Cautare



ATENTIE

Aceste informatii au doar scop informativ si in niciun caz nu trebuie sa inlocuiasca recomandarea medicului sau a personalului medical autorizat. Nu trebuie sa folositi aceste informatii pentru auto-diagnostic sau auto-tratament. Medipedia nu isi asuma responsabilitatea asupra efectelor pe care le poate avea folosirea acestor informatii in alte scopuri decat au fost oferite.

SUTENT 50 mg
Denumire SUTENT 50 mg
Descriere SUTENT este indicat în tratamentul tumorii stromale gastro-intestinale maligne nerezecabile şi/sau metastatice (GIST) după eşecul terapiei cu imatinib mesilat datorită rezistenţei sau intoleranţei.
Denumire comuna internationala SUNITINIBUM
Actiune terapeutica ALTE ANTINEOPLAZICE INHIBITORI DE PROTEIN-KINAZA
Prescriptie P-RF/R
Forma farmaceutica Capsule
Concentratia 50mg
Ambalaj Cutie x 1 flacon din PEID x 30 caps.
Valabilitate ambalaj 2 ani
Cod ATC L01XE04
Firma - Tara producatoare PFIZER ITALIA SRL - ITALIA
Autorizatie de punere pe piata PFIZER LIMITED - MAREA BRITANIE

Ai un comentariu sau o intrebare despre SUTENT 50 mg ? Intreaba pe forum:  
Nume afisat:
E-mail (optional):
Intrebare:

Introduceti codul de mai sus:



Prospect si alte informatii despre SUTENT 50 mg, capsule       

ANEXA I
REZUMATUL CARACTERISTICILOR PRODUSULUI

1. DENUMIREA COMERCIALĂ A MEDICAMENTULUI

SUTENT 50 mg capsule

2. COMPOZIŢIA CALITATIVĂŞI CANTITATIVĂ

Fiecare capsulă conţine sunitinib malat, echivalent a sunitinib 50,0 mg Pentru lista tuturor excipienţilor vezi pct. 6.1.

3. FORMA FARMACEUTICĂ

Capsulă.

Capsule gelatinoase având cap şi corp de culoare caramel, imprimate cu cerneală albă cu cuvântul „Pfizer” pe capac, şi „STN 50 mg” pe corp, conţinând granule de culoare galbenă până la portocalie.

4. DATE CLINICE

4.1 Indicaţii terapeutice

Tumoră stromală gastrointestinală (GIST – gastrointestinal stromal tumour)

SUTENT este indicat în tratamentul tumorii stromale gastro-intestinale maligne nerezecabile şi/sau metastatice (GIST) la adulţi după eşecul terapiei cu imatinib mesilat datorită rezistenţei sau intoleranţei.

Carcinomul renal metastatic SUTENT este indicat pentru tratamentul carcinomului avansat şi/sau metastatic (MRCC -metastatic renal cell carcinoma) la adulţi.

Tumori neuroendocrine pancreatice (pNET – pancreatic neuroendocrine tumors)

SUTENT este indicat pentru tratamentul tumorilor neuroendocrine pancreatice bine diferenţiate, nerezecabile sau metastatice, la adulţi care au prezentat progresia bolii.

Experienţa cu SUTENT ca prim tratament este limitată (vezi pct. 5.1).

4.2 Doze şi mod de administrare

Tratamentul cu sunitinib trebuie iniţiat de un medic cu experienţă în administrarea medicamentelor antineoplazice.

În cazul GIST şi MRCC, doza recomandată de SUTENT este de 50 mg administrată pe cale orală, o dată pe zi, timp de 4 săptămâni consecutive, urmat de o perioadă liberă de 2 săptămâni (Schema 4/2) pentru un ciclu complet de 6 săptămâni.

În cazul pNET, doza recomandată de SUTENT este de 37.5 mg administrată pe cale orală odată pe zi fără a fi urmată de o perioadă liberă.

Ajustarea dozei

Siguranţa şi tolerabilitatea

În cayul GIST şi MRCC, dozele pot fi modificate cu câte 12,5 mg în funcţie de siguranţa şi toleranţa individuală. Doza zilnică nu trebuie să depăşească 75 mg şi nu trebuie redusă sub 25 mg.

În cazul pNET, dozele pot fi modificate cu câte 12,5 mg în funcţie de siguranţa şi toleranţa individuală. Doza maximă administrată în studiul pNET de faza 3 a fost de 50 mg pe zi.

Întreruperea dozelor poate fi necesară în funcţie de siguranţa şi toleranţa individuală.

Inhibitorii/Inductorii CYP3A4

Trebuie evitată administrarea concomitentă a SUTENT cu inductoare potente ale CYP3A4, precumrifampicina (vezi pct. 4.4 şi 4.5). Dacă nu este posibil, ar putea fi necesară creşterea dozei de SUTENT cu câte 12,5 mg (până la 87,5 mg zilnic în cazul GIST şi MRCC sau până la 62,5 mg zilnic în cazul pNET) cu monitorizarea atentă a toleranţei.

Trebuie evitată administrarea concomitentă a SUTENT cu inhibitoare potente ale CYP3A4, precumketoconazolul (vezi pct. 4.4 şi 4.5). Dacă nu este posibil, ar putea fi necesară scăderea dozei de SUTENT la minim 37,5 mg zilnic în cazul GIST şi MRCC sau 25 mg zilnic în cazul pNET, cumonitorizarea atentă a toleranţei.

Trebuie avută în vedere alegerea unui alt medicament administrat concomitent cu potenţial minim sau fără potenţial de inducţie sau inhibiţie a CYP3A4.

Grupe speciale de pacienţi:
Copii şi adolescenţi Siguranţa şi eficacitatea SUTENT la pacienţii cu vârsta mai mică de 18 ani nu a fost stabilită.

Nu există date disponibile.

SUTENT nu are date relevante în utilizarea la copii cu vârstă mai mică de 6 ani în tratamentul tumorii stromale gastro-intestinale maligne nerezecabile şi/sau metastatice după eşecul tratamentului cu imatinib mesilat datorită rezistenţei sau intoleranţei. SUTENT nu are date relevante în utilizarea la copii şi adolescenţi în tratamentul carcinomului renal avansat şi/sau metastatic şi tratamentul tumorilor neuroendocrine pancreatice bine diferenţiate, nerezecabile sau metastatice care au prezentat progresia bolii.

Administrarea SUTENT nu este recomandată acestei grupe de pacienţi.

Pacienţi vârstnici (cu vârsta ≥ 65 ani)

Aproximativ o treime dintre pacienţii din studiile clinice care au primit sunitinib au fost în vârstă de 65 de ani sau peste. Nu s-au observat diferenţe semnificative între pacienţii vârstnici şi cei tineri în privinţa siguranţei şi a eficacităţii.

Insuficienţa hepatică

Nu este recomandată ajustarea dozei de iniţiere în cazul administrării sunitinib la pacienţii cu insuficienţă hepatică uşoară sau moderată (Clasele Child-Pugh A şi B). Sunitinib nu a fost studiat la pacienţi cu insuficienţă hepatică severă Clasa Child-Pugh C (vezi pct. 5.2).

Insuficienţa renală

Nu este necesară ajustarea dozei iniţiale în cazul administrării SUTENT la pacienţii cu insuficienţă renală (uşoară până la severă) sau cu afecţiune renală în stadiu terminal care efectuează hemodializă. Ajustările ulterioare ale dozelor trebuie realizate pe baza siguranţei şi tolerabilităţii individuale (vezi pct. 5.2).

Mod de administrare
SUTENT se administrează pe cale orală.
Poate fi administrat cu sau fără alimente.

Nu se administrează o doză suplimentară dacă pacientul uită să ia o doză. În ziua următoare, pacientul trebuie să ia doza prescrisă în mod obişnuit.

4.3 Contraindicaţii

Hipersensibilitate la substanţa activă sau la oricare dintre excipienţi.

4.4 Atenţionări şi precauţii speciale pentru utilizare

Administrarea concomitentă a unor inductori potenţi ai CYP3A4 trebuie evitată, deoarece poate reduce concentraţiile plasmatice de sunitinib (vezi pct. 4.2 si 4.5).

Administrarea concomitentă a unor inhibitori potenţi ai CYP3A4 trebuie evitată, deoarece poate creşte concentraţiile plasmatice de sunitinib (vezi pct. 4.2 si 4.5).

Afecţiuni cutanate şi ale ţesutului subcutanat

Modificările de culoare ale pielii, posibil datorită culorii substanţei active (galben) reprezintă o reacţie adversă frecventă legată de tratament, care apare la aproximativ 30% de pacienţi. Pacienţii trebuie informaţi că în cursul tratamentului cu sunitinib este posibilă depigmentarea părului sau a tegumentelor. Alte reacţii dermatologice posibile pot include uscăciune, îngroşare sau fisurare a pielii, vezicule sau ocazional, erupţii cutanate pe palme şi tălpi.

Durere/iritaţii la nivel bucal s-au raportat la aproximativ 14% dintre pacienţi. Evenimentele de mai sus nu au fost cumulative, acestea au fost în mod tipic, reversibile şi de obicei nu au condus la întreruperea tratamentului.

Hemoragii şi tumori hemoragice

Evenimentele hemoragice, unele dintre ele letale, raportate în cadrul experienţei după punerea pe piaţă, au inclus hemoragii gastro-intestinale, respiratorii, tumorale, de tract urinar şi cerebrale. În cadrul studiilor clinice, hemoragiile tumorale legate de tratament au survenit la aproximativ 2% dintre pacienţii cu GIST. Aceste evenimente pot debuta brusc, iar în cazul tumorilor pulmonare, se pot prezenta ca hemoptizii severe, care pun viaţa în pericol sau hemoragii pulmonare. Hemoragie pulmonară letală a survenit la 2 pacienţi (~ 1,8%) cărora li s-a administrat SUTENT într-un studiu clinic de fază 2 cu pacienţi având cancer pulmonar metastatic cu celule mari (NSCLC - non-small cell lung cancer). Amândoi pacienţii au prezentat la examenul histologic celule scuamoase. SUTENT nu este aprobat pentru utilizarea la pacienţii cu NSCLC.

Hemoragiile au fost observate la 18% dintre pacienţii care au primit SUTENT în studiul GIST de fază 3 comparativ cu 17% la pacientii care au primit placebo. La pacienţii naivi terapeutic cu MRCC care au primit SUTENT 39% au avut evenimente hemoragice comparativ cu 11% dintre pacienţii care au primit IFN-α. Unsprezece (3,1%) pacienţi care au primit malat de sunitinib versus 1 (0,3%) dintre pacienţii care au primit IFN-α au avut evenimente hemoragice de Gradul 3 sau mai mare, legate de tratament. 26% dintre pacienţii care au primit SUTENT pentru MRCC refractar la citokine au avut hemoragii. Evenimente hemoragice, exceptând epistaxis, au fost observate la 19% dintre pacienţii care au primit sunitinib în studiul pNET de fază 3, comparativ cu 4% dintre pacienţii care au primit placebo. În această situaţie, evaluarea de rutină trebuie să includă hemoleucogramă completăşi examen fizic.

Cea mai frecventă reacţie adversă hemoragică legată de tratament a fost epistaxisul, fiind raportat la aproximativ jumătate dintre pacienţii cu tumori solide care au prezentat evenimente hemoragice. Unele dintre aceste cazuri de epistaxis au fost severe, dar foarte rar au fost letale.

Tulburări gastro-intestinale

Cele mai frecvente reacţii adverse gastro-intestinale legate de tratament au fost greaţă, diaree, stomatită, dispepsie şi vărsături (vezi pct 4.8).

Tratamentul simptomatic al reacţiilor adverse gastro-intestinale care necesită tratament poate include medicamente cu proprietăţi antiemetice sau antidiareice.

Rareori, la pacienţii cu tumori maligne intraabdominale trataţi cu sunitinib au apărut complicaţii gastro-intestinalegrave, uneori letale, inclusiv perforaţie gastro-intestinală. 0,5% dintre pacienţii care au primit placebo în studiul GIST de fază 3 au avut hemoragii letale gastro-intestinale legate de tratament.

Hipertensiune arterială Hipertensiunea arterială legată de tratament s-a raportat la 16% dintre pacienţii cu tumori solide. Dozele de sunitinib au fost reduse sau administrarea lor a fost amânateă temporar la aproximativ 2,7% dintre pacienţii care aveau hipertensiune arterială. La nici unul dintre aceşti pacienţi nu a fost întrerupt definitiv tratamentul cu sunitinib. Hipertensiunea severă (TA sistolică >200 mm Hg sau TA distolică > 110mmHg) a apărut la 4,7% dintre pacienţii cu tumori solide. Hipertensiunea arterială legată de tratament a apărut la aproximativ 24% dintre pacienţii netrataţi anterior, care au primit malat de sunitinib pentru MRCC, comparativ cu 1% dintre pacienţii care au primit IFN-α. Hipertensiunea arterială severă a apărut la 5% dintre pacienţii netrataţi anterior şi care au primit malat de sunitinib, şi la 1% dintre pacienţii care au primit IFN-α. Hipertensiunea arterială legată de tratament a apărut la 23% dintre pacienţii trataţi cu sunitinib în studiul pNET de fază 3, comparativ cu 4% dintre pacienţii care au primit placebo. Hipertensiunea severă a apărut la 10% dintre pacienţii cu pNET trataţi cu sunitinib şi la 3% dintre pacienţii care au primit placebo. Pacienţii trebuie evaluaţi pentru hipertensiune şi aceasta va fi controlată adecvat. Se recomandă întreruperea temporară a terapiei la pacienţii cu hipertensiune severă care nu este controlată prin măsuri medicale. Tratamentul poate fi reluat atunci când se obţine un control adecvat al hipertensiunii.

Tulburări hematologice

Scăderi absolute ale numărului de neutrofile cu grade de severitate 3 şi 4 s-au raportat la 10% şi respectiv 1,7% dintre pacienţii aflaţi în studiul GIST de fază 3, la 16% şi 1,6% din pacienţii aflaţi în studiul CRM fază 3, respectiv la 13% şi 2,4% din pacienţii aflaţi în studiu pNET fayă 3. Scăderi ale numărului de trombocite cu grade de severitate 3 şi 4 s-au raportat la 3,7% şi respectiv 0,4% dintre pacienţii aflaţi în studiul GIST de fază 3, la 8,2% şi 1,1% din pacienţii aflaţi în studiul CRM fază 3, respectiv la 3,7% şi 1,2% din pacienţii aflaţi în studiu pNET fayă 3. Evenimentele de mai sus nu au fost cumulative, acestea au fost, în mod tipic reversibile şi de obicei nu au condus la întreruperea tratamentului. Niciunul dintre aceste evenimente din studiile de fază 3 nu a fost letal; cu toate acestea, după punerea pe piaţă au fost raportate rare evenimente hematologice letale.

La începutul fiecărui ciclu terapeutic trebuie efectuată hemoleucograma completă la pacienţii cărora li se administrează tratament cu sunitinib.

Tulburări cardiovasculare

Evenimentele cardiovasculare, unele dintre ele letale, raportate în cadrul experienţei după punerea pe piaţă au inclus FEVS scăzutăşi insuficienţă cardiacă. În cadrul studiilor clinice, scăderi ale FEVS de ³ 20% şi sub limita inferioară a normalului s-au observat la aproximativ 2% dintre pacienţii cu GIST, la 4% dintre pacienţii cu MRCC refractar la tratamentul cu citokine, trataţi cu SUTENT şi la 2% dintre pacienţii cu GIST cărora li s-a administrat placebo. Aceste scăderi ale FEVS nu par să fie progresive şi, deseori, s-au ameliorat la continuarea tratamentului. În studiul MRCC la pacienţi naivi la tratament, 27% dintre pacienţii care au primit SUTENT şi 15% dintre pacientii care au primit IFNα au avut o valoare a FEVS sub limita inferioară a valorilor normale. Doi (<1%) pacienţi care au primit sunitinib au fost diagnosticaţi cu insuficienţă cardiacă congestivă (ICC).

La pacienţii cu GIST, „insuficienţa cardiacă”, „insuficienţa cardiacă congestivă” sau „insuficienţa ventriculară stângă” legate de tratament au fost raportate la 0,7% dintre pacienţii trataţi cu SUTENT şi la 1% dintre pacienţii cărora li s-a administrat placebo. În studiul pivot GIST de fază 3 (n=312), reacţiile cardiace letale legate de tratament au apărut la 1% dintre pacienţi, în fiecare braţ al studiului (de exemplu braţele cu sunitinib şi placebo). Într-un studiu de fază 2 la pacienţi cu MRCC refractar la citokine, 0,9% dintre pacienţi au avut infarct miocardic letal legat de tratament, iar în studiul de fază 3 la pacienţi cu MRCC netrataţi anterior, 0,6% dintre pacienţii din braţul cu IFN-αşi 0 pacienţi din braţul cu sunitinib au avut evenimente cardiace letale. În studiul pNET de fază 3 un (1%) pacient care a primit sunitinib a avut insuficienţă cardiacă letală legată de tratament. Nu este elucidată relaţia, dacă există, dintre inhibiţia receptorului de tip tirozin kinază (RTK) şi funcţia cardiacă.

Pacienţii care au prezentat evenimente cardiace în ultimele 12 luni anterior administrării sunitinib, precum infarct miocardic (inclusiv angină pectorală severă/instabilă), bypass cu grefă pe artere coronariane/periferice, ICC simptomatică , accident cerebrovascular sau atac ischemic tranzitor sau embolie pulmonară au fost excluşi din studiile clinice cu SUTENT. Nu se cunoaşte dacă pacienţii cu aceste afecţiuni concomitente pot prezenta risc crescut de disfuncţie ventriculară stângă legată de medicament. Trebuie efectuată monitorizarea atentă a semnelor şi simptomelor clinice de ICC, în special la pacienţii cu factori de risc cardiac şi/sau antecedente de boală arterială coronariană.

Medicii sunt sfătuiţi să pună în balanţă acest risc cu beneficiile potenţiale ale medicamentului. La administrarea sunitinib la aceşti pacienţi trebuie monitorizate atent semnele şi simptomele clinice de ICC. Trebuie avute în vedere evaluări periodice ale FEVS, inclusiv la momentul iniţial, la pacienţii cărora li se administrează sunitinib. La pacienţii fără factori de risc cardiovascular se recomandă o evaluare a fracţiei de ejecţiei la momentul iniţial.

Se recomandă întreruperea tratamentului cu SUTENT la apariţia manifestărilor clinice de ICC. Administrarea de SUTENT trebuie întreruptăşi/sau doza redusă la pacienţii fără dovezi clinice de ICC dar cu o fracţie de ejecţie <50% şi > 20% sub valoarea de la iniţierea tratamentului.

Alungirea intervalului QT

Date din studiile non-clinice (in vitro and in vivo), la doze mai mari decât cele recomandate la om, au indicat că sunitinib are potenţialul de a inhiba procesul de repolarizare a potenţialului de acţiune cardiac (de exemplu prelungirea intervalului QT).

Creşteri ale intervalului QTc la peste 500 msec au apărut la 0,5% din cazuri şi modificări faţă de valorile iniţiale mai mari de 60 msec au apărut la 1,1% dintre cei 450 de pacienţi cu tumori solide; ambii parametri sunt recunoscuţi ca modificări potenţial semnificative. La concentraţii aproximativ de două ori mai mari decât cele terapeutice, a fost demonstrat că sunitinib prelungeşte intervalul QTcF (corecţia Frederica).

Alungirea intervalului QT a fost evaluată într-un studiu cu 24 de pacienţi având vârste între 20-87 de ani, cu neoplasme în stadii avansate. Rezultatele acestui studiu demonstrează că sunitinib a avut un efect asupra intervalului QTc (definit ca media modificării, ajustată în funcţie de placebo, >10 msec cu un IÎ 90% la limita superioară >15 msec) la concentraţia terapeutică (ziua 3) utilizând metoda de corecţie a valorilor iniţiale măsurate în timpul unei zile şi la o valoare mai mare decât concentraţia terapeutică (ziua 9) utilizând ambele metode de corectare a valorilor iniţiale. Niciun pacient nu a avut o valoare a QTc > 500 msec. Deşi a fost observat un efect asupra intervalului QTcF în ziua 3 la 24 ore după administrare (de exemplu la concentraţii plasmatice terapeutice prevăzute după administrarea dozei iniţiale recomandate de 50 mg) cu ajutorul metodei de corecţie a valorilor iniţiale măsurate în timpul unei zile, semnificaţia clinică a acestor date nu este clară.

Utilizând măsurători ECG seriate exhaustive la momente corespunzătoare expunerii terapeutice sau la o expunere mai mare decât cea terapeutică, nici unul dintre pacienţii din populaţiile măsurabile sau în intenţie de tratament nu a avut o prelungire a intervalului QTc considerată severă (de exemplu mai mare sau egală cu gradul 3 conform CTCAE versiunea 3).

La concentraţii plasmatice terapeutice, modificarea medie maximă a intervalului QTcF (corecţia Frederica) faţă de valorile iniţiale a fost de 9,6 msec (IÎ 90% 15,1 msec). La concentraţii de aproximativ două ori mai mari decât cele terapeutice, modificarea maximă a intervalului QTcF faţă de valorile iniţiale a fost de 15,4 msec (IÎ 90% 22,4 msec). Moxifloxacina (400mg) utilizată ca martor pozitiv a demonstrat o modificare medie maximă a intervalului QTcF faţă de valorile iniţiale de 5,6 msec. Niciun subiect nu a avut un efect asupra intervalului QTc mai mare de gradul 2 (CTCAE versiunea 3,0). Niciun pacient nu a avut aritmie cardiacă.

Prelungirea intervalului QT poate determina un risc crescut al apariţiei aritmiilor ventriculare inclusiv torsada vârfurilor. Torsada vârfurilor a fost observată la mai puţin de 0.1% dintre pacienţii care au luat sunitinib.

Sunitinib trebuie administrat cu precauţie la pacienţii cu antecedente cunoscute de interval QT alungit, pacienţii cărora li se administrează antiaritmice, sau la cei cu boală cardiacă preexistentă relevantă, bradicardie sau dezechilibre electrolitice. Administrarea concomitentă a sunitinib cu inhibitori potenţi de CYP3A4 ar trebui limitată datorită posibilităţii creşterii concentraţiilor plasmatice de sunitinib (vezi pct. 4.2 şi 4.5).

Evenimente tromboembolice venoase

Evenimentele tromboembolice venoase legate de tratament au fost raportate la aproximativ 1,0% din pacienţii cu tumori solide care au primit Sutent în studiile clinice, incluzând GIST şi CRM.

În studiul GIST de fază 3, 7 pacienţi (3%) care au luat SUTENT şi nici unul dintre cei care au luat placebo au avut evenimente tromboembolice venoase. Cinci pacienţi dintre cei şapte au avut tromboze venoase profunde (TVP) de Gradul 3 iar doi au avut TVP de Gradul 1 sau 2. Consecutiv primei constatări a TVP, tratamentul a fost întrerupt la patru dintre cei şapte pacienţi.

Treisprezece pacienţi (3%) care au primit SUTENT în studiul MRCC de fază 3 la pacienţi naivi la tratament şi patru pacienţi (2%) din cele două studii MRCC la pacienţi refractari la tratamentul cu citokine au avut evenimente tromboembolice venoase legate de tratament. Nouă dintre aceşti pacienţi au avut embolii pulmonare, unul a avut embolie pulmonară de Gradul 2 şi opt de gradul 4. Opt din aceşti pacienţi au avut TVP, unul cu Gradul 1, doi cu Gradul 2, patru cu Gradul 3 şi unul dintre aceştia cu Gradul 4.

La pacienţii cu MRCC naivi la tratament şi care au primit IFN-α, au fost observate sase (2%) evenimente tromboembolice venoase; un pacient (<1%) a avut PVT de gradul 3 şi cinci pacienţi (1%) au avut embolii pulmonare, toţi pacienţii cu Gradul 4.

Nu a fost raportat niciun eveniment tromboembolic legat de tratament la pacienţi care au primit sunitinib şi a fost raportat un caz de TVP gradul 2 la un pacient care a primit placebo în studiul pNET de fază 3.

În studiile pentru înregistrarea GIST, CRM şi pNET nu a fost raportat niciun caz cu evoluţie letală. Cazurile cu evoluţie letală au fost observate în experienţa după punerea pe piaţă a medicamentului (vezi evenimentele respiratorii şi pct. 4.8).

Evenimente respiratorii

Pacienţii care au prezentat embolise pulmonară în ultimele 12 luni au fost excluşi din studiile clinice SUTENT. La pacienţii care au primit SUTENT în studiile de fază 3 pentru înregistrare, evenimentele pulmonare legate de tratament (cum ar fi dispnee, efuziune pleurală, embolie pulmonară sau edem pulmonar) au fost raportate la aproximativ 5% dintre pacienţii cu GIST, la aproximativ 14% dintre pacienţii CRM şi la 7,2% dintre pacienţii cu pNET. Aproximativ 8% dintre pacienţii cu tumori solide, inclusiv GIST şi CRM, care au primit SUTENT în studiile clinice, au avut evenimente pulmonare legate de tratament. Cazurile de embolie pulmonară au fost observate la aproximativ 1,3% dintre pacienţii cu GIST şi la aproximativ 0,8% dintre pacienţii cu CRM, care au primit SUTENT în studii de fază 3 (vezi pct. 4.4 - evenimente tromboembolice venoase). Nu a fost raportat niciun caz de embolie pulmonară la pacienţi cu pNET care au primit sunitinib în studiul de fază 3. Au fost raportate cazuri rare cu evoluţie letală după punerea pe piaţă (vezi pct. 4.8).

Disfuncţia tiroidiană

Se recomandă în prealabil investigaţii de laborator ale funcţiei tiroidiene, iar pacienţii cu hipotiroidism sau hipertiroidism trebuie trataţi conform practicii medicale standard înainte de începerea tratamentului cu sunitinib. La toţi pacienţii trebuie urmărită îndeaproape apariţia semnelor şi simptomelor de disfuncţie tiroidiană, în timpul tratamentului cu sunitinib. Pacienţii cu semne şi/sau simptome sugestive de disfuncţie tiroidiană trebuie evaluaţi prin teste de laborator pentru funcţia tiroidianăşi trebuie trataţi conform practicii medicale standard. Hipotiroidismul a fost raportat ca eveniment advers la 7 pacienţi (4%) cărora li s-a administrat SUTENT din cele două studii MRCC la pacienţi refractari la tratamentul cu citokine; la nouă pacienţi (2%) care au luat SUTENT şi la un pacient (<1%) în braţul cu IFN-α în studiul MRCC la pacienţi naivi la tratament.. În plus, s-a raportat creşterea TSH la 4 pacienţi (2%) cu MRCC refractar la tratamentul cu citokine. În total, 7% din populaţia cu MRCC a prezentat date de laborator sau clinice de hipotiroidism apărut în cursul tratamentului. Hipotiroidismul apărut în cursul tratamentului s-a observat la 8 pacienţi cu GIST (4%) trataţi cu SUTENT comparativ cu 1 (1%) dintre cei cărora li s-a administrat placebo. În cadrul studiului pNET de fază 3 a fost raportat hipotiroidism legat de tratament la 5 pacienţi (6%) care au primit sunitinib şi la un pacient (1%) care a primit placebo.

În cadrul studiilor clinice şi al experienţei după punerea pe piaţă au fost observate cazuri rare de hipertiroidism, unele urmate de hipotiroidism.

Pancreatita

Creşteri ale activităţii plasmatice a lipazei şi amilazei s-au observat la pacienţii cu diferite tumori solide cărora li s-a administrat sunitinib. Creşterile activităţii lipazei au fost tranzitorii şi, în general, nu au fost însoţite de semne şi simptome de pancreatită la pacienţii cu diferite tumori solide. Pancreatita a fost mai puţin frecvent (<1%) observată la pacienţii care au luat SUTENT pentru tratamentul GIST sau MRCC.

Au fost raportate cazuri de evenimente pancreatice grave, unele cu evoluţie letală.

Dacă sunt prezente simptome de pancreatita tratamentul cu sunitinib va fi întrerupt la aceşti pacienţi şi va fi asigurat tratament de susţinere.

Nu a fost raportat niciun caz de pancreatită legată de tratament în studiul pNET de faza 3.

Funcţia hepatică

La pacienţii cu tumori solide au fost raportate cazuri grave de evenimente hepato-biliare legate de tratamentul cu sunitinib: insuficienţa hepatică a fost observată la <1% dintre aceşti pacienţi.

Au fost raportate cazuri de evenimente hepato-biliare, unele cu evoluţie letală.

Dacă sunt prezente semne sau simptome de insuficienţă hepatică, tratamentul cu SUTENT trebuie întrerupt şi trebuie asigurată terapie de suţinere corespunzătoare.

Funcţia renală

Siguranţa continuării tratamentului cu SUTENT la pacienţii cu proteinurie moderată până la severă nu a fost evaluată sistematic.

Au fost raportate cazuri de proteinurie şi cazuri rare de sindromul nefrotic. Se recomandă efectuarea unei analize urinare la iniţierea tratamentului, iar pacienţii trebuie monitorizaţi pentru depistarea apariţiei sau agravării proteinuriei. Tratamentul cu SUTENT trebuie întrerupt la pacienţii cu sindrom nefrotic.

Fistule

Dacă apare formarea unei fistule, tratamentul cu sunitinib trebuie întrerupt. Sunt disponibile informaţii limitate cu privire la continuarea utilizării de sunitinib la pacienţii cu fistule.

Hipersensibilitate/Edem angioneurotic

Dacă apare edem angioneurotic determinat de hipersensibilitate, tratamentul cu sunitinib trebuie întrerupt şi se instituie tratamentul medical standard.

Tulburări ale sistemului nervos Tulburări de gust

Disgeuzia a fost raportată la aproximativ 28% dintre pacienţii cărora li s-a administrat SUTENT în studiile clinice.

Convulsii

În studiile clinice cu SUTENT şi în cadrul experienţei după punerea pe piaţă, s-au observat convulsii la subiecţii cu sau fără metastaze cerebrale documentate radiologic. În plus, au existat câteva raportări (<1%) de pacienţi având convulsii şi imagini radiologice de sindrom reversibil de leucoencefalopatie posterioară (RPLS – reversible posterior leukoencephalopathy syndrome). Pacienţii având convulsii şi semne/simptome sugestive pentru RPLS, precum hipertensiune, cefalee, scăderea atenţiei, deteriorarea funcţiei cognitive şi tulburări de vedere, inclusiv orbire corticală, trebuie menţinuţi sub tratament medical, inclusiv pentru controlul hipertensiunii. Se recomandă întreruperea temporară a SUTENT; tratamentul poate fi reluat după vindecare, funcţie de decizia medicului curant.

4.5 Interacţiuni cu alte medicamente si alte forme de interacţiune

Medicamente care pot creşte concentraţiile plasmatice de sunitinib.

La voluntari sănătoşi administrarea concomitentă a unei singure doze de sunitinib cu ketoconazol un inhibitor potent al CYP3A4, a determinat creşteri ale valorilor Cmax şi respectiv, a ASC0-¥ ale combinaţiei [sunitinib + metabolit primar] de 49% şi, respectiv, 51%.

Administrarea de sunitinib concomitent cu inhibitori potenţi ai enzimelor CYP3A4 (de exemplu, ritonavir, itraconazol, eritromicină, claritromicină, suc de grapefruit) poate determina creşterea concentraţiei de sunitinib.

De aceea trebuie evitată asocierea unor astfel de inhibitori, sau se va alege un medicament fără, sau cu potenţial minim de inhibiţie a CYP3A4.

Dacă nu este posibil, ar putea fi necesară scăderea dozei de SUTENT la minim 37,5 mg zilnic în cazul GIST şi MRCC sau 25 mg zilnic în cazul pNET, cu monitorizarea atentă a toleranţei (vezi pct. 4.2).

Medicamente care pot reduce concentraţiile plasmatice de sunitinib:

La voluntarii sănătoşi, administrarea concomitentă a unei singure doze de sunitinib cu rifampicină -un inductor potent al CYP3A4 a determinat scăderi ale valorilor Cmax şi respectiv, a ASC0-¥ ale combinaţiei [sunitinib + metabolit primar] de 23% şi 46% .

Administrarea concomitentă a sunitinib cu inductori potenţi ai CYP3A4 (de exemplu, dexametazonă, fenitoină, carbamazepină, rifampicină, fenobarbital sau preparatelor din plante Hypericum perforatum/ sunătoare) poate duce la scăderea concentraţiilor de sunitinib. De aceea trebuie evitată asocierea unor astfel de inductori ai CYP3A4, sau se va alege un medicament cu sau fără potenţial minim de inducţie a CYP3A4. Dacă nu este posibil, ar putea fi necesară creşterea dozei de SUTENT cu câte 12,5 mg (până la 87,5 mg zilnic în cazul GIST şi MRCC sau 62,5 mg zilnic în cazul pNET) cu monitorizarea atentă a toleranţei (vezi pct. 4.2).

Anticoagulante

Hemoragii s-au observat rar la pacienţii trataţi cu sunitinib (vezi pct. 4.4 şi 4.8). Pacienţii cărora li se administrează tratament concomitent cu anticoagulante (de exemplu warfarina, acenocumarol) trebuie evaluaţi periodic prin hemoleucogramă completă (trombocite), factori ai coagulării (TP/INR) şi examen fizic.

4.6 Sarcina şi alăptarea

Sarcina Nu s-au efectuat studii cu SUTENT la femei gravide. Studiile la animale au arătat toxicitate asupra funcţiei de reproducere inclusiv malformaţii fetale (vezi pct. 5.3). SUTENT nu trebuie utilizat în sarcină sau la femei care nu folosesc măsuri contraceptive eficace, cu excepţia cazului în care beneficiile potenţiale justifică riscul potenţial asupra fătului. Dacă SUTENT este administrat în sarcină sau dacă pacienta devine gravidă în cursul tratamentului cu SUTENT, aceasta trebuie informată asupra riscului potenţial asupra fătului.

Femeile de vârstă fertilă trebuie sfătuite să folosească metode contraceptive eficace şi să evite o sarcină pe parcursul tratamentului cu SUTENT.

Alăptarea Sunitinib şi/sau metaboliţii săi sunt excretaţi în lapte, la şobolan. Nu se cunoaşte dacă sunitinib sau principalul său metabolit activ este excretat în laptele uman. Deoarece substanţele active sunt de obicei excretate în laptele uman şi datorită probabilităţii unor reacţii adverse grave la sugari, femeile nu trebuie să alăpteze în timpul tratamentului cu SUTENT.

Fertilitatea Din date non-clinice, reiese că este posibil ca fertilitatea masculinăşi feminină să fie afectată prin tratamentul cu SUTENT (vezi pct. 5.3)

4.7 Efecte asupra capacităţii de a conduce vehicule şi de a folosi utilaje

Nu s-au efectuat studii privind efectele asupra capacităţii de a conduce vehicule şi de a folosi utilaje. Pacienţii trebuie informaţi că pot prezenta ameţeli în cursul tratamentului cu sunitinib.

4.8 Reacţii adverse

Cele mai importante reacţii adverse grave, asociate terapiei cu SUTENT la pacienţii cu tumori solide, au fost embolia pulmonară (1%), trombocitopenie (1%), hemoragie tumorală (0,9%), neutropenie febrilă (0,4%) şi hipertensiune (0,4%). Cele mai frecvente reacţii adverse (observate la cel puţin 20% dintre pacienţi), indiferent de gradul de severitate, au inclus: oboseală, tulburări gastro-intestinale, precum diaree, greaţă, stomatită, dispepsie şi vărsături, modificări de culoare ale pielii, disgeuzie şi anorexie. Oboseala, hipertensiunea arterialăşi neutropenia au fost cele mai frecvente reacţii adverse de Graduul 3, iar creşterea lipazei a fost cea mai frecventă reacţie adversă cu Grad 4, la pacienţii cu tumori solide. Prelungirea intervalului QT a apărut la mai puţin de 0.1% dintre pacienţi (vezi pct. 4.4). Hepatita şi insuficienţa hepatică au apărut la <1% dintre pacienţi iar prelungirea intervalului QT la mai puţin de 0.1% (vezi pct. 4.4).

Evenimente letale, altele decât cele incluse la pct 4.4 mai sus sau la pct. 4.8 mai jos şi care au fost considerate ca fiind posibil legate de sunitinib, au inclus insuficienţa multiplă sistemică de organ, coagularea intravasculară diseminată, hemoragia peritoneală, rabdomioliza, accidentul cerebrovascular, deshidratarea, insuficienţa suprarenaliană, insuficienţa renală, insuficienţa respiratorie, efuziunea pleurală, pneumotoraxul, şocul şi moartea subită.

Reacţiile adverse care s-au raportat la >2% dintre pacienţii cu GIST şi MRCC şi la >5% dintre pacienţii cu pNET în studiu fază 3 sunt enumerate mai jos, în funcţie de clasificarea pe aparate, organe şi siteme, frecvenţă şi grad de severitate (NCI-CTCAE). În cadrul fiecarui grup de frecvenţă, efectele adverse sunt prezentate în ordinea descrescătoare a gravităţii.

Frecvenţa apariţiei este definită după cum urmează: foarte frecvente (≥ 1/10), frecvente (≥ 1/100 şi < 1/10), mai puţin frecvente (≥ 1/1000 şi < 1/100), rare (≥ 1/10000 şi ≤ 1/1000), foarte rare (< 1/10000), cu frecvenţă necunoscută (care nu poate fi estimată din datele disponibile).

Tabel 1 - Reacţii adverse raportate în studiile GIST cu SUTENT

 

Aparate, sisteme şi organe

Frecvenţă

Reacţii adverse

Toate gradele de severitate n (%)

Gradul 3 de severitate n (%)

Gradul 4 de severitate n (%)

Tulburări

Foarte frecvente

Anemie

86 (19,5%)

24 (5,5%)

3 (0,7%)

hematologice şi

Foarte frecvente

Neutropenie

81 (18,4%)

39(8,9%)

5(1,1%)

limfatice

Foarte frecvente

Trombocitopenie

67 (15,2%)

19 (4,3%)

6 (1,4%)

 

Frecvente

Leucopenie

26 (5,9%)

9 (2,0%)

1 (0,2%)

 

Frecvente

Limfopenie

10 (2,3%)

3 (0,7%)

1 (0,2%)

Tulburări

Foarte frecvente

Hipotiroidism

59 (13,4%)

5 (1,1%)

1 (0,2%)

endocrine

 

 

 

 

 

Tulburări

Foarte frecvente

Scăderea apetituluia

117

8 (1,8%)

0 (0,0%)

metabolice şi de

 

 

(26,6%)

 

 

nutriţie

 

 

 

 

 

Tulburări psihice

Frecvente

Insomnie

14 (3,2%)

0 (0,0%)

0 (0,0%)

Tulburări ale sistemului

Foarte frecvente

Tulburări ale gustuluib

105 (23,9%)

1 (0,2%)

0 (0,0%)

nervos

Foarte frecvente

Cefalee

76 (17,3%)

5 (1,1%)

0 (0,0%)

 

Frecvente

Parestezii

27 (6,1%)

1 (0,2%)

0 (0,0%)

 

Frecvente

Ameţeli

18 (4,1%)

1 (0,2%)

0 (0,0%)

 

Frecvente

Neuropatie periferică

11 (2,5%)

0 (0,0%)

0 (0,0%)

 

Frecvente

Hipoestezie

10 (2,3%)

0 (0,0%)

0 (0,0%)

Tulburări

Foarte frecvente

Hipertensiune

101

43 (9,8%)

0 (0,0%)

vasculare

 

arterială

(23,0%)

 

 

Tulburări

Frecvente

Epistaxis

28 (6,4%)

1 (0,2%)

0 (0,0%)

respiratorii, toracice şi mediastinale,

Frecvente

Dispnee

16 (3,6%)

2 (0,5%)

0 (0,0%)

Tulburări renale

Frecvente

Cromaturie

18 (4,1%)

0 (0,0%)

0 (0,0%)

şi ale căilor

 

 

 

 

 

urinare

 

 

 

 

 

Tulburări gastro-

Foarte frecvente

Diaree

187 (42,5%)

24 (5,5%)

0 (0,0%)

intestinale

Foarte frecvente

Greaţă

161

15 (3,4%)

0 (0,0%)

 

 

 

(36,6%)

 

 

Foarte frecvente

Vărsături

98 (22,2%)

7 (1,6%)

0 (0,0%)

Foarte frecvente

Stomatită

90 (20,5%)

7 (1,6%)

0 (0,0%)

Foarte frecvente

Dispepsie

80 (18,2%)

4 (0,9%)

0 (0,0%)

Foarte frecvente

Dureri/distensie

77 (17,5%)

15 (3,4%)

2 (0,5%)

 

 

abdominalec

 

 

 

Foarte frecvente

Flatulenţă

46 (10,5%)

0 (0,0%)

0 (0,0%)

Foarte frecvente

Dureri la nivel bucal

44 (10,0%)

2 (0,5%)

0 (0,0%)

Frecvente

Constipaţie

37 (8,4%)

2 (0,5%)

0 (0,0%)

Frecvente

Glosodinie

37 (8,4%)

0 (0,0%)

0 (0,0%)

Frecvente

Xerostomie

31 (7,0%)

0 (0,0%)

0 (0,0%)

Frecvente

Boală de reflux

12 (2,7%)

1 (0,2%)

0 (0,0%)

 

 

gastro-esofagian

 

 

 

Frecvente

Ulceraţii bucale

11 (2,5%)

0 (0,0%)

0 (0,0%)

Frecvente

Discomfort oral

11 (2,5%)

0 (0,0%)

0 (0,0%)

 

Aparate, sisteme şi organe

Frecvenţă

Reacţii adverse

Toate gradele de severitate n (%)

Gradul 3 de severitate n (%)

Gradul 4 de severitate n (%)

Afecţiuni cutanate şi ale

Foarte frecvente

Depigmentări ale pielii/Îngălbenirea

146 (33,2%)

27 (6,1%)

0 (0,0%)

ţesutului

 

pielii

 

 

 

subcutanat

Foarte frecvente

Eritrodisestezie

106

27 (6,1%)

0 (0,0%)

 

 

palmo-plantară

(24,1%)

 

 

 

Foarte frecvente

Modificări de

67 (15,2%)

0 (0,0%)

0 (0,0%)

 

 

culoare ale părului

 

 

 

 

Foarte frecvente

Erupţie cutanată***

64 (14,5%)

3 (0,7%)

0 (0,0%)

 

Frecvente

Piele uscată

41 (9,3%)

0 (0,0%)

0 (0,0%)

 

Frecvente

Alopecie

33 (7,5%)

0 (0,0%)

0 (0,0%)

 

Frecvente

Dermatită

29 (6,6%)

1 (0,2%)

0 (0,0%)

 

Frecvente

Edem periorbital

20 (4,5%)

0 (0,0%)

0 (0,0%)

 

Frecvente

Reacţii cutanate

20 (4,5%)

3 (0,7%)

0 (0,0%)

 

Frecvente

Eritem

18 (4,1%)

0 (0,0%)

0 (0,0%)

 

Frecvente

Eczemă

16 (3,6%)

1 (0,2%)

0 (0,0%)

 

Frecvente

Prurit

16 (3,6%)

0 (0,0%)

0 (0,0%)

 

Frecvente

Hiperpigmentare

15 (3,4%)

0 (0,0%)

0 (0,0%)

 

 

cutanată

 

 

 

 

Frecvente

Exfoliere cutanată

12 (2,7%)

0 (0,0%)

0 (0,0%)

 

Frecvente

Vezicule

10 (2,3%)

1 (0,2%)

0 (0,0%)

 

Frecvente

Leziuni cutanate

10 (2,3%)

1 (0,2%)

0 (0,0%)

Tulburări

Foarte frecvente

Dureri la nivelul

54 (12,3%)

5 (1,1%)

0 (0,0%)

musculo

 

extremităţilor/membr

 

 

 

scheletice şi ale

 

elor

 

 

 

ţesutului

Frecvente

Artralgii

39 (8,9%)

3 (0,7%)

0 (0,0%)

conjunctiv

Frecvente

Mialgii

29 (6,6%)

0 (0,0%)

0 (0,0%)

 

Frecvente

Spasme musculare

21 (4,8%)

1 (0,2%)

0 (0,0%)

 

Frecvente

Durere de spate

11 (2,5%)

2 (0,5%)

0 (0,0%)

 

Frecvente

Slăbiciune musculară

10 (2,3%)

1 (0,2%)

0 (0,0%)

Tulburări

Foarte frecvente

Oboseală/Astenie

287

64 (14,5%)

5 (1,1%)

generale şi la

 

 

(65,2%)

 

 

nivelul locului

Foarte frecvente

Inflamaţia mucoasei

70 (15,9%)

6 (1,4%)

1 (0,2%)

administrare

Foarte frecvente

Edemd

59 (13,4%)

1 (0,2%)

0 (0,0%)

 

Frecvente

Pirexie

26 (5,9%)

2 (0,5%)

0 (0,0%)

Investigaţii

Frecvente

Creşterea lipazei

35 (8,0%)

12 (2,7%)

7 (1,6%)

diagnostice

Frecvente

Scăderea numărului

33 (7,5%)

15 (3,4%)

0 (0,0%)

 

 

de celule albe

 

 

 

Frecvente

Scăderea fracţiei de ejecţie

27 (6,1%)

5 (1,2%)

0 (0,0%)

Frecvente

Reducerea

27 (6,1%)

6 (1,4%)

0 (0,0%)

 

 

hemoglobinei

 

 

 

Frecvente

Reducerea numărului

25 (5,7%)

4 (0,9%)

1 (0,2%)

 

 

de trombocite

 

 

 

Frecvente

Scăderea greutăţii

23 (5,2%)

1 (0,2%)

0 (0,0%)

Frecvent

Creşterea creatinfosfokinazei

22 (5,0%)

1 (0,2%)

1 (0,2%)

 

 

sanguine

 

 

 

Frecvente

Creşterea amilazei

21 (4,8%)

8 (1,8%)

0 (0,0%)

Frecvente

Creşterea aspartat

18 (4,1%)

2 (0,5%)

1 (0,2%)

 

 

aminotransferazei

 

 

 

 

Aparate, sisteme şi organe

Frecvenţă

Reacţii adverse

Toate gradele de severitate n (%)

Gradul 3 de severitate n (%)

Gradul 4 de severitate n (%)

 

Frecvente

Creşterea alanin aminotransferazei

12 (2,7%)

1 (0,2%)

0 (0,0%0

 

Toate reacţiile adverse

414 (94,1%)

204 (46,4%)

53 (12,0%)

 

Următorii termeni au fost combinaţi: Anorexia şi scăderea apetitului,Disgeuzia, ageuzia şi tulburările gustului ,Durere abdominalăşi durere abdominală superioară,Edem, edem periferic şi edem facial ,Scăderea numărului celulelor sanguine albe, scăderea numărului de neutrofile şi scăderea numărului de leucocite

Tabelul 2 - Reacţii adverse raportate în studiile MRCC cu SUTENT la pacienţi netrataţi anterior şi refractari la citokine

 

Aparate, sisteme şi organe

Frecvenţă

Reacţii adverse

Toate gradele de severitate n (%)

Gradul 3 de severitate n (%)

Gradul 4 de severitate n (%)

Tulburări

Foarte frecvente

Neutropenie

89 (16,4%)

46 (8,5%)

5 (0,9%)

hematologice şi

Foarte frecvente

Trombocitopenie

86 (15,8%)

37 (6,8%)

5 (0,9%)

limfatice

Foarte frecvente

Anemie

68 (12,5%)

21 (3,9%)

4 (0,7%)

 

Foarte frecvente

Leucopenie

55 (10,1%)

20 (3,7%)

0 (0%)

 

Frecvente

Limfopenie

21 (3,9%)

12 (2,2%)

1 (0,2%)

Afecţiuni

Foarte frecvente

Hipotiroidism

69 (12,7%)

7 (1,3%)

0 (0,0%)

endocrine

 

 

 

 

 

Tulburări metabolice şi de

Foarte frecvente

Anorexie a

205 (37,7%)

9 (1,7%)

0 (0%)

nutriţie

Frecvente

Deshidratare

33 (6,1%)

7 (1,3%)

1 (0,2%)

Tulburări

Frecvente

Insomnie

22 (4,0%)

0 (0%)

0 (0%)

psihice

Frecvente

Depresie

15 (2,8%)

1 (0,2%)

0 (0%)

Tulburări ale sistemului

Foarte frecvente

Tulburări ale gustului b

251 (46,1%)

1 (0,2%)

0 (0%)

nervos

Foarte frecvente

Cefalee

82 (15,1%)

3 (0,6%)

0 (0%)

 

Frecvente

Ameţeli

38 (7,0%)

2 (0,4%)

0 (0%)

 

Frecvente

Neuropatie periferică

35 (6,4%)

2 (0,4%)

0 (0,0%)

 

Frecvente

Parestezii

35 (6,4%)

0 (0,0%)

0 (0,0%)

 

Frecvente

Hipoestezie

20 (3,7%)

0 (0,0%)

0 (0,0%)

 

Frecvente

Hiperestezie

18 (3,3%)

0 (0,0%)

0 (0,0%)

Afecţiuni

Frecvente

Creşterea secreţiei

39 (7,2%)

0 (0%)

0 (0%)

oculare

 

lacrimale

 

 

 

 

Frecvente

Edemul pleoapei

12 (2,2%)

0 (0,0%)

0 (0,0%)

Tulburări

Foarte frecvente

Hipertensiune

149

56 (10,3%)

0 (0%)

vasculare

 

arterială

(27,4%)

 

 

 

Frecvente

Eritem facial

17 (3,1%)

0 (0,0%)

0 (0,0%)

 

Frecvente

Bufeuri

12 (2,2%)

0 (0,0%)

0 (0,0%)

Tulburări

Foarte frecvente

Epistaxis

87 (16,0%)

3 (0,6%)

0 (0%)

mediastinale,

Frecvente

Dispnee

45 (8,3%)

6 (1,1%)

0 (0%)

toracice şi respiratorii

Frecvente

Durere faringolaringeală

26 (4,8%)

2 (0,4%)

0 (0%)

Frecvente

Tuse

23 (4,2%)

0 (0%)

0 (0%)

 

Aparate, sisteme şi organe

Frecvenţă

Reacţii adverse

Toate gradele de severitate n (%)

Gradul 3 de severitate n (%)

Gradul 4 de severitate n (%)

 

Frecvente

Disfonie

16 (2,9%)

0 (0%)

0 (0%)

 

Frecvente

Uscăciunea mucoasei

14 (2,6%)

0 (0%)

0 (0%)

 

 

nazale

 

 

 

 

Frecvente

Efuziune pleurală

12 (2,2%)

3 (0,6%)

0 (0%)

 

Frecvente

Congestie nazală

12 (2,2%)

0 (0%)

0 (0%)

 

Frecvente

Dispnee de efort

11 (2,0%)

0 (0%)

0 (0%)

Tulburări

Foarte frecvente

Diaree

326

39 (7,2%)

0 (0%)

gastro

 

 

(59,9%)

 

 

intestinale

Foarte frecvente

Greaţă

290

19 (3,5%)

0 (0%)

 

 

 

(53,3%)

 

 

 

Foarte frecvente

Stomatită/stomatită aftoasă

192 (35,3%)

14 (2,6%)

0 (0%)

 

Foarte frecvente

Dispepsie

189

8 (1,5%)

0 (0%)

 

 

 

(34,7%)

 

 

 

Foarte frecvente

Vărsături

180

17 (13,1%)

0 (0%)

 

 

 

(33,1%)

 

 

 

Foarte frecvente

Durere/distensie

99 (18,2%)

9 (1,7%)

0 (0,0%)

 

 

abdominalăc

 

 

 

 

Foarte frecvente

Constipaţie

83 (15,3%)

1 (0,2%)

0 (0%)

 

Foarte frecvente

Glosodinie

63 (11,6%)

0 (0%)

0 (0%)

 

Foarte frecvente

Dureri la nivelul

62 (11,4%)

2 (0,4%)

0 (0%)

 

 

cavităţii bucale

 

 

 

 

Foarte frecvente

Flatulenţă

60 (11,0%)

0 (0%)

0 (0%)

 

Foarte frecvente

Xerostomie

56 (10,3%)

0 (0%)

0 (0%)

 

Frecvente

Boală de reflux

50 (9,2%)

2 (0,4%)

0 (0%)

 

 

gastro-esofagian

 

 

 

 

Frecvente

Disfagie

20 (3,7%)

2 (0,4%)

1 (0,2%)

 

Frecvente

Cheilită

19 (3,5%)

1 (0,2%)

0 (0,0%)

 

Frecvente

Sângerări gingivale

18 (3,3%)

0 (0,0%)

0 (0,0%)

 

Frecvente

Hemoroizi

18 (3,3%)

0 (0,0%)

0 (0,0%)

 

Frecvente

Proctalgii

17 (3,1%)

1(0,2%)

0 (0,0%)

 

Frecvente

Ulceraţii ale cavităţii

16 (2,9%)

0 (0,0%)

1 (0,2%)

 

 

bucale

 

 

 

 

Frecvente

Hemoragii rectale

13 (2,4%)

0 (0,0%)

0 (0,0%)

 

Frecvente

Disconfort gastric

12 (2,2%)

0 (0,0%)

0 (0,0%)

 

Frecvente

Eructaţie

11 (2,0%)

0 (0,0%)

0 (0,0%)

Afecţiuni

Foarte frecvente

Colorarea în galben

153

1 (0,2%)

0 (0%)

cutanate şi ale

 

/Depigmentări ale

(28,1%)

 

 

ţesutului

 

pielii/ Tulburări de

 

 

 

subcutanat

 

pigmentare

 

 

 

Foarte frecvente

Eritrodisestezie

139

44 (8,1%)

0 (0%)

 

 

palmo-plantară

(25,6%)

 

 

Foarte frecvente

Erupţie cutanată

122

3 (0,6%)

1 (0,2%)

 

 

 

(22,4%)

 

 

Foarte frecvente

Piele uscată

108

1 (0,2%)

0 (0%)

 

 

 

(19,9%)

 

 

Foarte frecvente

Decolorarea părului

103

0 (0%)

0 (0%)

 

 

 

(18,9%)

 

 

Foarte frecvente

Alopecie

64 (11,8%)

0 (0%)

0 (0%)

Foarte frecvent

Eritem

58 (10,7%)

2 (0,4%)

0 (0%)

 

Aparate, sisteme şi organe

Frecvenţă

Reacţii adverse

Toate gradele de severitate n (%)

Gradul 3 de severitate n (%)

Gradul 4 de severitate n (%)

 

Frecvente

Exfoliere cutanată

47 (8,6%)

4 (0,7%)

0 (0%)

 

Frecvente

Reacţii cutanate

42 (7,7%)

6 (1,1%)

0 (0,0%)

 

Frecvente

Prurit

40 (7,4%)

1 (0,2%)

0 (0%)

 

Frecvente

Edem periorbital

31 (5,7%)

1 (0,2%)

0 (0,0%)

 

Frecvente

Leziuni cutanate

27 (5,0%)

1 (0,2%)

0 (0,0%)

 

Frecvente

Dermatită

26 (4,8%)

4 (0,7%)

0 (0,0%)

 

Frecvente

Afecţiuni ale

25 (4,6%)

0 (0,0%)

0 (0,0%)

 

 

unghiilor/decolorare

 

 

 

 

Frecvente

Vezicule

23 (4,2%)

1 (0,2%)

0 (0,0%)

 

Frecvente

Hiperkeratoză

22 (4,0%)

4 (0,7%)

0 (0,0%)

 

Frecvente

Acnee

19 (3,5%)

0 (0,0%)

0 (0,0%)

Tulburări

Foarte frecvente

Dureri la nivelul

96 (17,6%)

6 (1,1%)

0 (0%)

musculo

 

extremităţilor

 

 

 

scheletice ale

Frecvente

Artralgii

51 (9,4%)

1 (0,2%)

0 (0%)

ţesutului

Frecvente

Mialgii

49 (9,0%)

2 (0,4%)

0 (0%)

conjunctiv şi ale tesutului osos

Frecvente

Spasme musculare

26 (4,8%)

0 (0,0%)

0 (0,0%)

Frecvente

Dureri lombare

17 (3,1%)

2 (0,4%)

0 (0,0%)

 

Frecvente

Dureri musculo

11 (2,0%)

2 (0,4%)

0 (0,0%)

 

 

scheletice

 

 

 

Tulburări renale

Frecvente

Cromaturie

17 (3,1%)

0 (0,0%)

0 (0,0%)

şi ale căilor

 

 

 

 

 

urinare

 

 

 

 

 

Tulburări generale şi la

Foarte frecvente

Astenie/Oboseală

373 (68,6%)

93 (17,1%)

1 (0,2%)

nivelul locului administrare

Foarte Frecvente

Inflamaţia mucoasei

134 (24,6%)

8 (1,5%)

0 (0%)

 

Foarte frecvente

Edem d

83 (15,3%)

4 (0,7%)

0 (0%)

 

Frecvente

Pirexie

37 (6,8%)

3 (0,6%)

0 (0%)

 

Frecvente

Frisoane

34 (6,3%)

2 (0,4%)

0 (0%)

 

Frecvente

Durere

21 (3,9%)

0 (0%)

0 (0%)

 

Frecvente

Durere toracică

13 (2,4%)

2 (0,4%)

0 (0%)

 

Frecvente

Afecţiune

11 (2,0%)

0 (0%)

0 (0%)

 

 

asemănătoare gripei

 

 

 

Investigaţii

Foarte frecvente

Scăderea fracţiei de

86 (15,8%)

16 (2,9%)

0 (0%)

diagnostice

 

ejecţie/fracţie de

 

 

 

 

 

ejecţie anormală

 

 

 

Foarte frecvente

Scădere în greutate

58 (10,7%)

1 (0,2%)

0 (0%)

Frecvente

Reducerea numărului

41 (7,5%)

15 (2,8%)

2 (0,4%)

 

 

de trombocite

 

 

 

Frecvente

Scăderea numărului de celule albee

37 (6,8%)

16 (2,9%)

0 (0,0%)

Frecvente

Creşterea lipazei sanguine

36 (6,6%)

19 (3,5%)

11 (2,0%)

Frecvente

Scăderea

25 (4,6%)

8 (1,5%)

0 (0,0%)

 

 

hemoglobinei

 

 

 

Frecvente

Creşterea amilazei

19 (3,5%)

11 (2,0%)

2 (0,4%)

 

 

sangvine

 

 

 

Frecvente

Creşterea fosfatazei

19 (3,5%)

7 (1,3%)

2 (0,4%)

 

 

alcaline sanguine

 

 

 

 

Aparate, sisteme şi organe

Frecvenţă

Reacţii adverse

Toate gradele de severitate n (%)

Gradul 3 de severitate n (%)

Gradul 4 de severitate n (%)

 

Frecvente

Creşterea aspartataminotransfe razei

18 (3,3%)

7 (1,3%)

0 (0,0%)

Frecvente

Creşterea creatininei sanguine

17 (3,1%)

3 (0,6%)

0 (0,0%)

Frecvente

Creşterea presiunii sanguine

15 (2,8%)

2 (0,4%)

0 (0,0%)

Frecvente

Creşterea alanin aminotransferazei

14 (2,6%)

7 (1,3%)

2 (0,4%)

 

 

Toate reacţiile adverse

524 (96,3%)

297 (54,6%)

59 (10,8%)

Următorii termeni au fost combinaţi: Anorexia şi scăderea apetitului,Disgeuzia, ageuzia şi tulburările gustului
Durere abdominalăşi durere abdominală superioară,Edem, edem periferic şi edem facial ,Scăderea numărului celulelor sanguine albe, scăderea numărului de neutrofile, şi scăderea numărului de leucocite

Tabel 3 - Reacţii adverse raportate în studiul pNET de faza 3 cu SUTENT Tabelul 4 - Reacţii adverse raportate în cadrul experienţei după punerea pe piaţă

 

Aparate, sisteme şi organe

Frecvenţă

Reacţii adverse

Toate gradele de severitate n (%)

Gradul 3 de severitate n (%)

Gradul 4 de severitate n (%)

Tulburări

Foarte frecvente

Neutropenie

24 (28,9%)

6 (7,2%)

4 (4,8%)

hematologice şi

Foarte frecvente

Trombocitopenie

14 (16,9%)

2 (2,4%)

1 (1,2%)

limfatice

Frecvente

Leucopenie

8 (9,6%)

4 (4,8%)

1 (1,2%)

Tulburări

Frecvente

Hipotiroidism

5 (6,0%)

0 (0,0%)

0 (0,0%)

endocrine

 

 

 

 

 

Tulburări

Foarte frecvente

Anorexie

17 (20,5%)

2 (2,4%)

0 (0,0%)

metabolice şi de nutriţie

Frecvente

Scăderea apetitului

5 (6,0%)

0 (0,0%)

0 (0,0%)

Tulburări psihice

Frecvente

Insomnie

7 (8,4%)

0 (0,0%)

0 (0,0%)

Tulburări ale

Foarte frecvente

Tulburări ale

16 (19,3%)

0 (0,0%)

0 (0,0%)

sistemului

 

gustului

 

 

 

nervos

Foarte frecvente

Cefalee

10 (12,0%)

0 (0,0%)

0 (0,0%)

 

Frecvente

Ameţeli

5 (6,0%)

1 (1,2%)

0 (0,0%)

Afecţiuni

Frecvente

Edemul pleoapei

5 (6,0%)

1 (1,2%)

0 (0,0%)

oculare

 

 

 

 

 

Tulburări vasculare

Foarte frecvente

Hipertensiune arterială

19 (22,9%)

8 (9,6%)

0 (0,0%)

Tulburări

Foarte frecvente

Epistaxis

16 (19,3%)

1 (1,2%)

0 (0,0%)

mediastinale, toracice şi respiratorii

Frecvente

Dispnee

6 (7,2%)

1 (1,2%)

0 (0,0%)

Tulburări

Foarte frecvente

Diaree

44 (53,0%)

4 (4,8%)

0 (0,0%)

gastro-

Foarte frecvente

Greaţă

32 (38,6%)

1 (1,2%)

0 (0,0%)

intestinale

Foarte frecvente

Vărsături

21 (25,3%)

0 (0,0%)

0 (0,0%)

Foarte frecvente

Stomatită

18 (21,7%)

3 (3,6%)

0 (0,0%)

 

Aparate, sisteme şi organe

Frecvenţă

Reacţii adverse

Toate gradele de severitate n (%)

Gradul 3 de severitate n (%)

Gradul 4 de severitate n (%)

 

Foarte frecvente

Durere abdominală

12 (14,5%)

1 (1,2%)

0 (0,0%)

 

Foarte frecvente

Dispepsie

12 (14,5%)

0 (0,0%)

0 (0,0%)

 

Frecvente

Constipaţie

8 (9,6%)

0 (0,0%)

0 (0,0%)

 

Frecvente

Uscăciunea gurii

7 (8,4%)

0 (0,0%)

0 (0,0%)

 

Frecvente

Disconfort gastric

6 (7,2%)

1 (1,2%)

0 (0,0%)

 

Frecvente

Stomatită aftoasă

5 (6,0%)

0 (0,0%)

0 (0,0%)

 

Frecvente

Flatulenţă

5 (6,0%)

0 (0,0%)

0 (0,0%)

 

Frecvente

Sângerări gingivale

5 (6,0%)

0 (0,0%)

0 (0,0%)

Afecţiuni

Foarte frecvente

Decolorarea părului

24 (28,9%)

1 (1,2%)

0 (0,0%)

cutanate şi ale ţesutului

Foarte frecvente

Eritrodisestezie palmo-plantară

19 (22,9%)

5 (6,0%)

0 (0,0%)

subcutanat

Foarte frecvente

Erupţie cutanată

13 (15,7%)

0 (0,0%)

0 (0,0%)

 

Foarte frecvente

Piele uscată

11 (13,3%)

0 (0,0%)

0 (0,0%)

 

Frecvente

Afecţiuni ale unghiilor

8 (9,6%)

0 (0,0%)

0 (0,0%)

 

Frecvente

Eritem

7 (8,4%)

0 (0,0%)

0 (0,0%)

 

Frecvente

Piele galbenă

6 (7,2%)

0 (0,0%)

0 (0,0%)

 

Frecvente

Alopecie

5 (6,0%)

0 (0,0%)

0 (0,0%)

Tulburări musculo-

Frecvente

Dureri la nivelul extremităţilor

7 (8,4%)

0 (0,0%)

0 (0,0%)

scheletice şi ale ţesutului conjunctiv

Frecvente

Artralgii

6 (7,2%)

0 (0,0%)

0 (0,0%)

Tulburări

Foarte frecvente

Oboseală/Astenie

46 (55,4%)

5 (6,0%)

1 (1,2%)

generale şi la

Foarte frecvente

Inflamaţia mucoasei

13 (15,7%)

1 (1,2%)

0 (0,0%)

nivelul locului administrare

 

 

 

 

 

Investigaţii diagnostice

Foarte frecvente

Scădere în greutate

11 (13,3%)

1 (1,2%)

0 (0,0%)

 

 

Toate reacţiile adverse

81 (97,6%)

29 (34,9%)

7 (8,4%)

 

Următoarele tipuri de reacţii au fost raportate după punerea pe piaţă, în cadrul experienţei cu SUTENT. Acestea includ cazuri raportate spontan precum şi reacţii adverse grave din studiile clinice în desfăşurare, programele de acces extins, studiile de farmacologie clinicăşi studiile exploratorii în indicaţiile neaprobate.

 

Infecţii şi infestăria

Cu frecvenţă necunoscută

Infecţii (cu sau fără neutropenie)

Tulburări vasculare şi limfaticeb

Cu frecvenţă necunoscută

Microangiopatie trombotică

Tulburări ale sistemului imunitarc

Cu frecvenţă necunoscută

Edem angioneurotic, reacţie de hipersensibilitate

Tulburări endocrined

Cu frecvenţă necunoscută

Hipertiroidism

 

Tulburări cardiace:

Mai puţin frecvente:

Insuficienţă cardiacă, insuficienţă cardiacă congestivă, insuficienţă ventriculară stângă

Rare:

Interval QT prelungit, torsada vârfurilor

Tulburări gastro-intestinale:

Mai puţin frecvente:

Pancreatită

Rare:

Perforaţie gastro-intestinală

Tulburări hepatobiliare:

Mai puţin frecvente:

Insuficienţă hepatică

Tulburări musculo-scheletice şi ale ţesutului conjunctive

Cu frecvenţă necunoscută

Miopatie şi/sau rabdomioliză

Cu frecvenţă necunoscută

Formarea de fistule

Tulburări renale şi ale căilor urinaref

Cu frecvenţă necunoscută

Proteinurie, sindrom nefrotic

Tulburări respiratorii, toracice si mediastinaleg

Cu frecvenţă necunoscută

Efuziune pleurală

 

Embolie pulmonară şi insuficienţă respiratorie

Investigaţii diagnostice

Creşterea concentraţiei de tirotropină (TSH)

 

 

aInfecţii şi infestări: Au fost raportate cazuri de infecţii grave (cu sau fără neutropenie), inclusiv pneumonie. Unele cazuri au avut evoluţie letală.

bTulburări hematologice şi limfatice: Au fost raportate cazuri rare de microangiopatie trombotică. În aceste cazuri se recomandă întreruperea temporară a tratamentului cu SUTENT; după remiterea simptomelor, tratamentul poate fi reluat la recomandarea medicului curant.

cTulburări ale sistemului imunitar: au fost raportate reacţii de hipersensibilitate, incluzând edem angioneurotic

dTulburări endocrine: În cadrul studiilor clinice şi al experientei după punerea pe piaţă au fost raportate cazuri rare de hipertiroidism, uneori urmate de hipotiroidism (vezi de asemenea pct. 4.4).

eTulburări musculo-scheletice şi ale ţesutului conjunctiv: Au fost raportate cazuri de miopatie şi/sau rabdomioliză, unele cu evoluţie spre insuficienţă renală acută. Pacienţii cu semne sau simptome de toxicitate musculară trebuie trataţi conform practicii medicale standard.

Au fost raportate cazuri de formare de fistule, asociate uneori cu necrozăşi regresie tumorală, în unele cazuri cu evoluţie letală.

fTulburări renale şi ale căilor urinare: Au fost raportate cazuri de proteinurie şi cazuri rare de sindrom nefrotic. Nu a fost evaluată sistematic siguranţa continuării tratamentului cu SUTENT la pacienţii cu proteinurie moderată sau severă. Tratamentul cu SUTENT trebuie întrerupt la pacienţii cu sindrom nefrotic (vezi şi pct 4.4.).

gTulburări pulmonare: Au fost raportate cazuri de embolie pulmonară, unele cu evoluţie letală.

4.9 Supradozaj

Nu există experienţă cu privire la supradozaj acut cu SUTENT. Nu există un antidot specific pentru supradozajul cu sunitinib, iar tratamentul supradozajului trebuie să cuprindă măsurile generale de îngrijire. Dacă există indicaţie, eliminarea substanţei active neabsorbită poate fi realizată prin emeză sau lavaj gastric.

5. PROPRIETĂŢI FARMACOLOGICE

5.1 Proprietăţi farmacodinamice

Grupul farmacoterapeutic: Inhibitori de protein-tirozin kinază, Cod ATC: L01XE04

Mecanism de acţiune Sunitinib inhibă mai mulţi receptori de tip tirozin kinază (RTK - receptor tyrosine kinases) implicaţi în creşterea tumorală, neoangiogeneza patologicăşi progresia metastatică a cancerului. Sunitinib a fost identificat ca fiind un inhibitor al receptorilor pentru factorul de creştere derivat din trombocite (PDGFRαşi PDGFRß), al receptorilor pentru factorul de creştere endotelial vascular (VEGFR1, VEGFR2 şi VEGFR3), al receptorului pentru factorul celulelor stem (KIT), al tirozin kinazei 3 Fmslike (FLT3), al receptorului pentru factorul de stimulare a coloniiilor (CSF-1R) şi al receptorului pentru factorul neurotrofic derivat din linia celulară glială (RET). În teste celulare şi biochimice, metabolitul principal demonstrează o potenţă similară comparativ cu sunitinib.

Studii clinice Siguranţa şi eficacitatea clinică a SUTENT s-au studiat pentru tratamentul pacienţilor cu GIST cu rezistenţă la imatinib (şi anume aceia care au prezentat progresia bolii în timpul sau după tratamentul cu imatinib) sau cu intoleranţă la imatinib (şi anume cei care au prezentat toxicitate semnificativă în cursul tratamentului cu imatinib, care a împiedicat continuarea terapiei), în tratamentul pacienţilor având MRCC şi în tratamentul pacienţilor având tumori pNET nerezecabile.

Eficacitatea sa se bazează pe progresia tumorii şi creşterea supravieţuirii pentru GIST, şi pe ratele de răspuns obiectiv şi supravieţuire fără progresie a bolii, în cazul MRCC la pacienţi naivi la tratament şi respectiv refractar la tratamentul cu citokine şi pe ratele de supravieţuire fără progresie a bolii în cazul pNET.

Tumorile stromale gastro-intestinale (GIST)

S-a realizat un studiu iniţial, deschis, de creştere a dozei la pacienţii cu GIST după eşecul imatinibului (doza mediană zilnică maximă – 800 mg) datorită rezistenţei sau intoleranţei. Au fost incluşi 97 de pacienţi cărora li s-auadministrat diferite doze şi scheme; 55 de pacienţi au fost trataţi cu 50 mg SUTENT conform schemei de tratament recomandate, de 4 săptămâni cu 2 săptămâni libere („Schema 4/2”). În acest studiu, timpul median de progresie tumorală (TTP) a fost de 34,0 săptămâni (95% IC = 22,0 – 46,0 săptămâni).

S-a efectuat un studiu de fază 3 randomizat, dublu orb, controlat placebo, cu SUTENT la pacienţi cu GIST care au prezentat intoleranţă, sau progresia bolii în timpul sau după tratamentul cu imatinib (doza mediană zilnică maximă – 800 mg). În acest studiu, 312 pacienţi au fost randomizaţi (2:1) să li se administreze fie 50 mg SUTENT, fie placebo, oral o dată pe zi conform schemei 4/2 până la progresia bolii sau retragerea din studiu dintr-un alt motiv (207 pacienţi au fost trataţi cu SUTENT şi la 105 s-a administrat placebo). Obiectivul primar de eficacitate al studiului a fost TTP, definit ca fiind durata de timp de la randomizare până la prima documentare progresiei obiective a tumorii. La momentul analizei interimare prespecificate, TTP median cu SUTENT a fost de 28,9 săptămâni (95% IC = 21,3-34,1 săptămâni), conform evaluării investigatorului şi de 27,3 săptămâni (95% IC= 16,032,1 săptămâni) conform evaluării independente şi a fost statistic semnificativ mai lung decât TTP cu placebo de 5,1 săptămâni (95% IC = 4,4-10,1 săptămâni) conform investigatorului şi de 6,4 săptămâni (95% IC = 4,4-10,1 săptămâni) conform evaluării independente. Diferenţa de supravieţuire globală a fost în favoarea SUTENT [rata riscului: 0,491, (95% IC = 0,290- 0,831)]; riscul de deces a fost de două ori mai mare la pacienţii din braţul placebo comparativ cu braţul SUTENT.

După analiza interimară de eficacitate şi siguranţă, la recomandarea unui Comitet de Monitorizare a Reactiilor Adverse (DSMB) Independent, studiul a fost desecretizat şi astfel pacienţii din braţul placebo au primit tratament în mod deschis cu SUTENT.

Un număr total de 255 de pacienţi au primit SUTENT în cadrul fazei deschise de tratament a studiului, inclusiv 99 de pacienţi care au fost iniţial trataţi cu placebo.

Analiza criteriilor finale primare şi secundare din faza deschisă a studiului au reconfirmat rezultatele obţinute la momentul analizei intermediare, după cum se poate vedea în tabelul de mai jos:

Tabelul 5 - Rezumatul Criteriilor finale de eficacitate (Populaţia în ITT)

Tratament Dublu Orb a

 

Median (95% IC)

Rata riscului

Grup

 

 

tratament

 

 

încrucişat

Criteriu final

SUTENT

Placebo

(95% IC)

p

placebob

Primar: TTP

 

 

 

(săptămâni)

 

 

 

Interimar

27.3 (16.0 to

6.4 (4.4 to 10.0)

0.329 (0.233 to

<0.001

-

 

32.1)

 

0.466)

 

 

 

Final 72.7 (61.3 to 64.9 (45.7 to 0.876 (0.679 to 0.306 83.0) 96.0) 1.129) a Rezultatele tratamentului dublu orb au fost obţinute pe o populaţie ITT şi utilizează măsurare radiologică centralizată corespunzătoare.

Final Secundar

26.6 (16.0 to 32.1)

6.4 (4.4 to 10.0 )

0.339 (0.244 to 0.472)

<0.001

10.4 (4.3 to 22.0)

PFS

 

 

 

 

 

(săptămâni) c Interimar Final ORR (%)d Interimar Final OS

24.1 (11.1 to 28.3) 22.9 (10.9 to 28.0) 6.8 (3.7 to 11.1) 6.6 (3.8 to 10.5)

6.0 (4.4 to 9.9) 6.0 (4.4 to 9.7) 0 (-) 0 (-)

0.333 (0.238 to 0.467) 0.347 (0.253 to 0.475) NA NA

<0.001 <0.001 0.006 0.004

---10.1 (5.0 to 17.8)

(saptămâni)e Interimar

-

-

0.491 (0.290 to 0.831)

0.007

-

 

b Rezultatele de eficacitate pentru cei 99 de subiecţi care au trecut prin tratament încrucişat, de la placebo la SUTENT după desecretizarea medicaţiei. Nivelul iniţial a fost restabilit la momentul încrucişării, iar analizele de eficacitate s-au bazat pe evaluarea investigatorilor. Valorile PFS interimare au fost actualizate pe baza reprocesării datelor originale.

d Rezultatele ORR au fost exprimate prin procentul de subiecţi cu răspuns confirmat cu un IC 95%. e Valoarea mediană nu a fost atinsă datorită faptului că datele obţinute nu erau încă mature.

Valoarea mediană de supravieţuire globală (OS) pe populaţia ITT a fost de 72,7 săptămâni şi de 64,9 săptămâni (RR 0,876, 95%CI 0,679-1,129, p=0,306) pe braţul SUTENT respectiv, placebo. În această analiză, braţul placebo a inclus acei pacienţi selectaţi randomizat pentru placebo, care ulterior au primit tratament deschis cu SUTENT.

Carcinomul renal metastatic la pacienţi naivi la tratament (MRCC)

S-a efectuat un studiu internaţional de fază 3, randomizat, multicentric care evaluează eficacitatea şi siguranţa sunitinib comparativ cu IFN-α la pacienţi cu RCC metastatic naivi la tratament. Au fost randomizaţi şapte sute de pacienţi în proporţie 1;1 către braţele studiului; au primit tratament cu sunitinib în cicluri repetate de 6 săptămâni constând în administrarea pe cale orală zilnică 50 mg timp de 4 săptămâni urmată de o pauză terapeutică de 2 săptămâni (Schema 4/2) sau cu IFN-α, administrat sub formă de injecţie subcutanată de 3 milioane unităţi (MU) în prima săptămână, 6 MU în a doua săptămânăşi 9 MU în a treia săptămână apoi în fiecare săptămână în 3 zile non-consecutive.

Obiectivul primar de eficacitate a dost supravieţuirea fără progresie a bolii (PFS-progression free survival). În acest studiu PFS mediană pentru grupul tratat cu sunitinib a fost 47,3 săptămâni comparativ cu 22,0 săptămâni pentru grupul tratat cu IFN-α; rata hazardului a fost 0,415 (IC 95%: 0,320-0,539, valoarea p<0,001)

Durata medie a tratamentului a fost de 11,1 luni (în intervalul: 0,4-46,1) pentru tratamentul cu sunitinib şi de 4,1 luni (în intervalul: 0,1-45,6) pentru tratamentul cu IFN-α. Au fost raportate evenimente adverse grave asociate tratamentului (EAAT) la 23,7% dintre pacienţii care primeau sunitinib şi la 6,9% dintre pacienţii care primea IFN-α. Totuşi, ratele de întrerupere a tratamentului datorită reacţiilor adverse au fost 20 % pentru sunitinib şi 23% pentru IFN-α. Întreruperea dozelor a avut loc la 202 pacienţi (54%) trataţi cu sunitinib şi la 141 pacienţi (39%) trataţi cu IFN-α . Reducerea dozelor a avut loc la 194 pacienţi (52%) trataţi cu sunitinib şi 98 pacienţi (27%) trataţi cu IFN-α . Pacienţii au fost trataţi până la progresia bolii sau retragerea din studiu. Obiectivul primar de eficacitate a fost supravieţuirea fără progresie a bolii (PFS-progression free survival). În cadrul studiului, o analiză intermediară planificată a evidenţiat un avantaj statistic semnificativ pentru SUTENT în comparaţie cu IFN-α , PFS mediană pentru grupul tratat cu sunitinib a fost 47,3 săptămâni comparativ cu 22,0 săptămâni pentru grupul tratat cu IFN-α; rata hazardului a fost 0,415 (IC 95%: 0,320-0,539, valoarea p<0,001). Alte criterii finale au fost: rata răspunsului terapeutic obiectiv (ORR), supravieţuirea globală (SG) şi siguranţa. Evaluarea radiologică de bază a fost întreruptă după atingerea criteriului final. La analiza finală, rata răspunsului terapeutic obiectiv evaluată de către investigatori a fost de 46% (IÎ 95%:41-51) pentru braţul de tratament cu sunitinib şi de 12,0% (IÎ 95%:9-16) pentru braţul de tratament cu IFN-α (p<0,001).

Tratamentul cu sunitinib a fost asociat cu o supravieţuire mai lungă în comparaţie cu IFN-α. Valoarea medie de supravieţuire globală (SG) a fost de 114,6 săptămâni pentru braţul de tratament cu sunitinib (IÎ 95%: 100,1 – 142,9 săptămâni) şi de 94,9 săptămâni pentru pentru braţul de tratament cu IFN-α (IÎ 95%: 77,7 – 117,0 săptămâni) cu o rată a riscului de 0,821 (IÎ 95%: 0,673 – 1,001; p=0,0510 prin test nestratificat log-rank).

Valorile globale ale SG şi PFS observate la populaţia ITT, determinate prin evaluarea radiologică bazală în laborator, sunt enumerate în tabelul de mai jos.

Rezumatul Criteriilor finale de eficacitate (Populaţia în ITT)

Rezumatul Supravieţuirii fără progresia Sunitinib IFN-a bolii (N=375) (N=375)

Pacientul nu a progresat sau nu a decedat [n 161 (42,9) 176 (46,9)
(%)]
Pacientul sub observaţie a progresat sau decedat 214 (57,1) 199 (53,1)
[n (%)]
PFS (săptămâni)
Cvartilă (IÎ 95%)

25% 22,7 (18,0 - 34,0) 10,0 (7,3 - 10,3)
50% 48,3 (46,4 - 58,3) 22,1 (17,1 - 24,0)

75% 84,3 (72,9 - 95,1) 58,1 (45,6 - 82,1) Analiză nestratificată Rata riscului (sunitinib vs IFN-a) 0,268 IÎ 95% pentru Rata riscului (0,4316 - 0,6430) Valoarea-p a <0,0001 a Dintr-un test log-rank cu 2 feţe

Rezumatul Supravieţuirii Globale Sunitinib IFN-a (N = 375) (N = 375)

Nu se cunoaşte dacă pacientul a decedat [n 185 (49,3) 175 (46,7)
(%)]
Subiectul în observaţie a decedat [n (%)] 190 (50,7) 200 (53,3)
SG (săptămâni)
Cvartilă (IÎ 95%)

25% 56,6 (48,7 - 68,4) 41,7 (32,6 - 51,6)

50% 114,6 (100,1 - 142,9) 94,9 (77,7 - 117,0)

75% NA (NA - NA) NA (NA - NA) Analiză nestratificată Rata riscului (sunitinib vs IFN-a) 0,8209 IÎ 95% pentru Rata riscului (0,6730 - 1,0013) Valoarea-p a 0,0510

Dintr-un test log-rank cu 2 feţe
NA: Nu este disponibil (Nu a fost atins)

Carcinomul renal metastatic refractar la citokine

S-a efectuat un studiu de fază 2 cu SUTENT la pacienţi refractari la terapia anterioară cu citokine, inteleukină 2 sau IFN-a. Şaizeci şi trei de pacienţi au fost trataţi cu o doză iniţiala de 50 mg de sunitinib administrată pe cale orală, o dată pe zi timp de 4 săptămâni consecutive urmate de o perioadă liberă de 2 săptămâni, un ciclu terapeutic complet de 6 săptămâni (schema 4/2). Obiectivul primar de eficacitate a fost rata de răspuns obiectiv (ORR) pe baza Criteriilor de evaluare a răspunsului terapeutic pentru tumorile solide (RECIST -Response Evaluation Criteria in Solid Tumours)

În acest studiu, rata de răspuns obiectiv a fost de 36,5% (95% I.C – 24,7% - 49,6%), iar timpul median până la progresia bolii a fost de 37,7 săptămâni (95%IC = 24,0 – 46,4% săptămâni).

Un studiu multicentric de confirmare, deschis, cu braţ unic, de evaluare a eficacităţii şi siguranţei SUTENT a fost efectuat la pacienţii cu MRCC refractari la terapia anterioară cu citokine. O sutăşase pacienţi au fost trataţi cu cel puţin o doză de 50 mg SUTENT conform schemei 4/2.

Obiectivul primar de eficacitate al acestui studiu a fost rata de răspuns terapeutic obiectiv(ORR).
Obiectivele secundare au inclus TTP, durata răspunsului terapeutic (DR) şi supravieţuirea globală
(OS).

În acest studiu, ORR a fost de 35,8% (95% I.C = 26,8% - 47,5%). Nu s-au obţinut încă DR median şi OS.

Tumori neuroendocrine pancreatice (pNET)

Un studiu de susţinere de fază 2 deschis multicentric a evaluat eficienţa şi siguranţa monoterapiei cu SUTENT administrat 50 mg zilnic utilizând schema 4/2 [4 săptămâni consecutive de administrare urmate de o perioadă liberă de 2 săptămâni] la pacienţi cu pNET nerezecabile. Într-un grup de 66 de pacienti cu tumori ale celulelor insulare pancreatice, rata de răspuns ca obiectiv primar a fost 17%.

Un studiu pivotal de fază 3, multicentric, international, randomizat, dublu-orb, controlat placebo având sunitinib ca monoterapie a fost efectuat la pacienţi cu pNET nerezecabile.

Pacienţii, cărora li s-a cerut să documenteze progresia bolii, bazată pe criteriile RECIST, din ultimele 12 luni, au primit randomizat (1:1), fie 37.5 mg sunitinib odată pe zi fără perioadă liberă (n=86) fie placebo (n=85).

Obiectivul primar a fost compararea ratei de supravieţuire fără progresie a bolii (PFS) la pacienţii care au primit sunitinib versus pacienţii care au primit placebo. Alte obiective au inclus supravieţuirea globală (OS), rata de răspuns terapeutic obiectiv (ORR), evoluţia raportată de pacienţi (Patientreported Outcomes - PRO) şi siguranţa.

Datele demografice au fost comparabile între grupurile care au primit sunitinib şi placebo. În plus, 49% dintre pacienţii care au primit sunitinib au prezentat tumori ne-funcţionale faţă de 52% dintre pacienţii care au primit placebo şi 92% dintre pacienţii din ambele grupuri au prezentat metastaze hepatice.

Utilizarea analogilor de somatostatină a fost permisă în studiu.

Un total de 66% dintre pacienţii care au primit sunitinib au primit anterior terapie sistemică, comparativ cu 72% dintre pacienţii care au primit placebo. In plus, 24% dintre pacienţii trataţi cu sunitinib au primit analogi de somatostatină comparativ cu 22% dintre pacienţii care au primit placebo.

S-a observat un avantaj clinic semnificativ al sunitinibului faţă de placebo din punct de vedere al ratei de supravieţuire fără progresie a bolii (PFS) evaluată de investigator. Valoarea mediana a PFS a fost 11,4 luni pentru grupul sunitinib comparativ cu 5,5 luni pentru grupul placebo [rata de risc: 0,418 (95% CI 0,263, 0.662), valoarea p=0,0001]; rezultate similare au fost observate când s-au utilizat pentru determinarea progresiei bolii evaluările răspunsului tumoral, folosind criteriile RECIST, în măsurarea tumorilor de catre investigatori, după cum se reiese din tabelul 6.

S-a observat o rată de risc în favoarea SUTENT în toate subgrupurile care au evaluat caracteristicile de bază, inclusiv o analiză după numărul terapiilor sistemice anterioare. Un total de 29 de pacienţi din grupul sunitinib şi 24 din grupul placebo nu au primit anterior tratament sistemic; dintre aceşti pacienţi, rata de risc pentru PFS a fost de 0,365 (95% CI 0,156, 0,857), p=0,0156. Similar, dintre 57 pacienţi din grupul sunitinib (incluzând 28 cu o terapie sistemică anterioarăşi 29 cu 2 sau mai multe terapii sistemice anterioare) şi 61 pacienţi din grupul placebo (incluzând 25 cu o terapie sistemică anterioarăşi 36 cu 2 sau mai multe terapii sistemice anterioare) care au primit terapie sistemică anterioară, rata de risc pentru PFS a fost de 0,456 (95% CI 0,264, 0,787), p=0,0036.

A fost efectuată o analiză de sensibilitate a PFS, în care progresia s-a bazat pe măsurătorile tumorilor raportate de investigator şi în care toţi subiecţii cenzuraţi pentru alte motive decât terminarea studiului au fost consideraţi evenimente PFS. Această analiză a oferit o evaluare neexagerată a efectului terapeutic al sunitinibului şi a susţinut analiza primară, demonstrând o rată de risc de 0,507 (95% CI 0,350, 0,733) şi p=0,000193. Studiul pivotal în tumorile neuroendocrine pancreatice s-a oprit prematur la recomandarea unui Comitet de Monitorizare Independent iar obiectivul primar s-a bazat pe evaluarea investigatorului, ambele putând să fi afectat estimările efectului terapeutic. Pentru a exclude influenţarea evaluării PFS de către investigator, s-a efectuat o verificare centralizată, oarbăşi independentă, care a susţinut evaluarea investigatorului, după cum reiese din tabelul 6.

Tabelul 6 – Rezumatul criteriilor finale de eficacitate din studiul pNET fază 3

 

Parametrul de eficacitate

SUTENT (n=86)

Placebo (n=85)

Rata de risc (95% CI)

Valoarea p

Supravieţuirea fără progresia bolii [mediană, (95% IÎ)] prin evaluarea investigatorului

11,4 (7,4, 19,8)

5,5 (3,6, 7,4)

0,418 (0,263, 0,662)

0,0001a

Supravieţuirea fără progresia bolii [mediană, (95% IÎ)] prin evaluarea răspunsului tumoral bazat pe aplicarea RECIST la evaluările tumorale ale investigatorului

12,6 (7,4, 16,9)

5,4 (3,5, 6,0)

0,401 (0,252, 0,640)

0,000066a

Supravieţuirea fără progresia bolii [mediană, (95% IÎ)] prin evaluarea tumorală oarbă, independentă, centralizată

12,6 (11,1, 20,6)

5,8 (3,8, 7,2)

0,315 (0,181, 0,546)

0,000015 a

Supravieţuirea globală [mediană, (95% IÎ)]

20,6 (20,6, NR)

NR (15,5, NR)

0,409 (0,187, 0,894)

0,0204a

Rata de răspuns terapeutic obiectiv [mediană, (95% IÎ)]

9,3 (3,2, 15,4)

0

NA

0,0066b

IÎ=Interval Încredere, HR=rata de risc, NA=Nu se aplică, NR=Nu a fost atins atest log-rank cu 2 feţe, nestratificat bTestul exact Fisher

Number of subjects at risk SUTENT 86 52 34 20 15 4 2 Placebo 85 42 20 9 2 2 2

Axa x = Timp (Luni); Axa y = Probabilitatea de supravieţuire fără progresie a bolii (%);

── Sutent (N=86) Medie 11,4 luni ------ Placebo (N=85) Medie 5.5 luni; Hazard Ratio (Rata de risc) = 0.42 95% IÎ (0,26 – 0,66) p = 0,0001 Number of subjects at risk = Numărul de subiecţi expuşi riscului

Datele privind supravieţuirea globală nu erau evaluabile la momentul analizei. Au fost 9 decese în grupul sunitinib şi 21 decese în grupul placebo. S-a observat o diferenţă semnificativă statistic în ceea ce priveşte rata de răspuns obiectiv în cazul sunitinibului faţă de placebo.

La progresia bolii, pacienţilor li s-au dezvăluit datele privind medicaţia şi pacienţilor care au primit placebo li s-a oferit accesul la o extensie separată a unui studiu deschis cu SUTENT. Datorită închiderii precoce a studiului, pacienţilor rămaşi li s-au dezvăluit datele privind medicaţia şi li s-a oferit acces într-o extensie a studiului deschis cu SUTENT.

Un total de 59 de pacienţi din grupul placebo, a primit SUTENT în studiul extensie.

Rezultatele aferente Chestionarelor “Calitatea vieţii” ale Organizaţiei Europene pentru Cercetarea şi Tratamentul Cancerului (EORTC QLQC-30) (European Organization for Research and Treatment of Cancer Quality of Life Questionnaire - EORTC QLQC-30) au evidenţiat menţinerea calităţii general globale a vieţii legate de sănătate la pacienţii trataţi cu sunitinib comparative cu placebo, cu efecte adverse simptomatice limitate.

Copii şi adolescenţi

Agenţia Europeană a Medicamentului a acceptat amânarea depunerii rezultatelor studiilor cu SUTENT la anumite categorii pediatrice pentru tratamentul tumorilor stromale gastro-intestinale maligne nerezecabile şi/sau metastatice (GIST) (vezi pct. 4.2 pentru informaţii despre utilizarea la copii şi adolescenţi).

Agenţia Europeană a medicamentului a renunţat la obligativitatea de a depune rezultatele studiilor cu SUTENT la toate categoriile pediatrice pentru tratamentul carcinomului renal şi al pelvisului renal (exclusiv nefroblastomul, nefroblastomatoza, sarcomul cu celule clare, nefromul mezoblastic, carcinomul medular renal şi tumora renală rabdoidă (vezi pct. 4.2 pentru informaţii despre utilizarea la copii şi adolescenţi).

Agenţia Europeană a medicamentului a renunţat la obligativitatea de e depune rezultatele studiilor cu SUTENT la toate categoriile pediatrice pentru tratamentul tumorilor neuroendocrine gastroenteropancreatice (exclusiv neuroblastomul, neuroganglioblastomul şi feocromocitomul) (vezi pct. 4.2 pentru informaţii despre utilizarea la copii şi adolescenţi).

5.2 Proprietăţi farmacocinetice

Farmacocinetica sunitinibului a fost evaluată la 135 de voluntari sănătoşi şi 266 de pacienţi cu tumori solide. Farmacocinetica a fost similară pentru toate populaţiile cu tumori solide studiate şi la toţi voluntarii sănătoşi.

Pentru dozele cuprinse între 25-100 mg, aria de sub curba concentraţiei plasmatice (ASC) în funcţie de timp şi Cmax cresc proporţional cu doza. Prin administrare zilnică repetată, sunitinib se acumulează de 3-4 ori, iar principalul său metabolit activ, de 7 –10 ori. Concentraţiile plasmatice ale sunitinibului şi ale principalului său metabolit la starea de echilibru se obţin în 10-14 zile. În ziua 14, concentraţiile plasmatice combinate pentru sunitinib şi metabolitul său activ sunt de 62,9 - 101 ng/ml, care corespund concentraţiilor ţintă pentru care datele non-clinice demonstrează inhibiţie in vitro a fosforilării receptorilor, ceea ce duce la staţionare tumorală/reducerea creşterii tumorale in vivo. Principalul metabolit activ reprezintă 23-37 % din totalul expunerii. Nu s-au observat modificări semnificative ale farmacocineticii sunitinib sau a principalului său metabolit activ în cazul administrării zilnice repetate sau după cicluri repetate cu scheme de doze testate.

Absorbţie După administrarea orală a sunitinibului, concentraţiile plasmatice maxime (Cmax) sunt de obicei observate la 6 – 12 ore (Tmax) de la administrare.

Alimentele nu au nici un efect asupra biodisponibilităţii sunitinibului.

Distribuţie În studii in vitro, legarea de proteinele plasmatice a sunitinibului şi a principalului său metabolit activ a fost de 95% şi respectiv, 90%, aparent indiferent de concentraţie. Volumul aparent de distribuţie (Vd) al sunitinib a fost mare – 2230 l -, ceea ce indică distribuţia tisulară.

Interacţiuni metabolice Valorile Ki calculate in vitro pentru toate izoformele de citocrom CYP testate (CYP1A2, CYP2A6, CYP2B6, CYP2C8, CYP2C9, CYP2C19, CYP2D6, CYP2E1, CYP3A4/5 şi CYP4A9/11) au indicat faptul că este puţin probabil şi făra relevanţă clinică, ca sunitinibul şi principalul său metabolit activ să inducă metabolizarea altor substanţe active de către aceste enzime.

Biotransformare Sunitinib este metabolizat în principal de CYP3A4, izoenzima a citocromului P450, cu producerea principalului său metabolit activ, desetil sunitinib care este ulterior metabolizat de aceeaşi izoenzimă.

Administrarea concomitentă a SUTENT cu inductori sau inbitori potenţi al CYP3A4 trebuie evitată deoarece pot conduce la modificări ale concentraţiilor plasmatice de sunitinib (vezi pct. 4.4. şi 4.5) .

Eliminare Se excretă predominant prin materiile fecale (61%), iar substanţa activă nemodificatăşi metaboliţii eliminaţi renal reprezintă 16% din doza administrată. Sunitinib şi principalul său metabolit activ au fost principalii compuşi identificaţi în plasmă, urinăşi materii fecale, reprezentând 91,5%, 86,4% şi respectiv, 73,8% din radioactivitatea probelor adunate. Metaboliţii minori s-au identificat în urinăşi materii fecale şi, în general, nu s-au observat în plasmă. Clearence-ul oral total (CL/F) a fost de 34-62 l/h. După administrare orală la voluntari sănătoşi, timpii de înjumătăţire plasmatică prin eliminare a sunitinibului şi a principalului său metabolit activ desetilat sunt de aproximativ 40-60 ore şi respectiv, 80-110 ore.

Grupe speciale de pacienţi

Insuficienţa hepatică

Sunitinib şi metabolitul principal sunt metabolizaţi în principal de către ficat. Expunerea sistemică dupa o singură doză sunitinib a fost similară la subiecţi cu deteriorare hepatică uşoară sau moderată (Clasele Child-Pugh A şi B) comparativ cu subiecţii cu funcţie hepatică normală. SUTENT nu a fost studiat la pacienţi cu deteriorare hepatică severă (Clasa Child Pugh C).

Studiile la pacienţii cu cancer au exclus pacienţii cu ALT sau AST >2,5 x limita superioară a normalului (LSN) sau, dacă aceasta se datora metastazelor hepatice >5 x LSN

Insuficienţa renală

Analizele farmacocinetice populaţionale arată că clearence-ul aparent al sunitinibului (CL/F) nu a fost afectat de clearence-ul creatininei în limitele evaluate (42 – 347 ml/min). Expunerile sistemice după administrarea unei singure doze de SUTENT au fost similare la pacienţi cu insuficienţă renală severă (CLcr<30 ml/min) faţă de pacienţi cu funcţie renală normală (CLcr>80 ml/min). Deşi sunitinib şi metabolitul său principal nu au fost eliminaţi prin hemodializă la pacienţii cu afecţiune renală în stadiu terminal, expunerile totale sistemice au fost mai mici cu 47% pentru sunitinib şi 31% pentru metabolitul său principal faţă de pacienţii cu funcţie renală normală.

Greutate, indici de performanţă

Analizele farmacocinetice populaţionale ale datelor demografice arată că nu este necesară ajustarea dozelor în funcţie de greutate sau de scorul ECOG (Eastern Cooperative Oncology Group).

Sexul

Datele disponibile indică faptul că femeile ar avea un clearance aparent al sunitinibului (CL/F) cu 30% mai mic decât bărbaţii, însă această diferenţă nu impune ajustări ale dozelor.

5.3 Date preclinice de siguranţă

În studii de toxicitate repetată la şobolan şi maimuţă, cu durata de până la 9 luni, principalele efecte asupra organelor ţintă s-au identificat la nivelul tractului gastro-intestinal (emezăşi diaree la maimuţe), glandei suprarenale (congestie şi/sau hemoragie corticală la şobolani şi maimuţe, cu necroză urmată de fibroză la şobolani), sistemului hemolimfopoietic (hipocelularitate la nivelul măduvei osoase şi depleţie limfoidă la nivelul timusului, splinei şi a ganglionilor limfatici), pancreasului exocrin (degranulare a celulelor acinare cu necroză celulară), glandelor salivare (hipertrofie acinară), articulaţiilor (îngroşare a cartilajului de creştere), uterului (atrofie) şi ovarelor (reducerea dezvoltării foliculare). Acestea au survenit la niveluri de expunere plasmatică la sunitinib relevante clinic. Efecte adiţionale, observate în alte studii, au inclus prelungirea intervalului QT, scăderea FEVS, hipertrofie pituitarăşi atrofie tubulară testiculară, creştere a celulelor mezangiale la nivel renal, hemoragii la nivelul tractului gastro-intestinal şi ale mucoasei bucale, şi hipertrofia celulelor pituitare anterioare. Se consideră ca modificările uterine (atrofia endometrială) şi cele de la nivelul cartilajului de creştere (îngroşare metafizară sau displazie a cartilajului) sunt legate de acţiunea farmacologică a sunitinibului. Majoritatea acestor observaţii au fost reversibile după 2-6 săptămâni fără tratament.

Genotoxicitate Potenţialul genotoxic al sunitinibului a fost evaluat in vitro şi in vivo. Sunitinibul nu a fost mutagenic în testul bacteriilor activate metabolic cu ficat de şobolan. In vitro, sunitinibul nu a indus aberaţii cromozomiale structurale ale limfocitelor periferice umane. In vitro s-a observat poliploidie (aberaţii cromozomiale numerice) în limfocitele periferice umane, atât în prezenţa cât şi în absenţa activării metabolice. In vivo sunitinibul nu a fost clastogenic la nivelul măduvei osoase la şobolan. Potenţialul de genotoxicitate a principalului metabolit activ nu a fost evaluat.

Carcinogenitate
Nu s-au efectuat studii de carcinogenitate cu sunitinib malat.

Toxicitate asupra funcţiei de reproducere şi a dezvoltării În studiile de toxicitate asupra funcţiei de reproducere nu s-au observat efecte asupra fertilităţii la femele şi masculi. Cu toate acestea, în studiile de toxicitate cu doze repetate administrate la şobolani şi maimuţe, s-au observat efecte asupra fertilităţii la femele sub forma atreziei foliculare, degenerare a corpului luteal, modificări endometriale uterine şi scădere a greutăţii uterine şi ovariene la nivele de expunere sistemică relevante clinic. La masculii de şobolan efectele observate asupra fertilităţii au fost sub forma atrofiei tubulare testiculare, reducerii numărului de spermatozoizi din epididim şi depleţia de coloid la nivelul prostatei şi a veziculelor seminale la niveluri de expunere plasmatică de 18 ori mai mari decât nivelurile observate în practica clinică.

La şobolani, mortalitatea embrio-fetală a fost evidentă printr-o reducere semnificativă a numărului de feţi vii, creşterea numărului de resorbţii, creşterea pierderilor postimplantare şi pierderea tuturor puilor la 8 din 28 de femele gestante, la niveluri de expunere plasmatică de 5,5 ori mai mari decât cele observate în practica clinică. La iepuri, reducerile greutăţii uterului gravid şi a numărului de feţi vii s-au datorat creşterii numărului de resorbţii, creşterii pierderilor postimplantare şi pierderii tuturor puilor la 4 din 6 de femele gestante, la niveluri de expunere plasmatică de 3 ori mai mari decât cele observate în practica clinică.

Tratamentul cu sunitinib la şobolani în timpul organogenezei a afectat dezvoltarea la doze ³5 mg/kg/zi, prin creşterea incidenţei malformaţiilor scheletice fetale, caracterizată predominant ca osificare întârziată a vertebrelor toracice/lombare care au apărut la niveluri plasmatice de expunere de 6 ori mai mari decât cele observate în practica clinică. La iepuri, efectele asupra dezvoltării au constat în creşterea incidenţei cheiloschizisului la niveluri plasmatice de expunere aproximativ egale cu cele observate în practica clinică, iar cheiloschizis şi palatoschizis au apărut la niveluri plasmatice de expunere de 2,7 ori mai mari decât cele observate în practica clinică.

6. PROPRIETĂŢI FARMACEUTICE

6.1 Lista excipienţilor

Conţinutul capsulei
Manitol (E421)
Croscarmeloză sodică
Povidonă (K -25)
Magneziu stearat

Învelişul capsulei
Gelatină
Dioxid de titan (E171)
Oxid galben de fer (E172)
Oxid roşu de fer (E172)
Oxid negru de fer (E172)

Cerneală de imprimare
Shellac
Propilen glicol
Hidroxid de sodiu
Povidonă
Dioxid de titan (E171)

6.2 Incompatibilităţi

Nu este cazul.

6.3 Termen de valabilitate

3 ani

6.4 Precauţii speciale pentru păstrare

Acest medicament nu necesită condiţii speciale de păstrare.

6.5 Natura şi conţinutul ambalajului

Flacoane din polietilenă de densitate înaltă (PEÎD) cu un capac din polipropilenă, conţinând 30 de capsule. Blistere transparente din Aclar/PVC cu folie de aluminiu acoperită prin căldură cu lac de siguranţă a 28 (4x7) capsule. Este posibil ca nu toate mărimile de ambalaj să fie comercializate. Precauţii speciale pentru eliminarea reziduurilor

DEŢINĂTORUL AUTORIZAŢIEI DE PUNERE PE PIAŢĂ

Fără cerinţe speciale.

Pfizer Ltd Ramsgate Road Sandwich, Kent CT13 9NJ Marea Britanie

8. NUMĂRUL(ELE) AUTORIZAŢIEI DE PUNERE PE PIAŢĂ

EU/1/06/347/003 EU/1/06/347/006

9. DATA PRIMEI AUTORIZĂRI SAU A REÎNNOIRII AUTORIZAŢIEI

Data primei autorizări: 19 Iulie 2006

10. DATA REVIZUIRII TEXTULUI

 

ANEXA II

 

A. DEŢINĂTORUL AUTORIZAŢIEI DE FABRICAŢIE RESPONSABIL PENTRU ELIBERAREA SERIEI

B. CONDIŢIILE EMITERII AUTORIZAŢIEI DE PUNERE PE PIAŢĂ

A. DEŢINĂTORUL AUTORIZAŢIEI DE FABRICAŢIE RESPONSABIL PENTRU ELIBERAREA SERIEI

Numele şi adresa producătorului responsabil pentru eliberarea seriei

PFIZER Italia S.r.l Via del Commercio Zona Industriale IT-63100 Marino del Tronto (Ascoli Piceno) Italia

B. CONDIŢIILE EMITERII AUTORIZAŢIEI DE PUNERE PE PIAŢĂ

CONDIŢII SAU RESTRICŢII PRIVIND FURNIZAREA ŞI UTILIZAREA IMPUSE DEŢINĂTORULUI AUTORIZAŢIEI DE PUNERE PE PIAŢĂ

Medicament cu eliberare pe bază de prescripţie medicală restrictivă. (Vezi Anexa I: Rezumatul caracteristicilor produsului, pct. 4.2).

CONDIŢII SAU RESTRICŢII CU PRIVIRE LA SIGURANŢA ŞI EFICACITATEA UTILIZĂRII MEDICAMENTULUI

Nu este cazul.

ALTE CONDIŢII

Sistemul de farmacovigilenţă

DAPP trebuie să se asigure că sistemul de farmacovigilenţă, asa cum este descris în versiunea 2.0 prezentată Modulul 1.8.1 al Cererii de autorizare de punere pe piaţă, existăşi este funcţional înainte de şi pe perioada punerii pe piaţă a medicamentului.

Planul de management al riscului

DAPP se angajează să realizeze studiile şi activităţile de farmacovigilenţă suplimentare descrise în Planul de farmacovigilenţă, asa cum a fost stabilit în versiunea 8.0 a Planului de management al Riscului (PMR) prezentat în Modulul 1.8.2 al Cererii de autorizare de punere pe piaţă, precum şi orice actualizări ulterioare ale PMR, stabilite de către CHMP.

Conform recomandărilor CHMP privind sistemele de management al riscului pentru medicamentele de uz uman, un PMR actualizat trebuie depus în acelaşi timp cu următorul Raport periodic actualizat referitor la siguranţă (RPAS).

În plus, trebuie furnizat un PMR actualizat:  când sunt primite noi informaţii care pot avea impact asupra Specificaţiei de siguranţă actuale, Planului de farmacovigilenţă sau activităţilor de reducere la minimum a riscului , în decurs de 60 de zile de la atingerea unui reper important (de farmacoviglenţă sau de reducere la minimum a riscului) , la cererea EMA.

 

ANEXA III
ETICHETAREA ŞI PROSPECTUL

 

A. ETICHETAREA

1. DENUMIREA COMERCIALĂ A MEDICAMENTULUI

SUTENT 50 mg capsule Sunitinib

2. DECLARAREA SUBSTANŢEI(LOR) ACTIVE

Fiecare capsulă conţine sunitinib malat, echivalent cu sunitinib 50,0 mg.

LISTA EXCIPIENŢILOR

FORMA FARMACEUTICĂŞI CONŢINUTUL

30 capsule.

5. MODUL ŞI CALEA(CĂILE) DE ADMINISTRARE

Orală. A se citi prospectul înainte de utilizare.

6. ATENŢIONARE SPECIALĂ PRIVIND FAPTUL CĂ MEDICAMENTUL NU TREBUIE PĂSTRAT LA ÎNDEMÂNA ŞI VEDEREA COPIILOR

A nu se lăsa la îndemâna şi vederea copiilor.

7. ALTĂ(E) ATENŢIONARE(ĂRI) SPECIALĂ(E), DACĂ ESTE(SUNT) NECESARĂ(E)

A se utiliza numai conform indicaţiei medicului.

8. DATA DE EXPIRARE

EXP

CONDIŢII SPECIALE DE PĂSTRARE

PRECAUŢII SPECIALE PRIVIND ELIMINAREA MEDICAMENTELOR NEUTILIZATE SAU A MATERIALELOR REZIDUALE PROVENITE DIN ASTFEL DE MEDICAMENTE, DACĂ ESTE CAZUL

NUMELE ŞI ADRESA DEŢINĂTORULUI AUTORIZAŢIEI DE PUNERE PE PIAŢĂ

Acest medicament nu necesită condiţii speciale de păstrare.

Pfizer Ltd Ramsgate Road Sandwich Kent CT13 9NJ Marea Britanie

12. NUMĂRUL(ELE) AUTORIZAŢIEI DE PUNERE PE PIAŢĂ

EU/1/06/347/003

13. SERIA DE FABRICAŢIE

Serie

14. CLASIFICARE GENERALĂ PRIVIND MODUL DE ELIBERARE

Medicament eliberat pe bază de prescripţie medicală.

INSTRUCŢIUNI DE UTILIZARE

INFORMAŢII ÎN BRAILLE

SUTENT 50 mg

MINIMUM DE INFORMAŢII CARE TREBUIE SĂ APARĂ PE AMBALAJUL PRIMAR Flacon PEÎD – capsule 50 mg

1. DENUMIREA COMERCIALĂ A MEDICAMENTULUI ŞI CALEA(CĂILE) DE ADMINISTRARE

SUTENT 50 mg capsule Sunitinib Orală.

2. MODUL DE ADMINISTRARE

A se citi prospectul înainte de utilizare.

3. DATA DE EXPIRARE

EXP

4. SERIA DE FABRICAŢIE

Serie

5. CONŢINUTUL PE MASĂ, VOLUM SAU UNITATE DE DOZĂ

30 capsule

6. ALTE INFORMAŢII

INFORMAŢII CARE TREBUIE SĂ APARĂ PE AMBALAJUL SECUNDAR {Cutia cu blistere Aclar/PVC – capsule a 50 mg}

1. DENUMIREA COMERCIALĂ A MEDICAMENTULUI

SUTENT 50 mg capsule Sunitinib

2. DECLARAREA SUBSTANŢEI ACTIVE

Fiecare capsulă conţine malat de sunitinib, echivalent cu sunitinib 50,0 mg

LISTA EXCIPIENŢILOR

FORMA FARMACEUTICĂŞI CONŢINUTUL

28 (4 x 7) capsule

5. MODUL ŞI CALEA(CĂILE) DE ADMINISTRARE

Administrare orală.
A se citi prospectul înainte de utilizare.

6. ATENŢIONARE SPECIALĂ PRIVIND FAPTUL CĂ MEDICAMENTUL NU TREBUIE PĂSTRAT LA ÎNDEMÂNA ŞI VEDEREA COPIILOR

A nu se lăsa la îndemâna şi vederea copiilor.

7. ALTĂ(E) ATENŢIONARE(ĂRI) SPECIALĂ(E), DACĂ ESTE(SUNT) NECESARĂ(E)

A se utiliza numai conform indicaţiei medicului.

8. DATA DE EXPIRARE

EXP

CONDIŢII SPECIALE DE PĂSTRARE

PRECAUŢII SPECIALE PRIVIND ELIMINAREA MEDICAMENTELOR NEUTILIZATE SAU A MATERIALELOR REZIDUALE PROVENITE DIN ASTFEL DE MEDICAMENTE, DACĂ ESTE CAZUL

NUMELE ŞI ADRESA DEŢINĂTORULUI AUTORIZAŢIEI DE PUNERE PE PIAŢĂ

Acest medicament nu necesită condiţii speciale de păstrare.

Pfizer Ltd Ramsgate Road Sandwich Kent CT13 9NJ Marea Britanie

12. NUMĂRUL(ELE) AUTORIZAŢIEI DE PUNERE PE PIAŢĂ

EU/1/06/347/006

13. SERIA DE FABRICAŢIE

Serie

14. CLASIFICARE GENERALĂ PRIVIND MODUL DE ELIBERARE

Medicament eliberat pe bază de prescripţie medicală.

INSTRUCŢIUNI DE UTILIZARE

INFORMAŢII ÎN BRAILLE

SUTENT 50 mg

MINIMUM DE INFORMAŢII CARE TREBUIE SĂ APARĂ PE BLISTER SAU PE FOLIE TERMOSUDATĂ

{Blister din Aclar/PVC – capsule a 50 mg}

1. DENUMIREA COMERCIALĂ A MEDICAMENTULUI

SUTENT 50 mg Sunitinib

2. NUMELE DEŢINĂTORULUI AUTORIZAŢIEI DE PUNERE PE PIAŢĂ

Pfizer Ltd

3. DATA DE EXPIRARE

EXP

4. SERIA DE FABRICAŢIE

Serie

5. ALTE INFORMAŢII

LU MA MI JO VI SB DU

B. PROSPECTUL

PROSPECT: INFORMAŢII PENTRU UTILIZATOR

SUTENT 50 mg capsule

Sunitinib

Citiţi cu atenţie şi în întregime acest prospect înainte de a începe să luaţi acest medicament. Păstraţi acest prospect. S-ar putea să fie necesar să-l recitiţi. Dacă aveţi orice întrebări suplimentare, adresaţi-vă medicului dumneavoastră sau farmacistului. Acest medicament a fost prescris pentru dumneavoastră. Nu trebuie să-l daţi altor persoane. Le poate face rău, chiar dacă au aceleaşi simptome cu ale dumneavoastră. Dacă vreuna dintre reacţiile adverse devine gravǎ sau dacă observaţi orice reacţie adversǎ nemenţionatǎ în acest prospect, rugăm să-i spuneţi medicului dumneavoastră.

În acest prospect găsiţi:

Ce este SUTENT şi pentru ce se utilizează

Înainte să luaţi SUTENT

Cum să luaţi SUTENT

Reacţii adverse posibile

Cum se păstrează SUTENT

Informaţii suplimentare

1. CE ESTE SUTENT ŞI PENTRU CE SE UTILIZEAZĂ

SUTENT este un medicament utilizat în tratamentul cancerului prin prevenirea activităţii unui anumit grup de proteine despre care se cunoşte că sunt implicate în creşterea şi răspândirea celulelor canceroase.

SUTENT va fi prescris numai de un medic cu experienţă în utilizarea medicamentelor anticanceroase.

Tumoră stromală gastro-intestinală (GIST – gastrointestinal stromal tumour)

SUTENT este indicat în tratamentul tumorii stromale gastro-intestinale maligne nerezecabile şi/sau metastatice (GIST) la adulţi după eşecul terapiei cu imatinib mesilat datorită rezistenţei sau intoleranţei. GIST este o formă de cancer al stomacului şi intestinelor, provocat de creşterea necontrolată a celulelor ţesutului conex acestor organe. SUTENT inhibă creşterea acestor celule.

Carcinomul renal metastatic SUTENT este indicat pentru tratamentul carcinomului avansat şi/sau metastatic (MRCC -metastatic renal cell carcinoma) la adulţi. MRCC este o formă de cancer care implică modificări canceroase în celulele tubilor renali.

Tumori neuroendocrine pancreatice (pNET – pancreatic neuroendocrine tumors)

SUTENT este indicat pentru tratamentul tumorilor neuroendocrine pancreatice bine diferenţiate, nerezecabile sau metastatice, la adulţi care au prezentat progresia bolii. pNET este o formă de cancer care îşi are originea în celulele pancreatice secretoare de hormoni.

Experienţa cu SUTENT ca prim tratament este limitată.

Dacă aveţi întrebări despre modul de acţiune al SUTENT sau de ce v-a fost prescris acest medicament, întrebaţi-l pe medicul dumneavoastră.

2. ÎNAINTE SĂ LUAŢI SUTENT

Urmaţi cu atenţie toate instrucţiunile medicului dumneavoastră, chiar dacă acestea sunt diferite de informaţiile generale din acest prospect.

Nu luaţi SUTENT:

1.      Dacă sunteţi alergic la sunitinib sau la oricare dintre celelalte componente ale SUTENT.

2.      Aveţi grijă deosebită când utilizaţi SUTENT:

3.      Dacă aveţi sau aţi avut probleme hepatice sau renale.

4.      Dacă aveţi hipertensiune arterială.

5.      Dacă aveţi glanda tiroidă mai puţin activă înainte de începerea tratamentului cu SUTENT sau dacă glanda tiroidă devine mai puţin activă în timpul tratamentului

6.      Dacă aveţi o anomalie a ritmului cardiac cunoscută sub denumirea de interval QT prelungit

7.      Dacă sunteţi gravidă sau consideraţi că ar fi posibil să fiţi gravidă (vezi mai jos).

8.      Dacă alăptaţi (vezi mai jos) Dacă oricare dintre acestea vi se aplică, spuneţi-i medicului dumneavoastră înainte de a lua SUTENT.

Utilizarea altor medicamente:

Vă rugăm să spuneţi medicului dumneavoastră sau farmacistului dacă luaţi sau aţi luat recent orice alte medicamente, inclusiv dintre cele eliberate fără prescripţie medicală, inclusiv dintre cele eliberate fără prescripţie medicală.

Unele medicamente pot afecta concentraţiile de SUTENT din organism. Trebuie să vă informaţi medicul dacă luaţi medicamente care conţin următoarele substanţe active:  ketoconazol, itraconazol – folosite în tratamentul infecţiilor fungice ; eritromicină, claritromicină, rifampicină – medicamente utilizate în tratamentul infecţiilor ; ritonavir - medicamente utilizate în tratarea HIV ;dexametazonă – un corticosteroid utilizat în diferite condiţii ; fenitoină, carbamazepină, fenobarbital – tratamentul epilepsiei şi a altor boli ;preparate pe bază de plante medicinale conţinând sunătoare(Hypericum perforatum) – utilizate în tratamentul depresiei şi al anxietăţii

Folosirea SUTENT cu alimente şi băuturi

SUTENT poate fi luat cu sau fără alimente; cu toate acestea, nu trebuie să luaţi SUTENT cu suc de grapefruit.

Sarcina şi alăptarea

Dacă sunteţi gravidă sau consideraţi că aţi putea fi gravidă spuneţi-i medicului dumneavoastră.

SUTENT nu trebuie utilizat în sarcină decât dacă este neapărat necesar. Medicul dumneavoastră va explica riscurile potenţiale ale tratamentului cu SUTENT în sarcină.

Dacă aţi putea deveni gravidă, trebuie să folosiţi metode eficace de contracepţie pe durata tratamentului cu SUTENT.

Dacă alăptaţi, spuneţi-i medicului dumneavoastră. Nu alăptaţi când luaţi SUTENT.

Conducerea vehiculelor şi folosirea utilajelor

Dacă aveţi ameţeli sau simţiţi neobişnuit de obosiţi, fiţi precauţi atunci când conduceţi sau folosiţi utilaje.

3. CUM SĂ LUAŢI SUTENT

Medicul dumneavoastră va prescrie doza adecvată pentru dumneavoastră, funcţie de forma de cancer care trebuie tratată. Dacă suferiţi de GIST sau cancer renal, doza uzuală este de 50 mg o dată pe zi. Se recomandă administrarea SUTENT timp de 28 de zile (4 săptămâni), urmat de 14 zile (2 săptămâni) de pauză (fără medicament) într-un ciclu de 6 săptămâni. Dacă suferiţi de tumori neuroendocrine pancreatice, doza uzuală este de 37,5 mg o dată pe zi, fără perioadă de pauză.

Medicul dumneavoastră va decide de câte cicluri terapeutice aveţi nevoie, precum şi doza potrivită pentru dumneavoastră.

Dacă luaţi mai mult decât trebuie din SUTENT

Dacă aţi luat, din greşeală, prea multe capsule, spuneţi-i medicului dumneavoastră imediat. Este posibil să aveţi nevoie de îngrijiri medicale.

Dacă uitaţi să luaţi SUTENT

Nu luaţi o doză dublă pentru a compensa doza uitată.

REACŢII ADVERSE POSIBILE

Ca toate medicamentele, SUTENT poate provoca reacţii adverse, cu toate că nu apar la toate persoanele.

Aceste reacţii adverse pot să apară cu anumite frecvenţe, care sunt definite după cum urmează:  foarte frecvente: afectează mai mult de 1 utilizator din 10 ; frecvente: afectează 1 până la 10 utilizatori din 100 ;mai puţin frecvente: afectează 1 până la 10 utilizatori din 1000 ; rare: afectează 1 până la 10 utilizatori din 10000 ; foarte rare: afectează mai puţin de 1 utilizator din 10000 ; necunoscute: frecvenţa nu poate fi estimată din datele disponibile.

Reacţiile adverse foarte frecvente

 Durere/iritaţie la nivel bucal, leziune/inflamaţie/uscăciune bucală, alterări ale gustului, senzaţie de arsură/durere la nivelul limbii, jenă gastrică, greaţă, vărsături, diaree, inflamaţia mucoasei tractului digestiv, flatulenţă la nivelul stomacului sau intestinului, constipaţie, dureri abdominale, pierderea/scăderea apetitului, senzaţie de pierdere a puterii, scădere ponderală.

 Modificări de culoare ale pielii/piele galbenă, modificări de culoare ale părului, căderea părului, erupţie cutanată pe palme şi tălpi, vezicule, erupţii pe piele, uscăciunea pielii ; Sângerări nazale. ; Oboseală excesivă. ; Tensiune arterială crescută, migrenă. ; Reducerea/anomalii ale capacităţii inimii de a pompa sânge. ; Cefalee. ; Reducerea numărului de plachete, eritrocite şi/sau neutrofile (tip de leucocite). ;Reducerea numărului de celule albe. ; Reducerea activităţii glandei tiroide (hipotiroidie).; Dureri la nivelul braţelor şi picioarelor.

Reacţii adverse frecvente

 Frisoane, febră, sindrom asemănător gripei ; Tuse, uscarea mucoasei nazale, congestie nazală.;Dificultăţi de vorbire.
Modificarea culorii urinii ; Hemoroizi, dureri rectale, sângerări rectale, sângerări gingivale, dificultate în deglutiţie sau incapacitatea de deglutiţie, arsuri gastrice. ; Lăcrimare excesivă;Dureri de spate, dureri articulare, dureri musculare; Dureri în piept; Modificări ale sensibilitaţii la nivelul extremităţilor,  Umflarea membrelor şi a zonei ochilor ; Modificări ale sensibilitaţii cutanate, piele uscată, senzaţie de mâncărime, descuamarea şi inflamaţia pielii, vezicule, acnee, pigmentarea excesivă a pielii; Bufeuri ; Depigmentarea unghiilor; Sensibilitate anormal crescută/scăzută, în special la atingere;Dispnee; Depresie; Dificultate de adormire; Rezultate anormale ale testelor sanguine , inclusiv a enzimelor pancreatice şi hepatice.

Reacţii adverse mai puţin frecvente

 Dureri de stomac (abdomen) cauzate de inflamaţia pancreasului; Insuficienţă cardiacă;Insuficienţă hepatică.

Reacţii adverse rare

 Distrugerea tumorilor care duce la găurirea intestinului (perforaţie); Modificări ale activităţii electrice a inimii sau ritm cardiac anormal.

Reacţii adverse cu frecvenţă necunoscută

1.      Distrugeri musculare anormale care pot duce la probleme cu rinichii (rabdomioliză).

2.      Infecţii.

3.      Cheaguri de sânge în vasele sanguine.

4.      Pierderi de proteine prin urină determinând uneori formarea de edeme.

5.      Retenţie de fluide, inclusiv în jurul plămânilor.

6.      Reacţie necorespunzătoare şi exacerbată faţă de alergeni.

7.      Edem tisular rapid caracterizat prin suprafeţe circumscrise întinse de lichid subcutanat

8.      Hipersecreţie de hormoni tiroidieni ce determină creşterea consumului de energie a organismului în condiţii de repaus.

9.      Conduct anormal care determină comunicarea unei cavităţi naturale cu o altă cavitate sau cu pielea.

Dacă vreuna dintre reacţiile adverse devine gravă sau dacă observaţi orice reacţie adversă nemenţionată în acest prospect, rugăm să spuneţi medicului dumneavoastră.

5. CUM SE PĂSTREAZĂ SUTENT

- A nu se lăsa la îndemâna şi vederea copiilor

- Nu utilizaţi după data de expirare (EXP) înscrisă pe cutie şi pe etichetă.

- Acest medicament nu necesită condiţii de păstrare deosebite

-Nu folosiţi nici un ambalaj deteriorat sau cu semne care indică deschiderea anterioară a acestuia.

Medicamentele nu trebuie aruncate pe calea apei menajere sau a reziduurilor menajere. Întrebaţi farmacistul cum să eliminaţi medicamentele care nu vă mai sunt necesare. Aceste măsuri vor ajuta la protejarea mediului

6. INFORMAŢII SUPLIMENTARE

Ce conţine SUTENT

SUTENT 50 mg capsule

Substanţa activă este sunitinib. Fiecare capsulă conţine sunitinib malat echivalent la sunitinib 50 mg.
Celelalte componente sunt: Conţinutul capsulei: manitol, croscarmeloză sodică, povidonă (K-25) şi stearat de magneziu;Învelişul capsulei: din gelatină, dioxid de titan (E 171), oxid galben de fer (E172), oxid roşu de fer (E172) şi oxid negru de fer (E172);Cerneala de inscripţionare: shellac, propilenglicol, hidroxid de sodiu, povidonăşi dioxid de titan (E171).

Cum arată SUTENT şi conţinutul ambalajului

SUTENT 50 mg este disponibil sub formă de capsule gelatinoase având capac caramel şi corp caramel, inscripţionate cu cerneală albă „Pfizer” pe capac, „STN 50 mg” pe corp, conţinând granule de culoare galbenă până la portocalie.

Este disponibil în flacoane de plastic a 30 capsule şi în cutii cu blistere a 28 capsule (4x7). Este posibil ca nu toate mărimile de ambalaj să fie comercializate.

Deţinătorul autorizaţiei de punere pe piaţă

Pfizer Limited Ramsgate Road Sandwich , Kent CT13 9NJ Marea Britanie

Producătorul

Pfizer Italia S.r.l.
Via del Commercio – Zona Industriale -
63100 Marino del Tronto (Ascoli Piceno)
Italia

Pentru orice informaţii despre acest medicament, rugăm să contactaţi reprezentanţii locali ai

deţinătorului autorizaţiei de punere pe piaţă:

Belgique / België /Belgien

Pfizer S.A. / N.V.
Tél/Tel: +32 (0)2 554 62 11

България

Пфайзер Люксембург САРЛ, Клон България Тел.: +359 2 970 4333

Česká republika

Pfizer s.r.o.
Tel.: +420-283-004-111

Danmark

Pfizer ApS Tlf: +45 44 20 11 00

Deutschland

Pfizer Pharma GmbH Tel: +49 (0)30 550055 51000

Eesti

Pfizer Luxembourg SARL Eesti filiaal Tel.: +372 6 405 328

Ελλάδα

Pfizer Hellas A.E. Τhλ: +30 210 6785 800.

Luxembourg/Luxemburg

Pfizer S.A.
Tél/Tel: +32 (0)2 554 62 11

Magyarország

Pfizer Kft.
Tel.: +36-1-488-37-00

Malta

V.J. Salomone Pharma Ltd. Tel. +356 21220174

Nederland

Pfizer BV Tel: +31 (0)10 406 43 01

Norge

Pfizer AS Tlf: +47 67 52 61 00

Österreich

Pfizer Corporation Austria Ges.m.b.H. Tel: +43 (0)1 521 15-0

Polska

Pfizer Polska Sp.z.o.o Tel.:+48 22 335 61 00

España

Pfizer S.A.
Tél: +34 91 490 99 00

France

Pfizer Tél: +33 (0)1 58 07 34 40

Ireland

Pfizer Healthcare Ireland

Tel: 1800 633 363(toll free) +44(0)1304 616161

Ísland

Vistor hf Sími: +354 535 7000

Italia

Pfizer Italia S.r.l. Tel: +39 06 33 18 21

Kύπρος

Geo. Pavlides & Araouzos Ltd. Tηλ.:+ 357 22 818087

Latvija

Pfizer Luxembourg SARL filiāle Latvijā Tel.: + 371 670 35 775

Lietuva

Pfizer Luxembourg SARL filialas Lietuvoje Tel. + 370 52 51 4000

Portugal

Laboratórios Pfizer, Lda. Tel: +351 21 423 5500

România

Pfizer România S.R.L. Tel: +40 (0) 21 207 28 00

Slovenija

Pfizer Luxembourg SARL Pfizer, podružnica za svetovanje s področja farmacevtske dejavnosti, Ljubljana Tel.: + 386 (0)1 52 11 400

Slovenská republika

Pfizer Luxembourg SARL, organizačná zložka Tel.:+ 421 2 3355 5500

Suomi/Finland

Pfizer Oy Puh./Tel: +358 (0)9 43 00 40

Sverige

Pfizer AB Tel: +46 (0)8 550-52000

United Kingdom

Pfizer Limited,
Tel: +44 (0)1304 616161

Acest prospect a fost aprobat în {LL/AAAA}

Informaţii detaliate despre acest medicament sunt disponibile pe website-ul Agenţiei Europene a Medicamentului (EMA) http://www.ema.europa.eu.

Ai o intrebare despre acest medicament? Poti intreba aici.
Citeste si...
Savu (ANMDM): Au fost găsite zeci de soluţii injectabile pentru hepatită care sunt falsuri grosolane Zeci de cutii cu fiole contrafăcute de Pegasys soluţie injectabilă pentru tratamentul hepatitei B şi C au fost depistate pe piaţa românească, a anunţat joi preşedintele Agenţiei Naţionale a Medicamentului şi a Dispozitivelor Medicale (ANMDM), Marius Savu.
Liderul reţelei din dosarul medicamentelor contrafăcute, arestat preventiv Robertino Stan, liderul reţelei din dosarul medicamentelor contrafăcute, a fost arestat preventiv pentru 30 de zile, au decis magistraţii de la Tribunalul Bucureşti.
Colegiul Farmaciştilor susţine sancţionarea celor implicaţi în comercializarea medicamentelor contrafăcute Colegiului Farmaciştilor din România susţine total demersul autorităţilor de identificare şi sancţionare a tuturor celor implicaţi în cazul comercializării medicamentelor contrafăcute şi solicită implicarea tuturor factorilor de decizie în găsirea de soluţii pentru evitarea unor astfel de cazuri pe viitor...
Cancerul intestinului gros – 9 din 10 pacienți diagnosticați ar putea fi salvați dacă s-ar prezenta la medic încă de la primele simptome Luna martie este Luna Internaționala de Luptă Împotriva Cancerului Intestinului Gros, ocazie cu care Federația Asociațiilor Bolnavilor de Cancer din România (FABC) și Liga Română de Cancer continuă, pentru al treilea an consecutiv, seria de acțiuni menite să atragă atenția opiniei publice cu...
Cancerul de sân: Aceeaşi rată de supravieţuire la simpla extirpare a tumorii şi la dubla mastectomie (studiu) Femeile cu cancer la un sân care au optat pentru o dublă mastectomie (îndepărtarea chirugicală a ambilor sâni) au supravieţuit tot atât de mult cât cele care au fost supuse unei operaţii de extirpare a tumorii urmate de radioterapie, arată un studiu american publicat marţi în Journal of the American...
Cancerul pulmonar îl va întrece pe cel mamar ca principală cauză de deces la femei Cancerul pulmonar îl va depăşi pe cel mamar ca principală cauză de deces în rândul femeilor în următorii ani, potrivit unui studiu publicat miercuri de 'Annals of Oncology', transmite EFE.