6 cazuri noi diagnosticate de tumori maligne primare pulmonare la pacienţii trataţi cu Exubera şi 1 caz nou diagnosticat la pacienţii care au fost trataţi cu medicamentul comparator. În cadrul experienţei după punerea pe piaţă a existat, de asemenea, 1 caz de tumoră pulmonară primară la pacienţii trataţi cu Exubera. În cadrul studiilor clinice controlate cu Exubera, incidenţa cancerului pulmonar primar nou diagnosticat per 100 pacienţi-ani expunere la medicamentul de studiu a fost 0,13 (5 cazuri la 3800 pacienţi-ani) pentru pacienţii trataţi cu Exubera şi 0,03 (1 caz la 3900 pacienţi-ani) la pacienţii care au fost trataţi cu medicamentul comparator. Numărul cazurilor a fost prea mic pentru a putea determina dacă apariţia acestor evenimente are legătură cu tratamentul cu Exubera. Toţi pacienţii care au fost diagnosticaţi cu cancer pulmonar au fost fumători de ţigarete.

4.5 Interacţiuni cu alte medicamente şi alte forme de interacţiune

Mai multe substanţe pot afecta metabolismul glucozei şi pot impune ajustarea dozelor de insulină.

Printre substanţele care pot accentua efectul de scădere a glicemiei şi creşte riscul de hipoglicemie se numără antidiabeticele orale, inhibitorii enzimei de conversie a angiotensinei (ECA), inhibitorii monoaminooxidazei (IMAO), beta-blocantele neselective, salicilaţii şi antibioticele din familia sulfonamidelor.

Administrarea de salbutamol înainte de iniţierea tratamentului cu EXUBERA poate conduce la creşterea absorbţiei de insulină (vezi pct. 5.2).

Administrarea de fluticazonă înainte de iniţierea tratamentului cu EXUBERA nu pare să afecteze absorbţia insulinei (vezi pct. 5.2).

Fumatul activ măreşte semnificativ, în timp ce expunerea pasivă la fumul de ţigară a nefumătorilor reduce viteza şi proporţia absorbţiei EXUBERA (vezi pct. 4.3 şi 5.2).

Substanţe care pot reduce efectul de scădere a glicemiei includ: corticosteroizii, danazolul, contraceptivele orale, hormonii tiroidieni, hormonul de creştere, simpatomimeticele şi tiazidele. Octreotidul/lanreotidul pot atât creşte, cât şi diminua necesarul insulinic.

Administrarea de beta-blocante poate masca simptomele hipoglicemiei. Alcoolul poate intensifica şi prelungi efectul hipoglicemiant al insulinei.

Administrarea de EXUBERA cu 10 minute înainte de administrarea de salbutamol nu a afectat răspunsul bronhodilatator la salbutamol (la subiecţii nediabetici cu astm bronşic uşor-moderat).

Alte medicamente care pot altera absorbţia pulmonară sau permeabilitatea pulmonară nu au fost studiate. În condiţiile utilizării insulinei umane inhalatorii la aceşti pacienţi este necesară monitorizarea strictă a glicemiei şi stabilirea treptată, corespunzătoare a dozelor. Administrarea concomitentă de EXUBERA şi astfel de medicamente trebuie făcută cu prudenţă.

4.6 Sarcina şi alăptarea

Nu există experienţă clinică în ceea ce priveşte administrarea EXUBERA în timpul sarcinii. Insulina inhalatorie induce frecvent formarea de anticorpi anti-insulinici, al căror risc pentru făt nu este cunoscut. Din acest motiv, EXUBERA nu trebuie utilizată în timpul sarcinii. Dacă o pacientă tratată cu EXUBERA rămâne gravidă, insulina inhalatorie trebuie înlocuită cu o insulină adecvată administrată subcutanat.

Femeile care alăptează pot necesita ajustarea dozelor de insulinăşi a dietei.

4.7 Efecte asupra capacităţii de a conduce vehicule şi de a folosi utilaje

În mod similar administrării altor insuline, capacitatea de a se concentra şi reacţiona a pacientului poate fi afectată în urma hipoglicemiei. Aceasta poate reprezenta un risc în situaţiile în care aceste capacităţi au o importanţă deosebită (de exemplu conducerea unui vehicul sau folosirea utilajelor).

4.8 Reacţii adverse

Siguranţa EXUBERA administrat în monoterapie sau în asociere cu insulină subcutanată sau antidiabetice orale a fost evaluată în studii clinice cuprinzând peste 2700 pacienţi cu diabet zaharat de tip 1 sau tip 2, inclusiv peste 1975 adulţi care au fost trataţi mai mult de 6 luni şi peste 745 adulţi la care s-a administrat EXUBERA mai mult de 2 ani.

Tabelul de mai jos conţine reacţiile observate în studii clinice controlate care au inclus peste 1970 pacienţi trataţi cu EXUBERA.

Aparate şi sisteme Foarte frecvente (≥ 1/10) Frecvente (≥ 1/100, < 1/10) Mai puţin frecvente (≥ 1/1000, < 1/100)
Infecţii şi infestări Faringită
Tulburări metabolice şi de nutriţie Hipoglicemie
Tulburări respiratorii, toracice şi mediastinale Tuse Dispnee Tuse productivă Iritaţie faringiană Uscăciune faringiană Epistaxis Bronhospasm Wheezing Disfonie Durere faringolaringiană Afecţiuni amigdaliene
Tulburări gastrointestinale Uscăciunea gurii
Tulburări generale şi la nivelul locului de administrare Durere toracică

Notă: În programul clinic global, care a inclus studii prelungite necontrolate, au existat două cazuri de exsudate pleurale, în care nu a putut fi exclus un efect asociat tratamentului.

Hipoglicemia

Similar altor insuline, hipoglicemia a fost reacţia adversă cea mai frecvent observată la pacienţii trataţi cu EXUBERA.

Tusea

Tusea a apărut, în general, la interval de câteva secunde sau minute de la inhalarea insulinei şi a fost predominant uşoară ca severitate. Frecvenţa episoadelor de tuse s-a redus în timp. 1% dintre pacienţi au întrerupt tratamentul cu EXUBERA datorită tusei.

Dispneea

Majoritatea (>95%) cazurilor de dispnee au fost considerate drept uşoare până la moderate. Dintre subiecţii trataţi cu EXUBERA 0,4% au întrerupt tratamentul datorită dispneei.

Durerea toracică

Mai multe simptome toracice diferite au fost semnalate ca reacţii adverse asociate tratamentului, fiind grupate sub denumirea generică de durere toracică nespecifică. Majoritatea (>95%) acestor evenimente au fost raportate ca fiind uşoare până la moderate. Un subiect din grupul tratat cu EXUBERA şi unul din grupul comparator au întrerupt tratamentul din cauza durerii toracice. Incidenţa evenimentelor adverse de toate cauzele, legate de cardiopatia ischemică, precum cea a anginei pectorale sau a infarctului miocardic, nu a crescut în urma administrării EXUBERA.

Alte reacţii adverse

Diminuarea FEV1

În studiile clinice au fost observate diferenţe mici între grupurile de tratament în ceea ce priveşte diminuarea FEV1, în favoarea subiecţilor trataţi cu terapie comparatoare. În studiile clinice cu durata de până la doi ani, nu a existat o accelerare a diminuării funcţiei pulmonare după o perioadă de tratament de 3-6 luni. Aceste mici diferenţe între grupuri au dispărut într-un interval de 6 săptămâni, în condiţiile întreruperii tratamentului după 2 ani (vezi pct. 4.8 şi 5.1).

O diminuare a FEV1 de ≥15% faţă de valorile iniţiale a apărut la 1,3% dintre subiecţii cu diabet zaharat de tip 1 trataţi cu EXUBERA şi la 5,0% dintre subiecţii cu diabet zaharat de tip 2 trataţi cu EXUBERA.

Anticorpii anti-insulinici

Anticorpii anti-insulinici se pot dezvolta în cursul tratamentului cu orice insulină, inclusiv EXUBERA. În studiile clinice, anticorpii anti-insulinici au apărut mai frecvent, iar nivelurile lor medii au fost mai mari la pacienţii care au trecut de pe insulină umană subcutanată la tratamentul cu EXUBERA, comparativ cu subiecţii care au continuat tratamentul cu insulină umană subcutanată. Nivelurile de anticorpi anti-insulinici au fost mai mari la pacienţii cu diabet zaharat de tip 1, comparativ cu cei cu diabet zaharat de tip 2, şi au atins o stare de echilibru în interval de 6-12 luni de expunere pentru ambele grupuri. Semnificaţia clinică a prezenţei acestor anticorpi anti-insulinici nu a fost identificată.

Reacţii de hipersensibilitate

Similar altor insuline, reacţiile alergice generalizate pot apărea foarte rar. Astfel de reacţii la insulină sau excipienţi pot fi, de exemplu, asociate cu erupţii cutanate generalizate, edem angioneurotic, bronhospasm, hipotensiune arterialăşi şoc, care pot pune viaţa în pericol (vezi pct. 4.4 Respiratorii).

Edemele şi tulburările de refracţie oculară

Insulinoterapia poate provoca retenţie de sodiu şi edeme. La iniţierea insulinoterapiei pot surveni anomalii de refracţie oculară. De regulă, aceste reacţii sunt tranzitorii.

4.9 Supradozaj

Hipoglicemia se poate instala, ca urmare a unui exces de insulină în raport cu consumul de alimente, consumul energetic, sau ambele.

Episoadele uşoare de hipoglicemie pot fi de obicei tratate prin administrarea orală de glucide. Pot fi necesare ajustarea dozelor, a conţinutului meselor sau a efortului fizic.

Episoadele mai severe, cu comă, convulsii sau leziuni neurologice pot fi tratate cu glucagon intramuscular/subcutanat (0,5 până la 1 mg) sau glucoză concentrată administrată pe cale intravenoasă. De asemenea, este necesară administrarea intravenoasă de glucoză dacă pacientul nu răspunde la glucagon într-un interval de 10 până la 15 minute.

La recăpătarea conştienţei, se recomandă administrarea orală de glucide pacientului, pentru evitarea recidivelor.

5. PROPRIETĂŢI FARMACOLOGICE

5.1 Proprietăţi farmacodinamice

Grupa farmacoterapeutică: medicamente utilizate în tratamentul diabetului zaharat, codul ATC: A10AF01

Mecanism de acţiune

Insulina umană reduce glicemia şi stimulează procesele anabolice, în acelaşi timp reducând procesele catabolice, măreşte transportul glucozei în interiorul celulelor, precum şi sinteza de glicogen în muşchi şi ficat, şi îmbunătăţeşte utilizarea piruvatului. Ea inhibă glicogenoliza şi gluconeogeneza, creşte lipogeneza în ficat şi ţesutul adipos şi inhibă lipoliza. De asemenea, stimulează pătrunderea aminoacizilor în celule şi sinteza de proteine; creşte pătrunderea intracelulară a potasiului.

Insulina umană inhalatorie, la fel ca analogii săi cu acţiune rapidă, se caracterizează printr-o instalare mai rapidă a efectului său de scădere a glicemiei, comparativ cu insulina umană solubilă administrată subcutanat. Insulina umană inhalatorie are o durată a efectului de scădere a glicemiei comparabilă cu cea a insulinei umane rapide administrate subcutanat, şi mai lungă decât cea a analogilor insulinici cu acţiune rapidă (vezi Figura 1).

Figura 1. Media ratei de perfuzie a glucozei (RPG) normalizată faţă de RPGmax pentru fiecare tip de tratament în funcţie de timp, la voluntarii sănătoşi.

În condiţiile administrării pe cale inhalatorie a insulinei umane, efectul de scădere a glicemiei se instalează într-un interval de 10-20 minute, efectul maxim fiind obţinut în aproximativ 2 ore după inhalare. Durata de acţiune este de aproximativ 6 ore.

La subiecţii cu diabet zaharat de tip 1 sau tip 2, insulina umană inhalatorie are un efect de scădere a glicemiei mai rapid în primele ore după administrare, comparativ cu insulina umană rapidă administrată subcutanat.

Variabilitatea intra-individuală a efectului de scădere a glicemiei al insulinei umane inhalatorii a fost în general comparabilă cu cea a insulinei umane rapide administrate subcutanat, la subiecţii cu diabet zaharat de tip 1 şi 2.

Utilizarea insulinei umane inhalatorii este asociată cu o creştere a frecvenţei apariţiei şi a nivelurilor de anticorpi anti-insulinici. Într-un studiu prospectiv, cu durata de 6 luni, la pacienţii cu diabet zaharat de tip 1, nu au fost observate alterări în farmacodinamia glucozei în condiţiile utilizării insulinei umane inhalatorii.

Informaţii din studiile clinice

Studiile clinice controlate efectuate la pacienţi cu diabet zaharat de tip 1 sau tip 2 au arătat că EXUBERA realizeazăşi menţine un control glicemic eficient, comparabil cu cel al insulinei umane rapide administrate subcutanat.

Diabetul zaharat de tip 1

În studiile clinice la pacienţii cu diabet zaharat de tip 1, pacienţii trataţi cu EXUBERA în asociere cu insulină cu acţiune de lungă durată sau intermediară au prezentat reduceri similare ale valorilor HbAlc, comparativ cu pacienţii trataţi numai cu insulină subcutanată. Procentul de pacienţi care au atins obiectivul de reducere a HbAlc <7,0% a fost comparabil în ambele grupuri de tratament.

Glicemia à jeun a fost semnificativ mai mică la pacienţii trataţi cu un regim combinat care a inclus şi EXUBERA, comparativ cu cei trataţi numai cu insulină umană rapidă, administrată subcutanat.

Diabetul zaharat de tip 2

Pacienţii incluşi într-un studiu clinic privind diabetul zaharat de tip 2, în care s-a administrat un regim de tratament conţinând EXUBERA în asociere cu insulină cu acţiune de lungă durată sau intermediară au prezentat modificări similare ale valorilor HbAlc, comparativ cu pacienţii trataţi numai cu insulină subcutanată. Glicemia à jeun a fost semnificativ mai mică la pacienţii la care s-a administrat un regim de tratament care a inclus şi EXUBERA, comparativ cu cei trataţi numai cu insulină subcutanată.

În studiile clinice care au inclus pacienţii cu diabet zaharat de tip 2 insuficient controlat cu antidiabetice orale, pacienţii trataţi cu EXUBERA, administrată în monoterapie sau în asociere cu antidiabetice orale, au prezentat ameliorări mai accentuate ale valorilor HbAlc, comparativ cu pacienţii trataţi numai cu antidiabetice orale. În majoritatea acestor studii, procentajele de pacienţi ce au obţinut niveluri HbAlc <7,0% au fost mai mari în grupurile tratate cu un regim de tratament care a inclus şi EXUBERA, comparativ cu grupurile tratate numai cu antidiabetice orale. Glicemia à jeun a fost similară sau inferioară la pacienţii trataţi cu un regim conţinând EXUBERA, comparativ cu cei trataţi numai cu antidiabetice orale. La pacienţii cu diabet zaharat de tip 2 suficient controlat cu antidiabetice orale, controlul glicemic nu a fost îmbunătăţit suplimentar de insulina inhalatorie.

Diminuarea FEV1 Au fost efectuate studii randomizate, deschise, pe grupuri paralele, cu scopul de a determina modificările FEV1, în urma iniţierii tratamentului cu EXUBERA la pacienţii cu diabet zaharat de tip 1 şi 2. Atât subiecţii trataţi cu EXUBERA, cât şi cei trataţi cu medicamentul comparator, au suferit în timp, pe parcursul derulării acestor studii, reduceri ale funcţiei pulmonare (Figurile 2 şi 3). După 2 ani de tratament, au apărut mici diferenţe între grupurile terapeutice (în favoarea comparatorului), de 0,034L faţă de valorile iniţiale la pacienţii cu diabet zaharat de tip 1, şi de 0,039L faţă de valorile iniţiale la pacienţii cu diabet zaharat de tip 2.

O reducere faţă de valorile iniţiale ale FEV1 de ≥ 15% a apărut la 1,3% dintre pacienţii trataţi cu EXUBERA, respectiv la 1,0% dintre pacienţii trataţi cu comparator (pacienţi cu diabet zaharat de tip 1) şi la 5,0% dintre pacienţii trataţi cu EXUBERA, respectiv la 3,4% dintre pacienţii trataţi cu comparator (pacienţi cu diabet zaharat de tip 2).

Vizite (săptămâni)

N = Număr de subiecţi la momentul iniţial, săptămâna 12, săptămâna 24, săptămâna 36, săptămâna 48, săptămâna 60, săptămâna 72, săptămâna 84, săptămâna 96, UOR. INH N = 236, 231, 233, 233, 235, 235, 226, 271, 208, 236. Comparator N = 253, 238, 252, 248, 252, 249, 230, 224, 216, 253

Figura 2. Modificările observate faţă de valorile iniţiale ale FEV1 (L) la pacienţii cu diabet zaharat de tip 1.

Vizite (săptămâni)

N = Număr de subiecţi la momentul iniţial, săptămâna 52, săptămâna 104, săptămâna +6, săptămâna +12. INH şi INH eliminare N = 158, 155, 143, 139, 123. Comparator N = 145, 143, 125, 129,

120.

Figura 3. Modificările observate faţă de valorile iniţiale ale FEV1 (L) la pacienţii cu diabet zaharat de tip 2.

În studiile de Fază 2/3, 9 din 2498 subiecţi trataţi cu EXUBERA au fost excluşi din studii datorită unei reduceri a funcţiei pulmonare; la aceşti pacienţi, la finalul studiului, FEV115% faţă de valorile iniţiale. Aceşti subiecţi au suferit o reducere medie a FEV1pulmonare. Dintre aceşti pacienţi, 5 au prezentat o ameliorare semnificativă a FEV1 prezenta o diminuare de ≥ de 21% (interval 16%-33%) faţă de valorile iniţiale şi au fost trataţi cu EXUBERA în medie timp de 23 luni. 6 dintre aceşti subiecţi care au fost excluşi din studii au fost supuşi unor investigaţii de urmărire a funcţiei după întreruperea tratamentului, iar un subiect nu a mai prezentat reduceri ulterioare, faţă de valoarea de la finalul studiului. Nu există informaţii suplimentare referitoare la ceilalţi 3 subiecţi.

Reversibilitatea FEV1

La pacienţii cu diabet zaharat de tip 1, diminuarea diferenţelor minore între grupurile de tratament (0,010L în favoarea comparatorului) a survenit în interval de 2 săptămâni de la întreruperea administrării EXUBERA, după 12 săptămâni de tratament. La pacienţii cu diabet zaharat de tip 2, diminuarea diferenţelor minore între grupurile de tratament (0,039L în favoarea comparatorului) a survenit într-un interval de 6 săptămâni de la întreruperea administrării EXUBERA, după 2 ani de tratament (Figura 3). Într-un grup mai mic (n=36), mixt, de pacienţi cu diabet zaharat de tip 1 şi 2, trataţi cu EXUBERA >36 luni, întreruperea tratamentului a avut drept rezultat o creştere medie a FEV1 de 0,036L pe parcursul următoarelor 6 luni.

5.2 Proprietăţi farmacocinetice

Absorbţia Insulina umană inhalatorie este absorbită pe cale pulmonară. Insulina umană inhalatorie este absorbită tot atât de rapid ca şi analogii insulinici cu acţiune rapidăşi mai rapid decât insulina umană rapidă cu administrare subcutanată, atât la subiecţii sănătoşi, cât şi la pacienţii cu diabet zaharat de tip 1 sau 2 (vezi Figura 4).

Figura 4: Modificările medii ale concentraţiei (µU/ml) faţă de valorile iniţiale ale serului fără insulină, după inhalarea a 4 mg insulină umană sau injectarea subcutanată a 12 U insulină umană cu acţiune rapidă, la subiecţii obezi cu diabet zaharat tip 2.

În general, timpul până la atingerea concentraţiei maxime de insulină (Tmax) este redus la jumătate comparativ cu cel valabil pentru insulina umană rapidă cu administrare subcutanată. În general, pentru insulina umană inhalatorie, concentraţia maximă de insulină este atinsă după 45 minute. Variabilitatea intra-individuală a timpului necesar pentru atingerea concentraţiilor maxime de insulină a fost mai mică pentru insulina inhalatorie umană, comparativ cu insulina umană rapidă cu administrare subcutanată, la pacienţii cu diabet zaharat de tip 1 sau 2.

La pacienţii cu diabet zaharat de tip 1, insulina umană inhalatorie a prezentat o variabilitate intraindividuală a ASC comparabilă cu cea a insulinei umane rapide cu administrare subcutanată. În ceea ce priveşte Cadministrare subcutanată, în ceea ce priveşte Cmax, variabilitatea intra-individuală a insulinei inhalatorii este mai mare decât cea a insulinei umane rapide cu administrare subcutanată. La pacienţii obezi cu diabet zaharat de tip 2, variabilitatea intraindividuală a fost comparabilă sau mai mică decât cea a insulinei umane rapide cu max şi ASC.

Biodisponibilitatea relativă a EXUBERA, comparativ cu cea a insulinei umane rapide cu administrare subcutanată, este de aproximativ 10%. Spre deosebire de insulinele cu administrare subcutanată, biodisponibilitatea EXUBERA nu este influenţată de Indicele de masă corporală.

Într-un studiu efectuat la subiecţi sănătoşi, expunerea sistemică (ASC şi Cmax) a insulinei umane inhalatorii a crescut, într-o manieră aproximativ direct proporţională cu doza, de la 1 mg la 6 mg, în condiţiile administrării a maximum două blistere din fiecare concentraţie, sau a unei combinaţii a acestora. Într-un studiu care a comparat administrarea a trei blistere a 1 mg cu cea a unui blister de 3 mg, Cmax şi ASC după inhalarea a trei blistere de 1 mg au fost cu aproximativ 30%, respectiv cu 40% mai mari decât după inhalarea unui blister de 3 mg, arătând că nu este posibilă substituirea a trei blistere de 1 mg cu un blister de 3 mg (vezi pct. 2, 4.2 şi 4.4).

La subiecţii sănătoşi, a fost observată o biodisponibilitate cu aproximativ 40% mai mare după administrarea a trei blistere pentru eliberarea unei unităţi dozate de 1 mg, comparativ cu blisterul pentru eliberarea unei unităţi dozate de 3 mg. O explicaţie a acestor diferenţe de biodisponibilitate pare a fi reprezentată de diferenţele între raportul energie/masă al blisterelor pentru eliberarea unei unităţi dozate de 1 şi 3 mg, deoarece, având o cantitate mai mică de pulbere într-un blister, inhalatorul acţionează mai eficient în descompunerea sau de-aglomerarea acesteia, având drept rezultat o proporţie mai mare de particule aerodinamice, de dimensiuni mai mici, pentru blisterul de 1 mg (vezi pct. 2 şi 4.4).

Distribuţia

În urma inhalării orale a unei doze unice de insulină umană, aproximativ 30% din conţinutul total al blisterului rămâne în acesta sau în dispozitiv, 20% se depozitează în orofaringe, 10% în căile respiratorii, iar 40% ajunge profund în plămâni.

Studiile la animale nu au evidenţiat acumularea în plămâni a insulinei umane inhalatorii.

Grupuri populaţionale speciale

Fumătorii

Fumatul creşte foarte mult viteza şi proporţia absorbţiei insulinei umane inhalatorii (Cmax de aproximativ 3-5 ori, iar ASC de aproximativ 2-3 ori), putând astfel creşte riscul de hipoglicemie (vezi pct. 4.3 şi 4.5).

În condiţiile administrării EXUBERA la voluntari sănătoşi, după 2 ore de expunere pasivă la fum de ţigară într-un mediu experimental controlat, s-a observat că ASC şi Cmax ale insulinei s-au redus cu aproximativ 17, respectiv 30% (vezi pct. 4.5).

Boli respiratorii (afecţiuni pulmonare de fond)

La subiecţii non-diabetici cu astm bronşic uşor până la moderat, ASC şi Cmax ale insulinei umane inhalatorii, în absenţa tratamentului cu un bronhodilatator, au fost uşor mai mici decât la subiecţii fără astm bronşic.

La subiecţii fără diabet zaharat, cu BPOC, absorbţia insulinei umane inhalatorii a fost aparent mai mare comparativ cu subiecţii fără BPOC (vezi pct. 4.4).

Administrarea de salbutamol cu 30 minute înainte de iniţierea tratamentului cu EXUBERA, la subiecţii non-diabetici cu astm bronşic uşor până la moderat, a avut drept rezultat o creştere a ASC şi Cmax ale insulinei, de 25-51%, comparativ cu administrarea EXUBERA în monoterapie(vezi pct. 4.2 şi 4.5).

Administrarea de fluticazonă cu 30 minute înainte de iniţierea tratamentului cu EXUBERA nu a influenţat farmacocinetica EXUBERA la subiecţii non-diabetici cu astm bronşic uşor până la moderat (vezi pct. 4.5).

Insuficienţă renală

Nu s-a studiat efectul insuficienţei renale asupra absorbţiei insulinei umane inhalatorii (vezi pct. 4.2).

Insuficienţă hepatică Nu s-a studiat efectul insuficienţei hepatice asupra absorbţiei insulinei umane inhalatorii (vezi pct. 4.2).

Sexul

Nu au fost observate diferenţe evidente între femei şi bărbaţi, în ceea ce priveşte absorbţia insulinei umane inhalatorii, atât la subiecţii diabetici, cât şi la cei non-diabetici.

Copii şi adolescenţi

La copiii (6-11 ani) şi adolescenţii (12-17 ani) cu diabet zaharat de tip 1, insulina umană inhalatorie a fost absorbită mai rapid decât insulina umană rapidă. Biodisponibilitatea insulinei umane inhalatorii, faţă de cea a insulinei umane rapide cu administrare subcutanată, a fost comparabilă cu cea a pacienţilor adulţi cu diabet zaharat de tip 1 (vezi pct. 4.2).

Vârstnici

La subiecţii vârstnici cu diabet zaharat de tip 2, insulina umană inhalatorie a fost absorbită mai rapid decât insulina umană rapidă administrată subcutanat. Biodisponibilitatea insulinei umane inhalatorii, faţă de cea a insulinei umane rapide cu administrare subcutanată, a fost comparabilă cu cea a pacienţilor cu diabet zaharat de tip 2 de vârstă adultă, mai tineri.

5.3 Date preclinice de siguranţă

Studiile de toxicitate inhalatorie, cu durata de până la 6 luni, efectuate la şobolani şi maimuţe, nu au evidenţiat riscuri speciale pentru căile respiratorii, care să se datoreze pulberii inhalatorii de insulină.

6. PROPRIETĂŢI FARMACEUTICE
6.1 Lista excipienţilor

Manitol Glicină Citrat de sodiu (sub formă de dihidrat) Hidroxid de sodiu

6.2 Incompatibilităţi

Nu este cazul.

6.3 Perioada de valabilitate

2 ani. După prima deschidere a ambalajului protector exterior: 3 luni.

6.4 Precauţii speciale pentru păstrare

A se păstra la temperaturi sub 30°C. A se păstra în ambalajul original pentru a fi protejat de umiditate. După deschiderea ambalajului protector exterior: a se păstra la temperaturi sub 25°C. A nu se păstra la frigider sau a nu se congela blisterele pentru eliberarea unei unităţi dozate.

Inhalatorul şi componentele sale trebuie păstrate şi utilizate într-un loc uscat.

A nu se păstra la frigider sau a nu se congela inhalatorul insulinic.

6.5 Natura şi conţinutul ambalajului

Un card de blistere conţine 6 blistere perforate pentru eliberarea unei unităţi dozate (PVC/Aluminiu). Cinci carduri de blistere sunt ambalate într-o tăviţă termosudată din plastic transparent (PET), împreună cu un desicant, şi acoperite cu un capac din plastic transparent (PET). Tăviţa este sigilată într-o pungă din folie laminată, împreună cu un desicant.

Dimensiuni de ambalaje disponibile:

  • Cutie care conţine 30 x 1 blistere perforate pentru eliberarea unei unităţi dozate din PVC/Aluminiu (1 pungă)
  • Cutie care conţine 60 x 1 blistere perforate pentru eliberarea unei unităţi dozate din PVC/Aluminiu (2 pungi)
  • Cutie care conţine 90 x 1 blistere perforate pentru eliberarea unei unităţi dozate din PVC/Aluminiu (3 pungi)
  • Cutie care conţine 180 x 1 blistere perforate pentru eliberarea unei unităţi dozate din PVC/Aluminiu (6 pungi)
  • Cutie care conţine 270x 1 blistere perforate pentru eliberarea unei unităţi dozate din PVC/Aluminiu (9 pungi)
  • Cutie care conţine 60 x 1 blistere perforate pentru eliberarea unei unităţi dozate din PVC/Aluminiu (2 pungi) şi 2 unităţi de eliberare a insulinei (UEI) de rezervă
  • Cutie care conţine 90 x 1 blistere perforate pentru eliberarea unei unităţi dozate din PVC/Aluminiu (3 pungi) şi 2 unităţi de eliberare a insulinei (UEI) de rezervă
  • Cutie care conţine 180 x 1 blistere perforate pentru eliberarea unei unităţi dozate din PVC/Aluminiu (6 pungi) şi 2 unităţi de eliberare a insulinei (UEI) de rezervă
  • Cutie care conţine 270 x 1 blistere perforate pentru eliberarea unei unităţi dozate din PVC/Aluminiu (9 pungi) şi 6 unităţi de eliberare a insulinei (UEI) de rezervă
  • Trusă care conţine 90 x 1 de blistere de 1 mg, perforate pentru eliberarea unei unităţi dozate, din PVC/Aluminiu (3 pungi), 1 inhalator insulinic, 1 cameră de rezervăşi 6 unităţi de eliberare a insulinei (UEI) de rezervă

Suplimentar, sunt disponibile, în ambalaje separate, inhalatorul insulinic, unităţi de eliberare a insulinei şi camera de dispersie.

Este posibil ca nu toate mărimile de ambalaj să fie comercializate.

6.6 Precauţii speciale pentru eliminarea reziduurilor şi alte instrucţiuni de manipulare

Blisterele pentru eliberarea unei unităţi dozate de EXUBERA trebuie utilizate numai împreună cu inhalatorul insulinic. Inhalatorul insulinic trebuie înlocuit anual.

Unitatea de eliberare a insulinei (UEI) trebuie înlocuită la intervale de 2 săptămâni.

Expunerea inadecvată a inhalatorului insulinic la umezeală foarte mare în timpul utilizării, de regulă, conduce la scăderea consecutivă a dozei de insulină eliberată din inhalator. În acest caz, unitatea de eliberare a insulinei (UEI) se impune a fi înlocuită înainte de următoarea inhalare (vezi pct. 4.4).

7. DEŢINĂTORUL AUTORIZAŢIEI DE PUNERE PE PIAŢĂ

Pfizer Limited Ramsgate Road, Sandwich, Kent, CT13, 9NJ United Kingdom

8. NUMĂRUL(ELE) AUTORIZAŢIEI DE PUNERE PE PIAŢĂ

EU/1/05/327/009 EU/1/05/327/010 EU/1/05/327/011 EU/1/05/327/012 EU/1/05/327/013 EU/1/05/327/014 EU/1/05/327/015 EU/1/05/327/016 EU/1/05/327/017 EU/1/05/327/018

  1. DATA PRIMEI AUTORIZĂRI SAU A REÎNNOIRII AUTORIZAŢIEI
  2. DATA REVIZUIRII TEXTULUI

24/01/2006

ANEXA II

A. PRODUCĂTORUL(II) SUBSTANŢEI (LOR) BIOLOGIC ACTIVE ŞI DEŢINĂTORUL(II) AUTORIZAŢIEI DE FABRICAŢIE RESPONSABIL(I) PENTRU ELIBERAREA SERIEI

B. CONDIŢIILE EMITERII AUTORIZAŢIEI DE PUNERE PE PIAŢĂ

A. PRODUCĂTORUL(II) SUBSTANŢEI(LOR) BIOLOGIC ACTIVE ŞI DEŢINĂTORUL(II) AUTORIZAŢIEI DE FABRICAŢIE RESPONSABIL PENTRU ELIBERAREA SERIEI

Numele şi adresa producătorului substanţei biologic active

Pfizer Manufacturing Frankfurt GmbH & Co. KG Industry Park Hoechst 65926 Frankfurt am Main Germania

Numele şi adresa producătorului responsabil pentru eliberarea seriei

Heinrich Mack Nachf. GmbH & Co. KG Heinrich Mack Strasse 35 89257 Illertissen Germania

B. CONDIŢIILE EMITERII AUTORIZAŢIEI DE PUNERE PE PIAŢĂ

• CONDIŢII SAU RESTRICŢII PRIVIND FURNIZAREA ŞI UTILIZAREA IMPUSE DEŢINĂTORULUI AUTORIZAŢIEI DE PUNERE PE PIAŢĂ

Medicament cu eliberare pe bază de prescripţie medicală.

• CONDIŢII SAU RESTRICŢII CU PRIVIRE LA SIGURANŢA ŞI EFICACITATEA UTILIZĂRII MEDICAMENTULUI

¾ Înainte de punerea pe piaţă, deţinătorul autorizaţiei de punere pe piaţă trebuie să implementeze un plan educaţional naţional, şi aşa cum a fost convenit cu autorităţile competente din Statele Membre.

Ca parte a acestui plan, deţinătorul autorizaţiei de punere pe piaţă va furniza medicilor şi personalului medical materiale educaţionale pentru medici, personalul medical şi pacienţi cu scopul de a minimiza riscul şi de a susţine utilizarea eficace şi sigură a medicamentului de către pacienţi.

Materialul educaţional va conţine informaţii destinate minimalizării evenimentelor adverse şi susţinerii utilizării eficace prin măsuri adecvate de educaţie, referitoare la: a) Necesitatea unei tehnici de inhalare standard şi consecvente care să asigure eliberarea optimăşi

consecventă a medicamentului b) Precauţii speciale de utilizare a dispozitivului de inhalare a insulinei c) Hipoglicemie d) Inechivalenţa dozelor de 1 mg şi 3 mg e) Dimensiunea treptelor de stabilire gradată a dozelor şi precauţiile care rezultă din aceasta f) Modificări în funcţia pulmonarăşi necesitatea monitorizării funcţiei pulmonare. g) Fumat în legătură cu alterarea indusă a farmacocineticii h) Evenimente pulmonare rare i) Creşterea nivelelor de anticorpi la insulină. j) Recomandări pentru grupuri populaţionale speciale; boli pulmonare de fond, cum sunt astmul

bronşic şi BPCO, insuficienţa cardiacă congestivă, sarcina, administrarea la copii şi adolescenţi.

• ALTE CONDIŢII

DAPP trebuie să realizeze un sistem de farmacovigilenţă funcţional înainte de punerea pe piaţă a medicamentului.

DAPP se angajează să efectueze studiile şi activităţile de farmacovigilenţă suplimentare prezentate în Planul de farmacovigilenţă.

În acelaşi moment cu RPAS (Rapoarte periodice actualizate privind siguranţa), în 60 de zile de la atingerea unui moment important (Farmacovigilenţă sau Minimizarea riscului) sau atunci când rezultatele unui studiu devin disponibile sau la cererea Autorităţii Competente, va fi depus un Plan de gestionare a riscului reactualizat, conform Ghidului CHMP referitor la Sistemele de gestionare a riscului pentru medicamentele de uz uman.

ANEXA III ETICHETAREA ŞI PROSPECTUL

A. ETICHETAREA

INFORMAŢII CARE TREBUIE SĂ APARĂ PE AMBALAJUL SECUNDAR Cutie/Blistere pentru eliberarea unei unităţi dozate (30, 60, 90, 180 şi 270)

1. DENUMIREA COMERCIALĂ A MEDICAMENTULUI

EXUBERA 1 mg pulbere unidoză de inhalat Insulină umană

2. DECLARAREA SUBSTANŢEI(LOR) ACTIVE

Fiecare blister pentru eliberarea unei unităţi dozate conţine insulină umană 1 mg.

3. LISTA EXCIPIENŢILOR

Conţine şi: manitol, glicină, citrat de sodiu (sub formă de dihidrat), hidroxid de sodiu.

4. FORMA FARMACEUTICĂŞI CONŢINUTUL

Pulbere unidoză de inhalat

30 x 1 blistere perforate pentru eliberarea unei unităţi dozate 60 x 1 blistere perforate pentru eliberarea unei unităţi dozate 90 x 1 blistere iperforate pentru eliberarea unei unităţi dozate 180 x 1 blistere perforate pentru eliberarea unei unităţi dozate 270 x 1 blistere perforate pentru eliberarea unei unităţi dozate

5. MODUL ŞI CALEA(CĂILE) DE ADMINISTRARE

Administrare inhalatorie. Pentru utilizare numai cu inhalatorul insulinic. A se citi prospectul şi instrucţiunile de utilizare a inhalatorului înainte de utilizare.

Nu înlocuiţi trei blistere de 1 mg în cu un singur blister de 3 mg. Dacă blisterele de 3 mg nu sunt disponibile, pentru înlocuirea lor utilizaţi numai două blistere de 1 mg.

6. ATENŢIONARE SPECIALĂ PRIVIND FAPTUL CĂ MEDICAMENTUL NU TREBUIE PĂSTRAT LA ÎNDEMÂNA ŞI VEDEREA COPIILOR

A nu se lăsa la îndemâna şi vederea copiilor.

7. ALTĂ(E) ATENŢIONARE(ĂRI) SPECIALĂ(E), DACĂ ESTE(SUNT) NECESARĂ(E)

8. DATA DE EXPIRARE

EXP: {LL/AAAA}

9. CONDIŢII SPECIALE DE PĂSTRARE

A se păstra la temperaturi sub 30°C. A se păstra în ambalajul original pentru a fi protejat de umiditate.

După deschiderea ambalajului protector exterior: A se păstra la temperaturi sub 25°C. A se utiliza în termen de 3 luni de la deschidere. A nu se păstra la frigider sau a nu se congela.

  1. PRECAUŢII SPECIALE PRIVIND ELIMINAREA MEDICAMENTELOR NEUTILIZATE SAU A MATERIALELOR REZIDUALE PROVENITE DIN ASTFEL DE MEDICAMENTE, DACĂ ESTE CAZUL
  2. NUMELE ŞI ADRESA DEŢINĂTORULUI AUTORIZAŢIEI DE PUNERE PE PIAŢĂ

Pfizer Limited Ramsgate Road Sandwich Kent CT13 9NJ Marea Britanie

12. NUMĂRUL(ELE) AUTORIZAŢIEI DE PUNERE PE PIAŢĂ

EU/1/05/327/001 EU/1/05/327/002 EU/1/05/327/003 EU/1/05/327/004 EU/1/05/327/005

13. SERIA DE FABRICAŢIE

Lot: {număr}

14. CLASIFICARE GENERALĂ PRIVIND MODUL DE ELIBERARE

Medicament eliberat pe bază de prescripţie medicală.

15. INSTRUCŢIUNI DE UTILIZARE

16. INFORMAŢII ÎN BRAILLE

EXUBERA 1 mg

MINIMUM DE INFORMAŢII CARE TREBUIE SĂ APARĂ PE BLISTER SAU PE FOLIE TERMOSUDATĂ

Blister

1. DENUMIREA COMERCIALĂ A MEDICAMENTULUI

EXUBERA 1 mg pulbere unidoză de inhalat Insulină umană

2. NUMELE DEŢINĂTORULUI AUTORIZAŢIEI DE PUNERE PE PIAŢĂ

Pfizer Limited

3. DATA DE EXPIRARE

EXP {LL/AAAA}

4. SERIA DE FABRICAŢIE

Lot {număr}

5. ALTE INFORMAŢII

MINIMUM DE INFORMAŢII CARE TREBUIE SĂ APARĂ PE AMBALAJUL INTERMEDIAR

AMBALAJ PROTECTOR EXTERIOR

1. DENUMIREA COMERCIALĂ A MEDICAMENTULUI

EXUBERA 1 mg pulbere unidoză de inhalat Insulină umană

2. FORMA FARMACEUTICĂŞI CONŢINUTUL

Pulbere unidoză de inhalat 30x 1 blistere perforate pentru eliberarea unei unităţi dozate

3. MODUL ŞI CALEA(CĂILE) DE ADMINISTRARE

Administrare inhalatorie

Nu înlocuiţi trei blistere de 1 mg în cu un singur blister de 3 mg. Dacă blisterele de 3 mg nu sunt disponibile, pentru înlocuirea lor utilizaţi numai două blistere de 1 mg.

4. DATA DE EXPIRARE

EXP: {LL/AAAA}

5. NUMELE DEŢINĂTORULUI AUTORIZAŢIEI DE PUNERE PE PIAŢĂ

Pfizer Limited

6. SERIA DE FABRICAŢIE

Lot: {număr}

7. ALTE INFORMAŢII

INFORMAŢII CARE TREBUIE SĂ APARĂ PE AMBALAJUL SECUNDAR Cutie/Blistere pentru eliberarea unei unităţi dozate (60, 90, 270)

1. DENUMIREA COMERCIALĂ A MEDICAMENTULUI

EXUBERA 1 mg pulbere unidoză de inhalat Insulină umană

2. DECLARAREA SUBSTANŢEI(LOR) ACTIVE

Fiecare blister pentru eliberarea unei unităţi dozate conţine insulină umană 1 mg.

3. LISTA EXCIPIENŢILOR

Conţine şi: manitol, glicină, citrat de sodiu (sub formă de dihidrat), hidroxid de sodiu.

4. FORMA FARMACEUTICĂŞI CONŢINUTUL

Pulbere unidoză de inhalat

Cutie care conţine 60 x 1 blistere perforate pentru eliberarea unei unităţi dozate din PVC/Aluminiu (2 pungi) şi 2 unităţi de eliberare a insulinei (UEI) de rezervă

Cutie carton care conţine 270 x 1 blistere perforate pentru eliberarea unei unităţi dozate din PVC/Aluminiu (9 pungi) şi 6 unităţi de eliberare a insulinei (UEI) de rezervă

O trusă care conţine 90 x 1 blistere perforate pentru eliberarea unei unităţi dozate din PVC/Aluminiu (3 pungi), 1 inhalator insulinic, 1 cameră de rezervăşi 6 unităţi de eliberare a insulinei (UEI) de rezervă

5. MODUL ŞI CALEA(CĂILE) DE ADMINISTRARE

Administrare inhalatorie. Pentru utilizare numai cu inhalatorul insulinic. A se citi prospectul şi instrucţiunile de utilizare a inhalatorului înainte de utilizare.

Nu înlocuiţi trei blistere de 1 mg în cu un singur blister de 3 mg. Dacă blisterele de 3 mg nu sunt disponibile, pentru înlocuirea lor utilizaţi numai două blistere de 1 mg.

6. ATENŢIONARE SPECIALĂ PRIVIND FAPTUL CĂ MEDICAMENTUL NU TREBUIE PĂSTRAT LA ÎNDEMÂNA ŞI VEDEREA COPIILOR

A nu se lăsa la îndemâna şi vederea copiilor.

7. ALTĂ(E) ATENŢIONARE(ĂRI) SPECIALĂ(E), DACĂ ESTE(SUNT) NECESARĂ(E)

8. DATA DE EXPIRARE

EXP: {LL/AAAA}

9. CONDIŢII SPECIALE DE PĂSTRARE

A se păstra la temperaturi sub 30°C. A se păstra în ambalajul original pentru a fi protejat de umiditate.

După deschiderea ambalajului protector exterior: A se păstra la temperaturi sub 25°C. A se utiliza în termen de 3 luni de la deschidere. A nu se păstra la frigider sau a nu se congela.

  1. PRECAUŢII SPECIALE PRIVIND ELIMINAREA MEDICAMENTELOR NEUTILIZATE SAU A MATERIALELOR REZIDUALE PROVENITE DIN ASTFEL DE MEDICAMENTE, DACĂ ESTE CAZUL
  2. NUMELE ŞI ADRESA DEŢINĂTORULUI AUTORIZAŢIEI DE PUNERE PE PIAŢĂ

Pfizer Limited Ramsgate Road Sandwich Kent CT13 9NJ Marea Britanie

12. NUMĂRUL(ELE) AUTORIZAŢIEI DE PUNERE PE PIAŢĂ

EU/1/05/327/006 EU/1/05/327/007 EU/1/05/327/008

13. SERIA DE FABRICAŢIE

Lot: {număr}

14. CLASIFICARE GENERALĂ PRIVIND MODUL DE ELIBERARE

Medicament eliberat pe bază de prescripţie medicală.

  1. INSTRUCŢIUNI DE UTILIZARE
  2. INFORMAŢII ÎN BRAILLE

EXUBERA 1 mg

INFORMAŢII CARE TREBUIE SĂ APARĂ PE AMBALAJUL SECUNDAR Cutie/Blistere pentru eliberarea unei unităţi dozate (30, 60, 90, 180 şi 270)

1. DENUMIREA COMERCIALĂ A MEDICAMENTULUI

EXUBERA 3 mg pulbere unidoză de inhalat Insulină umană

2. DECLARAREA SUBSTANŢEI(LOR) ACTIVE

Fiecare blister pentru eliberarea unei unităţi dozate conţine insulină umană 3 mg.

3. LISTA EXCIPIENŢILOR

Conţine şi: manitol, glicină, citrat de sodiu (sub formă de dihidrat), hidroxid de sodiu.

4. FORMA FARMACEUTICĂŞI CONŢINUTUL

Pulbere unidoză de inhalat

30 x 1 blistere perforate pentru eliberarea unei unităţi dozate 60 x 1 blistere perforate pentru eliberarea unei unităţi dozate 90 x 1 blistere perforate pentru eliberarea unei unităţi dozate 180 x 1 blistere perforate pentru eliberarea unei unităţi dozate 270 x 1 blistere perforate pentru eliberarea unei unităţi dozate

5. MODUL ŞI CALEA(CĂILE) DE ADMINISTRARE

Administrare inhalatorie. Pentru utilizare numai cu inhalatorul insulinic. A se citi prospectul şi instrucţiunile de utilizare a inhalatorului înainte de utilizare.

Nu înlocuiţi trei blistere de 1 mg în cu un singur blister de 3 mg. Dacă blisterele de 3 mg nu sunt disponibile, pentru înlocuirea lor utilizaţi numai două blistere de 1 mg.

6. ATENŢIONARE SPECIALĂ PRIVIND FAPTUL CĂ MEDICAMENTUL NU TREBUIE PĂSTRAT LA ÎNDEMÂNA ŞI VEDEREA COPIILOR

A nu se lăsa la îndemâna şi vederea copiilor.

7. ALTĂ(E) ATENŢIONARE(ĂRI) SPECIALĂ(E), DACĂ ESTE(SUNT) NECESARĂ(E)

8. DATA DE EXPIRARE

EXP: {LL/AAAA}

9. CONDIŢII SPECIALE DE PĂSTRARE

A se păstra la temperaturi sub 30°C. A se păstra în ambalajul original pentru a fi protejat de umiditate.

După deschiderea ambalajului protector exterior: A se păstra la temperaturi sub 25°C. A se utiliza în termen de 3 luni de la deschidere. A nu se păstra la frigider sau a nu se congela.

  1. PRECAUŢII SPECIALE PRIVIND ELIMINAREA MEDICAMENTELOR NEUTILIZATE SAU A MATERIALELOR REZIDUALE PROVENITE DIN ASTFEL DE MEDICAMENTE, DACĂ ESTE CAZUL
  2. NUMELE ŞI ADRESA DEŢINĂTORULUI AUTORIZAŢIEI DE PUNERE PE PIAŢĂ

Pfizer Limited Ramsgate Road Sandwich Kent CT13 9NJ Marea Britanie

12. NUMĂRUL(ELE) AUTORIZAŢIEI DE PUNERE PE PIAŢĂ

EU/1/05/327/009 EU/1/05/327/010 EU/1/05/327/011 EU/1/05/327/012 EU/1/05/327/013

13. SERIA DE FABRICAŢIE

Lot: {număr}

14. CLASIFICARE GENERALĂ PRIVIND MODUL DE ELIBERARE

Medicament eliberat pe bază de prescripţie medicală.

15. INSTRUCŢIUNI DE UTILIZARE

16. INFORMAŢII ÎN BRAILLE

EXUBERA 3 mg

MINIMUM DE INFORMAŢII CARE TREBUIE SĂ APARĂ PE BLISTER SAU PE FOLIE TERMOSUDATĂ

Blister

1. DENUMIREA COMERCIALĂ A MEDICAMENTULUI

EXUBERA 3 mg pulbere unidoză de inhalat Insulină umană

2. NUMELE DEŢINĂTORULUI AUTORIZAŢIEI DE PUNERE PE PIAŢĂ

Pfizer Limited

3. DATA DE EXPIRARE

EXP{LL/AAAA}

4. SERIA DE FABRICAŢIE

Lot{număr}

5. ALTE INFORMAŢII

MINIMUM DE INFORMAŢII CARE TREBUIE SĂ APARĂ PE AMBALAJUL INTERMEDIAR

AMBALAJ PROTECTOR EXTERIOR

1. DENUMIREA COMERCIALĂ A MEDICAMENTULUI

EXUBERA 3 mg pulbere unidoză de inhalat Insulină umană

2. FORMA FARMACEUTICĂŞI CONŢINUTUL

Pulbere unidoză de inhalat 30x 1 blistere perforate pentru eliberarea unei unităţi dozate

3. MODUL ŞI CALEA(CĂILE) DE ADMINISTRARE

Administrare inhalatorie.

Nu înlocuiţi trei blistere de 1 mg în cu un singur blister de 3 mg. Dacă blisterele de 3 mg nu sunt disponibile, pentru înlocuirea lor utilizaţi numai două blistere de 1 mg.

4. DATA DE EXPIRARE

EXP: {LL/AAAA}

5. NUMELE DEŢINĂTORULUI AUTORIZAŢIEI DE PUNERE PE PIAŢĂ

Pfizer Limited

6. SERIA DE FABRICAŢIE

Lot: {număr}

7. ALTE INFORMAŢII

INFORMAŢII CARE TREBUIE SĂ APARĂ PE AMBALAJUL SECUNDAR Cutie /Blistere pentru eliberarea unei unităţi dozate (60, 90, 180, 270)

1. DENUMIREA COMERCIALĂ A MEDICAMENTULUI

EXUBERA 3 mg pulbere unidoză de inhalat Insulină umană

2. DECLARAREA SUBSTANŢEI(LOR) ACTIVE

Fiecare blister pentru eliberarea unei unităţi dozate conţine insulină umană 3 mg.

3. LISTA EXCIPIENŢILOR

Conţine şi: manitol, glicină, citrat de sodiu (sub formă de dihidrat), hidroxid de sodiu.

4. FORMA FARMACEUTICĂŞI CONŢINUTUL

Pulbere unidoză de inhalat

Cutie care conţine 60 x 1 blistere perforate pentru eliberarea unei unităţi dozate din PVC/Aluminiu (2 pungi) şi 2 unităţi de eliberare a insulinei (UEI) de rezervă

Cutie care conţine 90 x 1 blistere perforate pentru eliberarea unei unităţi dozate din PVC/Aluminiu (3 pungi) şi 2 unităţi de eliberare a insulinei (UEI) de rezervă

Cutie care conţine 180 x 1 blistere perforate pentru eliberarea unei unităţi dozate din PVC/Aluminiu (6 pungi) şi 2 unităţi de eliberare a insulinei (UEI) de rezervă

Cutie care conţine 270 x 1 blistere perforate pentru eliberarea unei unităţi dozate din PVC/Aluminiu (9 pungi) şi 6 unităţi de eliberare a insulinei (UEI) de rezervă

Trusă care conţine 90 x 1 de blistere perforate pentru eliberarea unei unităţi dozate din PVC/Aluminiu (3 pungi), 1 inhalator insulinic, 1 cameră de rezervăşi 6 unităţi de eliberare a insulinei (UEI) de rezervă

5. MODUL ŞI CALEA(CĂILE) DE ADMINISTRARE

Administrare inhalatorie. Pentru utilizare numai cu inhalatorul insulinic. A se citi prospectul şi instrucţiunile de utilizare a inhalatorului înainte de utilizare.

Nu înlocuiţi trei blistere de 1 mg în cu un singur blister de 3 mg. Dacă blisterele de 3 mg nu sunt disponibile, pentru înlocuirea lor utilizaţi numai două blistere de 1 mg.

  1. ATENŢIONARE SPECIALĂ PRIVIND FAPTUL CĂ MEDICAMENTUL NU TREBUIE PĂSTRAT LA ÎNDEMÂNA ŞI VEDEREA COPIILOR
  2. ALTĂ(E) ATENŢIONARE(ĂRI) SPECIALĂ(E), DACĂ ESTE(SUNT) NECESARĂ(E)
  3. DATA DE EXPIRARE

A nu se lăsa la îndemâna şi vederea copiilor.

EXP: {LL/AAAA}

9. CONDIŢII SPECIALE DE PĂSTRARE

A se păstra la temperaturi sub 30°C. A se păstra în ambalajul original pentru a fi protejat de umiditate.

După deschiderea ambalajului protector exterior: A se păstra la temperaturi sub 25°C. A se utiliza în termen de 3 luni de la deschidere. A nu se păstra la frigider sau a nu se congela.

  1. PRECAUŢII SPECIALE PRIVIND ELIMINAREA MEDICAMENTELOR NEUTILIZATE SAU A MATERIALELOR REZIDUALE PROVENITE DIN ASTFEL DE MEDICAMENTE, DACĂ ESTE CAZUL
  2. NUMELE ŞI ADRESA DEŢINĂTORULUI AUTORIZAŢIEI DE PUNERE PE PIAŢĂ

Pfizer Limited Ramsgate Road Sandwich Kent CT13 9NJ Marea Britanie

12. NUMĂRUL(ELE) AUTORIZAŢIEI DE PUNERE PE PIAŢĂ

EU/1/05/327/014 EU/1/05/327/015 EU/1/05/327/016 EU/1/05/327/017 EU/1/05/327/018

13. SERIA DE FABRICAŢIE

Lot: {număr}

  1. CLASIFICARE GENERALĂ PRIVIND MODUL DE ELIBERARE
  2. INSTRUCŢIUNI DE UTILIZARE
  3. INFORMAŢII ÎN BRAILLE

Medicament eliberat pe bază de prescripţie medicală. EXUBERA 3 mg

B. PROSPECTUL

PROSPECT: INFORMAŢII PENTRU UTILIZATOR

EXUBERA 1 mg pulbere unidoză de inhalat EXUBERA 3 mg pulbere unidoză de inhalat

Insulină umană

Citiţi cu atenţie şi în întregime acest prospect înainte de a începe să utilizaţi acest medicament.

-Păstraţi acest prospect . S-ar putea să fie necesar să-l recitiţi. -Dacă aveţi întrebări suplimentare, adresaţi-vă medicului dumneavoatră, asistentei specializate în tratamentul diabetului sau farmacistului. -Acest medicament a fost prescris pentru dumneavoastră. Nu trebuie să îl daţi altor persoane. Le poate face rău, chiar dacă au aceleaşi simptome cu ale dumneavoastră.

-Dacă vreuna dintre reacţiile adverse devine gravă sau dacă observaţi orice reacţie adversă nemenţionată în acest prospect, vă rugăm să-i spuneţi medicului dumneavoastră sau farmacistului.

În aceast prospect găsiţi:

  1. Ce este EXUBERA şi pentru ce se utilizează
  2. Înainte să utilizaţi EXUBERA
  3. Cumsă utilizaţi EXUBERA
  4. Reacţii adverse posibile
  5. Cum se păstrează EXUBERA
  6. Informaţii suplimentare

Prin administrarea separată a trei blistere pentru eliberarea unei unităţi dozate de 1 mg, în plămânii dumneavoastră se eliberează o cantitate mai mare de insulină decât prin administrarea unui singur blister pentru eliberarea unei unităţi dozate de 3 mg. Nu este posibilă substituirea a trei blistere pentru eliberarea unei unităţi dozate de 1 mg cu un blister de 3 mg (vezi pct. 2 “Aveţi grijă deosebită când utilizaţi EXUBERA”, pct. 3 “Cum să utilizaţi EXUBERA” şi pct. 6 “Informaţii suplimentare”).

Un blister pentru eliberarea unei unităţi dozate reprezintă ambalajul individual în care se află pulberea de insulinăşi va fi denumit "blister" pe tot parcursul acestui prospect.

1. CE ESTE EXUBERA ŞI PENTRU CE SE UTILIZEAZĂ

EXUBERA este o pulbere de inhalat ambalată în blistere. Conţinutul blisterelor trebuie inhalat pe gură, până în plămâni, cu ajutorul inhalatorului insulinic.

EXUBERA este un medicament anti-diabetic, care scade valoarea zahărului din sângele dumneavoastră (glicemia).

EXUBERA este o insulină cu acţiune rapidă. Aceasta înseamnă că va începe să reducă valoarea zahărului din sângele dumneavoastră la 10-20 minute după ce o luaţi, efectul maxim fiind atins după 2 ore şi durând în total aproximativ 6 ore.

EXUBERA este adesea administrată în asociere cu alte tratamente pentru diabetul zaharat.

EXUBERA este utilizată pentru reducerea valorilor mari ale zahărului din sânge, la pacienţii adulţi cu diabet zaharat de tip 2, care necesită tratament cu insulină.

EXUBERA poate fi utilizatăşi în tratamentul diabetului zaharat de tip 1 la adulţii la care valoarea zahărului din sânge nu este bine controlată cu ajutorul insulinei injectabile.

Diabetul zaharat este o boală în care organismul nu produce suficientă insulină pentru a putea controla valoarea zahărului din sânge.

2. ÎNAINTE SĂ UTILIZAŢI EXUBERA

Nu utilizaţi EXUBERA

• Dacă simţiţi instalarea unui episod de hipoglicemie (valoare mică a zahărului din sânge).

Pentru recomandări suplimentare, vezi informaţiile de la sfârşitul pct. 4 “Reacţii adverse

posibile” din acest prospect.

  • Dacă sunteţi alergic la insulină, componenta activă conţinută în EXUBERA, sau la oricare dintre celelalte componente ale EXUBERA. Dacă bănuiţi o alergie la EXUBERA, discutaţi imediat cu medicul dumneavoastră
  • Dacă fumaţi sau aţi fumat în ultimele şase luni nu trebuie să utilizaţi EXUBERA, deoarece puteţi prezenta un risc suplimentar de hipoglicemie (valoare foarte mică a zahărului din sânge). Vă rugăm să discutaţi imediat cu medicul dumneavoastră dacă utilizaţi EXUBERA şi reîncepeţi să fumaţi sau dacă aţi fumat în ultimele 6 luni dinaintea începerii tratamentului cu EXUBERA.
  • Dacă suferiţi de astm bronşic slab controlat, instabil sau sever
  • Dacă suferiţi de bronhopneumopatie obstructivă cronică (BPOC) severă (stadiul III sau IV GOLD)

Aveţi grijă deosebită când utilizaţi EXUBERA

Vă rugăm să respectaţi cu stricteţe instrucţiunile de administrare, supraveghere (analize de sânge şi urină), cele referitoare la dietăşi activitatea fizică (muncă fizicăşi sport), conform celor discutate cu medicul sau asistenta dumneavoastră

Înainte de a începe să utilizaţi EXUBERA, medicul sau asistenta dumneavoatră vă va spune cum să folosiţi corect inhalatorul. De asemenea, înainte de a începe să utilizaţi EXUBERA, vă rugăm să citiţi cu atenţie “Instrucţiunile de utilizare” ale inhalatorului, de la sfârşitul acestui prospect. Asiguraţi-vă că puteţi utiliza corect inhalatorul, deoarece acest lucru poate influenţa cantitatea de insulină pe care o inhalaţi.

Trebuie să evitaţi să utilizaţi EXUBERA în condiţii de umezeală, de exemplu în baie după ce faceţi duş, deoarece astfel doza de insulină inhalată va fi, de regulă, mai mică decât aveţi nevoie (pentru recomandări, vezi “Instrucţiunile de utilizare” de la sfârşitul prospectului).

În timpul utilizării, expunerea accidentală a inhalatorului la umiditate, de regulă, va avea drept rezultat reducerea dozei de insulină inhalată. În acest caz, trebuie să schimbaţi Unitatea de eliberare a insulinei (UEI) înainte de următoarea inhalare.

Dozaj

Medicul dumneavoastră vă va prescrie doza iniţială administrată înainte de masă de EXUBERA în funcţie de greutatea dumneavoastră corporală. Această doză poate însemna o combinaţie de blistere de 1 mg (de culoare verde) şi de 3 mg (de culoare albastră). Este important să respectaţi cu stricteţe recomandările medicului dumneavoastră.

Un blister pentru eliberarea unei unităţi dozate de 1 mg este aproximativ egal cu 3 UI de insulină rapidă cu administrare subcutanată, iar un blister pentru eliberarea unei unităţi dozate de 3 mg este aproximativ egal cu 8 UI de insulină rapidă cu administrare subcutanată.

Pot fi necesare ajustări ale dozelor în funcţie de mărimea şi compoziţia în substanţe nutritive a meselor, de momentul zilei (necesarul de insulină este mai mare dimineaţa), de valoarea dinaintea mesei a glucozei din sânge, de efortul fizic recent sau planificat

Nu utilizaţi trei blistere separate de 1 mg în locul unui singur blister de 3 mg, deoarece în acest mod cantitatea de insulină pe care o primiţi va fi mult mai mare (pentru recomandări suplimentare, vezi “Cum să utilizaţi EXUBERA”).

Dacă aveţi o greutate corporală mică, întrebaţi-vă medicul dacă puteţi utiliza EXUBERA. Dacă aveţi nevoie de modificări ale dozei mai mici de 1 mg, este recomandabil să nu utilizaţi EXUBERA (pentru recomandări suplimentare, vezi pct. 3 “Cum să utilizaţi EXUBERA” şi pct. 6 “Informaţii suplimentare”).

Grupuri speciale de pacienţi

Dacă aveţi probleme cu ficatul sau rinichii, informaţi-l pe medicul dumneavoastră, care vă poate recomanda să utilizaţi doze mai mici de insulină. Dacă aveţi mai puţin de 18 ani, vă rugăm să îl informaţi pe medicul dumneavoastră, deoarece utilizarea EXUBERA nu este recomandată la pacienţii cu vârste mai mici de 18 ani.

La pacienţii cu vârste peste 75 ani, experienţa privind utilizarea EXUBERA este limitată.

La pacienţii cu insuficienţă cardiacă congestivă experienţa privind utilizarea EXUBERA este foarte limitată. EXUBERA nu este recomandată dacă suferiţi de dificultăţi respiratorii asociate cu insuficienţa cardiacă congestivă.

Boli pulmonare

Informaţi-l pe medicul dumneavoastră dacă suferiţi de boli pulmonare cum sunt: astmul bronşic, emfizemul sau bronşita cronică. EXUBERA nu este recomandată pacienţilor cu boli pulmonare. De asemenea, dacă prezentaţi dificultăţi respiratorii pe care nu le-aţi semnalat anterior medicului dumneavoastră trebuie să le clarificaţi înainte de a începe tratamentul cu EXUBERA.

Înainte de începerea tratamentului, medicul dumneavoastră va efectua un test simplu al funcţiei pulmonare, pentru a decide dacă EXUBERA este tratamentul potrivit pentru dumneavoastră. După începerea tratamentului, medicul dumneavoastră vă va verifica din nou funcţia pulmonară după 6 luni, precum şi în alte momente, pentru a urmări modul în care toleraţi EXUBERA.

Dacă observaţi o agravare bruscăşi severă a respiraţiei dumneavoastră la scurtă vreme după ce aţi utilizat o doză de EXUBERA, trebuie să întrerupeţi administrarea EXUBERA şi să comunicaţi imediat acest lucru medicului dumneavoastră sau să mergeţi la camera de gardă a celui mai apropiat spital.

De asemenea, trebuie să semnalaţi medicului dumneavoastră orice dificultăţi respiratorii progresiv instalate în timpul tratamentului cu EXUBERA.

Boli şi traumatisme

Dacă vă îmbolnăviţi sau suferiţi un traumatism major, valoarea zahărului din sângele dumneavoastră poate creşte (hiperglicemie) sau, dacă nu mâncaţi suficient, valoarea zahărului din sângele dumneavoastră poate să scadă prea mult (hipoglicemie). În astfel de situaţii, controlul diabetului dumneavoastră poate necesita multă atenţie şi poate fi nevoie să cereţi sfatul medicului sau asistentei dumneavoastră În cazul în care în timpul tratamentului cu EXUBERA suferiţi de o infecţie a căilor respiratorii (cum ar fi bronşita sau infecţiile căilor respiratorii superioare), trebuie să vă controlaţi frecvent glicemia şi poate fi nevoie de ajustarea dozelor de EXUBERA. Vă rugăm discutaţi cu medicul dumneavoastră dacă aveţi probleme cu administrarea EXUBERA sau cu controlul glicemiei. Nu există experienţă în ceea ce priveşte tratamentul cu EXUBERA la pacienţii cu infecţii ale ţesuturilor pulmonare profunde (pneumonie).

Vă rugăm să citiţi sfârşitul pct. 4 pentru informaţii importante despre hipoglicemie şi hiperglicemie, precum şi tratamentul acestor stări.

Călătorii

Înainte de plecarea în călătorie, solicitaţi medicului sau asistentei dumneavoastră o discuţie despre orarul meselor şi al administrărilor de insulină în timpul călătoriei, despre posibilele efecte ale schimbărilor de fus orar asupra valorilor şi controlului glicemiei, precum şi despre disponibilitatea EXUBERA în ţările de destinaţie.

Utilizarea altor medicamente

Unele medicamente provoacă scăderea valorii zahărului din sânge, altele provoacă o creştere a acestuia, alte medicamente pot avea ambele efecte, în funcţie de situaţie. În fiecare dintre aceste cazuri, poate fi nevoie de ajustarea dozelor de insulină, pentru evitarea creşterilor sau scăderilor prea accentuate ale valorii zahărului din sânge. Fiţi atenţi nu numai când începeţi tratamentul cu un alt medicament, ci şi când îl întrerupeţi.

Informaţi-l pe medicul dumneavoastră despre toate medicamentele pe care le utilizaţi, inclusiv despre cele eliberate fără prescripţie medicală (de la farmacie sau alt magazin). Înainte de a utiliza un medicament, întrebaţi medicul dacă acesta vă poate influenţa valoarea zahărului din sânge şi ce anume este de făcut, dacă este cazul.

Medicamentele care pot să scadă valoarea zahărului din sânge sunt: antidiabeticele orale, inhibitorii enzimei de conversie a angiotensinei (ECA) (utilizaţi în tratamentul anumitor boli de inimă, hipertensiunii arteriale sau prezenţei de proteine/albumină în urină), inhibitorii monoaminooxidazei (IMAO) (utilizaţi în tratamentul depresiei), anumite beta-blocante (utilizate în tratamentul anumitor boli de inimăşi al hipertensiunii arteriale), salicilaţii (de exemplu: acid acetilsalicilic, utilizată ca analgezic şi pentru reducerea febrei) şi antibioticele din familia sulfonamidelor.

Medicamentele care pot creşte valoarea zahărului din sânge sunt: corticosteroizii (utilizaţi în tratamentul bolilor inflamatorii, cu excepţia administrării locale), danazolul (utilizat în tratamentul anumitor tulburări hormonale la femei), contraceptivele orale (utilizate pentru controlul sarcinilor nedorite), hormonii tiroidieni (utilizaţi în tratamentul disfuncţiilor glandei tiroide), hormonii de creştere (utilizaţi în bolile endocrine), simpatomimeticele (utilizate în tratamentul astmului bronşic) şi tiazidele (utilizate în anumite boli endocrine).

Administrarea unui bronhodilatator (pe cale inhalatorie) pentru astmul bronşic sau alte afecţiuni ale căilor respiratorii poate provoca o reducere mai pronunţată a valorii zahărului din sânge, ca reacţie la administrarea pe cale inhalatorie a insulinei (vezi pct. 2 “Nu utilizaţi EXUBERA” şi pct. 2 “Aveţi grijă deosebită când utilizaţi EXUBERA”.

Valoarea zahărului din sângele dumneavoastră poate fie să scadă, fie să crească, dacă luaţi betablocante sau consumaţi alcool. Beta-blocantele pot reduce simptomele de avertizare a unei reacţii hipoglicemice sau le pot suprima complet. Alcoolul poate accentua activitatea insulinei, provocând hipoglicemie. Octreotidul/lanreotidul (utilizat în anumite boli endocrine) poate modifica necesarul de insulină.

Dacă fumaţi, cantitatea de insulină absorbită de corpul dumneavoastră va creşte şi veţi avea un risc mai mare de hipoglicemie. Dacă utilizaţi EXUBERA, nu fumaţi (vezi pct. 2, “Nu utilizaţi EXUBERA”).

Pe de altă parte, expunerea la fumul de ţigară poate reduce cantitatea de insulină absorbită de corpul dumneavoastră.

Sarcina şi alăptarea

Nu există experienţă privind utilizarea EXUBERA la gravide. EXUBERA nu trebuie administrată în timpul sarcinii. Informaţi-vă medicul sau asistenta dacă vă gândiţi să rămâneţi gravidă sau dacă sunteţi deja gravidă. Medicul dumneavoastră poate înlocui EXUBERA cu o formă injectabilă de insulină, pentru tratarea diabetului dumneavoastră. Doza dumneavoastrăde insulină poate necesita modificări în timpul sarcinii şi după naştere. Controlul strict al diabetului dumneavoastră, precum şi prevenirea hipoglicemiei, sunt importante pentru sănătatea bebeluşului dumneavoastră.

Dacă alăptaţi, informaţi-vă medicul, deoarece puteţi avea nevoie de ajustări ale dozelor de insulinăşi ale dietei dumneavoastră.

Conducerea vehiculelor şi folosirea utilajelor

Capacitatea dumneavoastră de concentrare sau reacţie se poate reduce în cazul unei valori prea mici a zahărului din sânge (hipoglicemie). Vă rugăm să aveţi în vedere această posibilă problemă în toate situaţiile în care puteţi periclita propria viaţă şi pe cele ale altora (de exemplu: când conduceţi un vehicul sau folosiţi un utilaj). Trebuie să discutaţi cu medicul dumneavoastră despre oportunitatea conducerii vehiculelor, dacă aveţi:

-episoade frecvente de hipoglicemie,

-semne de avertizare a hipoglicemiei reduse sau absente.

3. CUM SĂ UTILIZAŢI EXUBERA

EXUBERA trebuie utilizată cu 10 minute înainte de începutul unei mese.

Medicul dumneavoastră va decide de câtă EXUBERA aveţi nevoie la începutul tratamentului, în funcţie de greutatea corporală, şi vă va recomanda orice modificări pe baza dietei dumneavoastrăşi a efortului fizic pe care îl depuneţi.

Un blister de 1 mg de EXUBERA vă oferă aproximativ aceeaşi doză de insulină ca şi 3 UI de insulină umană rapidă cu administrare subcutanată. Un blister de 3 mg de EXUBERA vă oferă aproximativ aceeaşi doză de insulină ca şi 8 UI de insulină umană rapidă cu administrare subcutanată. Dacă greutatea dumneavoastră corporală este mică, discutaţi cu medicul dumneavoastră dacă puteţi utiliza EXUBERA. Dacă aveţi nevoie de ajustări ale dozei mai mici de 1 mg, este recomandabil să nu utilizaţi EXUBERA.

Asiguraţi-vă întotdeauna că aveţi la dispoziţie un număr suficient de blistere de EXUBERA de concentraţia adecvată, înainte de a vă lua doza. Este important să luaţi numărul de blistere de 1 mg şi de 3 mg prescris de medicul dumneavoastră, în combinaţia recomandată de acesta.

Nu utilizaţi trei blistere de 1 mg în locul unuia de 3 mg, deoarece astfel doza de insulină administrată va fi mult mai mare. Dacă nu aveţi pentru moment la dispoziţie blistere de 3 mg, utilizaţi două blistere de 1 mg, supraveghindu-vă atent glicemia. Contactaţi-vă cât mai rapid posibil medicul sau asistenta, pentru a vă face o nouă provizie de blistere de 3 mg. În cazul în care nu sunteţi sigur, adresaţi-vă medicului, asistentei sau farmacistului.

Pregătirea administrării EXUBERA

Pentru a utiliza un blister de EXUBERA, mai întâi separaţi blisterul de card, rupând de-a lungul liniei de separare (perforată).

Nu deschideţi blisterul care conţine EXUBERA. Blisterul va fi înţepat în interiorul inhalatorului, atunci când este utilizat. Nu înghiţiţi conţinutul blisterului.

EXUBERA trebuie inhalată numai pe gurăşi numai prin inhalatorul insulinic.

Respectaţi întotdeauna instrucţiunile medicului dumneavoastră în ceea ce priveşte momentul în care şi cum să utilizaţi EXUBERA. Vă rugăm să citiţi “Instrucţiunile de utilizare” de la sfârşitul prospectului pentru recomandări de utilizare şi întreţinere a inhalatorului insulinic. Dacă aveţi orice întrebări referitoare la EXUBERA sau inhalatorul insulinic, vă rugăm să cereţi sfatul medicului, asistentei sau farmacistului.

Greşeli de dozaj

Vă rugăm să discutaţi cu medicul dumneavoastră despre ce aveţi de făcut dacă aţi utilizat prea puţină sau prea multă EXUBERA, sau dacă aţi uitat o doză.

-
Dacă aţi luat prea multă insulină, puteţi suferi un episod de hipoglicemie. Verificaţi-vă frecvent valoarea zahărului din sânge. În general, pentru prevenirea hipoglicemiei trebuie să mâncaţi mai mult şi să vă supravegheaţi valoarea zahărului din sânge. Pentru informaţii privind tratamentul hipoglicemiei, vezi sfârşitul pct. 4 “Reacţii adverse posibile”.
-
Dacă aţi uitat o doză de insulină sau aţi luat o doză prea mică, valoarea zahărului din sângele dumneavoastră poate deveni prea mare. Verificaţi-vă frecvent valoarea zahărului din sânge. Pentru mai multe informaţii despre hiperglicemie, vezi sfârşitul pct. 4 “Reacţii adverse posibile”.

REACŢII ADVERSE POSIBILE

Ca toate medicamentele, EXUBERA poate provoca reacţii adverse, cu toate că nu apar la toate persoanele.

Reacţii adverse raportate foarte frecvent

(Observate la mai mult de 1 din 10 pacienţi)

Hipoglicemia - Similar oricărui tratament cu insulină, cea mai frecventă reacţie adversă a EXUBERA este hipoglicemia (valoare prea mică a zahărului din sânge). Vă rugăm să citiţi sfârşitul acestui punct pentru informaţii suplimentare importante despre hipoglicemie şi tratamentul său.

Tusea - Tusea poate apare la câteva secunde până la minute după inhalarea EXUBERA. Tusea este de obicei uşoarăşi adesea se ameliorează cu timpul.

Reacţii adverse raportate frecvent

(Observate la mai puţin de 1 din 10, dar la mai mult de 1 din 100 pacienţi)

Reacţiile adverse raportate frecvent sunt scurtarea respiraţiei (dispnee) de intensitate uşoară până la moderată, tusea productivă, iritaţia faringelui şi senzaţia de gât uscat.

Reacţii adverse raportate mai puţin frecvent

(Observate la mai puţin de 1 din 100, dar la mai mult de 1 din 1000 pacienţi).

Reacţiile adverse mai puţin frecvente sunt inflamaţia faringelui (faringita), sângerarea nazală (epistaxis), constricţia căilor respiratorii cu dificultăţi de respiraţie (bronhospasm), respiraţia şuierătoare (wheezing), alterarea vocii (disfonie), durerea de gât (durerile faringo-laringiene, afecţiunile amigdaliene, uscăciunea gurii şi durerile de piept.

Alte reacţii adverse

Unii dintre pacienţi au prezentat acumulări de lichid în membrana care căptuşeşte plămânii (exsudat pleural).

Tratamentul cu insulină poate induce formarea în organism de anticorpi împotriva insulinei (substanţe care se leagă de insulină). Apariţia unor astfel de anticorpi este observată mai frecvent la pacienţii trataţi cu EXUBERA decât la cei trataţi cu insulină subcutanată. Dar, chiar dacă aceşti anticorpi sunt sintetizaţi, ei nu au nici un efect asupra controlului glicemiei.

În timpul tratamentului cu EXUBERA, poate să apară o mică diminuare a funcţiei pulmonare, chiar dacă dumneavoastră nu remarcaţi nici un fel de simptome. Acest fenomen se instalează în primele luni de tratament şi, de obicei, nu se agravează în condiţiile continuării tratamentului. Dacă întrerupeţi tratamentul cu EXUBERA, funcţia pulmonară va reveni de obicei la nivelul normal. Dacă observaţi o modificare a respiraţiei dumneavoastră în timpul tratamentului cu EXUBERA, vă rugăm să vă informaţi medicul.

Reacţiile alergice severe la insulină sunt foarte rare. Astfel de reacţii, la insulină sau la celelalte componente pot provoca erupţii trecătoare pe piele, edem sever al pielii sau mucoaselor (edem angioneurotic), scurtarea respiraţiei, scăderea marcată a tensiunii arteriale şi chiar pot pune în pericol viaţa.

La iniţierea tratamentului cu insulină pot să apară tulburări ale vederii. Aceste modificări sunt de obicei uşoare şi dispar în timp.

Tratamentul cu insulină poate provoca şi o acumulare temporară de lichid în organism, cu umflături ale gleznelor şi gambelor.

Dacă vreuna dintre reacţiile adverse devine gravă, sau dacă observaţi orice reacţie adversă nemenţionată în acest prospect, vă rugăm să spuneţi medicului dumneavoastră sau farmacistului.

Dacă valoarea zahărului din sânge este prea mică (hipoglicemie)

Valoarea zahărului din sângele dumneavoastră poate să scadă prea mult, dacă, de exemplu:

-utilizaţi prea multă insulină,

-uitaţi să serviţi mesele sau le amânaţi,

- nu mâncaţi suficient sau mâncaţi alimente care conţin mai puţine carbohidraţi decât normal (zahărul şi substanţele asemănătoare cu zahărul sunt numite glucide sau carbohidraţi; totuşi, îndulcitorii artificiali NU sunt carbohidraţi),

-pierdeţi sau nu puteţi consuma carbohidraţi din cauza vărsăturilor sau diareei,

- consumaţi alcool, în special dacă nu mâncaţi prea mult,

-faceţi efort fizic mai mult decât de obicei sau faceţi un efort fizic de alt tip,

-
vă refaceţi după un traumatism, o operaţie sau un alt stres,
-
vă refaceţi după o boală febrilă sau o altă boală,

-aţi început să utilizaţi sau aţi întrerupt tratamentul cu anumite alte medicamente (vezi pct.a 2, “Utilizarea altor medicamente”),

Hipoglicemia (valoare mică a zahărului din sânge) este posibil să apară mai ales dacă

-
tocmai aţi început tratamentul cu insulină sau aţi schimbat preparatul insulinic,
-
glicemia dumneavoastră este aproape normală sau instabilă,

-suferiţi de boli grave de rinichi sau ficat sau alte boli cum ar fi hipotiroidia.

Simptomele care vă semnalează că valoarea zahărului din sângele dumneavoastră scade prea mult sau prea repede pot fi: transpiraţiile, pielea umedăşi rece, anxietatea, bătăile rapide ale inimii, hipertensiunea arterială, palpitaţiile şi bătăile neregulate ale inimii, durerile de piept (angina pectorală). Adesea, aceste simptome se instalează înainte de simptomele valorilor mici ale zahărului din creier.

Următoarele simptome indică o valoare mică a zahărului în creier: dureri de cap, foame intensă, greaţă, vărsături, oboseală, somnolenţă, tulburări de somn, nelinişte, comportament agresiv, incapacitate de concentrare, afectarea vitezei de reacţie, depresie, confuzie, tulburări de vorbire (uneori incapacitate totală de a vorbi), tulburări vizuale, tremurături, paralizie, senzaţie de furnicătură (parestezii), amorţealăşi furnicături în zona gurii, ameţeli, pierderea autocontrolului, incapacitatea de a vă îngriji, convulsii, pierderea conştienţei.

Primele simptome care vă avertizează în privinţa hipoglicemiei (“simptomele de avertizare”) se pot modifica, atenua sau pot lipsi cu totul, dacă

-sunteţi vârstnic,

-suferiţi de diabet zaharat de multă vreme

-din cauza diabetului, suferiţi de o anumită boală neurologică (neuropatie vegetativă),

-
aţi suferit recent un episod de hipoglicemie (de exemplu, în ziua precedentă) sau aceasta se instalează lent,
-
aţi avut glicemii aproape normale sau, cel puţin, semnificativ îmbunătăţite,

-utilizaţi sau aţi utilizat anumite alte medicamente (vezi pct. 2, “Utilizarea altor medicamente”).

Într-o astfel de situaţie, este posibil să suferiţi o hipoglicemie severă (şi chiar să vă pierdeţi conştienţa) înainte de a vă da seama de problema respectivă. Încercaţi să vă familiarizaţi cu propriile dumneavoastră simptome de avertizare. La nevoie, testarea mai frecventă a valorii zahărului din sânge vă poate ajuta să identificaţi episoadele hipoglicemice uşoare care, altfel, ar fi fost trecute cu vederea. Câtă vreme nu aveţi siguranţa că puteţi recunoaşte simptomele de avertizare, evitaţi situaţiile (de exemplu, conducerea vehiculelor) în care viaţa dumneavoastrăşi a altora ar putea fi periclitată din cauza hipoglicemiei.

Ce trebuie să faceţi în caz de hipoglicemie

  1. Nu mai luaţi insulină. Consumaţi imediat aproximativ 10-20 grame zahăr, de exemplu: sub formă de glucoză, cuburi de zahăr sau o băutută îndulcită cu zahăr. (Măsuraţi prima dată această cantitate în linguriţe sau bucăţele de zahăr, sau tablete de glucoză, pentru a vedea cât anume înseamnă). Atenţie: vă rugăm să reţineţi că îndulcitorii artificiali şi alimentele care conţin îndulcitori artificiali (de exemplu, băuturile dietetice) nu sunt de nici un ajutor în hipoglicemie.
  2. Apoi mâncaţi un aliment cu efect de lungă durată asupra creşterii valorii zahărului din sânge (de exemplu, pâine). Medicul sau asistenta dumneavoastră v-au informat asupra aceste lucruri.
  3. Dacă hipoglicemia revine, consumaţi încă 10-20 grame zahăr.
  4. Discutaţi imediat cu un medic dacă nu reuşiţi săţineţi sub control hipoglicemia sau dacă aceasta reapare.

Purtaţi întotdeauna asupra dumneavoastră o cantitate de zahăr (cel puţin 20 grame).

Dacă nu puteţi înghiţi sau dacă v-aţi pierdut conştienţă, veţi avea nevoie de o injecţie cu glucoză sau glucagon (un medicament care creşte valoarea zahărului din sânge). Aceste injecţii pot fi justificate chiar dacă nu se ştie cu siguranţă că aveţi hipoglicemie.

Este recomandabil să vă testaţi glicemia imediat după ce aţi consumat glucoză, pentru a verifica dacă într-adevăr aveţi hipoglicemie.

Dacă valoarea zahărului din sânge este prea mare (hiperglicemie)

Valoarea zahărului din sângele dumneavoastră poate fi prea mare dacă, de exemplu,

-nu aţi utilizat suficientă insulină sau aceasta şi-a pierdut din eficacitate, de exemplu, prin păstrare în condiţii improprii,

-faceţi mai puţin efort fizic, sunteţi stresat (tulburări emoţionale, excitare) sau aţi suferit un traumatism, o operaţie, o boală febrilă sau anumite alte boli,

-utilizaţi sau aţi utilizatt anumite alte medicamente (vezi pct. 2, “Utilizarea altor medicamente”).

Simptome care vă pot arăta că valoarea zahărului din sângele dumneavoastră este prea mare: setea, necesitatea crescută de a urina, oboseala, pielea uscată, înroşirea feţei, lipsa poftei de mâncare, tensiunea arterială mică, bătăile rapide ale inimii şi prezenţa de glucozăşi corpi cetonici în urină, pot fi semne de hiperglicemie. Durerile de stomac, respiraţia profundăşi accelerată, somnolenţa sau chiar pierderea conştienţei pot fi semne ale unei tulburări gravă (cetoacidoză) rezultată în urma lipsei de insulină.

Verificaţi-vă glicemia şi prezenţa corpilor cetonici în urină imediat ce observaţi simptome de hiperglicemie cum sunt cele descrise mai sus. Hiperglicemia severă sau cetoacidoza trebuie întotdeauna tratată de un medic, în mod normal într-un spital.

Trebuie să aveţi întotdeauna asupra dumneavoastră informaţii care să ateste că sunteţi diabetic.

5. CUM SE PĂSTREAZĂ EXUBERA

A nu se lăsa la îndemâna şi vederea copiilor. A se păstra la temperaturi sub 30°C. A se păstra în ambalajul original, pentru a fi protejat de umiditate. După deschiderea ambalajului exterior protector: a se păstra la temperaturi sub 25°C; a se utiliza în

interval de 3 luni după deschidere. A nu se păstra la frigider sau a nu se congela blisterele. A nu se utiliza EXUBERA dacă observaţi că un blister este incorect sigilat sau rupt. Nu utilizaţi EXUBERA după data de expirare (EXP) înscrisă pe cutie şi pe blisterul pentru eliberarea

unei unităţi dozate. Pentru instrucţiuni de întreţinere a inhalatorului insulinic, vezi “Instrucţiuni de utilizare” de la sfârşitul prospectului.

6. INFORMAŢII SUPLIMENTARE Ce conţine EXUBERA

- Substanţa activă este insulina umană. Fiecare blister pentru eliberarea unei unităţi dozate conţine 1 mg sau 3 mg din substanţa activă - insulina umană.

- Celelalte componente sunt: manitol, glicină, citrat de sodiu (sub formă de dihidrat) şi hidroxid de sodiu.

Administrarea separată a trei blistere de 1 mg eliberează mai multă insulină în plămânii dumneavoastră decât administrarea unui singur blister de 3 mg. Nu este permisă substituirea a trei blistere de 1 mg cu un blister de 3 mg (vezi pct. 2, “Aveţi grijă deosebită când utilizaţi EXUBERA” şi pct. 3, “Cum să utilizaţi EXUBERA”).

Cum arată EXUBERA şi conţinutul ambalajului

EXUBERA este o pulbere unidoză de inhalat, ambalată sub forma unor blistere pentru eliberarea unei unităţi dozate, care se pot rupe dintr-un card şi care sunt marcate fie cu ‘1 mg EXUBERA’ cu cerneală verde, fie cu ‘3 mg EXUBERA’ cun cerneală albastră. Pentru blisterele de 1 mg cotorul cardului de blistere are o margine proeminentă cu blisterele individuale gravate fiecare cu un punct în relief. Pentru blisterele de 3 mg cotorul cardului de blistere are trei margini proeminente cu blisterele individuale gravate fiecare cu trei puncte în relief. Fiecare card conţine 6 blistere, iar într-o tăviţă se află 5 carduri. Tăviţă este sigilată într-o pungă de plastic împreună cu un desicant, care menţine medicamentul uscat şi care nu trebuie înghiţit.

EXUBERA este disponibilă în ambalaje de următoarele dimensiuni:

  • Cutie care conţine 30, 60, 90, 180 şi 270 x 1 blistere perforate pentru eliberarea unei unităţi dozate de 1 mg, din PVC/Aluminiu
  • Cutie care conţine 30, 60, 90, 180 şi 270 x 1 blistere perforate pentru eliberarea unei unităţi dozate de 3 mg, din PVC/Aluminiu
  • Cutie care conţine 60 x 1 blistere perforate pentru eliberarea unei unităţi dozate de 1 mg, din PVC/Aluminiu (2 pungi) şi 2 unităţi de eliberare a insulinei (UEI) de rezervă
  • Cutie care conţine 270 x 1 blistere perforate pentru eliberarea unei unităţi dozate de 1 mg, din PVC/Aluminiu (9 pungi) şi 6 unităţi de eliberare a insulinei (UEI) de rezervă
  • Cutie care conţine 60 x 1 blistere perforate pentru eliberarea unei unităţi dozate de 3 mg, din PVC/Aluminiu (2 pungi) şi 2 unităţi de eliberare a insulinei (UEI) de rezervă
  • Cutie care conţine 90 x 1 blistere perforate pentru eliberarea unei unităţi dozate de 3 mg, din PVC/Aluminiu (3 pungi) şi 2 unităţi de eliberare a insulinei (UEI) de rezervă
  • Cutie care conţine 180 x 1 blistere perforate pentru eliberarea unei unităţi dozate de 3 mg, din PVC/Aluminiu (6 pungi) şi 2 unităţi de eliberare a insulinei (UEI) de rezervă
  • Cutie care conţine 270 x 1 blistere perforate pentru eliberarea unei unităţi dozate de 3 mg, din PVC/Aluminiu (9 pungi) şi 6 unităţi de eliberare a insulinei (UEI) de rezervă
  • Trusă care conţine 90 x 1 blistere perforate pentru eliberarea unei unităţi dozate de 1 mg, din PVC/Aluminiu (3 pungi), 1 inhalator insulinic, 1 cameră de rezervăşi 6 unităţi de eliberare a insulinei (UEI) de rezervă
  • Trusă care conţine 90 x 1 blistere perforate pentru eliberarea unei unităţi dozate de 3 mg, din PVC/Aluminiu (3 pungi), 1 inhalator insulinic, 1 cameră de rezervăşi 6 unităţi de eliberare a insulinei (UEI) de rezervă

Suplimentar, sunt disponibile, în ambalaje separate, inhalatorul insulinic, unităţi de eliberare a insulinei şi camera de dispersie.

Este posibil ca nu toate mărimile de ambalaj să fie comercializate.

Deţinătorul autorizaţiei de punere pe piaţă şi producătorul

Deţinătorul autorizaţiei de punere pe piaţă este Pfizer Limited, Ramsgate Road, Sandwich, Kent CT13 9NJ, Marea Britanie.

Producătorul este Heinrich Mack Nachf. GmbH & Co. KG, Heinrich Mack Strasse 35, 89257, Illertissen, Germania.

Pentru orice informaţii despre acest medicament, vă rugăm să contactaţi Centrul local de îngrijire a

pacienţilor trataţi cu EXUBERA.

België /Belgique / Belgien

Klanteninformatiedienst voor EXUBERA/ EXUBERA-Service-Center/Service Client local EXUBERA Tél/Tel: 0800 30432 Tél/Tel: + 32 (0)2 554 62 11

България

EXUBERA-център за работа с клиенти Тел: 080014440 Тел: +359 2 970 4333

Česká republika

EXUBERA centrum péče o zákazníky Tel: 800106108 Tel: + 420 283 004 111

Danmark

EXUBERA kundecenter Tlf: 80 60 10 40 Tlf: + 45 44 20 11 00

Deutschland

EXUBERA-Service-Center Tel: 0800 3982372 Tel: + 49 (0)721 6101 9000

Eesti

EXUBERA Kliendi Tugikeskus Tel: + 372 6 405 328

Ελλάδα

Κέντρο Εξυπηρέτησης και Ενημέρωσης Πελατών του EXUBERA Τηλ: 80011 83333 Τηλ: + + 30 210 6785 797

España

Centro local de Atención al Cliente de Exubera Tel: 900 900866 Tel: + 34 91 490 99 00

Luxembourg/Luxemburg

Service Client local EXUBERA/EXUBERAService-Center Tél/Tel: 8002 5350 Tél/Tel: + 32 (0)2 554 62 11

Magyarország

EXUBERA ügyfélszolgálat Tel. 06-80-203-279 Tel.: + 36 1 488 37 00

Malta

EXUBERA Customer Care Centre Tel: 800 62451 Tel: + 356 21 220717

Nederland

Klanteninformatiedienst voor EXUBERA Tel: 0800 3982372 Tel: + 31 (0)10 406 43 01

Norge

EXUBERA kundetelefon Tlf: 800 74444 Tlf: + 47 67 52 61 00

Österreich

EXUBERA-Service-Center Tel: 0800 80 80 42 Tel: + 43 (0)1 521 15 0

Polska

Lokalne telefoniczne centrum informacyjne dla pacjenta Tel.: 0800 80 88 80 Tel.: + 48 22 335 61 00

Portugal

Serviço local de Atendimento ao utilizador de EXUBERA Tel: 800 206746 Tel: + 351 21 423 5500

France România
Service Client local EXUBERA EXUBERA – Centrul de Relaţii cu Clienţii
Tél: 0800 438 438 Tel.: 0800 390 000
Tél: + 33 (0)1 58 07 34 40 Tel.: +40 (0)21 207 28 00
Ireland Slovenija
EXUBERA Customer Care Centre Center za svetovanje o zdravilu EXUBERA
Tel: 1 800 882 392 Tel: 080 2682
Tel: + 44 (0)1737 331111 Tel: + 386 1 52 11 400
Ísland Slovenská republika
EXUBERA neytendaþjónusta EXUBERA Centrum starostlivosti o pacientov
Tel: 044 20 11 00 Tel: 0800 101 001
Tel: + 354 535 7000 Tel: +421-2-3355 5500
Italia Suomi/Finland
Customer Care locale di EXUBERA EXUBERA-asiakaspalvelunumero
Tel: 0800 021354 Puh/Tel: 0800 915 133
Tel: + 39 06 33 18 21 Puh/Tel: + 358 (0)9 43 00 40
Κύπρος Sverige
Κέντρο Εξυπηρέτησης και Ενημέρωσης Kundservice för EXUBERA
Πελατών του EXUBERA Tel: 020 88 80 80
Τηλ: 800 92656 Tel: + 46 (0)8 5505 2000
Τηλ: +30 210 6785 798
Latvija United Kingdom
EXUBERA pacientu atbalsta centrs EXUBERA Customer Care Centre
Tel: + 371 670 35 775 Tel: 0845 850 0198
Tel: + 44 (0)1737 331111
Lietuva
EXUBERA pacientų priežiūros centras
Tel: 8 800 22000
Tel. + 3705 2514000

Acest prospect a fost aprobat în

Instrucţiuni de utilizare a inhalatorului insulinic

Citiţi cu atenţie întregul prospect înainte de a utiliza inhalatorul insulinic.

Păstraţi acest prospect. S-ar putea să fie necesar să-l recitiţi

Asiguraţi-vă întotdeauna că aveţi la dispoziţie blisterele corespunzătoare înainte de a utiliza inhalatorul insulinic. De asemenea, citiţi Prospectul medicamentului pentru EXUBERA 1 mg şi 3 mg pulbere unidoză de inhalat.

ÎNLOCUIREA INHALATORULUI ŞI UNITĂŢII DE ELIBERARE A INSULINEI (UEI)

Trebuie să schimbaţi inhalatorul insulinic o dată pe an, începând de la data primei utilizări a acestuia.

Trebuie să schimbaţi unitatea de eliberare a insulinei (UEI) din inhalatorul insulinic la fiecare 2 săptămâni sau după expunerea accidentală la condiţii de umiditate foarte mare, de exemplu, aburii din baie.

CUM SĂ PĂSTRAŢI INHALATORUL INSULINIC

A nu se lăsa la îndemâna şi vederea copiilor. Păstraţi inhalatorul insulinic într-un loc uscat la temperatura camerei.

Nu păstraţi inhalatorul insulinic la frigider sau congelator.

Ţineţi inhalatorul insulinic în mână. Poziţionaţi inhalatorul astfel încât să aveţi în faţă şi în partea de sus cuvântul “EXUBERA”.

Apucaţi inelul negru de la baza inhalatorului şi trageţi baza din camera de dispersie.
Veţi auzi un clic în momentul în care inhalatorul este complet extins şi blocat în poziţia corectă.. Partea de jos a camerei TREBUIE să se afle deasupra butonului gri.
2. Introduceţi blisterul de insulină
Ţineţi blisterul de insulină de partea inscripţionată, cu incizura îndreptată spre inhalatorul insulinic şi introduceţi blisterul. Blisterul de 1 mg este imprimat cu cerneală verde şi are un punct în relief pe marginea proeminentă a fiecărui blister. Blisterul de 3 mg este imprimat cu cerneală albastră şi are trei puncte în relief pe marginea proeminentă a fiecărui blister. Punctele în relief pot fi simţite chiar şi atunci când blisterul este deja introdus în aparat,
pentru a fi siguri că utilizaţi doza corectă.
Introduceţi prin alunecare blisterul de insulină direct în fanta specială pentru blister, atât cât este posibil.
3. Pregătiţi-vă să administraţi doza
Asiguraţi-vă că piesa bucală este închisă. Trageţi în afară atât cât este posibil maneta albastră. Strângeţi mânerul şi maneta albastră până când se blochează în poziţie închisă. Error! Objects cannot be created from editing field codes.
Staţi în picioare sau pe scaun, drept. Expiraţi normal.
4. Inhalaţi doza de insulină
Efectuaţi următoarele manevre imediat una după cealaltă. Ţineţi inhalatorul insulinic în poziţie verticală, cu butonul albastru în faţa dumneavoastră. Apăsaţi butonul albastru până când auziţi un clic şi urmăriţi apariţia norului de insulină în camera de dispersie.
După apariţia norului, răsuciţi imediat invers piesa bucală. În acest moment, piesa bucală trebuie să fie îndreptată către dumneavoastră.
Închideţi rapid buzele în jurul piesei bucale, astfel încât insulina să nu se scurgă în afară. Nu blocaţi orificiul piesei bucale cu limba sau dinţii. Nu suflaţi în piesa bucală. Inspiraţi lent şi profund norul de insulină prin gură, într-o singură inspiraţie.
Nu suflaţi în piesa bucală. Scoateţi piesa bucală din gură. Închideţi gura şi ţineţi-vă respiraţia timp de 5 secunde. Expiraţi normal.
5. După ce aţi administrat doza
Răsuciţi piesa bucală înapoi în poziţie închisă.
Apăsaţi butonul gri şi trageţi în afară blisterul de insulină. Dacă mai trebuie să utilizaţi alt(e) blister(e) ca parte a dozei, repetaţi etapele 2, 3 şi 4.
6. După administrarea completă a dozei
Apăsaţi cele două butoane de eliberare a camerei de dispersie, în acelaşi timp, de o parte şi de alta a bazei. Împingeţi baza înapoi în cameră pentru păstrare.
CUM SĂ ÎNTREŢINEŢI INHALATORUL INSULINIC
Pentru ca inhalatorul dumneavoastră insulinic să se menţină curat şi să funcţioneze corect, este important să respectaţi aceste reguli.
Desfaceţi inhalatorul insulinic.
Ţineţi inhalatorul insulinic în mână. Asiguraţivă de următoarele: cuvântul “EXUBERA” din partea de sus este îndreptat către dumneavoastră.
Apucaţi inelul negru din partea de jos a bazei şi trageţi cu ajutorul lui baza afară din cameră.
Cu o mână, apăsaţi cele două butoane de eliberare a camerei în acelaşi timp, de o parte şi de alta a bazei, în timp ce cu cealaltă mână trageţi baza complet afară din cameră.
Curăţarea
Camerei şi a piesei bucale - o dată pe săptămână
Cum Desfaceţi inhalatorul insulinic.
Răsuciţi piesa bucală în poziţie deschisă. Vezi mai sus.
Umeziţi un şervet moale, curat, cu săpun lichid neagresiv şi ştergeţi camera şi piesa bucală la exterior şi interior. NU introduceţi camera în maşina de spălat vase.
Clătiţi foarte bine camera şi piesa bucală cu apă caldă, astfel încât să nu rămână urme de săpun.
Lăsaţi să se usuce la aer. Asiguraţi-vă că nu au rămas picături de apă şi apoi închideţi piesa bucală. Reataşaţi camera la bază.
Pentru instrucţiuni privind modul de ataşare a camerei la bază, vezi punctul “Asamblarea inhalatorului insulinic”.
În cazul în care camera spălată nu este uscată înainte de a vă lua următoarea doză, folosiţi camera de rezervă.
Baza -o dată pe săptămână
Cum
A nu se introduce baza în apă. A nu se uda interiorul UEI. A nu se folosi săpun sau altă substanţă de curăţat. Umeziţi cu apă un şervet moale, curat. În timp ce curăţaţi partea de sus a bazei, aveţi grijă să nu intre apă în unitatea de eliberare a insulinei (UEI). Nu scoateţi UEI în acest moment. Menţineţi închisă maneta albastră. Ştergeţi numai suprafeţele de SUS şi din EXTERIOR ale bazei. Nu ştergeţi fanta pentru introducerea blisterului.
Asamblarea inhalatorului insulinic
Aliniaţi partea de sus a bazei cu capătul deschis al camerei. Punctul albastru din partea de jos a camerei trebuie să fie pe aceeaşi parte ca şi butonul albastru. Apăsaţi cele două butoane de eliberare a camerei, în acelaşi timp, de o parte şi alta a bazei. Împingeţi baza înapoi în camera pentru păstrare.
Păstraţi inhalatorul insulinic într-un loc uscat la temperatura camerei.
ÎNLOCUIREA UNITĂŢII DE ELIBERARE A INSULINEI (UEI)
Schimbarea unităţii de eliberare a insulinei (UEI) La fiecare 2 săptămâni Trebuie să evitaţi să utilizaţi EXUBERA în condiţii de umiditate, de exemplu, în baie după un duş fierbinte, deoarece astfel doza de insulină administrată va fi, de regulă, mai mică decât aveţi nevoie (vezi prospectul din interiorul ambalajului pentru recomandări).În cazul în care vă expuneţi accidental inhalatorul la umiditate în timpul utilizării, aceasta va reduce, de regulă, doza de insulină pe care o luaţi. În această situaţie, trebuie să schimbaţi UEI înainte de următoarea inhalare.
Cum
Scoateţi UEI uzată În timp ce camera este scoasă din bază (vezi “Dezasamblarea inhalatorului insulinic”), ţineţi baza în mână, cu butonul gri îndreptat către dumneavoastră. Răsuciţi UEI uzată cu aproximativ un sfert de rotire în sens contrar acelor de ceasornic, spre simbolul de deblocare.
Trageţi UEI uzată în sus şi în afară din bază şi aruncaţi-o. Aruncaţi UEI uzată în condiţii de siguranţă, în funcţie de cerinţele locale sau cereţi sfatul personalului medical care vă îngrijeşte.
Introduceţi o nouă UEI Scoateţi UEI din ambalaj. Ţineţi noua UEI cu partea de sus îndreptată către dumneavostră. Veţi vedea pe ea o linie albastră. Ţinând UEI cu o mână, răsuciţi partea de sus în sens contrar acelor de ceasornic, atât cât este posibil.
Aliniaţi linia albastră din partea de sus a UEI cu simbolul de deblocare din partea de sus a bazei. Împingeţi cu blândeţe UEI în interiorul bazei. Nu forţaţi, trebuie să intre cu uşurinţă în locaşul său. (Dacă noua UEI nu intră în locaşul său sau intră cu greutate, scoateţi-o şi încercaţi din nou).
Răsuciţi partea de sus a UEI în sensul acelor de ceasornic pînă când linia albastră este îndreptată către simbolul de blocare din partea de sus a bazei. Noua UEI se află acum în locaşul său.
Ai o intrebare despre acest medicament? Poti intreba aici.
Citeste si...
Pacienţii români cu diabet vor avea acces la un tip de insulină de ultimă generaţie, compensat 100% Pacienţii cu diabet vor avea acces la un nou tip de insulină de ultimă generaţie, România făcând astfel parte din primul val de ţări europene care introduc un astfel de tratament.
Insulina, o pistă promiţătoare în lupta împotriva maladiei Alzheimer Primirea unei doze de insulină administrată prin vaporizare nazală a ameliorat memoria pe termen scurt a unor pacienţi şi evoluţia maladiei Alzheimer a fost stopată timp de şase luni, ceea ce ar putea constitui o pistă promiţătoare împotriva acestei maladii care astăzi nu poate fi vindecată ci numai...
Vaccinul contra diabetului de tip 1 ar putea deveni realitate Mari speranţe pentru pacienţii care suferă de diabet zaharat de tip 1 sunt oferite de intrarea în faza a II-a a studiului clinic a unui vaccin a cărui eficienţă a fost testată pe şoareci cu acceptul US Food and Drug Administration, informează dailytimesgazette.com.
Insulina - modalitatea terapeutică cea mai eficientă în obţinerea controlului glicemic Controlul glicemic este o prioritate majoră în managementul diabetului zaharat, a subliniat, vineri, prof. dr. Nicolae Hâncu, investigator principal al studiului ORIGIN, cu prilejul prezentării rezultatului studiului clinic.
Prof.dr. N. Hâncu: Nicolae Paulescu a vrut să întreacă natura şi a reuşit dăruind umanităţii insulina Prof. univ. dr. Nicolae Hâncu, membru titular al Academiei de Ştiinţe Medicale din România, consideră că nu s-a încheiat cunoscutul caz al savantului român Nicolae Paulescu, care a descoperit insulina, dar Premiul Nobel pentru această descoperire i-a răsplătit, eronat, pe doi cercetători canadieni.
Un nou medicament antidiabetic ajută şi la slăbit Un nou medicament împotriva diabetului le poate ajuta şi pe persoanele care suferă de obezitate să slăbească, având o acţiune complementară regimurilor alimentare hipocalorice şi exerciţiilor fizice, conform unui studiu publicat în ultimul număr al revistei medicale britanice The Lancet, informează AFP...