Cautare



ATENTIE

Aceste informatii au doar scop informativ si in niciun caz nu trebuie sa inlocuiasca recomandarea medicului sau a personalului medical autorizat. Nu trebuie sa folositi aceste informatii pentru auto-diagnostic sau auto-tratament. Medipedia nu isi asuma responsabilitatea asupra efectelor pe care le poate avea folosirea acestor informatii in alte scopuri decat au fost oferite.

AMMONAPS 940mg/g
Denumire AMMONAPS 940mg/g
Descriere AMMONAPS este indicat ca adjuvant în tratamentul cronic al tulburărilor de ciclu ureic, incluzând deficienţa de carbamil-fosfat-sintetază, ornitin- transcarbamilază, sau argininosuccinat-sintetază. Este indicat în toate formele cu debut neonatal (deficit enzimatic complet manifestat în primele 28 de zile de viaţă). De asemenea este indicat la pacienţii cu debut tardiv al bolii (deficit enzimatic parţial manifestat după prima lună de viaţă) care prezintă antecedente de encefalopatie hiperamoniemică
Denumire comuna internationala NATRII PHENYLBUTYRATE
Actiune terapeutica ALTE PRODUSE PENTRU TRACTUL DIGESTIV SI METABOLISM DIFERITE PRODUSE PENTRU TRACT DIGESTIV SI METABOLISM
Prescriptie P-RF/R
Forma farmaceutica Granule orale
Concentratia 940mg/g
Ambalaj Cutie x 1 flac. din PEID x 266 g gran. orale + 3 linguri dozatoare
Valabilitate ambalaj 2 ani
Cod ATC A16AX03
Firma - Tara producatoare RECIP AB - SUEDIA
Autorizatie de punere pe piata SWEDISH ORPHAN INTERNATIONAL AB - SUEDIA

Ai un comentariu sau o intrebare despre AMMONAPS 940mg/g ? Intreaba pe forum:  
Nume afisat:
E-mail (optional):
Intrebare:

Introduceti codul de mai sus:



>> Andrei.Fioltie (vizitator) : Doresc sa cumpar o cutie Amonaps 940Mg/g Adresa mea ;Filotie Andrei Strada Viorelelor Nr 6 Loc Buzias...
>> Andrei.Fioltie (vizitator) : Doresc sa cumpar o cutie Amonaps 940Mg/g Adresa mea ;Filotie Andrei Strada Viorelelor Nr 6 Loc Buzias...
Prospect si alte informatii despre AMMONAPS 940mg/g, granule orale       

ANEXA I

REZUMATUL CARACTERISTICILOR PRODUSULUI

1. DENUMIREA COMERCIALĂ A MEDICAMENTULUI

AMMONAPS 940 mg/g granule

2. COMPOZIŢIA CALITATIVĂ ŞI CANTITATIVĂ

Fiecare gram de granule conţine fenilbutirat de sodiu 940 mg.

1.      lingură mică de AMMONAPS granule conţine sodiu 149 mg.

2.      lingură medie de AMMONAPS granule conţine sodiu 384 mg.

3.      lingură mare de AMMONAPS granule conţine sodiu 1116 mg.

Pentru lista tuturor excipienţilor, vezi pct. 6.1.

3. FORMA FARMACEUTICĂ

Granule.

Granulele sunt albicioase.

4. DATE CLINICE

4.1 Indicaţii terapeutice

AMMONAPS este indicat ca adjuvant în tratamentul cronic al tulburărilor de ciclu ureic, incluzând deficienţa de carbamil-fosfat-sintetază, ornitin-transcarbamilază sau argininosuccinat-sintetază.

Este indicat în toate formele cu debut neonatal (deficit enzimatic complet manifestat în primele 28 de zile de viaţă). De asemenea este indicat la pacienţii cu debut tardiv al bolii (deficit enzimatic parţial manifestat după prima lună de viaţă) care prezintă antecedente de encefalopatie hiperamoniemică.

4.2 Doze şi mod de administrare

Tratamentul cu AMMONAPS trebuie supravegheat de un medic cu experienţă în tratamentul tulburărilor ciclului ureei.

Granulele de AMMONAPS trebuie administrate pe cale orală (la sugari şi copii care nu pot înghiţi comprimate şi la pacienţii cu disfagie) sau prin gastrostomie sau tub nasogastric.

Doza zilnică trebuie ajustată pentru fiecare pacient, în funcţie de toleranţa pacientului la proteine şi de aportul zilnic de proteine necesare creşterii şi dezvoltării.

Doza totală zilnică de fenilbutirat de sodiu utilizată în practica clinică este de:

1.      450 - 600 mg/kg/zi la nou născuţi, copii mici şi copii cu greutate sub 20 kg.

2.      9,9 - 13,0 g/m2/zi la copii cu greutate peste 20 kg, adolescenţi şi adulţi.

Siguranţa şi eficacitatea dozelor mai mari de 20 g/zi nu a fost stabilită.

Monitorizare terapeutică: concentraţiile plasmatice de amoniac, arginină, aminoacizi esenţiali (în special aminoacizi cu lanţ ramificat), carnitină şi proteine serice trebuie menţinute în limite normale. Glutamina plasmatică trebuie menţinută la niveluri mai mici de 1000 µmol/l.

Abordarea terapeutică nutriţională: tratamentul cu AMMONAPS trebuie asociat cu o dietă cu conţinut redus de proteine şi în unele cazuri, cu suplimente de aminoacizi esenţiali şi de carnitină.

La pacienţii diagnosticaţi cu deficit neonatal de carbamil-fosfatază sau ornitin-transcarbamilază este necesară suplimentarea cu citrulină sau arginină în doze de 0,17 g/kg/zi sau 3,8 g/m2/zi.

Suplimentarea cu arginină în doze de 0,4 - 0,7 g/kg/zi sau 8,8 - 15,4 g/m2/zi este necesară la pacienţii diagnosticaţi cu deficit de argininosuccinat-sintetază.

Dacă este indicată suplimentarea calorică, se recomandă utilizarea unui produs fără proteine.

Doza totală zilnică trebuie divizată în cantităţi egale şi administrată la fiecare masă principală sau la fiecare hrănire (de exemplu de 4-6 ori pe zi la copii mici). Când sunt administrate pe cale orală, granulele trebuie amestecate cu alimente solide (cum ar fi piure de cartofi sau sos de mere) sau cu alimente lichide (cum ar fi apa, sucul de mere, sucul de portocale sau formule fără proteine pentru sugari).

Sunt furnizate trei linguri de dozare pentru a administra 1,2 g, 3,1 g sau 9,0 g de fenilbutirat de sodiu. Agitaţi uşor flaconul înainte de administrare.

4.3 Contraindicaţii

1.      Sarcina.

2.      Alăptarea.

3.      Hipersensibilitate la substanţa activă sau la oricare dintre excipienţi.

4.4 Atenţionări şi precauţii speciale pentru utilizare

AMMONAPS granule conţine 124 mg (5,4 mmol) de sodiu pe gram de fenilbutirat de sodiu, echivalente cu 2,5 g (108 mmol) de sodiu la 20 g de fenilbutirat de sodiu, care reprezintă doza zilnică maximă. În consecinţă AMMONAPS trebuie utilizat cu atenţie la pacienţii cu insuficienţă cardiacă congestivă sau insuficienţă renală gravă, şi în stările clinice în care apar retenţie de sodiu şi edeme.

Deoarece metabolismul şi excreţia fenilbutiratului de sodiu se desfăşoară la nivelul ficatului şi rinichilor, AMMONAPS trebuie utilizat cu grijă la pacienţii cu insuficienţă hepatică sau renală.

Potasiul seric trebuie monitorizat în timpul terapiei deoarece excreţia renală a fenilacetil-glutaminei poate provoca pierderi urinare de potasiu.

Encefalopatia hiperamoniemică poate apare la unii pacienţi, chiar şi în timpul terapiei.

AMMONAPS nu este recomandat pentru tratamentul hiperamoniemiei acute, care reprezintă o urgenţă medicală.

4.5 Interacţiuni cu alte medicamente şi alte forme de interacţiune

Administrarea concomitentă a probenicidului poate afecta excreţia renală a produsului de conjugare al fenilbutiratului de sodiu.

Au fost publicate lucrări potrivit cărora hiperamoniemia este indusă de haloperidol şi valproat. Corticosteroizii pot induce catabolismul proteinelor din organism, crescând astfel concentraţiile amoniacului plasmatic. Se recomandă controlul mai frecvent al concentraţiilor plasmatice ale amoniacului în cazul utilizării unor astfel de medicamente.

4.6 Sarcina şi alăptarea

Sarcina

Nu s-a stabilit siguranţa acestui medicament în cazul sarcinii. Evaluarea studiilor experimentale la animale a evidenţiat efecte toxice asupra funcţiei de reproducere, adică efecte asupra dezvoltării embrionului sau fătului. Expunerea prenatală a puilor de şobolan la fenilacetat (metabolitul activ al fenilbutiratului) a provocat leziuni în celulele piramidale corticale; prelungirile dendritice erau mai lungi şi mai subţiri decât în mod normal şi în număr redus. Nu se cunoaşte semnificaţia acestor rezultate la femeile gravide; în consecinţă, utilizarea AMMONAPS este contraindicată în timpul sarcinii (vezi pct. 4.3).

Femeile aflate în perioada fertilă trebuie să utilizeze măsuri contraceptive eficace.

Alăptarea

Când dozele mari de fenilacetat (190 - 474 mg/kg) s-au administrat subcutanat la puii de şobolan, s-a observat o proliferare redusă şi o creştere a pierderii de neuroni, asociate cu reducerea mielinei la nivelul SNC. Maturarea sinapselor cerebrale a fost întârziată şi numărul terminaţiilor nervoase cerebrale funcţionale a scăzut, blocând astfel dezvoltarea creierului. Nu s-a determinat dacă fenilacetatul este secretat în laptele uman şi în consecinţă utilizarea AMMONAPS este contraindicată în timpul alăptării (vezi pct. 4.3).

4.7 Efecte asupra capacităţii de a conduce vehicule şi de a folosi utilaje

Nu s-au efectuat studii privind efectele asupra capacităţii de a conduce vehicule sau de a folosi utilaje.

4.8 Reacţii adverse

În studii clinice cu AMMONAPS, 56% dintre pacienţi au avut cel puţin un eveniment advers şi 78% din aceste evenimente adverse nu s-au considerat a fi corelate cu AMMONAPS.

S-au observat reacţii adverse în principal la nivelul aparatului reproductiv şi gastrointestinal.

Reacţiile adverse sunt prezentate mai jos, clasificate în funcţie de aparate, sisteme şi organe şi în funcţie de frecvenţă. Frecvenţa este definită ca foarte frecvente (≥1/10), frecvente (≥1/100 şi <1/10), mai puţin frecvente (≥1/1000 şi <1/100), rare (≥1/10000 şi <1/1000), foarte rare (<1/10000), cu frecvenţă necunoscută (care nu poate fi estimată din datele disponibile). În cadrul fiecărei grupe de frecvenţă, reacţiile adverse sunt prezentate în ordinea descrescătoare a gravităţii.

Tulburări hematologice şi limfatice

Frecvente: anemie, trombocitopenie, leucopenie, leucocitoză, trombocitemie

Mai puţin frecvente: anemie aplastică, echimoză

Tulburări metabolice şi de nutriţie

Frecvente: acidoză metabolică, alcaloză, inapetenţă

Tulburări psihice

Frecvente: depresie, irascibilitate

Tulburări ale sistemului nervos

Frecvente: sincopă, cefalee

Tulburări cardiace

Frecvente: edem

Mai puţin frecvente: aritmie

Tulburări gastro-intestinale

Frecvente: dureri abdominale, vărsături, greaţă, constipaţie, disgeuzie

Mai puţin frecvente: pancreatită, ulcer gastric, hemoragie rectală, gastrită

Afecţiuni cutanate şi ale ţesutului subcutanat

Frecvente: erupţii cutanate, mirosul anormal al pielii

Tulburări renale şi ale căilor urinare

Frecvente: acidoza tubulară renală

Tulburări ale aparatului genital şi sânului

Foarte frecvente: amenoree, menstruaţie neregulată

Investigaţii diagnostice

Frecvente: scăderi ale valorilor serice ale potasiului, albuminei, proteinelor totale şi fosfatului. Creşteri ale valorilor serice ale fosfatazei alcaline, transaminazelor, bilirubinei, acidului uric, clorului, fosfatului şi sodiului,. Creştere ponderală.

S-a raportat un caz probabil de reacţie toxică la AMMONAPS (450 mg/kg/zi) la o pacientă anorexică de 18 ani care a dezvoltat o encefalopatie metabolică asociată cu acidoză lactică, hipopotasemie gravă, pancitopenie, neuropatie periferică şi pancreatită. Bolnava şi-a revenit după reducerea dozei, cu excepţia episoadelor de pancreatită care în final au impus întreruperea tratamentului.

4.9 Supradozaj

A existat un singur caz de supradozaj la un copil de 5 luni, după administrarea accidentală a unei doze unice de 10 g (1370 mg/kg). Pacientul a prezentat diaree, iritabilitate şi acidoză metabolică cu hipopotasemie. Pacientulşi-a revenit la 48 de ore după administrarea tratamentului simptomatic.

Aceste simptome corespund unei acumulări de fenilacetat, care a provocat neurotoxicitate limitată de doză când a fost administrat pe cale intravenoasă, la doze de până la 400 mg/kg/zi. Manifestările predominante ale neurotoxicităţii au fost somnolenţă, fatigabilitate şi ameţeli. Manifestări mai puţin frecvente au fost: confuzie, cefalee, disgeuzie, hipoacuzie, dezorientare, tulburări de memorie şi exacerbarea unei neuropatii preexistente.

În caz de supradozaj, opriţi tratamentul şi instituiţi măsuri de susţinere a funcţiilor vitale. Hemodializa sau dializa peritoneală pot fi utile.

5. PROPRIETĂŢI FARMACOLOGICE

5.1 Proprietăţi farmacodinamice

Grupa farmacoterapeutică: diverse produse pentru tractul digestiv şi metabolism, codul ATC: A16A X03.

Fenilbutiratul de sodiu este un precursor medicamentos („pro-drug”) şi este rapid metabolizat la fenilacetat. Fenilacetatul este compusul metabolic activ care se conjugă cu glutamina prin acetilare, formând fenilacetilglutamina, care este apoi excretată prin rinichi. Din punct de vedere molar, fenilacetilglutamina este comparabilă cu ureea (ambele conţin 2 moli de azot) şi astfel asigură un mijloc alternativ de eliminare a azotului metabolizat. Pe baza studiilor de excreţie a fenilacetilglutaminei la pacienţii cu tulburări ale ciclului ureei, se poate estima că pentru fiecare gram de fenilbutirat de sodiu administrat, se elimină între 0,12 şi 0,15 g de azot sub formă de fenilacetilglutamină.

În consecinţă, fenilbutiratul de sodiu reduce concentraţiile plasmatice crescute de amoniac şi glutamină la pacienţii cu tulburări ale ciclului ureei. Diagnosticul precoce şi tratamentul instituit imediat sunt importante pentru ameliorarea ratei de supravieţuire şi a prognosticului clinic.

În trecut, debutul neonatal al tulburărilor ciclului ureei era aproape întotdeauna fatal în primul an de viaţă, chiar şi în cazul tratamentului cu dializă peritoneală şi aminoacizi esenţiali sau cu analogii fără azot ai acestora. Prin hemodializă, prin folosirea căilor alternative de excreţie a azotului (fenilbutirat de sodiu, benzoat de sodiu şi fenilacetat de sodiu), prin restricţia alimentară de proteine şi în unele cazuri, prin suplimentarea aminoacizilor esenţiali, rata de supravieţuire a nou-născuţilor diagnosticaţi după naştere (dar în prima lună de viaţă) a crescut la aproape 80%, cele mai multe decese survenind în timpul unui episod acut de encefalopatie hiperamoniemică. Pacienţii cu debut neonatal al bolii prezentau o incidenţă crescută de retardare mentală.

La pacienţii diagnosticaţi în timpul sarcinii şi trataţi înainte de apariţia unui episod de encefalopatie hiperamoniemică, supravieţuirea a fost de 100%, dar chiar şi printre aceşti pacienţi mulţi au prezentat ulterior tulburări cognitive sau alte forme de deficit neurologic.

La pacienţii cu deficit cu debut tardiv, inclusiv la femeile heterozigote pentru deficitul de ornitin- transcarbamilază care şi-au revenit după un episod de encefalopatie hiperamoniemică şi au fost ulterior tratate pe termen lung cu un regim dietetic cu conţinut redus de proteine şi fenilbutirat de sodiu, rata de supravieţuire a fost de 98%. Majoritatea pacienţilor care au fost testaţi au prezentat un coeficient de inteligenţă (IQ) situat la un nivel mediu până la mediu inferior/la limita cu retardarea mentală. Performanţele lor cognitive au rămas relativ stabile pe parcursul terapiei cu fenilbutirat.

Regresia problemelor neurologice preexistente este puţin probabilă în urma tratamentului, iar deteriorarea neurologică poate continua la unii pacienţi.

Tratamentul cu AMMONAPS poate fi necesar pentru tot restul vieţii dacă nu se alege un transplant ortotopic de ficat.

5.2 Proprietăţi farmacocinetice

Se ştie că fenilbutiratul este oxidat la fenilacetat care se conjugă enzimatic cu glutamina pentru a forma fenilacetil-glutamină în ficat şi rinichi. De asemenea, fenilacetatul este hidrolizat de esterazele din ficat şi sânge.

Datele privind concentraţiile plasmatice şi urinare ale fenilbutiratului şi metaboliţilor acestuia au fost obţinute de la adulţi normali în condiţii a jeun, care au primit o doză unică de 5 g de fenilbutirat de sodiu şi de la pacienţi cu tulburări ale ciclului ureei, hemoglobinopatii şi ciroză care au primit doze unice şi repetate, pe cale orală de până la 20 g/zi (studii clinice necontrolate). Transformarea fenilbutiratului şi metaboliţilor săi a fost studiată de asemenea la pacienţii cu cancer, după o perfuzie intravenoasă de fenilbutirat de sodiu (până la 2 g/m2) sau de fenilacetat.

Absorpţie

Fenilbutiratul este absorbit rapid în condiţii a jeun. După o doză unică orală de 5 g de fenilbutirat de sodiu, sub formă de granule, concentraţiile plasmatice măsurabile de fenilbutirat sunt detectabile la 15 minute după administrare. Timpul mediu pentru atingerea concentraţiei maxime s-a stabilit a fi de 1 oră, iar concentraţia maximă medie de 195 µg/ml. Timpul de înjumătăţire prin eliminare s-a stabilit a fi de 0,8 ore.

Efectul alimentelor asupra absorpţiei nu este cunoscut.

Distribuţia

Volumul de distribuţie al fenilbutiratului este de 0,2 l/kg.

Metabolism

După o doză unică de 5 g de fenilbutirat de sodiu, sub formă de granule, concentraţiile plasmatice măsurabile de fenilacetat şi fenilacetilglutamină sunt detectate la 30 respectiv 60 de minute după dozare. Timpul mediu pentru atingerea concentraţiei maxime s-a stabilit a fi de 3,55 şi respectiv de 3,23 ore, iar concentraţia maximă medie a fost de 45,3 şi respectiv de 62,8 µg/ml. Timpul de înjumătăţire prin eliminare s-a stabilit a fi de 1,3 şi respectiv de 2,4 ore.

Studii efectuate cu doze mari de fenilacetat pe cale intravenoasă au evidenţiat o farmacocinetică neliniară, caracterizată printr-un metabolism saturabil la fenilacetil-glutamină. Dozajul repetat cu fenilacetat a evidenţiat inducerea clearance-ului.

La majoritatea pacienţilor cu tulburări ale ciclului ureei sau hemoglobinopatii cărora le-au fost administrate doze diferite de fenilbutirat (300 – 650 mg/kg/zi până la 20 g/zi) nu a putut fi detectată concentraţia fenilacetatului în plasmă în probele matinale a jeun. La pacienţii cu tulburări ale funcţiei hepatice transformarea fenilacetatului în fenilacetilglutamină poate fi relativ mai lentă. Trei pacienţi cu ciroză (din 6) care au primit în mod repetat, pe cale orală, fenilbutirat de sodiu (20 g/zi în trei doze) au prezentat concentraţii mari de fenilacetat în plasmă în a treia zi, valori care au fost de cinci ori mai mari decât cele observate după prima doză.

La voluntarii normali s-au evidenţiat diferenţe în funcţie de sex în ceea ce priveşte parametrii farmacocinetici în cazul fenilbutiratului şi fenilacetatului (ASC şi Cmax cu aproximativ 30-50% mai mari la femei), dar nu şi în cazul fenilacetilglutaminei. Aceste efecte se pot datora naturii lipofile a fenilbutiratului de sodiu şi, în consecinţă, diferenţelor în volumul de distribuţie.

Excreţia

Aproximativ 80-100% din medicament este excretat prin rinichi în decurs de 24 ore sub forma produsului conjugat, fenilacetilglutamină.

5.3 Date preclinice de siguranţă

Fenilbutiratul de sodiu a dat rezultat negativ în 2 teste de mutageneză, şi anume testul Ames şi testul cu micronucleu. Rezultatele indică faptul că fenilbutiratul de sodiu nu a indus efecte mutagene în testul Ames, cu sau fără activare metabolică.

Rezultatele testului cu micronucleu nu au evidenţiat efecte clastogene ale fenilbutiratului de sodiu la şobolani trataţi cu doze toxice sau netoxice (examinaţi la 24 şi 48 de ore după administrarea unei doze orale unice de 878 până la 2800 mg/kg). Nu s-au efectuat studii de carcinogeneză şi fertilitate cu fenilbutiratul de sodiu.

6. PROPRIETĂŢI FARMACEUTICE

6.1 Lista excipienţilor

1.      Stearat de calciu

2.      Dioxid de siliciu coloidal anhidru

6.2 Incompatibilităţi

Nu este cazul.

6.3 Perioada de valabilitate

2 ani.

În timpul perioadei de valabilitate pacienţii pot păstra produsul finit pentru o perioadă unică de 3 luni la temperaturi care nu depăşesc 25°C, după care produsul trebuie aruncat.

6.4 Precauţii speciale pentru păstrare

A se păstra la frigider (2°C - 8°C).

6.5 Natura şi conţinutul ambalajului

Flacoane de PEID cu capace de siguranţă care previn accesul copiilor, cu granule de 266 g sau 532 g.

Sunt furnizate trei linguri de măsurare de mărimi diferite.

Este posibil ca nu toate mărimile de ambalaj să fie comercializate.

6.6 Precauţii speciale pentru eliminarea reziduurilor şi alte instrucţiuni de manipulare

Se recomandă să se umple complet lingura de dozaj în flacon şi să se utilizeze o suprafaţă plată, de exemplu lama unui cuţit, pentru măsurarea dozajului corect. În acest mod vor rezulta următoarele doze: măsura mică 1,2 g, măsura medie 3,1 g şi măsura mare 9,0 g de fenilbutirat de sodiu.

Dacă pacientul necesită administrarea medicamentului prin tubaj, este posibil să se reconstituie AMMONAPS în apă înainte de utilizare (solubilitatea fenilbutiratului de sodiu este de până la 5 g în 10 ml apă). Vă rugăm să observaţi că granulele reconstituite vor forma în mod normal o suspensie albă cu aspect lăptos.

Dacă granulele de AMMONAPS trebuie administrate cu alimente, lichide sau apă, este important să fie administrate imediat după amestecare.

Orice produs neutilizat sau material rezidual trebuie eliminat în conformitate cu reglementările locale.

7. DEŢINĂTORUL AUTORIZAŢIEI DE PUNERE PE PIAŢĂ

Swedish Orphan International AB

Drottninggatan 98

SE-111 60 Stockholm

Suedia

8. NUMERELE AUTORIZAŢIEI DE PUNERE PE PIAŢĂ

EU/1/99/120/003 (granule de 266 g )

EU/1/99/120/004 ( granule de 532 g )

9. DATA PRIMEI AUTORIZĂRI SAU A REÎNNOIRII AUTORIZAŢIEI

Data primei autorizări: 08/12/1999

Data celei mai recente reînnoiri: 08/12/2009

10.

DATA REVIZUIRII TEXTULUI

10/2009

Informaţii detaliate cu privire la acest medicament sunt disponibile pe website-ul Agenţiei Europene a Medicamentului (EMEA) http://www.emea.europa.eu/.

ANEXA II

A.

DEŢINĂTORUL AUTORIZAŢIEI DE FABRICAŢIE RESPONSABIL PENTRU ELIBERAREA SERIEI

B.

CONDIŢIILE EMITERII AUTORIZAŢIEI DE PUNERE PE PIAŢĂ

A. DEŢINĂTORUL AUTORIZAŢIEI DE FABRICAŢIE RESPONSABIL PENTRU ELIBERAREA SERIEI

Numele şi adresa producătorului responsabil pentru eliberarea seriei

Bioglan AB, Borrgatan 31, SE-211 24 Malmö, Suedia

B. CONDIŢIILE EMITERII AUTORIZAŢIEI DE PUNERE PE PIAŢĂ

CONDIŢII SAU RESTRICŢII PRIVIND FURNIZAREA ŞI UTILIZAREA IMPUSE DEŢINĂTORULUI AUTORIZAŢIEI DE PUNERE PE PIAŢĂ

Medicament cu eliberare pe bază de prescripţie medicală restrictivă (vezi Anexa I: Rezumatul caracteristicilor produsului, pct. 4.2).

CONDIŢII SAU RESTRICŢII CU PRIVIRE LA SIGURANŢA ŞI EFICACITATEA UTILIZĂRII MEDICAMENTULUI

Nu este cazul.

ANNEXA III

ETICHETAREA ŞI PROSPECTUL

Ammonaps 500 mg

[numai pe ambalajul secundar]

INFORMAŢII CARE TREBUIE SĂ APARĂ PE AMBALAJUL SECUNDAR ŞI AMBALAJUL PRIMAR

CUTIA EXTERIOARĂ ŞI ETICHETA FLACONULUI PENTRU GRANULE

1. DENUMIREA COMERCIALĂ A MEDICAMENTULUI

AMMONAPS 940 mg/g granule

fenilbutirat de sodiu

2. DECLARAREA SUBSTANŢEI(LOR) ACTIVE

1 g de granule conţine fenilbutirat de sodiu 940 mg .

3. LISTA EXCIPIENŢILOR

Conţine sodiu, a se vedea prospectul pentru informaţii suplimentare.

4. FORMA FARMACEUTICĂ ŞI CONŢINUTUL

266 g granule

532 g granule

Sunt furnizate trei linguri de măsurare de mărimi diferite.

5. MODUL ŞI CALEA(CĂILE) DE ADMINISTRARE

Orală.

A se citi prospectul înainte de utilizare.

6. ATENŢIONARE SPECIALĂ PRIVIND FAPTUL CĂ MEDICAMENTUL NU TREBUIE PĂSTRAT LA ÎNDEMÂNA ŞI VEDEREA COPIILOR

A nu se lăsa la îndemâna şi vederea copiilor

EXP

9. CONDIŢII SPECIALE DE PĂSTRARE

A se păstra la frigider.

[următoarele instrucţiuni sunt valabile numai pentru ambalajul primar]

AMMONAPS granule poate fi păstrat pentru o singură perioadă de 3 luni la o temperatură care să nu depăşească 25°C, după care produsul trebuie aruncat.

Data la care a fost scos din frigider:

Swedish Orphan International AB

Drottninggatan 98

SE-111 60 Stockholm

Sweden

EU/1/99/120/002 266 g granule

EU/1/99/120/004 532 g granule

13. SERIA DE FABRICAŢIE

Lot

14. CLASIFICARE GENERALĂ PRIVIND MODUL DE ELIBERARE

Medicament eliberat pe bază de prescripţie medicală.

15. INSTRUCŢIUNI DE UTILIZARE

16. INFORMAŢII ÎN BRAILLE

[Justificare acceptată pentru neincluderea informaţiei în Braille]

B. PROSPECTUL

PROSPECT: INFORMAŢII PENTRU UTILIZATOR

AMMONAPS 940 mg/g granule

Fenilbutirat de sodiu

Citiţi cu atenţie şi în întregime acest prospect înainte de a începe să luaţi acest medicament.

Păstraţi acest prospect. S-ar putea să fie necesar să-l recitiţi.

Dacă aveţi orice întrebări suplimentare, adresaţi-vă medicului dumneavoastră sau farmacistului.

Acest medicament a fost prescris pentru dumneavoastră. Nu trebuie să-l daţi altor persoane. Le poate face rău, chiar dacă au aceleaşi simptome cu ale dumneavoastră.

Dacă vreuna dintre reacţiile adverse devine gravă sau dacă observaţi orice reacţie adversă nemenţionată în acest prospect, rugăm să-i spuneţi medicului dumneavoastră sau farmacistului.

În acest prospect găsiţi:

1. Ce este AMMONAPS şi pentru ce se utilizează

2. Înainte să luaţi AMMONAPS

3. Cum să luaţi AMMONAPS

4. Reacţii adverse posibile

5. Cum se păstrează AMMONAPS

6. Informaţii suplimentare

1. CE ESTE AMMONAPS ŞI PENTRU CE SE UTILIZEAZĂ

AMMONAPS este prescris pacienţilor cu tulburări ale ciclului ureei. Pacienţilor cu aceste tulburări rare au o deficienţă de anumite enzime din ficat şi în consecinţă nu pot elimina resturile de azot. Azotul este un element de bază al proteinelor, iar din această cauză, azotul se acumulează în corp după consumul de proteine. Resturile de azot, sub formă de amoniac, sunt foarte toxice pentru creier şi în cazuri grave duc la pierderea cunoştinţei şi comă.

AMMONAPS ajută organismul să elimine resturile de azot, reducând conţinutul de amoniac din corp.

ÎNAINTE SĂ LUAŢI AMMONAPS

Nu luaţi AMMONAPS dacă:

1.      sunteţi gravidă

2.      alăptaţi

3.      aveţi alergie (hipersensibilitate) la fenilbutiratul de sodiu sau la oricare dintre celelalte componente ale AMMONAPS.

Aveţi grijă deosebită când utilizaţi AMMONAPS

1.      dacă suferiţi de insuficienţă cardiacă, de insuficienţă renală sau de alte afecţiuni în care sarea de sodiu conţinută în acest medicament poate înrăutăţi starea dumneavoastră.

2.      dacă aveţi tulburări ale funcţiei renale sau hepatice, deoarece AMMONAPS se elimină din organism prin rinichi şi ficat.

AMMONAPS trebuie combinat cu un regim dietetic sărac în proteine, stabilit special pentru dumneavoastră de către medic şi dietetician. Trebuie să respectaţi cu atenţie regimul dietetic prescris.

AMMONAPS nu previne complet apariţia unui episod de hiperamoniemie acută şi nu este adecvat pentru tratamentul acestuia, care reprezintă o urgenţă medicală.

Dacă trebuie să faceţi analize de laborator, este important să amintiţi medicului că urmaţi tratament cu AMMONAPS, deoarece fenilbutiratul de sodiu poate influenţa rezultatele anumitor teste de laborator.

Utilizarea altor medicamente

Vă rugăm să spuneţi medicului dumneavoastră sau farmacistului dacă luaţi sau aţi luat recent orice alte medicamente, inclusiv dintre cele eliberate fără prescripţie medicală.

Este extrem de important să spuneţi medicului dumneavoastră dacă luaţi medicamente care conţin:

1.      acid valproic (un medicament antiepileptic),

2.      haloperidol (utilizat pentru anumite psihoze),

3.      corticosteroizi (medicamente similare cortizonului care sunt utilizate pentru calmarea zonelor inflamate ale corpului),

4.      probenecid (pentru tratarea hiperuricemiei asociate cu guta).

Aceste medicamente pot modifica efectul AMMONAPS şi veţi avea nevoie de analize mai frecvente ale sângelui. Dacă nu sunteţi siguri că medicamentele dumneavoastră conţin aceste substanţe, verificaţi acest lucru împreună cu medicul dumneavoastră sau cu farmacistul.

Sarcina şi alăptarea

Nu utilizaţi AMMONAPS dacă sunteţi gravidă, deoarece acest medicament poate influenţa dezvoltarea fătului. Femeile aflate în perioada fertilă trebuie să utilizeze metode contraceptive eficace în timpul tratamentului cu AMMONAPS.

Nu utilizaţi AMMONAPS dacă alăptaţi, deoarece acest medicament poate trece în laptele matern şi astfel poate afecta copilul dumneavoastră.

Conducerea vehiculelor şi folosirea utilajelor:

Nu au fost efectuate studii în ceea ce priveşte efectele medicamentului asupra abilităţii de conducere a vehiculelor şi de folosire a utilajelor.

Informaţii importante privind unele componente ale AMMONAPS

1.      lingură mică albă de AMMONAPS granule conţine 149 mg de sodiu.

2.      lingură medie galbenă de AMMONAPS granule conţine 384 mg de sodiu.

3.      lingură mare albastră de AMMONAPS granule conţine 1116 mg de sodiu.

Pacienţii care urmează o dietă hiposodică trebuie să ţină cont de această informaţie.

3. CUM SĂ LUAŢI AMMONAPS

Luaţi întotdeauna AMMONAPS exact aşa cum v-a spus medicul dumneavoastră. Trebuie să discutaţi cu medicul dumneavoastră sau cu farmacistul dacă nu sunteţi sigur.

Dozajul

Doza zinică de AMMONAPS va fi calculată în funcţie de toleranţa dumneavoastră la proteine, de regimul dietetic şi de greutatea sau suprafaţa corporală. Pentru stabilirea dozei zilnice corecte, veţi avea nevoie de analize de sânge regulate. Medicul va comunica numărul de granule pe care trebuie să le luaţi.

Metoda de administrare

Trebuie să luaţi AMMONAPS în doze egal împărţite, pe gură sau prin gastrostomie (tub care trece prin abdomen către stomac) sau prin tubaj nasogastric (tub care trece prin nas şi ajunge în stomac).

În timpul tratamentului cu AMMONAPS trebuie să urmaţi o dietă specială cu un conţinut redus de proteine.

Trebuie să luaţi AMMONAPS la fiecare masă. La copiii mici doza se va împărţi la 4 până la 6 mese pe zi.

Pentru măsurarea dozei:

Agitaţi flaconul înainte de deschidere

Utilizaţi lingura de măsură corespunzătoare pentru a doza cantitatea necesară de Ammonaps: 1,2 g = lingura mică albă; 3,1 g = lingura mijlocie galbenă şi 9,0 g = lingura mare albastră

Luaţi din flacon o lingură cu vârf de granule

Nivelaţi suprafaţa lingurii cu o suprafaţă plată, de exemplu lama unui cuţit, pentru a îndepărta excesul de granule

Granulele rămase reprezintă cantitatea dintr-o lingură

Luaţi din flacon numărul corect de linguri cu granule

Când medicamentul este luat pe gură

Amestecaţi doza măsurată cu alimente solide (cum ar fi piure de cartofi sau sos de mere) sau alimente lichide (cum ar fi apa, sucul de mere, sucul de portocale sau formule alimentare fără proteine, pentru sugari) şi luaţi sau administraţi imediat după amestecare.

Pacienţii cu gastrostomie sau tubaj nasogastric

Amestecaţi granulele cu apă până când nu mai rămân granule uscate (este util să agitaţi soluţia pentru a dizolva granulele). După ce granulele se dizolvă în apă, obţineţi un lichid alb, lăptos. Luaţi soluţia imediat după amestecare.

Va trebui să urmaţi tratamentul şi dieta pe parcursul întregii vieţi, cu excepţia cazului în care efectuaţi un transplant de ficat reuşit.

Dacă luaţi mai mult decât trebuie din AMMONAPS

Pacienţii care au luat doze mari de AMMONAPS au prezentat:

1.      somnolenţă, oboseală, ameţeli şi mai puţin frecvent confuzie,

2.      dureri de cap,

3.      modificarea simţului gustului,

4.      scăderea auzului,

5.      dezorientare,

6.      tulburări de memorie,

7.      accentuarea problemelor neurologice existente.

Dacă prezentaţi una din aceste manifestări, trebuie să vă adresaţi imediat medicului dumneavoastră sau secţiei de urgenţă a celui mai apropiat spital pentru tratament de susţinere a funcţiilor vitale.

Dacă uitaţi să luaţi AMMONAPS

Trebuie să luaţi o doză cât mai repede posibil cu următoarea masă. Asiguraţi o pauză de cel puţin trei (3) ore între două doze. Nu luaţi o doză dublă pentru a compensa o doză uitată.

Dacă aveţi orice întrebări suplimentare cu privire la acest medicament, adresaţi-vă medicului dumneavoastră sau farmacistului.

4. REACŢII ADVERSE POSIBILE

Ca toate medicamentele, AMMONAPS poate provoca reacţii adverse, cu toate că nu apar la toate persoanele.

Frecvenţa reacţiilor adverse posibile este prezentată mai jos.

Foarte frecvente: Apar la mai mult de 1 din 10 persoane

Frecvente: Apar la 1 până la 10 din 100 persoane

Mai puţin frecvente: Apar la 1 până la 10 din 1000 persoane

Rare: Apar la 1 până la 10 din 10000 persoane

Foarte rare: Apar la mai puţin de 1 din 10000 persoane

Cu frecvenţă necunoscută: Frecvenţa nu poate fi estimată din datele disponibile

Reacţii adverse foarte frecvente: Reacţii adverse foarte frecvente: menstruaţii neregulate şi amenoree. Dacă sunteţi o persoană activă din punct de vedere sexual şi ciclul menstrual se opreşte complet, nu presupuneţi automat că acest efect se datorează tratamentului cu AMMONAPS. În acest caz consultaţi medicul, deoarece absenţa menstruaţiei poate fi cauzată şi de o sarcină (vezi secţiunea paragraful SARCINA ŞI ALĂPTAREA de mai sus).

Reacţii adverse frecvente: valori anormale ale numărului globulelor din sânge (globule roşii, globule albe, trombocite), inapetenţă, depresie, iritabilitate, dureri de cap, leşin, retenţie de lichide (umflare), tulburări ale simţului gustului, dureri abdominale, vomă, greaţă, constipaţie, schimbarea mirosului pielii, erupţii cutanate, funcţionarea anormală a rinichiului, creşterea în greutate şi rezultate modificate ale analizelor de laborator.

Reacţii adverse mai puţin frecvente: scăderea numărului globulelor roşii din sânge din cauza depresiei măduvei osoase, echimoze, aritmie, sângerări rectale, iritaţia stomacului, ulcer gastric, inflamaţia pancreasului.

Dacă vreuna dintre reacţiile adverse devine gravă sau dacă observaţi orice reacţie adversă nemenţionată în acest prospect, rugăm să spuneţi medicului dumneavoastră sau farmacistului.

Dacă apar vărsături persistente, trebuie să luaţi imediat legătura cu medicul dumneavoastră sau cu farmacistul.

5. CUM SE PĂSTREAZĂ AMMONAPS

A nu se lăsa la îndemâna şi vederea copiilor.

Nu utilizaţi AMMONAPS după data expirării înscrisă pe ambalajul secundar şi pe eticheta flaconului după „EXP”. Data de expirare se referă la ultima zi a lunii respective.

A se păstra la frigider (2°C - 8°C).

AMMONAPS granule poate fi scos din frigider pentru o singură perioadă de maxim 3 luni şi poate fi păstrat la o temperatură care să nu depăşească 25°C. După această perioadă, produsul trebuie evacuat. Nu uitaţi să marcaţi pe flacon data la care medicamentul a fost scos din frigider.

Medicamentele nu trebuie aruncate pe calea apei sau a reziduurilor menajere. Întrebaţi farmacistul cum să eliminaţi medicamentele care nu vă mai sunt necesare. Aceste măsuri vor ajuta la protejarea mediului.

6. INFORMAŢII SUPLIMENTARE

Ce conţine AMMONAPS

1.      Substanţa activă este fenilbutiratul de sodiu. Un gram de AMMONAPS granule conţine 940 mg de fenilbutirat de sodiu.

2.      Celelalte componente sunt stearat de calciu şi dioxid de siliciu coloidal anhidru.

Cum arată AMMONAPS şi conţinutul ambalajului

Granulele sunt ambalate în flacoane din plastic cu capace rezistente pentru a preveni accesul copiilor. Fiecare flacon conţine 266 g sau 532 g de granule. Ambalajul conţine trei linguri (o lingură mică albă, o lingură medie galbenă şi o lingură mare albastră) pentru măsurarea dozei zilnice.

Deţinătorul autorizaţiei de punere pe piaţă

Swedish Orphan International AB

Drottninggatan 98

SE-111 60 Stockholm

Suedia

Fabricantul

Bioglan AB

PO Box 50310

SE-202 13 Malmö

Suedia

Acest prospect a fost aprobat în

Informaţii detaliate privind acest medicament sunt disponibile pe website-ul Agenţiei Europene a Medicamentului http://www.ema.europa.eu/.

Ai o intrebare despre acest medicament? Poti intreba aici.