Cautare



ATENTIE

Aceste informatii au doar scop informativ si in niciun caz nu trebuie sa inlocuiasca recomandarea medicului sau a personalului medical autorizat. Nu trebuie sa folositi aceste informatii pentru auto-diagnostic sau auto-tratament. Medipedia nu isi asuma responsabilitatea asupra efectelor pe care le poate avea folosirea acestor informatii in alte scopuri decat au fost oferite.

EMTRIVA 200mg
Denumire EMTRIVA 200mg
Descriere Emtriva este indicată, în asociere cu alte medicamente antiretrovirale, în tratamentul adulţilor şi copiilor infectaţi cu HIV-1. Această indicaţie se bazează pe studii efectuate la pacienţi netrataţi anterior şi la pacienţi trataţi anterior, la care s-a obţinut un control virusologic stabil. Nu există experienţă privind utilizarea de Emtriva la pacienţii la care regimul terapeutic curent eşuează sau la care au eşuat multiple regimuri terapeutice anterioare. La deciderea unui nou regim terapeutic pentru pacienţii la care a eşuat un tratament antiretroviral anterior, se recomandă evaluarea atentă a profilului mutaţiilor asociate cu diferite medicamente, precum şi a istoricului tratamentelor urmate de fiecare pacient. Dacă este posibilă, testarea rezistenţei poate fi utilă.
Denumire comuna internationala EMTRICITABINUM
Actiune terapeutica ANTIVIRALE CU ACTIUNE DIRECTA INHIB. NUCLEOZIDICI SI NUCLEOTIDICI AI REVERSTRANSCRIPTAZEI
Prescriptie P-RF/R
Forma farmaceutica Capsule
Concentratia 200mg
Ambalaj Cutie x 1 blist. PCTFE/PE/PVC/Al x 30 caps.
Valabilitate ambalaj 3 ani
Cod ATC J05AF09
Firma - Tara producatoare GILEAD SCIENCE LIMITED - IRLANDA
Autorizatie de punere pe piata GILEAD SCIENCE INTERNATIONAL LIMITED - MAREA BRITANIE

Ai un comentariu sau o intrebare despre EMTRIVA 200mg ? Intreaba pe forum:  
Nume afisat:
E-mail (optional):
Intrebare:

Introduceti codul de mai sus:



Prospect si alte informatii despre EMTRIVA 200mg, capsule       

ANEXA I REZUMATUL CARACTERISTICILOR PRODUSULUI
1. DENUMIREA COMERCIALĂ A MEDICAMENTULUI

Emtriva 200 mg capsule

2. COMPOZIŢIA CALITATIVĂŞI CANTITATIVĂ

Fiecare capsulă conţine emtricitabină 200 mg. Pentru lista tuturor excipienţilor, vezi pct. 6.1.

3. FORMA FARMACEUTICĂ

Capsule.

Fiecare capsulă are un corp opac, alb şi un cap opac, albastru deschis. Fiecare capsulă are inscripţionat cu cerneală neagră „200 mg” pe cap şi „GILEAD” şi [logo-ul Gilead] pe corp.

4. DATE CLINICE
4.1 Indicaţii terapeutice

Emtriva este indicată, în asociere cu alte medicamente antiretrovirale, în tratamentul adulţilor şi copiilor infectaţi cu HIV-1.

Această indicaţie se bazează pe studii efectuate la pacienţi netrataţi anterior şi la pacienţi trataţi anterior, la care s-a obţinut un control virusologic stabil. Nu există experienţă privind utilizarea de Emtriva la pacienţii la care regimul terapeutic curent eşuează sau la care au eşuat multiple regimuri terapeutice anterioare (vezi pct. 5.1).

La deciderea unui nou regim terapeutic pentru pacienţii la care a eşuat un tratament antiretroviral anterior, se recomandă evaluarea atentă a profilului mutaţiilor asociate cu diferite medicamente, precum şi a istoricului tratamentelor urmate de fiecare pacient. Dacă este posibilă, testarea rezistenţei poate fi utilă.

4.2 Doze şi mod de administrare

Tratamentul trebuie început sub supravegherea unui medic cu experienţă în tratarea infecţiei cu HIV.

Capsulele de Emtriva 200 mg pot fi administrate cu sau fără alimente.

Adulţi: Doza recomandată de Emtriva este de o capsulă de 200 mg, administrată oral, o dată pe zi.

Copii şi adolescenţi cu vârsta sub 18 ani: Doza recomandată de Emtriva pentru copii şi adolescenţi cu greutate de cel puţin 33 kg, care pot înghiţi capsule, este de o capsulă de 200 mg, administrată oral, o dată pe zi.

Nu sunt disponibile date privind eficacitatea emtricitabinei la sugarii cu vârsta sub 4 luni; sunt disponibile doar date foarte limitate privind siguranţa emtricitabinei la aceşti sugari. De aceea, nu se recomandă utilizarea de Emtriva la sugarii cu vârsta sub 4 luni. (Pentru datele farmacocinetice la această grupă de vârstă, vezi pct. 5.2.)

Emtriva este disponibilăşi sub formă de soluţie orală 10 mg/ml pentru utilizare la sugari cu vârsta peste 4 luni, la copii şi pacienţi care nu pot înghiţi capsule, precum şi la pacienţi cu insuficienţă renală. Vă rugăm să citiţi Rezumatul Caracteristicilor Produsului pentru Emtriva 10 mg/ml soluţie orală.

Datorită diferenţei de biodisponibilitate a emtricitabinei între cele două forme farmaceutice, capsule şi soluţie orală, administrarea a 240 mg emtricitabină sub formă de soluţie orală ar trebui să ducă la obţinerea unor concentraţii plasmatice similare celor observate după administrarea unei capsule de 200 mg emtricitabină (vezi pct. 5.2).

Vârstnici: Nu sunt disponibile date privind siguranţa şi eficacitatea la pacienţii cu vârsta peste 65 de ani. Cu toate acestea, nu este necesară ajustarea dozei zilnice recomandate la adulţi, dacă nu se poate evidenţia existenţa insuficienţei renale.

Insuficienţă renală: Emtricitabina este eliminată prin excreţie renală, iar expunerea la emtricitabină a fost semnificativ crescută la pacienţii cu insuficienţă renală (vezi pct. 5.2). Ajustarea dozei sau a intervalului dintre doze este necesară la toţi pacienţii cu un clearance al creatininei < 50 ml/min (vezi pct. 4.4).

Tabelul de mai jos prezintă recomandări privind ajustarea intervalului dintre doze, pentru capsulele de 200 mg, în funcţie de gradul insuficienţei renale. Siguranţa şi eficacitatea acestor recomandări privind ajustarea intervalului dintre doze nu au fost evaluate clinic. De aceea, răspunsul clinic la tratament şi funcţia renală trebuie monitorizate cu atenţie la aceşti pacienţi (vezi pct. 4.4).

De asemenea, pacienţii cu insuficienţă renală pot urma un tratament cu Emtriva 10 mg/ml soluţie orală, pentru a asigura o doză zilnică redusă de emtricitabină. Vă rugăm să citiţi Rezumatul Caracteristicilor Produsului pentru Emtriva 10 mg/ml soluţie orală.

Clearance-ul creatininei (CLcr) (ml/min)
50 30-49 15-29 < 15 (funcţional anefric, necesitând intermitent hemodializă)*
Intervalul recomandat dintre doze pentru capsulele de 200 mg O capsulă de 200 mg la fiecare 24 de ore O capsulă de 200 mg la fiecare 48 de ore O capsulă de 200 mg la fiecare 72 de ore O capsulă de 200 mg la fiecare 96 de ore

* Presupune o şedinţă de hemodializă de 3 ore, de trei ori pe săptămână, cu începere la cel puţin 12 ore după administrarea ultimei doze de emtricitabină.

Pacienţii cu insuficienţă renală în stadiu final (IRSF) trataţi prin alte forme de dializă, de exemplu dializă peritoneală ambulatorie, nu au fost studiaţi; de aceea, nu se pot face recomandări privind regimul de dozaj.

Nu sunt disponibile date care să permită efectuarea unor recomandări de dozaj la copiii şi adolescenţii cu insuficienţă renală.

Insuficienţă hepatică: Nu sunt disponibile date care să permită efectuarea unor recomandări privind regimul de dozaj la pacienţii cu insuficienţă hepatică. Cu toate acestea, considerând rata minimă de metabolizare a emtricitabinei şi calea renală de eliminare, este puţin probabil să fie necesară o ajustare a dozei la pacienţii cu insuficienţă hepatică (vezi pct. 5.2).

În cazul întreruperii tratamentului cu Emtriva, pacienţii infectaţi concomitent cu HIV şi VHB trebuie monitorizaţi cu atenţie, pentru a detecta apariţia agravării hepatitei (vezi pct. 4.4).

4.3 Contraindicaţii

Hipersensibilitate la substanţa activă sau la oricare dintre excipienţi.

4.4 Atenţionări şi precauţii speciale pentru utilizare

Emtriva nu trebuie administrată concomitent cu nici un alt medicament care conţine emtricitabină sau cu medicamente care conţin lamivudină.

Generalităţi: Emtricitabina nu este recomandată ca monoterapie pentru tratarea infecţiei cu HIV. Trebuie utilizată în asociere cu alte medicamente antiretrovirale. Vă rugăm să citiţi şi Rezumatele Caracteristicilor Produsului pentru celelalte medicamente antiretrovirale utilizate în asocierea terapeutică.

Pacienţii care primesc emtricitabină sau urmează alte tratamente antiretrovirale pot continua sădezvolte infecţii oportuniste şi alte complicaţii ale infecţiei cu HIV şi de aceea trebuie să rămână sub stricta supraveghere clinică a medicilor cu experienţă în tratarea pacienţilor cu afecţiuni asociate infecţiei cu HIV.

Pacienţii trebuie atenţionaţi că nu s-a demonstrat faptul că tratamentele antiretrovirale, inclusiv cu emtricitabină, ar preveni riscul de transmitere a virusului HIV la alte persoane, prin contact sexual sau contaminare prin sânge. Se impune respectarea în continuare a măsurilor de precauţie corespunzătoare. Pacienţii trebuie informaţi, de asemenea, că emtricitabina nu vindecă infecţia cu HIV.

Funcţia renală: Emtricitabina este eliminată în principal prin rinichi, prin filtrare glomerularăşi secreţie tubulară activă. Expunerea la emtricitabină poate fi crescută în mod semnificativ la pacienţii cu insuficienţă renală moderată sau severă (clearance-ul creatininei < 50 ml/min), care primesc doze zilnice de emtricitabină de 200 mg, sub formă de capsule, sau de 240 mg, sub formă de soluţie orală. În consecinţă, este necesară fie ajustarea intervalului dintre doze (pentru Emtriva 200 mg capsule), fie reducerea dozei zilnice de emtricitabină (pentru Emtriva 10 mg/ml soluţie orală) la toţi pacienţii cu un clearance al creatininei < 50 ml/min. Siguranţa şi eficacitatea recomandărilor privind ajustarea intervalului dintre doze, menţionate la pct. 4.2, se bazează pe datele şi modelele farmacocinetice obţinute în cazul administrării unei doze unice şi nu au fost evaluate clinic. De aceea, răspunsul clinic la tratament şi funcţia renală trebuie monitorizate cu atenţie la pacienţii trataţi cu emtricitabină, în cazul în care dozele se administrează la intervale prelungite (vezi pct. 4.2 şi 5.2).

Se impune prudenţă în cazul administrării emtricitabinei concomitent cu alte medicamente care sunt eliminate prin secreţie tubulară activă, deoarece administrarea concomitentă poate duce la creşterea concentraţiilor serice fie ale emtricitabinei, fie ale medicamentului administrat concomitent, datorităcompetiţiei pentru aceeaşi cale de eliminare (vezi pct. 4.5).

Acidoza lactică: Acidoza lactică, de obicei asociată cu steatoza hepatică, a fost observată la utilizarea analogilor nucleozidici. Simptomele incipiente (hiperlactatemie simptomatică) includ simptome digestive benigne (greaţă, vărsături şi dureri abdominale), stare de rău general, inapetenţă, pierdere în greutate, simptome respiratorii (respiraţie rapidăşi/sau profundă) sau simptome neurologice (inclusiv hipotonie musculară). Acidoza lactică are o rată ridicată de mortalitate şi se poate asocia cu pancreatita, insuficienţa hepatică sau insuficienţa renală. În general, acidoza lactică a apărut dupăcâteva sau mai multe luni de tratament.

Tratamentul cu analogi nucleozidici trebuie întrerupt în cazul în care apar hiperlactatemia simptomaticăşi acidoza metabolică/lactică, hepatomegalia progresivă sau creşterile rapide ale valorilor aminotransferazei.

Se impune prudenţă în cazul prescrierii analogilor nucleozidici la orice pacient cu hepatomegalie (în special la femeile obeze), hepatită sau cu alţi factori de risc cunoscuţi pentru afectare hepaticăşi steatoză hepatică (inclusiv anumite medicamente şi consumul de alcool etilic). Pacienţii infectaţi concomitent cu virusul hepatitic C şi trataţi cu interferon alfa şi ribavirină prezentă un risc deosebit.

Pacienţii cu risc crescut trebuie supravegheaţi cu atenţie.

Lipodistrofia: Tratamentul antiretroviral combinat a fost asociat cu redistribuirea ţesutului adipos din organism (lipodistrofie) la pacienţii cu HIV. Până în prezent, nu se cunosc consecinţele pe termen lung ale acestor evenimente. Mecanismul care determină apariţia acestor evenimente nu este complet elucidat. S-au emis ipoteze privind existenţa unei legături între lipomatoza visceralăşi inhibitorii de protează, precum şi între lipoatrofie şi inhibitorii nucleozidici de reverstranscriptază. Riscul mai ridicat de lipodistrofie a fost asociat cu factori individuali cum este vârsta înaintată, şi cu factori care ţin de medicament, cum sunt o durată mai lungă a tratamentului antiretroviral şi tulburările metabolice asociate. Examenul clinic trebuie să includă evaluarea semnelor fizice de redistribuire a ţesutului adipos. Se impune evaluarea atentă a valorilor lipidelor serice şi ale glicemiei, determinate în condiţii de repaus alimentar. Tulburările lipidice trebuie tratate în funcţie de necesităţile clinice.

Funcţia hepatică: Pacienţii cu disfuncţie hepatică preexistentă, inclusiv hepatită cronică activă, prezintă o frecvenţă crescută a anomaliilor funcţiei hepatice în timpul tratamentului antiretroviral combinat şi trebuie monitorizaţi conform practicii standard. Pacienţii cu hepatită B sau C cronică ce urmează un tratament antiretroviral combinat prezintă un risc crescut de apariţie a evenimentelor adverse severe la nivel hepatic, potenţial letale. În cazul administrării concomitente a unui tratament antiviral pentru hepatita B sau C, citiţi şi Rezumatele Caracteristicilor Produsului pentru medicamentele respective.

Dacă există dovezi de agravare a afecţiunii hepatice la aceşti pacienţi, trebuie luată în considerare întreruperea temporară sau definitivă a tratamentului.

Pacienţii infectaţi concomitent cu virusul hepatitic B (VHB): Emtricitabina este activăin vitro faţă de VHB. Cu toate acestea, sunt disponibile date limitate cu privire la eficacitatea şi siguranţa emtricitabinei (o capsulă de 200 mg administrată o dată pe zi), la pacienţii infectaţi concomitent cu HIV şi VHB. Utilizarea emtricitabinei la pacienţii care au o infecţie cronică cu VHB induce un profil al mutaţiilor apărute în motivul YMDD similar celui observat în cazul tratamentul cu lamivudină. Mutaţia YMDD conferă rezistenţă atât la emtricitabină, cât şi la lamivudină.

Pacienţii infectaţi concomitent cu HIV şi VHB trebuie monitorizaţi cu atenţie, atât clinic, cât şi prin analize de laborator, timp de cel puţin câteva luni după întreruperea tratamentului cu emtricitabină, pentru a evidenţia eventualele agravări ale hepatitei. Astfel de agravări au fost observate dupăîntreruperea tratamentului cu emtricitabină, la pacienţii infectaţi cu VHB fără infecţie concomitentă cu HIV, şi au fost detectate în primul rând pe baza valorilor crescute ale alanin aminotransferazei serice (ALAT), instalate odată cu reapariţia ADN-ului VHB. La unii dintre aceşti pacienţi, reactivarea VHB a fost asociată unor afecţiuni hepatice severe, incluziv decompensare şi insuficienţă hepatică. Nu există dovezi suficiente pentru a stabili dacă reluarea tratamentului cu emtricitabină modifică evoluţia agravărilor hepatitei în perioada post-terapeutică.

Disfuncţia mitocondrială: S-a demonstrat că analogii nucleozidici şi nucleotidici provoacăin vitro şi in vivo leziuni mitocondriale în grade variabile. Au fost raportate cazuri de disfuncţie mitocondrială la copii HIV seronegativi expuşi la analogi nucleozidici in utero şi/sau postnatal. Principalele evenimente adverse observate sunt tulburările hematologice (anemie, neutropenie), tulburări metabolice (hiperlactatemie, hiperlipazemie). Aceste evenimente sunt adesea tranzitorii. S-au înregistrat şi unele tulburări neurologice cu debut tardiv (hipertonie, convulsii, comportament anormal). Până în prezent, nu se cunoaşte dacă tulburările neurologice sunt tranzitorii sau permanente. Orice copil expus in utero la analogi nucleozidici şi nucleotidici, chiar şi copiii HIV seronegativi, trebuie urmărit clinic şi prin analize de laborator şi trebuie investigat complet pentru posibile disfuncţii mitocondriale, în caz de apariţie a semnelor sau simptomelor relevante. Aceste constatări nu afecteazărecomandările curente la nivel naţional privind utilizarea tratamentului antiretroviral de către femeile gravide pentru prevenirea transmisiei verticale a virusului HIV.

Sindromul reactivării imune: La pacienţii infectaţi cu HIV, cu deficit imun sever la momentul instituirii tratamentului antiretroviral combinat (TARC), poate apărea o reacţie inflamatorie la patogenii oportunişti asimptomatici sau reziduali, care poate determina stări clinice grave sauagravarea simptomelor. În mod tipic, astfel de reacţii au fost observate în primele câteva săptămâni sau luni de la iniţierea TARC. Exemple relevante sunt retinita determinată de citomegalovirus, infecţiile micobacteriene generalizate şi/sau localizate şi pneumonia cu Pneumocystis carinii. Orice simptome inflamatorii trebuie evaluate şi, dacă este necesar, trebuie iniţiat tratamentul.

Osteonecroză: Cu toate că etiologia este considerată a fi multifactorială (incluzând utilizarea de corticosteroizi, consumul de alcool, imunosupresia severă, indicele de masă corporală crescut), s-au raportat cazuri de osteonecroză mai ales la pacienţii cu boală HIV avansatăşi/sau expunere îndelungată la terapie antiretrovirală combinată (TARC). Pacienţii trebuie îndrumaţi să ceară sfatul medicului în cazul în care prezintă artralgii, redoare articulară sau dificultate la mişcare.

4.5 Interacţiuni cu alte medicamente şi alte forme de interacţiune

In vitro, emtricitabina nu a inhibat metabolismul mediat de următoarele izoforme ale citocromului P450 uman: 1A2, 2A6, 2B6, 2C9, 2C19, 2D6 şi 3A4. Emtricitabina nu a inhibat enzima responsabilă de glucuronoconjugare. Pe baza rezultatelor acestor experimente in vitro şi cunoscând căile de eliminare ale emtricitabinei, posibilitatea unor interacţiuni mediate de citocromul P450 între emtricitabinăşi alte medicamente este scăzută.

Nu există interacţiuni semnificative din punct de vedere clinic la administrarea concomitentă de emtricitabinăşi indinavir, zidovudină, stavudină, famciclovir sau fumarat de tenofovir disoproxil.

Emtricitabina este excretată în principal prin filtrare glomerularăşi secreţie tubulară activă. Cu excepţia famciclovirului şi a fumaratului de tenofovir disoproxil, nu a fost evaluat încă efectul administrării concomitente a emtricitabinei cu medicamente excretate pe cale renală sau alte medicamente despre care se ştie că afectează funcţia renală. Administrarea emtricitabinei concomitent cu medicamente care sunt eliminate prin secreţie tubulară activă poate duce la o creştere a concentraţiilor serice fie ale emtricitabinei, fie ale medicamentului administrat concomitent, datorităcompetiţiei pentru calea de eliminare.

Până în prezent, nu există experienţă clinică privind administrarea emtricitabinei concomitent cu analogii citidinici. De aceea, utilizarea emtricitabinei în asociere cu lamivudina sau zalcitabina, în tratamentul infecţiei cu HIV, nu poate fi recomandată în momentul de faţă.

4.6 Sarcina şi alăptarea

Siguranţa utilizării emtricitabinei la femeile gravide nu a fost stabilită.

Studiile la animale nu au evidenţiat efecte dăunătoare directe sau indirecte ale emtricitabinei asupra sarcinii, dezvoltării fetale, naşterii sau dezvoltării post-natale (vezi pct. 5.3).

Emtricitabina trebuie utilizată în timpul sarcinii numai dacă este absolut necesară.

Având în vedere că riscurile potenţiale asupra dezvoltării fătului uman nu sunt cunoscute, utilizarea emtricitabinei la femeile aflate în perioada fertilă trebuie însoţită de utilizarea de măsuri contraceptive eficace.

Nu se cunoaşte dacă emtricitabina se excretă în laptele matern.

Se recomandă ca femeile infectate cu HIV să nu-şi alăpteze copiii în nici o împrejurare, pentru a evita transmiterea virusului HIV.

4.7 Efecte asupra capacităţii de a conduce vehicule şi de a folosi utilaje

Nu s-au efectuat studii privind efectele asupra capacităţii de a conduce vehicule sau de a folosi utilaje. Totuşi, pacienţii trebuie informaţi că s-a observat apariţia ameţelilor în timpul tratamentului cu emtricitabină.

4.8 Reacţii adverse

Evaluarea reacţiilor adverse se bazează pe datele obţinute în trei studii la adulţi (n=1479) şi trei studii la copii şi adolescenţi (n=169). În studiile la adulţi, 1039 de pacienţi netrataţi anterior şi 440 de pacienţi trataţi anterior au primit emtricitabină (n=814) sau un medicament comparator (n=665), timp de 48 de săptămâni, în asociere cu alte medicamente antiretrovirale. În cele trei studii la copii şi adolescenţi, pacienţi netrataţi (n=123) şi trataţi anterior (n=46), cu vârste între 4 luni şi 18 ani, au fost trataţi cu emtricitabină în asociere cu alte medicamente antiretrovirale.

La adulţi, reacţiile adverse considerate (cel puţin posibil) a fi asociate tratamentului sunt prezentate mai jos, clasificate în funcţie de organele, aparatele şi sistemele afectate şi în funcţie de frecvenţa absolută. În cadrul fiecărei grupe de frecvenţă, reacţiile adverse sunt prezentate în ordinea descrescătoare a gravităţii. Frecvenţele sunt definite ca foarte frecvente (≥ 1/10), frecvente (≥ 1/100, < 1/10) sau mai puţin frecvente (≥ 1/1000, < 1/100).

Tulburări hematologice şi limfatice:

Frecvente: neutropenie Mai puţin frecvente: anemie

Tulburări metabolice şi de nutriţie:

Frecvente: hipertrigliceridemie, hiperglicemie

Acidoza lactică, de obicei asociată cu steatoza hepatică, a fost înregistrată la utilizarea analogilor nucleozidici (vezi pct. 4.4).

Tulburări psihice:

Frecvente: insomnie, vise anormale

Tulburări ale sistemului nervos:

Foarte frecvente: cefalee Frecvente: ameţeli

Tulburări gastro-intestinale:

Foarte frecvente: diaree, greaţăFrecvente: vărsături, dureri abdominale, valori crescute ale amilazei, inclusiv ale amilazei pancreatice, valori crescute ale lipazei serice, dispepsie

Tulburări hepatobiliare:

Frecvente: hiperbilirubinemie, valori crescute ale aspartat aminotransferazei serice (ASAT) şi/sau valori crescute ale alanin aminotransferazei serice (ALAT)

Afecţiuni cutanate şi ale ţesutului subcutanat:

Frecvente: reacţii alergice, urticarie, erupţii veziculo-buloase, erupţii cu pustule, erupţii maculopapulare, prurit, erupţii cutanate şi modificarea pigmentării pielii (hiperpigmentare)

Tulburări musculo-scheletice şi ale ţesutului conjunctiv:

Foarte frecvente: valori crescute ale creatinkinazei

Tulburări generale şi la nivelul locului de administrare:

Frecvente: astenie, dureri

Pe lângă reacţiile adverse raportate la adulţi, la copii şi adolescenţi a fost semnalată frecvent anemie, iar modificarea pigmentării pielii (hiperpigmentare) a apărut foarte frecvent.

Profilul reacţiilor adverse la pacienţii infectaţi concomitent cu VHB este similar celui observat la pacienţii infectaţi cu HIV, care nu sunt infectaţi şi cu VHB. Cu toate acestea, după cum este de aşteptat la acest grup de pacienţi, creşterea valorilor ASAT şi ALAT a apărut mai frecvent decât în populaţia generală infectată cu HIV.

Tratamentul antiretroviral combinat s-a asociat cu tulburări metabolice cum sunt hipertrigliceridemia, hipercolesterolemia, rezistenţa la insulină, hiperglicemia şi hiperlactatemia (vezi pct. 4.4).

Tratamentul antiretroviral combinat s-a asociat cu redistribuirea ţesutului adipos din organism (lipodistrofie) la pacienţii cu HIV, incluzând pierderea ţesutului adipos subcutanat periferic şi facial, acumularea de ţesut adipos la nivel intra-abdominal şi visceral, hipertrofie mamarăşi acumulare de ţesut adipos în zona dorso-cervicală („ceafă de bizon”) (vezi pct. 4.4).

La pacienţii infectaţi cu HIV, cu deficit imun sever la momentul iniţierii tratamentului antiretroviral combinat (TARC), poate apărea o reacţie inflamatorie la infecţiile oportuniste asimptomatice sau reziduale (vezi pct. 4.4).

Osteonecroză: Au fost raportate cazuri de osteonecroză, mai ales la pacienţii cu factori generali de risc dovediţi, boală HIV avansată sau după expunere îndelungată la terapia antiretrovirală combinată(TARC). Frecvenţa acestora este necunoscută (vezi pct. 4.4).

4.9 Supradozaj

Administrarea unei doze de până la 1200 mg emtricitabină s-a asociat cu reacţiile adverse menţionate mai sus (vezi pct. 4.8).

În caz de supradozaj, pacientul trebuie monitorizat pentru a depista apariţia manifestărilor de toxicitate şi, dacă este necesar, trebuie aplicat tratamentul standard de susţinere.

Până la 30% din doza de emtricitabină poate fi eliminată prin hemodializă. Nu se cunoaşte dacăemtricitabina poate fi eliminată prin dializă peritoneală.

5. PROPRIETĂŢI FARMACOLOGICE
5.1 Proprietăţi farmacodinamice

Grupa farmacoterapeutică: Inhibitori nucleozidici şi nucleotidici de reverstranscriptază, codul ATC: J05AF09.

Mecanismul de acţiune: Emtricitabina este un analog nucleozidic sintetic al citidinei, cu activitate specifică asupra virusului imunodeficienţei umane (HIV-1 şi HIV-2) şi virusului hepatitic B (VHB).

Emtricitabina este fosforilată de către enzimele celulare, cu formarea de emtricitabină 5'-trifosfat, care inhibă competitiv reverstranscriptaza HIV-1, determinând astfel întreruperea lanţului de ADN. Emtricitabina este un inhibitor slab al ADN-polimerazelor α, βşi ε la mamifere şi al ADN-polimerazei γ mitocondriale.

In vitro, emtricitabina nu a avut efect citotoxicic asupra celulelor mononucleare din sângele periferic (CMSP), asupra liniilor celulare stabile de limfocite şi monocite-macrofage sau asupra celulelor progenitoare din măduva osoasă. Nu au existat dovezi care să ateste toxicitatea mitocondrialăin vitro sau in vivo.

Activitatea antivirală in vitro: Valorile concentraţiei inhibitorii 50% (CI50) pentru emtricitabină, asupra izolatelor de HIV-1 clinice şi de laborator, au fost cuprinse între 0,0013 şi 0,5 µmol/l. În studiile care au investigat efectele asocierii emtricitabinei cu inhibitori de protează, analogi inhibitori nucleozidici, nucleotidici şi non-nucleozidici de reverstranscriptază HIV, s-au observat efecte aditive până la sinergice. Majoritatea acestor asocieri nu au fost studiate la om.

La testarea activităţii asupra tulpinilor de VHB de laborator, valorile concentraţiei inhibitorii 50% (CI50) pentru emtricitabină au fost cuprinse între 0,01 şi 0,04 µmol/l.

Rezistenţa: Rezistenţa HIV-1 la emtricitabină apare ca rezultat al modificărilor la nivelul codonului 184 al reverstranscriptazei HIV, care au drept consecinţă înlocuirea metioninei cu valina (a fost observatăşi o înlocuire intermediară cu izoleucina). Această mutaţie a virusului HIV-1 a fost observată atât in vitro, cât şi la pacienţii infectaţi cu HIV-1.

Virusurile rezistente la emtricitabină au demonstat rezistenţă încrucişată la lamivudină, dar şi-au menţinut sensibilitatea la alţi inhibitori nucleozidici de reverstranscriptază (INRT) (zidovudină, stavudină, tenofovir, abacavir, didanozinăşi zalcitabină), la toţi inhibitorii non-nucleozidici de reverstranscriptază (INNRT) şi la toţi inhibitorii de protează (IP). Virusurile rezistente la zidovudină, zalcitabină, didanozinăşi INNRT şi-au menţinut sensibilitatea la emtricitabină (CI50 cuprinse între 0,002 µmol/l şi 0,08 µmol/l).

Experienţa clinică: Emtricitabina, în asociere cu alte medicamente antiretrovirale, inclusiv analogi nucleozidici, analogi non-nucleozidici şi inhibitori de protează, s-a demonstrat a fi eficace în tratamentul infecţiei cu HIV, la pacienţi netrataţi anterior, precum şi la pacienţi trataţi anterior, la care s-a obţinut un control virusologic stabil. Nu există experienţă privind utilizarea emtricitabinei la pacienţii la care regimul terapeutic curent eşuează sau la care au eşuat multiple regimuri terapeutice anterioare. Nu există experienţă clinică privind utilizarea emtricitabinei la sugari cu vârsta sub 4 luni.

La adulţii netrataţi anterior cu medicamente antiretrovirale, emtricitabina a fost semnificativ superioarăstavudinei, atunci când aceste două medicamente au fost administrate în asociere cu didanozina şi efavirenzul, pe o durată de 48 de săptămâni de tratament. Analiza fenotipică a arătat că nu apar modificări semnificative ale sensibilităţii la emtricitabină, cât timp nu apare mutaţia M184V/I.

La adulţii la care tratamentul anterior a determinat stabilizarea din punct de vedere virusologic, emtricitabina, în asociere cu un INRT (stavudină sau zidovudină) şi un inhibitor de protează (IP) sau un INNRT, s-a dovedit a fi la fel de eficace ca şi lamivudina, în ceea ce priveşte procentul pacienţilor care au răspuns la tratament (< 400 copii/ml) în intervalul de 48 de săptămâni (77% la emtricitabină, 82% la lamivudină). În plus, într-un al doilea studiu, adulţii trataţi anterior, care au urmat în mod susţinut terapie antiretrovirală cu activitate intensă (TARAI) pe bază de IP, au fost randomizaţi săurmeze un tratament cu emtricitabină o dată pe zi sau să continue terapia IP-TARAI. După48 de săptămâni de tratament, regimul terapeutic cu emtricitabină a determinat obţinerea unui procent echivalent de pacienţi cu ARN HIV < 400 copii/ml (94% la emtricitabină faţă de 92%) şi a unui procent mai mare de pacienţi cu ARN HIV < 50 copii/ml (95% la emtricitabină faţă de 87%), comparativ cu pacienţii care au continuat terapia IP-TARAI.

La sugari şi copii cu vârsta peste 4 luni, la majoritatea pacienţilor s-a obţinut sau a fost menţinutăsupresia completă a ARN HIV-1 la nivel plasmatic, în intervalul celor 48 de săptămâni de tratament (la 89% s-au obţinut valori ≤ 400 copii/ml şi la 77% s-au obţinut valori ≤ 50 copii/ml).

5.2 Proprietăţi farmacocinetice

Absorbţie: După administrarea orală, emtricitabina este rapid şi extensiv absorbită, atingând concentraţii plasmatice maxime la 1-2 ore după administrarea dozei. La 20 de subiecţi infectaţi cu HIV şi trataţi zilnic cu 200 mg emtricitabină capsule, concentraţiile plasmatice maxime (Cmax) de emtricitabină la starea de echilibru, concentraţiile minime (Cmin) şi aria de sub curba concentraţiei plasmatice în funcţie de timp (ASC), la un interval de 24 de ore între doze, au fost de 1,8±0,7 µg/ml, 0,09±0,07 µg/ml şi, respectiv, 10,0±3,1 µg·h/ml. Concentraţiile plasmatice minime la starea de echilibru au atins valori de aproximativ patru ori mai mari faţă de valorile CI90 obţinute in vitro pentru activitatea anti-HIV.

Biodisponibilitatea absolută a emtricitabinei a fost estimată a fi de 93% în cazul administrării de Emtriva 200 mg capsule şi de 75% în cazul administrării de Emtriva 10 mg/ml soluţie orală.

Într-un studiu pilot la copii şi un studiu definitiv de bioechivalenţă la adulţi, s-a demonstrat că Emtriva 10 mg/ml soluţie orală are aproximativ 80% din biodisponibilitatea Emtriva 200 mg capsule. Nu se cunoaşte motivul pentru această diferenţă. Datorită acestei diferenţe de biodisponibilitate, administrarea de 240 mg emtricitabină sub formă de soluţie orală ar trebui să ducă la obţinerea unor concentraţii plasmatice similare celor observate după administrarea unei capsule de 200 mg emtricitabină. De aceea, copiii cu greutate de cel puţin 33 kg pot lua fie o capsulă de 200 mg pe zi, fie soluţia orală, în doză maximă de 240 mg (24 ml), o dată pe zi.

Administrarea de Emtriva 200 mg capsule cu alimente cu conţinut crescut de grăsimi sau administrarea de Emtriva 10 mg/ml soluţie orală cu alimente cu conţinut crescut sau scăzut de grăsimi nu au afectat expunerea sistemică (ASC0-∞) la emtricitabină; de aceea, Emtriva 200 mg capsule şi Emtriva 10 mg/ml soluţie orală pot fi administrate cu sau fără alimente.

Distribuţie: In vitro, legarea emtricitabinei de proteinele plasmatice umane a fost < 4% şi nu a depins de concentraţia de emtricitabină, pentru concentraţii cuprinse între 0,02-200 µg/ml. Raportul dintre media concentraţiilor plasmatice şi sanguine a fost de aproximativ 1,0, iar raportul dintre media concentraţiilor din spermăşi a celor plasmatice a fost de aproximativ 4,0.

Volumul aparent de distribuţie după administrarea intravenoasă a emtricitabinei a fost de 1,4±0,3 l/kg, indicând faptul că emtricitabina este distribuită extensiv în întreg organismul, atât în fluidele intracelulare, cât şi în cele extracelulare.

Biotransformare: Metabolizarea emtricitabinei este limitată. Biotransformarea emtricitabinei include oxidarea grupului tiol, cu formarea de 3'-sulfoxid diastereomeri (aproximativ 9% din doză), şi conjugarea cu acidul glucuronic, cu formarea de 2'-O-glucuronid (aproximativ 4% din doză).

In vitro, emtricitabina nu a inhibat metabolizarea altor medicamente, în cazul în care aceastămetabolizare este mediată de următoarele izoenzime ale citocromului P450 uman: 1A2, 2A6, 2B6, 2C9, 2C19, 2D6 şi 3A4.

De asemenea, emtricitabina nu a inhibat uridin-5'-difosfoglucuronil transferaza, enzima responsabilă de glucuronoconjugare.

Eliminare: Emtricitabina este excretată în principal prin rinichi; întreaga doză administrată se regăseşte în urină (aproximativ 86%) şi fecale (aproximativ 14%). Treisprezece la sută din doza de emtricitabină a fost regăsită în urină sub forma a trei metaboliţi. Clearance-ul sistemic al emtricitabinei a fost în medie de 307 ml/min (4,03 ml/min şi kg). După administrarea orală, timpul de înjumătăţire plasmatică prin eliminare al emtricitabinei este de aproximativ 10 ore.

Linearitate/non-linearitate: Farmacocinetica emtricitabinei este proporţională cu doza, pentru un interval al dozelor cuprins între 25-200 mg, după administrarea în doză unică sau repetată.

Farmacocinetica intracelulară: Într-un studiu clinic, timpul de înjumătăţire la nivel intracelular al emtricitabinei-trifosfat, în celulele mononucleare din sângele periferic, a fost de 39 de ore. Valorile intracelulare ale trifosfatului au crescut odată cu doza, dar au atins starea de echilibru la doze egale sau mai mari de 200 mg.

Adulţi cu insuficienţă renală: Parametrii farmacocinetici au fost determinaţi după administrarea unei doze unice de 200 mg emtricitabină capsule la 30 de subiecţi neinfectaţi cu HIV, cu grade variabile de insuficienţă renală. Subiecţii au fost grupaţi în funcţie de clearance-ul creatininei la momentul iniţial (> 80 ml/min: funcţie normală; 50-80 ml/min: insuficienţă renală uşoară; 30-49 ml/min: insuficienţărenală moderată; < 30 ml/min: insuficienţă renală severă; < 15 ml/min: pacient anefric din punct de vedere funcţional, necesitând hemodializă).

Expunerea sistemică la emtricitabină (media±deviaţia standard) a crescut de la 11,8±2,9 µg·h/ml, la subiecţii cu funcţie renală normală, la 19,9±1,1, 25,0±5,7 şi 34,0±2,1 µg·h/ml, la pacienţii cu insuficienţă renală uşoară, moderatăşi, respectiv, severă.

La pacienţii cu IRSF trataţi prin hemodializă, aproximativ 30% din doza de emtricitabină a fost regăsită în lichidul de dializă în decursul unei perioade de dializă de 3 ore, care a început într-un interval de 1,5 ore de la administrarea dozei de emtricitabină (debit sanguin de 400 ml/min şi debit al lichidului de dializă de aproximativ 600 ml/min).

Insuficienţă hepatică: Farmacocinetica emtricitabinei nu a fost studiată la subiecţii neinfectaţi cu VHB şi având grade variabile de insuficienţă hepatică. În general, farmacocinetica emtricitabinei la subiecţii infectaţi cu VHB a fost similară celei observate la subiecţii sănătoşi şi la subiecţii infectaţi cu HIV.

Vârstă, sex şi origine etnică: În general, farmacocinetica emtricitabinei la sugari, copii şi adolescenţi (cu vârste între 4 luni şi 18 ani) este similară celei observate la adulţi.

Valoarea medie a ASC, obţinută la 77 de sugari, copii şi adolescenţi trataţi cu 6 mg emtricitabină/kg o dată pe zi, sub formă de soluţie orală, sau cu 200 mg emtricitabină o dată pe zi, sub formă de capsule, a fost similară cu valoarea medie a ASC, de 10,0 µg·h/ml, observată la 20 de adulţi trataţi cu 200 mg capsule o dată pe zi.

În cadrul unui studiu deschis, non-comparativ, au fost obţinute date farmacocinetice de la 20 nou-născuţi proveniţi din mame infectate cu HIV, care au primit 2 cicluri de tratament a câte 4 zile emtricitabină soluţie orală, între prima săptămână de viaţăşi 3 luni, în doză de 3 mg/kg, o dată pe zi. Această doză reprezintă jumătate din doza aprobată pentru sugarii cu vârsta de 4 luni şi peste (6 mg/kg). Clearance-ul total aparent la starea de echilibru (CL/F) a crescut cu vârsta în decursul perioadei de 3 luni, cu o scădere corespunzătoare a ASC. Expunerea plasmatică la emtricitabină (ASC) la sugarii cu vârsta sub 3 luni, cărora li s-au administrat 3 mg/kg emtricitabină, o dată pe zi, a fost similară cu cea observată la adulţii şi copiii infectaţi cu HIV, cu vârsta de 4 luni şi peste, la doze de 6 mg/kg pe zi.

Nu sunt disponibile date farmacocinetice la persoanele vârstnice.

Deşi valorile medii ale Cmax şi Cmin, precum şi valoarea medie a ASC au fost cu aproximativ 20% şi, respectiv, 16% mai mari la pacienţii de sex feminin comparativ cu pacienţii de sex masculin, aceastădiferenţă nu a fost considerată semnificativă din punct de vedere clinic. Nu s-au identificat diferenţe farmacocinetice dependente de rasă, importante din punct de vedere clinic.

5.3 Date preclinice de siguranţă

Datele non-clinice nu au evidenţiat nici un risc special pentru om pe baza studiilor convenţionale farmacologice privind evaluarea siguranţei, toxicitatea după doze repetate, genotoxicitatea şi toxicitatea asupra funcţiei de reproducere/dezvoltării. Emtricitabina nu a demonstrat potenţial carcinogen în studiile de carcinogenitate pe termen lung efectuate la şoareci şi şobolani, în care emtricitabina a fost administrată oral.

6. PROPRIETĂŢI FARMACEUTICE
6.1 Lista excipienţilor

Conţinutul capsulei:

Celuloză microcristalină (E460) CrospovidonăStearat de magneziu (E572) Povidonă (E1201)

Învelişul capsulei:

GelatinăIndigotină (E132) Dioxid de titan (E171)

Cerneala pentru inscripţionare conţine:

Oxid negru de fier (E172) Shellac (E904)

6.2 Incompatibilităţi

Nu este cazul.

6.3 Perioada de valabilitate

3 ani.

6.4 Precauţii speciale pentru păstrare

Acest medicament nu necesită condiţii speciale de păstrare.

6.5 Natura şi conţinutul ambalajului

Flacon alb din polietilenă de înaltă densitate (PEÎD), prevăzut cu sistem de închidere securizat pentru copii, care conţine 30 capsule.

Blistere din policlorotrifluoretilen (PCTFE) / polietilenă (PE) / policlorură de vinil (PVC) / aluminiu. Fiecare blister conţine 30 capsule.

Mărimea ambalajului: 30 capsule.

6.6 Precauţii speciale pentru eliminarea reziduurilor

Orice produs neutilizat sau material rezidual trebuie eliminat în conformitate cu reglementările locale.

7. DEŢINĂTORUL AUTORIZAŢIEI DE PUNERE PE PIAŢĂ

Gilead Sciences International Limited Cambridge CB21 6GT Marea Britanie

8. NUMĂRUL(ELE) AUTORIZAŢIEI DE PUNERE PE PIAŢĂ

EU/1/03/261/001 EU/1/03/261/002

9. DATA PRIMEI AUTORIZĂRI SAU A REÎNNOIRII AUTORIZAŢIEI

Data primei autorizări: 24 Octombrie 2003 Data ultimei reînnoirii a autorizaţiei: 22 Septembrie 2008

10. DATA REVIZUIRII TEXTULUI

Informaţii detaliate privind acest medicament sunt disponibile pe website-ul Agenţiei Europene a Medicamentului (EMEA) http://www.emea.europa.eu/ .

1. DENUMIREA COMERCIALĂ A MEDICAMENTULUI

Emtriva 10 mg/ml soluţie orală

2. COMPOZIŢIA CALITATIVĂŞI CANTITATIVĂ

Fiecare ml de Emtriva soluţie orală conţine emtricitabină 10 mg.

Excipient(ţi):

Fiecare doză (24 ml) conţine parahidroxibenzoat de metil (E218) 36 mg, parahidroxibenzoat de n-propil (E216) 3,6 mg, Sunset yellow (E110) 1,2 mg şi sodiu, în cantitate de 254 mg. Pentru lista tuturor excipienţilor, vezi pct. 6.1.

3. FORMA FARMACEUTICĂ

Soluţie orală. Soluţia limpede are culoarea portocaliu până la portocaliu închis.

4. DATE CLINICE

4.1 Indicaţii terapeutice

Emtriva este indicată, în asociere cu alte medicamente antiretrovirale, în tratamentul adulţilor şi copiilor infectaţi cu HIV-1.

Această indicaţie se bazează pe studii efectuate la pacienţi netrataţi anterior şi la pacienţi trataţi anterior, la care s-a obţinut un control virusologic stabil. Nu există experienţă privind utilizarea de Emtriva la pacienţii la care regimul terapeutic curent eşuează sau la care au eşuat multiple regimuri terapeutice anterioare (vezi pct. 5.1).

La deciderea unui nou regim terapeutic pentru pacienţii la care a eşuat un tratament antiretroviral anterior, se recomandă evaluarea atentă a profilului mutaţiilor asociate cu diferite medicamente, precum şi a istoricului tratamentelor urmate de fiecare pacient. Dacă este posibilă, testarea rezistenţei poate fi utilă.

4.2 Doze şi mod de administrare

Tratamentul trebuie început sub supravegherea unui medic cu experienţă în tratarea infecţiei cu HIV.

Emtriva 10 mg/ml soluţie orală se poate administra cu sau fără alimente. Ambalajul conţine o măsurădozatoare (vezi pct. 6.5). Adulţi: Doza recomandată de Emtriva 10 mg/ml soluţie orală este de 240 mg (24 ml) o dată pe zi. Sugari, copii şi adolescenţi cu vârsta sub 18 ani: Doza recomandată de Emtriva 10 mg/ml soluţie orală

este de 6 mg/kg, până la o doză maximă de 240 mg (24 ml), o dată pe zi.

Copiii cu greutate de cel puţin 33 kg pot lua fie o capsulă de 200 mg zilnic, fie soluţia orală de emtricitabină, până la o doză maximă de 240 mg, o dată pe zi. Nu sunt disponibile date privind eficacitatea emtricitabinei la sugarii cu vârsta sub 4 luni; sunt

disponibile doar date foarte limitate privind siguranţa emtricitabinei la aceşti sugari. De aceea, nu se

recomandă utilizarea de Emtriva la sugarii cu vârsta sub 4 luni. (Pentru datele farmacocinetice la această grupă de vârstă, vezi pct. 5.2.)

Capsulele de Emtriva 200 mg sunt disponibile pentru adulţi, adolescenţi şi copii cu greutate de cel puţin 33 kg, care pot înghiţi capsule. Vă rugăm să citiţi Rezumatul Caracteristicilor Produsului pentru Emtriva 200 mg capsule. Datorită diferenţei de biodisponibilitate a emtricitabinei între cele douăforme farmaceutice, capsule şi soluţie orală, administrarea a 240 mg emtricitabină sub formă de soluţie orală (24 ml) ar trebui să ducă la obţinerea unor concentraţii plasmatice similare celor observate dupăadministrarea unei capsule de 200 mg emtricitabină (vezi pct. 5.2).

Vârstnici: Nu sunt disponibile date privind siguranţa şi eficacitatea la pacienţii cu vârsta peste 65 de ani. Cu toate acestea, nu este necesară ajustarea dozei zilnice recomandate la adulţi, dacă nu se poate evidenţia existenţa insuficienţei renale.

Insuficienţă renală: Emtricitabina este eliminată prin excreţie renală, iar expunerea la emtricitabină a fost semnificativ crescută la pacienţii cu insuficienţă renală (vezi pct. 5.2). Ajustarea dozei sau a intervalului dintre doze este necesară la toţi pacienţii cu un clearance al creatininei < 50 ml/min (vezi pct. 4.4).

Tabelul de mai jos prezintă dozele zilnice de Emtriva 10 mg/ml soluţie orală în funcţie de gradul insuficienţei renale. Siguranţa şi eficacitatea acestor doze nu au fost evaluate clinic. De aceea, răspunsul clinic la tratament şi funcţia renală trebuie monitorizate cu atenţie la aceşti pacienţi (vezi pct. 4.4).

De asemenea, pacienţii cu insuficienţă renală pot urma şi tratamentul cu Emtriva 200 mg capsule, dacăse modifică intervalele dintre doze. Vă rugăm să citiţi Rezumatul Caracteristicilor Produsului pentru Emtriva 200 mg capsule.

Clearance-ul creatininei (CLcr) (ml/min)
50 30-49 15-29 < 15 (funcţional anefric, necesitând intermitent hemodializă)*
Doza recomandată de Emtriva 10 mg/ml soluţie orală la fiecare 24 de ore 240 mg (24 ml) 120 mg (12 ml) 80 mg (8 ml) 60 mg (6 ml)

* Presupune o şedinţă de hemodializă de 3 ore, de trei ori pe săptămână, cu începere la cel puţin 12 ore după administrarea ultimei doze de emtricitabină.

Pacienţii cu insuficienţă renală în stadiu final (IRSF) trataţi prin alte forme de dializă, de exemplu dializă peritoneală ambulatorie, nu au fost studiaţi; de aceea, nu se pot face recomandări privind regimul de dozaj.

Nu sunt disponibile date care să permită efectuarea unor recomandări de dozaj la copiii şi adolescenţii cu insuficienţă renală.

Insuficienţă hepatică: Nu sunt disponibile date care să permită efectuarea unor recomandări privind regimul de dozaj la pacienţii cu insuficienţă hepatică. Cu toate acestea, considerând rata minimă de metabolizare a emtricitabinei şi calea renală de eliminare, este puţin probabil să fie necesară o ajustare a dozei la pacienţii cu insuficienţă hepatică (vezi pct. 5.2).

În cazul întreruperii tratamentului cu Emtriva, pacienţii infectaţi concomitent cu HIV şi VHB trebuie monitorizaţi cu atenţie, pentru a detecta apariţia agravării hepatitei (vezi pct. 4.4).

4.3 Contraindicaţii

Hipersensibilitate la substanţa activă sau la oricare dintre excipienţi.

4.4 Atenţionări şi precauţii speciale pentru utilizare

Emtriva nu trebuie administrată concomitent cu nici un alt medicament care conţine emtricitabină sau cu medicamente care conţin lamivudină.

Generalităţi: Emtricitabina nu este recomandată ca monoterapie pentru tratarea infecţiei cu HIV. Trebuie utilizată în asociere cu alte medicamente antiretrovirale. Vă rugăm să citiţi şi Rezumatele Caracteristicilor Produsului pentru celelalte medicamente antiretrovirale utilizate în asocierea terapeutică.

Pacienţii care primesc emtricitabină sau urmează alte tratamente antiretrovirale pot continua sădezvolte infecţii oportuniste şi alte complicaţii ale infecţiei cu HIV şi de aceea trebuie să rămână sub stricta supraveghere clinică a medicilor cu experienţă în tratarea pacienţilor cu afecţiuni asociate infecţiei cu HIV.

Pacienţii trebuie atenţionaţi că nu s-a demonstrat faptul că tratamentele antiretrovirale, inclusiv cu emtricitabină, ar preveni riscul de transmitere a virusului HIV la alte persoane, prin contact sexual sau contaminare prin sânge. Se impune respectarea în continuare a măsurilor de precauţie corespunzătoare. Pacienţii trebuie informaţi, de asemenea, că emtricitabina nu vindecă infecţia cu HIV.

Funcţia renală: Emtricitabina este eliminată în principal prin rinichi, prin filtrare glomerularăşi secreţie tubulară activă. Expunerea la emtricitabină poate fi crescută în mod semnificativ la pacienţii cu insuficienţă renală moderată sau severă (clearance-ul creatininei < 50 ml/min), care primesc doze zilnice de emtricitabină de 200 mg, sub formă de capsule, sau de 240 mg, sub formă de soluţie orală. În consecinţă, este necesară fie ajustarea intervalului dintre doze (pentru Emtriva 200 mg capsule), fie reducerea dozei zilnice de emtricitabină (pentru Emtriva 10 mg/ml soluţie orală) la toţi pacienţii cu un clearance al creatininei < 50 ml/min. Siguranţa şi eficacitatea dozelor reduse recomandate la pct. 4.2 se bazează pe datele şi modelele farmacocinetice obţinute în cazul administrării unei doze unice şi nu au fost evaluate clinic. De aceea, răspunsul clinic la tratament şi funcţia renală trebuie monitorizate cu atenţie la pacienţii trataţi cu doze reduse de emtricitabină (vezi pct. 4.2 şi 5.2).

Se impune prudenţă în cazul administrării emtricitabinei concomitent cu alte medicamente care sunt eliminate prin secreţie tubulară activă, deoarece administrarea concomitentă poate duce la creşterea concentraţiilor serice fie ale emtricitabinei, fie ale medicamentului administrat concomitent, datorităcompetiţiei pentru aceeaşi cale de eliminare (vezi pct. 4.5).

Acidoza lactică: Acidoza lactică, de obicei asociată cu steatoza hepatică, a fost observată la utilizarea analogilor nucleozidici. Simptomele incipiente (hiperlactatemie simptomatică) includ simptome digestive benigne (greaţă, vărsături şi dureri abdominale), stare de rău general, inapetenţă, pierdere în greutate, simptome respiratorii (respiraţie rapidăşi/sau profundă) sau simptome neurologice (inclusiv hipotonie musculară). Acidoza lactică are o rată ridicată de mortalitate şi se poate asocia cu pancreatita, insuficienţa hepatică sau insuficienţa renală. În general, acidoza lactică a apărut dupăcâteva sau mai multe luni de tratament.

Tratamentul cu analogi nucleozidici trebuie întrerupt în cazul în care apar hiperlactatemia simptomaticăşi acidoza metabolică/lactică, hepatomegalia progresivă sau creşterile rapide ale valorilor aminotransferazei.

Se impune prudenţă în cazul prescrierii analogilor nucleozidici la orice pacient cu hepatomegalie (în special la femeile obeze), hepatită sau cu alţi factori de risc cunoscuţi pentru afectare hepaticăşi steatoză hepatică (inclusiv anumite medicamente şi consumul de alcool etilic). Pacienţii infectaţi concomitent cu virusul hepatitic C şi trataţi cu interferon alfa şi ribavirină prezentă un risc deosebit.

Pacienţii cu risc crescut trebuie supravegheaţi cu atenţie.

Lipodistrofia: Tratamentul antiretroviral combinat a fost asociat cu redistribuirea ţesutului adipos din organism (lipodistrofie) la pacienţii cu HIV. Până în prezent, nu se cunosc consecinţele pe termen lung ale acestor evenimente. Mecanismul care determină apariţia acestor evenimente nu este complet elucidat. S-au emis ipoteze privind existenţa unei legături între lipomatoza visceralăşi inhibitorii de protează, precum şi între lipoatrofie şi inhibitorii nucleozidici de reverstranscriptază. Riscul mai ridicat de lipodistrofie a fost asociat cu factori individuali cum este vârsta înaintată, şi cu factori care ţin de medicament, cum sunt o durată mai lungă a tratamentului antiretroviral şi tulburările metabolice asociate. Examenul clinic trebuie să includă evaluarea semnelor fizice de redistribuire a ţesutului adipos. Se impune evaluarea atentă a valorilor lipidelor serice şi ale glicemiei, determinate în condiţii de repaus alimentar. Tulburările lipidice trebuie tratate în funcţie de necesităţile clinice.

Funcţia hepatică: Pacienţii cu disfuncţie hepatică preexistentă, inclusiv hepatită cronică activă, prezintă o frecvenţă crescută a anomaliilor funcţiei hepatice în timpul tratamentului antiretroviral combinat şi trebuie monitorizaţi conform practicii standard. Pacienţii cu hepatită B sau C cronică ce urmează un tratament antiretroviral combinat prezintă un risc crescut de apariţie a evenimentelor adverse severe la nivel hepatic, potenţial letale. În cazul administrării concomitente a unui tratament antiviral pentru hepatita B sau C, citiţi şi Rezumatele Caracteristicilor Produsului pentru medicamentele respective.

Dacă există dovezi de agravare a afecţiunii hepatice la aceşti pacienţi, trebuie luată în considerare întreruperea temporară sau definitivă a tratamentului.

Pacienţii infectaţi concomitent cu virusul hepatitic B (VHB): Emtricitabina este activăin vitro faţă de VHB. Cu toate acestea, sunt disponibile date limitate cu privire la eficacitatea şi siguranţa emtricitabinei (o capsulă de 200 mg administrată o dată pe zi), la pacienţii infectaţi concomitent cu HIV şi VHB. Utilizarea emtricitabinei la pacienţii care au o infecţie cronică cu VHB induce un profil al mutaţiilor apărute în motivul YMDD similar celui observat în cazul tratamentul cu lamivudină. Mutaţia YMDD conferă rezistenţă atât la emtricitabină, cât şi la lamivudină.

Pacienţii infectaţi concomitent cu HIV şi VHB trebuie monitorizaţi cu atenţie, atât clinic, cât şi prin analize de laborator, timp de cel puţin câteva luni după întreruperea tratamentului cu emtricitabină, pentru a evidenţia eventualele agravări ale hepatitei. Astfel de agravări au fost observate dupăîntreruperea tratamentului cu emtricitabină, la pacienţii infectaţi cu VHB fără infecţie concomitentă cu HIV, şi au fost detectate în primul rând pe baza valorilor crescute ale alanin aminotransferazei serice (ALAT), instalate odată cu reapariţia ADN-ului VHB. La unii dintre aceşti pacienţi, reactivarea VHB a fost asociată unor afecţiuni hepatice severe, incluziv decompensare şi insuficienţă hepatică. Nu există dovezi suficiente pentru a stabili dacă reluarea tratamentului cu emtricitabină modifică evoluţia agravărilor hepatitei în perioada post-terapeutică.

Disfuncţia mitocondrială: S-a demonstrat că analogii nucleozidici şi nucleotidici provoacăin vitro şi in vivo leziuni mitocondriale în grade variabile. Au fost raportate cazuri de disfuncţie mitocondrială la copii HIV seronegativi expuşi la analogi nucleozidici in utero şi/sau postnatal. Principalele evenimente adverse observate sunt tulburările hematologice (anemie, neutropenie), tulburări metabolice (hiperlactatemie, hiperlipazemie). Aceste evenimente sunt adesea tranzitorii. S-au înregistrat şi unele tulburări neurologice cu debut tardiv (hipertonie, convulsii, comportament anormal). Până în prezent, nu se cunoaşte dacă tulburările neurologice sunt tranzitorii sau permanente. Orice copil expus in utero la analogi nucleozidici şi nucleotidici, chiar şi copiii HIV seronegativi, trebuie urmărit clinic şi prin analize de laborator şi trebuie investigat complet pentru posibile disfuncţii mitocondriale, în caz de apariţie a semnelor sau simptomelor relevante. Aceste constatări nu afecteazărecomandările curente la nivel naţional privind utilizarea tratamentului antiretroviral de către femeile gravide pentru prevenirea transmisiei verticale a virusului HIV.

Sindromul reactivării imune: La pacienţii infectaţi cu HIV, cu deficit imun sever la momentul instituirii tratamentului antiretroviral combinat (TARC), poate apărea o reacţie inflamatorie la patogenii oportunişti asimptomatici sau reziduali, care poate determina stări clinice grave sauagravarea simptomelor. În mod tipic, astfel de reacţii au fost observate în primele câteva săptămâni sau luni de la iniţierea TARC. Exemple relevante sunt retinita determinată de citomegalovirus, infecţiile micobacteriene generalizate şi/sau localizate şi pneumonia cu Pneumocystis carinii. Orice simptome inflamatorii trebuie evaluate şi, dacă este necesar, trebuie iniţiat tratamentul.

Osteonecroză: Cu toate că etiologia este considerată a fi multifactorială (incluzând utilizarea de corticosteroizi, consumul de alcool, imunosupresia severă, indicele de masă corporală crescut), s-au raportat cazuri de osteonecroză mai ales la pacienţii cu boală HIV avansatăşi/sau expunere îndelungată la terapie antiretrovirală combinată (TARC). Pacienţii trebuie îndrumaţi să ceară sfatul medicului în cazul în care prezintă artralgii, redoare articulară sau dificultate la mişcare.

Soluţia orală de Emtriva conţine Sunset yellow (E110) care poate determina reacţii alergice, parahidroxibenzoat de metil (E218) şi parahidroxibenzoat de n-propil (E216), care pot determina reacţii alergice (posibil de tip întârziat). În cazul pacienţilor care urmează un regim alimentar hiposodat trebuie avut în vedere faptul că acest medicament conţine sodiu 254 mg pe doză.

4.5 Interacţiuni cu alte medicamente şi alte forme de interacţiune

In vitro, emtricitabina nu a inhibat metabolismul mediat de următoarele izoforme ale citocromului P450 uman: 1A2, 2A6, 2B6, 2C9, 2C19, 2D6 şi 3A4. Emtricitabina nu a inhibat enzima responsabilă de glucuronoconjugare. Pe baza rezultatelor acestor experimente in vitro şi cunoscând căile de eliminare ale emtricitabinei, posibilitatea unor interacţiuni mediate de citocromul P450 între emtricitabinăşi alte medicamente este scăzută.

Nu există interacţiuni semnificative din punct de vedere clinic la administrarea concomitentă de emtricitabinăşi indinavir, zidovudină, stavudină, famciclovir sau fumarat de tenofovir disoproxil.

Emtricitabina este excretată în principal prin filtrare glomerularăşi secreţie tubulară activă. Cu excepţia famciclovirului şi a fumaratului de tenofovir disoproxil, nu a fost evaluat încă efectul administrării concomitente a emtricitabinei cu medicamente excretate pe cale renală sau alte medicamente despre care se ştie că afectează funcţia renală. Administrarea emtricitabinei concomitent cu medicamente care sunt eliminate prin secreţie tubulară activă poate duce la o creştere a concentraţiilor serice fie ale emtricitabinei, fie ale medicamentului administrat concomitent, datorităcompetiţiei pentru calea de eliminare.

Până în prezent, nu există experienţă clinică privind administrarea emtricitabinei concomitent cu analogii citidinici. De aceea, utilizarea emtricitabinei în asociere cu lamivudina sau zalcitabina, în tratamentul infecţiei cu HIV, nu poate fi recomandată în momentul de faţă.

4.6 Sarcina şi alăptarea

Siguranţa utilizării emtricitabinei la femeile gravide nu a fost stabilită.

Studiile la animale nu au evidenţiat efecte dăunătoare directe sau indirecte ale emtricitabinei asupra sarcinii, dezvoltării fetale, naşterii sau dezvoltării post-natale (vezi pct. 5.3).

Emtricitabina trebuie utilizată în timpul sarcinii numai dacă este absolut necesară.

Având în vedere că riscurile potenţiale asupra dezvoltării fătului uman nu sunt cunoscute, utilizarea emtricitabinei la femeile aflate în perioada fertilă trebuie însoţită de utilizarea de măsuri contraceptive eficace.

Nu se cunoaşte dacă emtricitabina se excretă în laptele matern.

Se recomandă ca femeile infectate cu HIV să nu-şi alăpteze copiii în nici o împrejurare, pentru a evita transmiterea virusului HIV.

4.7 Efecte asupra capacităţii de a conduce vehicule şi de a folosi utilaje

Nu s-au efectuat studii privind efectele asupra capacităţii de a conduce vehicule sau de a folosi utilaje. Totuşi, pacienţii trebuie informaţi că s-a observat apariţia ameţelilor în timpul tratamentului cu emtricitabină.

4.8 Reacţii adverse

Evaluarea reacţiilor adverse se bazează pe datele obţinute în trei studii la adulţi (n=1479) şi trei studii la copii şi adolescenţi (n=169). În studiile la adulţi, 1039 de pacienţi netrataţi anterior şi 440 de pacienţi trataţi anterior au primit emtricitabină (n=814) sau un medicament comparator (n=665), timp de 48 de săptămâni, în asociere cu alte medicamente antiretrovirale. În cele trei studii la copii şi adolescenţi, pacienţi netrataţi (n=123) şi trataţi anterior (n=46), cu vârste între 4 luni şi 18 ani, au fost trataţi cu emtricitabină în asociere cu alte medicamente antiretrovirale.

La adulţi, reacţiile adverse considerate (cel puţin posibil) a fi asociate tratamentului sunt prezentate mai jos, clasificate în funcţie de organele, aparatele şi sistemele afectate şi în funcţie de frecvenţa absolută. În cadrul fiecărei grupe de frecvenţă, reacţiile adverse sunt prezentate în ordinea descrescătoare a gravităţii. Frecvenţele sunt definite ca foarte frecvente (≥ 1/10), frecvente (≥ 1/100, < 1/10) sau mai puţin frecvente (≥ 1/1000, < 1/100).

Tulburări hematologice şi limfatice:

Frecvente: neutropenie Mai puţin frecvente: anemie

Tulburări metabolice şi de nutriţie:

Frecvente: hipertrigliceridemie, hiperglicemie

Acidoza lactică, de obicei asociată cu steatoza hepatică, a fost înregistrată la utilizarea analogilor nucleozidici (vezi pct. 4.4).

Tulburări psihice:

Frecvente: insomnie, vise anormale

Tulburări ale sistemului nervos:

Foarte frecvente: cefalee Frecvente: ameţeli

Tulburări gastro-intestinale:

Foarte frecvente: diaree, greaţăFrecvente: vărsături, dureri abdominale, valori crescute ale amilazei, inclusiv ale amilazei pancreatice, valori crescute ale lipazei serice, dispepsie

Tulburări hepatobiliare:

Frecvente: hiperbilirubinemie, valori crescute ale aspartat aminotransferazei serice (ASAT) şi/sau valori crescute ale alanin aminotransferazei serice (ALAT)

Afecţiuni cutanate şi ale ţesutului subcutanat:

Frecvente: reacţii alergice, urticarie, erupţii veziculo-buloase, erupţii cu pustule, erupţii maculopapulare, prurit, erupţii cutanate şi modificarea pigmentării pielii (hiperpigmentare)

Tulburări musculo-scheletice şi ale ţesutului conjunctiv:

Foarte frecvente: valori crescute ale creatinkinazei

Tulburări generale şi la nivelul locului de administrare:

Frecvente: astenie, dureri

Pe lângă reacţiile adverse raportate la adulţi, la copii şi adolescenţi a fost semnalată frecvent anemie, iar modificarea pigmentării pielii (hiperpigmentare) a apărut foarte frecvent.

Profilul reacţiilor adverse la pacienţii infectaţi concomitent cu VHB este similar celui observat la pacienţii infectaţi cu HIV, care nu sunt infectaţi şi cu VHB. Cu toate acestea, după cum este de aşteptat la acest grup de pacienţi, creşterea valorilor ASAT şi ALAT a apărut mai frecvent decât în populaţia generală infectată cu HIV.

Tratamentul antiretroviral combinat s-a asociat cu tulburări metabolice cum sunt hipertrigliceridemia, hipercolesterolemia, rezistenţa la insulină, hiperglicemia şi hiperlactatemia (vezi pct. 4.4).

Tratamentul antiretroviral combinat s-a asociat cu redistribuirea ţesutului adipos din organism (lipodistrofie) la pacienţii cu HIV, incluzând pierderea ţesutului adipos subcutanat periferic şi facial, acumularea de ţesut adipos la nivel intra-abdominal şi visceral, hipertrofie mamarăşi acumulare de ţesut adipos în zona dorso-cervicală („ceafă de bizon”) (vezi pct. 4.4).

La pacienţii infectaţi cu HIV, cu deficit imun sever la momentul iniţierii tratamentului antiretroviral combinat (TARC), poate apărea o reacţie inflamatorie la infecţiile oportuniste asimptomatice sau reziduale (vezi pct. 4.4).

Osteonecroză: Au fost raportate cazuri de osteonecroză, mai ales la pacienţii cu factori generali de risc dovediţi, boală HIV avansată sau după expunere îndelungată la terapia antiretrovirală combinată(TARC). Frecvenţa acestora este necunoscută (vezi pct. 4.4).

4.9 Supradozaj

Administrarea unei doze de până la 1200 mg emtricitabină s-a asociat cu reacţiile adverse menţionate mai sus (vezi pct. 4.8).

În caz de supradozaj, pacientul trebuie monitorizat pentru a depista apariţia manifestărilor de toxicitate şi, dacă este necesar, trebuie aplicat tratamentul standard de susţinere.

Până la 30% din doza de emtricitabină poate fi eliminată prin hemodializă. Nu se cunoaşte dacăemtricitabina poate fi eliminată prin dializă peritoneală.

5. PROPRIETĂŢI FARMACOLOGICE

5.1 Proprietăţi farmacodinamice

Grupa farmacoterapeutică: Inhibitori nucleozidici şi nucleotidici de reverstranscriptază, codul ATC: J05AF09.

Mecanismul de acţiune: Emtricitabina este un analog nucleozidic sintetic al citidinei, cu activitate specifică asupra virusului imunodeficienţei umane (HIV-1 şi HIV-2) şi virusului hepatitic B (VHB).

Emtricitabina este fosforilată de către enzimele celulare, cu formarea de emtricitabină 5'-trifosfat, care inhibă competitiv reverstranscriptaza HIV-1, determinând astfel întreruperea lanţului de ADN. Emtricitabina este un inhibitor slab al ADN-polimerazelor α, βşi ε la mamifere şi al ADN-polimerazei γ mitocondriale.

In vitro, emtricitabina nu a avut efect citotoxicic asupra celulelor mononucleare din sângele periferic (CMSP), asupra liniilor celulare stabile de limfocite şi monocite-macrofage sau asupra celulelor progenitoare din măduva osoasă. Nu au existat dovezi care să ateste toxicitatea mitocondrialăin vitro sau in vivo.

Activitatea antivirală in vitro: Valorile concentraţiei inhibitorii 50% (CI50) pentru emtricitabină, asupra izolatelor de HIV-1 clinice şi de laborator, au fost cuprinse între 0,0013 şi 0,5 µmol/l. În studiile care au investigat efectele asocierii emtricitabinei cu inhibitori de protează, analogi inhibitori nucleozidici, nucleotidici şi non-nucleozidici de reverstranscriptază HIV, s-au observat efecte aditive până la sinergice. Majoritatea acestor asocieri nu au fost studiate la om.

La testarea activităţii asupra tulpinilor de VHB de laborator, valorile concentraţiei inhibitorii 50% (CI50) pentru emtricitabină au fost cuprinse între 0,01 şi 0,04 µmol/l.

Rezistenţa: Rezistenţa HIV-1 la emtricitabină apare ca rezultat al modificărilor la nivelul codonului 184 al reverstranscriptazei HIV, care au drept consecinţă înlocuirea metioninei cu valina (a fost observatăşi o înlocuire intermediară cu izoleucina). Această mutaţie a virusului HIV-1 a fost observată atât in vitro, cât şi la pacienţii infectaţi cu HIV-1.

Virusurile rezistente la emtricitabină au demonstat rezistenţă încrucişată la lamivudină, dar şi-au menţinut sensibilitatea la alţi inhibitori nucleozidici de reverstranscriptază (INRT) (zidovudină, stavudină, tenofovir, abacavir, didanozinăşi zalcitabină), la toţi inhibitorii non-nucleozidici de reverstranscriptază (INNRT) şi la toţi inhibitorii de protează (IP). Virusurile rezistente la zidovudină, zalcitabină, didanozinăşi INNRT şi-au menţinut sensibilitatea la emtricitabină (CI50 cuprinse între 0,002 µmol/l şi 0,08 µmol/l).

Experienţa clinică: Emtricitabina, în asociere cu alte medicamente antiretrovirale, inclusiv analogi nucleozidici, analogi non-nucleozidici şi inhibitori de protează, s-a demonstrat a fi eficace în tratamentul infecţiei cu HIV, la pacienţi netrataţi anterior, precum şi la pacienţi trataţi anterior, la care s-a obţinut un control virusologic stabil. Nu există experienţă privind utilizarea emtricitabinei la pacienţii la care regimul terapeutic curent eşuează sau la care au eşuat multiple regimuri terapeutice anterioare. Nu există experienţă clinică privind utilizarea emtricitabinei la sugari cu vârsta sub 4 luni.

La adulţii netrataţi anterior cu medicamente antiretrovirale, emtricitabina a fost semnificativ superioarăstavudinei, atunci când aceste două medicamente au fost administrate în asociere cu didanozina şi efavirenzul, pe o durată de 48 de săptămâni de tratament. Analiza fenotipică a arătat că nu apar modificări semnificative ale sensibilităţii la emtricitabină, cât timp nu apare mutaţia M184V/I.

La adulţii la care tratamentul anterior a determinat stabilizarea din punct de vedere virusologic, emtricitabina, în asociere cu un INRT (stavudină sau zidovudină) şi un inhibitor de protează (IP) sau un INNRT, s-a dovedit a fi la fel de eficace ca şi lamivudina, în ceea ce priveşte procentul pacienţilor care au răspuns la tratament (< 400 copii/ml) în intervalul de 48 de săptămâni (77% la emtricitabină, 82% la lamivudină). În plus, într-un al doilea studiu, adulţii trataţi anterior, care au urmat în mod susţinut terapie antiretrovirală cu activitate intensă (TARAI) pe bază de IP, au fost randomizaţi săurmeze un tratament cu emtricitabină o dată pe zi sau să continue terapia IP-TARAI. După48 de săptămâni de tratament, regimul terapeutic cu emtricitabină a determinat obţinerea unui procent echivalent de pacienţi cu ARN HIV < 400 copii/ml (94% la emtricitabină faţă de 92%) şi a unui procent mai mare de pacienţi cu ARN HIV < 50 copii/ml (95% la emtricitabină faţă de 87%), comparativ cu pacienţii care au continuat terapia IP-TARAI.

La sugari şi copii cu vârsta peste 4 luni, la majoritatea pacienţilor s-a obţinut sau a fost menţinutăsupresia completă a ARN HIV-1 la nivel plasmatic, în intervalul celor 48 de săptămâni de tratament (la 89% s-au obţinut valori ≤ 400 copii/ml şi la 77% s-au obţinut valori ≤ 50 copii/ml).

5.2 Proprietăţi farmacocinetice

Absorbţie: După administrarea orală, emtricitabina este rapid şi extensiv absorbită, atingând concentraţii plasmatice maxime la 1-2 ore după administrarea dozei. La 20 de subiecţi infectaţi cu HIV şi trataţi zilnic cu 200 mg emtricitabină capsule, concentraţiile plasmatice maxime (Cmax) de emtricitabină la starea de echilibru, concentraţiile minime (Cmin) şi aria de sub curba concentraţiei plasmatice în funcţie de timp (ASC), la un interval de 24 de ore între doze, au fost de 1,8±0,7 µg/ml, 0,09±0,07 µg/ml şi, respectiv, 10,0±3,1 µg·h/ml. Concentraţiile plasmatice minime la starea de echilibru au atins valori de aproximativ patru ori mai mari faţă de valorile CI90 obţinute in vitro pentru activitatea anti-HIV.

Biodisponibilitatea absolută a emtricitabinei a fost estimată a fi de 93% în cazul administrării de Emtriva 200 mg capsule şi de 75% în cazul administrării de Emtriva 10 mg/ml soluţie orală.

Într-un studiu pilot la copii şi un studiu definitiv de bioechivalenţă la adulţi, s-a demonstrat că Emtriva 10 mg/ml soluţie orală are aproximativ 80% din biodisponibilitatea Emtriva 200 mg capsule. Nu se cunoaşte motivul pentru această diferenţă. Datorită acestei diferenţe de biodisponibilitate, administrarea de 240 mg emtricitabină sub formă de soluţie orală ar trebui să ducă la obţinerea unor concentraţii plasmatice similare celor observate după administrarea unei capsule de 200 mg emtricitabină. De aceea, copiii cu greutate de cel puţin 33 kg pot lua fie o capsulă de 200 mg pe zi, fie soluţia orală, în doză maximă de 240 mg (24 ml), o dată pe zi.

Administrarea de Emtriva 200 mg capsule cu alimente cu conţinut crescut de grăsimi sau administrarea de Emtriva 10 mg/ml soluţie orală cu alimente cu conţinut crescut sau scăzut de grăsimi nu au afectat expunerea sistemică (ASC0-∞) la emtricitabină; de aceea, Emtriva 200 mg capsule şi Emtriva 10 mg/ml soluţie orală pot fi administrate cu sau fără alimente.

Distribuţie: In vitro, legarea emtricitabinei de proteinele plasmatice umane a fost < 4% şi nu a depins de concentraţia de emtricitabină, pentru concentraţii cuprinse între 0,02-200 µg/ml. Raportul dintre media concentraţiilor plasmatice şi sanguine a fost de aproximativ 1,0, iar raportul dintre media concentraţiilor din spermăşi a celor plasmatice a fost de aproximativ 4,0.

Volumul aparent de distribuţie după administrarea intravenoasă a emtricitabinei a fost de 1,4±0,3 l/kg, indicând faptul că emtricitabina este distribuită extensiv în întreg organismul, atât în fluidele intracelulare, cât şi în cele extracelulare.

Biotransformare: Metabolizarea emtricitabinei este limitată. Biotransformarea emtricitabinei include oxidarea grupului tiol, cu formarea de 3'-sulfoxid diastereomeri (aproximativ 9% din doză), şi conjugarea cu acidul glucuronic, cu formarea de 2'-O-glucuronid (aproximativ 4% din doză).

In vitro, emtricitabina nu a inhibat metabolizarea altor medicamente, în cazul în care aceastămetabolizare este mediată de următoarele izoenzime ale citocromului P450 uman: 1A2, 2A6, 2B6, 2C9, 2C19, 2D6 şi 3A4.

De asemenea, emtricitabina nu a inhibat uridin-5'-difosfoglucuronil transferaza, enzima responsabilă de glucuronoconjugare.

Eliminare: Emtricitabina este excretată în principal prin rinichi; întreaga doză administrată se regăseşte în urină (aproximativ 86%) şi fecale (aproximativ 14%). Treisprezece la sută din doza de emtricitabină a fost regăsită în urină sub forma a trei metaboliţi. Clearance-ul sistemic al emtricitabinei a fost în medie de 307 ml/min (4,03 ml/min şi kg). După administrarea orală, timpul de înjumătăţire plasmatică prin eliminare al emtricitabinei este de aproximativ 10 ore.

Linearitate/non-linearitate: Farmacocinetica emtricitabinei este proporţională cu doza, pentru un interval al dozelor cuprins între 25-200 mg, după administrarea în doză unică sau repetată.

Farmacocinetica intracelulară: Într-un studiu clinic, timpul de înjumătăţire la nivel intracelular al emtricitabinei-trifosfat, în celulele mononucleare din sângele periferic, a fost de 39 de ore. Valorile intracelulare ale trifosfatului au crescut odată cu doza, dar au atins starea de echilibru la doze egale sau mai mari de 200 mg.

Adulţi cu insuficienţă renală: Parametrii farmacocinetici au fost determinaţi după administrarea unei doze unice de 200 mg emtricitabină capsule la 30 de subiecţi neinfectaţi cu HIV, cu grade variabile de insuficienţă renală. Subiecţii au fost grupaţi în funcţie de clearance-ul creatininei la momentul iniţial (> 80 ml/min: funcţie normală; 50-80 ml/min: insuficienţă renală uşoară; 30-49 ml/min: insuficienţărenală moderată; < 30 ml/min: insuficienţă renală severă; < 15 ml/min: pacient anefric din punct de vedere funcţional, necesitând hemodializă).

Expunerea sistemică la emtricitabină (media±deviaţia standard) a crescut de la 11,8±2,9 µg·h/ml, la subiecţii cu funcţie renală normală, la 19,9±1,1, 25,0±5,7 şi 34,0±2,1 µg·h/ml, la pacienţii cu insuficienţă renală uşoară, moderatăşi, respectiv, severă.

La pacienţii cu IRSF trataţi prin hemodializă, aproximativ 30% din doza de emtricitabină a fost regăsită în lichidul de dializă în decursul unei perioade de dializă de 3 ore, care a început într-un interval de 1,5 ore de la administrarea dozei de emtricitabină (debit sanguin de 400 ml/min şi debit al lichidului de dializă de aproximativ 600 ml/min).

Insuficienţă hepatică: Farmacocinetica emtricitabinei nu a fost studiată la subiecţii neinfectaţi cu VHB şi având grade variabile de insuficienţă hepatică. În general, farmacocinetica emtricitabinei la subiecţii infectaţi cu VHB a fost similară celei observate la subiecţii sănătoşi şi la subiecţii infectaţi cu HIV.

Vârstă, sex şi origine etnică: În general, farmacocinetica emtricitabinei la sugari, copii şi adolescenţi (cu vârste între 4 luni şi 18 ani) este similară celei observate la adulţi.

Valoarea medie a ASC, obţinută la 77 de sugari, copii şi adolescenţi trataţi cu 6 mg emtricitabină/kg o dată pe zi, sub formă de soluţie orală, sau cu 200 mg emtricitabină o dată pe zi, sub formă de capsule, a fost similară cu valoarea medie a ASC, de 10,0 µg·h/ml, observată la 20 de adulţi trataţi cu 200 mg capsule o dată pe zi.

În cadrul unui studiu deschis, non-comparativ, au fost obţinute date farmacocinetice de la 20 nou-născuţi proveniţi din mame infectate cu HIV, care au primit 2 cicluri de tratament a câte 4 zile emtricitabină soluţie orală, între prima săptămână de viaţăşi 3 luni, în doză de 3 mg/kg, o dată pe zi. Această doză reprezintă jumătate din doza aprobată pentru sugarii cu vârsta de 4 luni şi peste (6 mg/kg). Clearance-ul total aparent la starea de echilibru (CL/F) a crescut cu vârsta în decursul perioadei de 3 luni, cu o scădere corespunzătoare a ASC. Expunerea plasmatică la emtricitabină (ASC) la sugarii cu vârsta sub 3 luni, cărora li s-au administrat 3 mg/kg emtricitabină, o dată pe zi, a fost similară cu cea observată la adulţii şi copiii infectaţi cu HIV, cu vârsta de 4 luni şi peste, la doze de 6 mg/kg pe zi.

Nu sunt disponibile date farmacocinetice la persoanele vârstnice.

Deşi valorile medii ale Cmax şi Cmin, precum şi valoarea medie a ASC au fost cu aproximativ 20% şi, respectiv, 16% mai mari la pacienţii de sex feminin comparativ cu pacienţii de sex masculin, aceastădiferenţă nu a fost considerată semnificativă din punct de vedere clinic. Nu s-au identificat diferenţe farmacocinetice dependente de rasă, importante din punct de vedere clinic.

5.3 Date preclinice de siguranţă

Datele non-clinice nu au evidenţiat nici un risc special pentru om pe baza studiilor convenţionale farmacologice privind evaluarea siguranţei, toxicitatea după doze repetate, genotoxicitatea şi toxicitatea asupra funcţiei de reproducere/dezvoltării. Emtricitabina nu a demonstrat potenţial carcinogen în studiile de carcinogenitate pe termen lung efectuate la şoareci şi şobolani, în care emtricitabina a fost administrată oral.

6. PROPRIETĂŢI FARMACEUTICE

6.1 Lista excipienţilor

Aromă de caramel Edetat disodic Acid clorhidric Parahidroxibenzoat de metil (E218) Propilenglicol Parahidroxibenzoat de n-propil (E216) Hidroxid de sodiu Dihidrogenofosfat de sodiu monohidrat Sunset yellow (E110) Apă purificatăXilitol (E967)

6.2 Incompatibilităţi

Nu este cazul.

6.3 Perioada de valabilitate

3 ani. După deschiderea flaconului: 45 de zile.

6.4 Precauţii speciale pentru păstrare

A se păstra la frigider (2°C – 8°C). După deschidere: A nu se păstra la temperaturi peste 25°C.

6.5 Natura şi conţinutul ambalajului

Flacon din tereftalat de polietilenă (TPE) de culoarea ambrei, prevăzut cu sistem de închidere securizat pentru copii. Ambalajul conţine şi o măsură dozatoare din polipropilenă a 30 ml cu gradaţii la 1,0 ml. Flaconul conţine 170 ml soluţie.

6.6 Precauţii speciale pentru eliminarea reziduurilor

Pacienţii trebuie instruiţi asupra faptului că soluţia rămasă în flacon după 45 de zile de la deschidere trebuie eliminată conform reglementărilor locale sau returnată la farmacie.

7. DEŢINĂTORUL AUTORIZAŢIEI DE PUNERE PE PIAŢĂ

Gilead Sciences International Limited Cambridge CB21 6GT Marea Britanie

  1. NUMĂRUL(ELE) AUTORIZAŢIEI DE PUNERE PE PIAŢĂ

  2. DATA PRIMEI AUTORIZĂRI SAU A REÎNNOIRII AUTORIZAŢIEI

EU/1/03/261/003 Data primei autorizări: 24 Octombrie 2003 Data ultimei reînnoirii a autorizaţiei: 22 Septembrie 2008

10. DATA REVIZUIRII TEXTULUI

Informaţii detaliate privind acest medicament sunt disponibile pe website-ul Agenţiei Europene a Medicamentului (EMEA) http://www.emea.europa.eu/ .

ANEXA II

A. DEŢINĂTORUL(II) AUTORIZAŢIEI DE FABRICAŢIE RESPONSABIL(I) PENTRU ELIBERAREA SERIEI

B. CONDIŢIILE EMITERII AUTORIZAŢIEI DE PUNERE PE PIAŢĂ

A. DEŢINĂTORUL(II) AUTORIZAŢIEI DE FABRICAŢIE RESPONSABIL(I) PENTRU ELIBERAREA SERIEI

Numele şi adresa producătorului(ilor) responsabil(i) pentru eliberarea seriei

Gilead Science Limited Unit 13 Stillorgan Industrial Park Blackrock County Dublin Irlanda

Gilead Sciences Limited IDA Business & Technology Park Carrigtohill Co. Cork Irlanda

Prospectul tipărit al medicamentului trebuie să menţioneze numele şi adresa producătorului responsabil pentru eliberarea seriei respective.

B. CONDIŢIILE EMITERII AUTORIZAŢIEI DE PUNERE PE PIAŢĂ

• CONDIŢII SAU RESTRICŢII PRIVIND FURNIZAREA ŞI UTILIZAREA IMPUSE DEŢINĂTORULUI AUTORIZAŢIEI DE PUNERE PE PIAŢĂ

Medicament cu eliberare pe bază de prescripţie medicală restrictivă (Vezi Anexa I: Rezumatul Caracteristicilor Produsului, pct. 4.2).

CONDIŢII SAU RESTRICŢII CU PRIVIRE LA SIGURANŢA ŞI EFICACITATEA UTILIZĂRII MEDICAMENTULUI

Nu este cazul.

ALTE CONDIŢII

Deţinătorul acestei autorizaţii de punere pe piaţă trebuie să informeze Comisia Europeană cu privire la planurile de comercializare pentru medicamentul autorizat prin această decizie.

Planul de management al riscului

Conform recomandărilor CHMP privind sistemele de management al riscului pentru medicamentele de uz uman, un Plan de management al riscului (PMR) actualizat trebuie depus în acelaşi timp cu următorul Raport periodic actualizat referitor la siguranţă (RPAS).

În plus, trebuie furnizat un PMR actualizat

  • când sunt primite informaţii noi care pot avea impact asupra Specificaţiei de siguranţă actuale, Planului de farmacovigilenţă sau activităţii de reducere la minimum a riscului

  • în decurs de 60 de zile de la atingerea unui reper important (de farmacovigilenţă sau de reducere la minimum a riscului)

  • la cererea EMEA

RPAS-uri

Deţinătorul autorizaţiei de punere pe piaţă va furniza anual rapoarte periodice actualizate referitoare la siguranţă (RPAS).

ANEXA III ETICHETAREA ŞI PROSPECTUL

A. ETICHETAREA

INFORMAŢII CARE TREBUIE SĂ APARĂ PE AMBALAJUL SECUNDAR ŞI AMBALAJUL PRIMAR

ETICHETA DE FLACON ŞI CUTIA

1. DENUMIREA COMERCIALĂ A MEDICAMENTULUI

Emtriva 200 mg capsule Emtricitabină

2. DECLARAREA SUBSTANŢEI(LOR) ACTIVE

Fiecare capsulă conţine emtricitabină 200 mg.

  1. LISTA EXCIPIENŢILOR

  2. FORMA FARMACEUTICĂŞI CONŢINUTUL

30 capsule.

5. MODUL ŞI CALEA(CĂILE) DE ADMINISTRARE

Administrare orală. A se citi prospectul înainte de utilizare.

6. ATENŢIONARE SPECIALĂ PRIVIND FAPTUL CĂ MEDICAMENTUL NU TREBUIE PĂSTRAT LA ÎNDEMÂNA ŞI VEDEREA COPIILOR

A nu se lăsa la îndemâna şi vederea copiilor.

  1. ALTĂ(E) ATENŢIONARE(ĂRI) SPECIALĂ(E), DACĂ ESTE(SUNT) NECESARĂ(E)

  2. DATA DE EXPIRARE

EXP

  1. CONDIŢII SPECIALE DE PĂSTRARE

  2. PRECAUŢII SPECIALE PRIVIND ELIMINAREA MEDICAMENTELOR NEUTILIZATE SAU A MATERIALELOR REZIDUALE PROVENITE DIN ASTFEL DE MEDICAMENTE, DACĂ ESTE CAZUL

11. NUMELE ŞI ADRESA DEŢINĂTORULUI AUTORIZAŢIEI DE PUNERE PE PIAŢĂ

Gilead Sciences Intl Ltd Cambridge CB21 6GT Marea Britanie

12. NUMĂRUL(ELE) AUTORIZAŢIEI DE PUNERE PE PIAŢĂ

EU/1/03/261/001

13. SERIA DE FABRICAŢIE

Lot

14. CLASIFICARE GENERALĂ PRIVIND MODUL DE ELIBERARE

Medicament eliberat pe bază de prescripţie medicală.

  1. INSTRUCŢIUNI DE UTILIZARE

  2. INFORMAŢII ÎN BRAILLE

Emtriva [numai pe ambalajul secundar]

INFORMAŢII CARE TREBUIE SĂ APARĂ PE AMBALAJUL SECUNDAR ŞI AMBALAJUL PRIMAR

CUTIA CU BLISTERE

1. DENUMIREA COMERCIALĂ A MEDICAMENTULUI

Emtriva 200 mg capsule Emtricitabină

2. DECLARAREA SUBSTANŢEI(LOR) ACTIVE

Fiecare capsulă conţine emtricitabină 200 mg.

  1. LISTA EXCIPIENŢILOR

  2. FORMA FARMACEUTICĂŞI CONŢINUTUL

30 capsule.

5. MODUL ŞI CALEA(CĂILE) DE ADMINISTRARE

Administrare orală. A se citi prospectul înainte de utilizare.

6. ATENŢIONARE SPECIALĂ PRIVIND FAPTUL CĂ MEDICAMENTUL NU TREBUIE PĂSTRAT LA ÎNDEMÂNA ŞI VEDEREA COPIILOR

A nu se lăsa la îndemâna şi vederea copiilor.

  1. ALTĂ(E) ATENŢIONARE(ĂRI) SPECIALĂ(E), DACĂ ESTE(SUNT) NECESARĂ(E)

  2. DATA DE EXPIRARE

EXP

  1. CONDIŢII SPECIALE DE PĂSTRARE

  2. PRECAUŢII SPECIALE PRIVIND ELIMINAREA MEDICAMENTELOR NEUTILIZATE SAU A MATERIALELOR REZIDUALE PROVENITE DIN ASTFEL DE MEDICAMENTE, DACĂ ESTE CAZUL

11. NUMELE ŞI ADRESA DEŢINĂTORULUI AUTORIZAŢIEI DE PUNERE PE PIAŢĂ

Gilead Sciences Intl Ltd Cambridge CB21 6GT Marea Britanie

12. NUMĂRUL(ELE) AUTORIZAŢIEI DE PUNERE PE PIAŢĂ

EU/1/03/261/002

13. SERIA DE FABRICAŢIE

Lot

14. CLASIFICARE GENERALĂ PRIVIND MODUL DE ELIBERARE

Medicament eliberat pe bază de prescripţie medicală.

  1. INSTRUCŢIUNI DE UTILIZARE

  2. INFORMAŢII ÎN BRAILLE

Emtriva [numai pe ambalajul secundar]

MINIMUM DE INFORMAŢII CARE TREBUIE SĂ APARĂ PE BLISTER SAU PE FOLIE TERMOSUDATĂ

BLISTER

1. DENUMIREA COMERCIALĂ A MEDICAMENTULUI

Emtriva 200 mg capsule Emtricitabină

2. NUMELE DEŢINĂTORULUI AUTORIZAŢIEI DE PUNERE PE PIAŢĂ

Gilead Sciences Intl Ltd

3. DATA DE EXPIRARE

EXP

4. SERIA DE FABRICAŢIE

Lot

5. ALTE INFORMAŢII

INFORMAŢII CARE TREBUIE SĂ APARĂ PE AMBALAJUL SECUNDAR ŞI AMBALAJUL PRIMAR

ETICHETA DE FLACON ŞI CUTIA

1. DENUMIREA COMERCIALĂ A MEDICAMENTULUI

Emtriva 10 mg/ml soluţie oralăEmtricitabină

2. DECLARAREA SUBSTANŢEI(LOR) ACTIVE

Fiecare ml conţine emtricitabină 10 mg.

3. LISTA EXCIPIENŢILOR

Conţine E110, E216, E218 şi sodiu. Pentru informaţii suplimentare, a se citi prospectul.

4. FORMA FARMACEUTICĂŞI CONŢINUTUL

170 ml soluţie orală.

5. MODUL ŞI CALEA(CĂILE) DE ADMINISTRARE

Administrare orală. A se citi prospectul înainte de utilizare.

6. ATENŢIONARE SPECIALĂ PRIVIND FAPTUL CĂ MEDICAMENTUL NU TREBUIE PĂSTRAT LA ÎNDEMÂNA ŞI VEDEREA COPIILOR

A nu se lăsa la îndemâna şi vederea copiilor.

  1. ALTĂ(E) ATENŢIONARE(ĂRI) SPECIALĂ(E), DACĂ ESTE(SUNT) NECESARĂ(E)

  2. DATA DE EXPIRARE

EXP

După deschidere: soluţia trebuie utilizată în decurs de 45 de zile. Se recomandă a se scrie pe ambalaj data la care medicamentul a fost scos din frigider. Data deschiderii:

9. CONDIŢII SPECIALE DE PĂSTRARE

A se păstra la frigider. După deschidere: a nu se păstra la temperaturi peste 25°C.

  1. PRECAUŢII SPECIALE PRIVIND ELIMINAREA MEDICAMENTELOR NEUTILIZATE SAU A MATERIALELOR REZIDUALE PROVENITE DIN ASTFEL DE MEDICAMENTE, DACĂ ESTE CAZUL

  2. NUMELE ŞI ADRESA DEŢINĂTORULUI AUTORIZAŢIEI DE PUNERE PE PIAŢĂ

Gilead Sciences Intl Ltd Cambridge CB21 6GT Marea Britanie

12. NUMĂRUL(ELE) AUTORIZAŢIEI DE PUNERE PE PIAŢĂ

EU/1/03/261/003

13. SERIA DE FABRICAŢIE

Lot

14. CLASIFICARE GENERALĂ PRIVIND MODUL DE ELIBERARE

Medicament eliberat pe bază de prescripţie medicală.

  1. INSTRUCŢIUNI DE UTILIZARE

  2. INFORMAŢII ÎN BRAILLE

Emtriva [numai pe ambalajul secundar]

B. PROSPECTUL

PROSPECT: INFORMAŢII PENTRU UTILIZATOR

Emtriva 200 mg capsule

Emtricitabină

Citiţi cu atenţie şi în întregime acest prospect înainte de a începe să luaţi acest medicament.

- Păstraţi acest prospect. S-ar putea să fie necesar să-l recitiţi.

- Dacă aveţi orice întrebări suplimentare, adresaţi-vă medicului dumneavoastră sau farmacistului.

- Acest medicament a fost prescris pentru dumneavoastră. Nu trebuie să-l daţi altor persoane. Le poate face rău, chiar dacă au aceleaşi simptome cu ale dumneavoastră.

- Dacă vreuna dintre reacţiile adverse devine gravă sau dacă observaţi orice reacţie adversănemenţionată în acest prospect, vă rugăm să-i spuneţi medicului dumneavoastră sau farmacistului.

În acest prospect:

  1. Ce este Emtriva şi pentru ce se utilizează

  2. Înainte să luaţi Emtriva

  3. Cumsă luaţi Emtriva

  4. Reacţii adverse posibile

  5. Cum se păstrează Emtriva

  6. Informaţii suplimentare

1. CE ESTE EMTRIVA ŞI PENTRU CE SE UTILIZEAZĂ

Emtriva este un tratament împotriva infecţiei cu virusul imunodeficienţei umane (HIV) la adulţi, copii şi sugari cu vârsta peste 4 luni. Emtriva 200 mg capsule este indicată doar la pacienţii cu greutate de cel puţin 33 kg. Emtriva soluţie orală este disponibilă pentru persoanele care au dificultăţi la înghiţirea capsulelor de Emtriva.

Emtriva conţine substanţa activăemtricitabină. Această substanţă activă este un medicament antiretroviral utilizat în tratamentul infecţiei cu HIV. Emtricitabina este un inhibitor nucleozidic de reverstranscriptază(transcriptaza inversă) (INRT) care acţionează prin interferarea cu mecanismul normal de acţiune al unei enzime (reverstranscriptaza) care este esenţială pentru ca virusul HIV să se poată reproduce. Emtriva poate scădea cantitatea de virus HIV din sânge (încărcătura virală). De asemenea, poate ajuta la creşterea numărului de celule T numite celule CD4. Pentru tratamentul infecţiei cu HIV, Emtriva trebuie întotdeauna asociată cu alte medicamente.

Puteţi încă să transmiteţi HIV altor persoane în timp ce luaţi acest medicament, de aceea este important să luaţi măsurile necesare pentru a evita infectarea altor persoane.

Acest medicament nu vindecă infecţia cu HIV. În timp ce luaţi Emtriva puteţi dezvolta în continuare infecţii sau alte boli asociate infecţiei cu HIV.

2. ÎNAINTE SĂ LUAŢI EMTRIVA

Nu luaţi Emtriva

• Dacă sunteţi alergic (hipersensibil) la emtricitabină sau la oricare dintre celelalte componente ale Emtriva 200 mg capsule, menţionate la sfârşitul acestui prospect.

Dacă sunteţi în această situaţie, discutaţi imediat cu medicul dumneavoastră.

Aveţi grijă deosebită când utilizaţi Emtriva

  • Informaţi-vă medicul dacă aţi suferit de boli de rinichi sau dacă analizele au indicat că aveţi probleme cu rinichii. Înainte de începerea tratamentului, medicul dumneavoastră vă poate solicita analize de sânge pentru evaluarea funcţiei rinichilor şi vă poate recomanda să luaţi capsulele mai rar sau vă poate prescrie Emtriva soluţie orală. De asemenea, medicul dumneavoastră poate solicita analize de sânge pe durata tratamentului, pentru a vă monitoriza rinichii.

  • Discutaţi cu medicul dumneavoastră dacă aveţi mai mult de 65 de ani. Emtriva nu a fost studiată la pacienţii cu vârsta peste 65 de ani. Dacă aveţi peste 65 de ani şi vi se prescrie Emtriva, medicul dumneavoastră vă va monitoriza cu atenţie.

  • Nu daţi Emtriva sugarilor cu vârsta mai mică de 4 luni.

  • Discutaţi cu medicul dumneavoastră dacă aţi suferit de o boală de ficat în antecedente, inclusiv hepatită. Pacienţii cu boli de ficat, inclusiv hepatită B sau C cronică, aflaţi în tratament cu medicamente antiretrovirale, prezintă un risc mai mare de complicaţii hepatice severe şi potenţial letale. Dacă aveţi o infecţie cu hepatita B, medicul dumneavoastră va evalua atent ce regim de tratament vi se potriveşte cel mai bine. Dacă aveţi boli de ficat sau hepatită B cronicăîn antecedente, medicul vă poate efectua analize de sânge pentru monitorizarea atentă a funcţiei ficatului.

  • Discutaţi cu medicul dumneavoastră dacă sunteţi diabetic, supraponderal sau aveţi colesterolul crescut. Tratamentele antiretrovirale combinate pot creşte valorile zahărului şi lipidelor (hiperlipidemie) din sânge, pot determina modificări ale ţesutului gras din organism şi rezistenţă la insulină (vezi pct. 4, Reacţii adverse posibile).

După ce aţi început să luaţi Emtriva, fiţi atent la semne posibile de acidoză lactică. Medicamentele care conţin analogi nucleozidici, inclusiv Emtriva, pot determina o afecţiune numităacidoza lactică (exces de acid lactic în sânge) şi creşterea în volum a ficatului. Aceasta este o reacţie adversă rară, dar gravă; şi ocazional poate fi letală. Acidoza lactică apare mai des la femei, în special dacă acestea sunt supraponderale. De asemenea, dacă aveţi o boală de ficat puteţi avea un risc crescut de apariţie a acestei afecţiuni. În timpul tratamentului cu Emtriva, medicul dumneavoastră vă va monitoriza cu atenţie pentru orice semne care pot indica apariţia acidozei lactice. Aceste semne sunt:

  • respiraţie rapidăşi profundă

  • stare de somnolenţă

  • greaţă (senzaţie de rău), vărsături şi dureri de stomac Dacă observaţi apariţia oricărui simptom din cele menţionate, spuneţi imediat medicului dumneavoastră.

  • Aveţi grijă la infecţii. Dacă sunteţi într-un stadiu avansat al bolii HIV (SIDA) şi aveţi şi o altăinfecţie, puteţi dezvolta inflamaţii sau simptomele unei infecţii se pot agrava atunci când începeţi tratamentul cu Emtriva. Acestea pot fi semne care indică faptul că sistemul imunitar îmbunătăţit luptă împotriva infecţiei. Dacă observaţi semne de inflamaţie sau infecţie imediat după ce aţi început să luaţi Emtriva, informaţi-vă imediat medicul.

  • Afecţiuni osoase. Unii dintre pacienţii care au primit un tratament antiretroviral combinat pot prezenta o afecţiune osoasă numită osteonecroză (moartea ţesutului osos provocată de pierderea vascularizaţiei la nivelul osului). Durata tratamentului antiretroviral combinat, folosirea corticosteroizilor, consumul de alcool etilic, imunosupresia severă, indicele de masă corporalăcrescut, pot fi unii dintre multiplii factori de risc pentru apariţia acestei afecţiuni. Semnele de osteonecroză sunt: rigiditate articulară, dureri articulare (în special a şoldului, genunchiului şi umărului) şi dificultate la mişcare. Dacă observaţi apariţia oricărui simptom din cele menţionate, vă rugăm să îl informaţi pe medicul dumneavoastră.

Folosirea altor medicamente

Nu trebuie să luaţi Emtriva dacă luaţi deja alte medicamente care conţin emtricitabină, lamivudinăsau zalcitabină, care sunt de asemenea folosite în tratamentul infecţiei cu HIV, decât la recomandarea medicului.

Vă rugăm să spuneţi medicului dumneavoastră sau farmacistului dacă luaţi sau aţi luat recent orice alte medicamente, inclusiv dintre cele eliberate fără prescripţie medicală. Medicul dumneavoastră sau farmacistul vă vor spune dacă puteţi lua Emtriva împreună cu alte medicamente.

Nu întrerupeţi tratamentul fără să discutaţi cu medicul dumneavoastră.

Sarcina şi alăptarea

Adresaţi-vă medicului dumneavoastră sau farmacistului pentru recomandări înainte de a lua orice medicament.

  • Emtriva nu trebuie luată în timpul sarcinii decât la recomandarea specifică a medicului dumneavoastră. Nu există date clinice privind utilizarea Emtriva la femeile gravide şi, de obicei, medicamentul nu se foloseşte decât dacă este absolut necesar.

  • Dacă puteţi rămâne gravidăşi urmaţi tratamentul cu Emtriva, trebuie să folosiţi o metodăcontraceptivă eficace pentru a nu rămâne gravidă.

    • Dacă rămâneţi gravidă sau doriţi să rămâneţi gravidă, întrebaţi medicul despre potenţialele beneficii şi riscuri ale tratamentului antiretroviral, pentru dumneavoastrăşi copilul dumneavoastră.

    • Dacă aţi luat Emtriva în timpul sarcinii, medicul vă poate solicita efectuarea periodică de analize de sânge şi alte teste diagnostice pentru monitorizarea dezvoltării copilului dumneavoastră. La copiii ale căror mame au luat medicamente din grupul inhibitorilor nucleozidici de reverstranscriptază în timpul sarcinii, beneficiul protecţiei care rezultă din reducerea riscului de infecţie cu HIV este mai mare decât riscul de a suferi reacţii adverse.
  • Nu alăptaţi dacă luaţi Emtriva. Până în prezent nu se cunoaşte dacă substanţa activă din acest medicament trece în laptele matern. Se cunoaşte că virusul se poate transmite la sugar prin laptele matern.

Conducerea vehiculelor şi folosirea utilajelor

Emtriva poate provoca ameţeli. Dacă aveţi ameţeli în timpul tratamentului cu Emtriva, nu conduceţi vehicule şi nu folosiţi utilaje.

3. CUM SĂ LUAŢI EMTRIVA

• Luaţi întotdeauna Emtriva exact aşa cum v-a spus medicul dumneavoastră. Trebuie sădiscutaţi cu medicul dumneavoastră sau farmacistul dacă nu sunteţi sigur.

Doza uzuală:

  • Adulţi: o capsulă de 200 mg în fiecare zi, luată cu sau fără alimente. Înghiţiţi capsula cu un pahar cu apă.

    • Copii şi adolescenţi cu vârsta până la 18 ani, cu greutate de cel puţin 33 kg şi care pot înghiţi capsule: o capsulă de 200 mg în fiecare zi, luată cu sau fără alimente.

    • Pentru sugari cu vârsta peste 4 luni, copii şi pacienţi care nu pot înghiţi capsule, precum şi pentru pacienţi cu probleme de rinichi, Emtriva este disponibilăşi sub formă de lichid (soluţie orală). Spuneţi medicului dumneavoastră dacă aveţi dificultăţi la înghiţirea capsulelor.
  • Luaţi întotdeauna doza recomandată de medicul dumneavoastră pentru a fi sigur de eficacitatea totală a medicamentului şi pentru a reduce riscul de apariţie a rezistenţei la tratament. Nu modificaţi doza decât la recomandarea medicului dumneavoastră.

  • Dacă aveţi probleme cu rinichii, medicul dumneavoastră vă poate recomanda să luaţi Emtriva mai rar.

  • Medicul dumneavoastră vă va prescrie Emtriva în asociere cu alte medicamente antiretrovirale. Vă rugăm să citiţi şi prospectele celorlalte medicamente antiretrovirale, pentru a şti cum trebuie luate aceste medicamente.

Dacă luaţi mai mult Emtriva decât trebuie

Dacă luaţi din greşeală prea multe capsule de Emtriva, luaţi legătura cu medicul dumneavoastră sau cu cel mai apropiat serviciu de urgenţă pentru recomandări. Ţineţi la îndemână ambalajul medicamentului pentru a descrie cu uşurinţă ce aţi luat.

Dacă uitaţi să luaţi Emtriva

Este important să nu uitaţi să luaţi nici o doză de Emtriva.

Dacă totuşi uitaţi să luaţi o doză de Emtriva, luaţi-o cât de repede posibil şi apoi luaţi următoarea doză la ora obişnuită.

Dacă se apropie timpul pentru doza următoare, nu mai luaţi doza pe care aţi uitat-o. Aşteptaţi şi luaţi doza următoare la ora obişnuită. Nu luaţi o doză dublă pentru a compensa capsula uitată.

Dacă aveţi senzaţie de rău (vărsături)Dacă a trecut mai puţin de o oră de când aţi luat Emtriva, luaţi o altă capsulă. Nu este necesar săluaţi altă capsulă dacă v-aţi simţit rău şi aţi vărsat la mai mult de o oră după ce aţi luat Emtriva.

Dacă încetaţi să luaţi Emtriva

• Nu încetaţi să luaţi Emtriva fără să fi discutat mai întâi cu medicul dumneavoastră.

Întreruperea tratamentului cu Emtriva poate reduce eficacitatea tratamentului anti-HIV recomandat de medicul dumneavoastră. Discutaţi cu medicul dumneavoastră înainte de a întrerupe tratamentul, mai ales dacă aveţi reacţii adverse sau aveţi orice altă boală. Discutaţi din nou cu medicul dumneavoastră înainte de a reîncepe să luaţi Emtriva capsule.

Dacă aveţi atât infecţie cu HIV cât şi hepatită B, este deosebit de important să nu întrerupeţi tratamentul cu Emtriva fără să fi discutat mai întâi cu medicul. Unii pacienţi au avut analize de sânge sau simptome care indicau agravarea hepatitei după întreruperea tratamentului cu Emtriva. Este posibil să fie nevoie să faceţi analize de sânge timp de câteva luni dupăîntreruperea tratamentului.

Informaţi-vă imediat medicul în cazul în care observaţi simptome noi sau neobişnuite dupăîntreruperea tratamentului, mai ales simptome pe care le consideraţi a fi datorate hepatitei B.

Dacă aveţi orice întrebări suplimentare cu privire la acest produs, adresaţi-vă medicului dumneavoastră sau farmacistului.

4. REACŢII ADVERSE POSIBILE

Ca toate medicamentele, Emtriva poate provoca reacţii adverse, cu toate că acestea nu apar la toate persoanele.

Informaţi-vă medicul dacă observaţi oricare din următoarele reacţii adverse: Reacţii adverse foarte frecvente

(Acestea pot afecta mai mult de 1 persoană din 10)

  • dureri de cap, diaree, senzaţie de rău (greaţă)

  • dureri musculare şi slăbiciune musculară (dacă valorile creatinkinazei din sânge sunt crescute)

Reacţii adverse frecvente

(Acestea pot afecta 1 până la 10 persoane din 100)

  • ameţeli, slăbiciune, tulburări de somn, vise anormale

  • stare de rău (vărsături), probleme de digestie ducând la disconfort după masă, dureri de stomac

  • erupţii cutanate (inclusiv pete roşii, însoţite uneori de băşici şi umflarea pielii), care pot fi determinate de reacţii alergice, mâncărime, modificarea culorii pielii, inclusiv apariţia unor pete de culoare închisă

  • dureri

De asemenea, analizele pot indica:

  • număr scăzut al celulelor albe din sânge (scăderea numărului de celule albe din sânge vă poate face vulnerabil la infecţii)

  • valori crescute ale trigliceridelor (acizi graşi), bilei sau zahărului din sânge

  • probleme ale ficatului şi pancreasului

Reacţii adverse mai puţin frecvente

(Acestea pot afecta 1 până la 10 persoane din 1000)

• anemie (număr scăzut al celulelor roşii din sânge)

Alte reacţii adverse posibile

La copiii cărora li s-a administrat emtricitabină s-a observat modificarea culorii pielii, inclusiv apariţia unor pete de culoare închisă (foarte frecvent) şi anemie (frecvent). Anemia înseamnă căproducţia de celule roşii din sânge este scăzutăşi copilul poate avea simptome de oboseală sau dificultăţi respiratorii.

Medicamentele de tipul Emtriva pot provoca acidoză lactică (exces de acid lactic în sânge). Următoarele pot fi semne de acidoză lactică:

  • respiraţie rapidăşi profundă

  • stare de somnolenţă

  • greaţă (senzaţie de rău), vărsături şi dureri de stomac Dacă observaţi apariţia oricărui simptom din cele menţionate, spuneţi imediat medicului dumneavoastră.

Tratamentul antiretroviral combinat (inclusiv Emtriva) poate determina modificări ale formei corpului, datorită modificărilor în distribuirea ţesutul gras din corp. Puteţi pierde ţesut gras la nivelul picioarelor, braţelor şi feţei; puteţi acumula ţesut gras la nivelul abdomenului (burţii) şi organelor interne; puteţi observa mărirea sânilor şi acumulare de ţesut gras la nivelul cefei („ceafă de bizon”). Până în prezent nu se cunosc cauza şi efectele pe termen lung ale acestor modificări.

Tratamentul antiretroviral combinat poate determina şi hiperlipidemie (valori crescute ale grăsimilor din sânge) şi rezistenţă la insulină. Medicul dumneavoastră va cere efectuarea de analize pentru verificarea acestor modificări.

Dacă aveţi vreuna dintre reacţiile adverse menţionate sau dacă observaţi orice reacţie adversănemenţionată în acest prospect, spuneţi medicului dumneavoastră.

5. CUM SE PĂSTREAZĂ EMTRIVA

A nu se lăsa la îndemâna şi vederea copiilor.

Nu utilizaţi Emtriva după data de expirare înscrisă pe flacon, pe blister şi pe cutie după {EXP}. Data de expirare se referă la ultima zi a lunii respective.

Acest medicament nu necesită condiţii speciale de păstrare.

Medicamentele nu trebuie aruncate pe calea apei menajere sau a reziduurilor menajere. Întrebaţi farmacistul cum să eliminaţi medicamentele care nu vă mai sunt necesare. Aceste măsuri vor ajuta la protejarea mediului.

6. INFORMAŢII SUPLIMENTARE Ce conţine Emtriva

  • Substanţa activă este emtricitabina. Fiecare capsulă conţine emtricitabină 200 mg.

  • Celelalte componente sunt:

Conţinutul capsulei: celuloză microcristalină (E460), crospovidonă, stearat de magneziu

(E572), povidonă (E1201)

Învelişul capsulei: gelatină, indigotină (E132), dioxid de titan (E171)

Cerneala pentru inscripţionare conţine: oxid negru de fier (E172), shellac (E904)

Cum arată Emtriva şi conţinutul ambalajului

Capsulele de Emtriva au un corp opac, alb şi un cap opac, albastru deschis. Fiecare capsulă are inscripţionat cu cerneală neagră „200 mg” pe cap şi „GILEAD” şi [logo-ul Gilead] pe corp. Emtriva este furnizată în flacoane sau cutii cu blistere conţinând 30 capsule.

Emtriva este disponibilăşi sub formă de soluţie orală pentru utilizare la copii şi sugari cu vârsta peste 4 luni, la pacienţii cu dificultăţi la înghiţire şi la pacienţii cu probleme de rinichi. Pentru Emtriva 10 mg/ml soluţie orală există un prospect separat.

Deţinătorul autorizaţiei de punere pe piaţăşi producătorul

Deţinătorul autorizaţiei de punere pe piaţă: Gilead Sciences International Limited Cambridge CB21 6GT Marea Britanie

Producătorul: Gilead Sciences Limited Unit 13, Stillorgan Industrial Park Blackrock County Dublin Irlanda

sau

Gilead Sciences Limited IDA Business & Technology Park Carrigtohill County Cork Irlanda

Pentru orice informaţii despre acest medicament, vă rugăm să contactaţi reprezentanţii locali ai deţinătorului autorizaţiei de punere pe piaţă:

België/Belgique/Belgien

Gilead Sciences Belgium BVBA Tél/Tel: + 32 (0) 24 01 35 79

България

Gilead Sciences International Ltd Teл: + 44 (0) 20 7136 8820

Česká republika

Gilead Sciences International Ltd Tel: + 44 (0) 20 7136 8820

Danmark

Gilead Sciences Sweden AB Tlf: + 46 (0) 8 5057 1849

Deutschland

Gilead Sciences GmbH Tel: + 49 (0) 89 899890-0

Eesti

Gilead Sciences International Ltd Tel: + 44 (0) 20 7136 8820

Ελλάδα

Gilead Sciences ΕλλάςΜ.ΕΠΕ. Τηλ: + 30 210 8930 100

Luxembourg/Luxemburg

Gilead Sciences Belgium BVBA

Tél/Tel: + 32 (0) 24 01 35 79

Magyarország

Gilead Sciences International Ltd Tel: + 44 (0) 20 7136 8820

Malta

Gilead Sciences International Ltd Tel: + 44 (0) 20 7136 8820

Nederland

Gilead Sciences Netherlands B.V. Tel: + 31 (0) 20 718 3698

Norge

Gilead Sciences Sweden AB Tlf: + 46 (0) 8 5057 1849

Österreich

Gilead Sciences GesmbH Tel: + 43 1 260 830

Polska

Gilead Sciences International Ltd Tel: + 44 (0) 20 7136 8820

España

Gilead Sciences, S.L. Tel: + 34 91 378 98 30

France

Gilead Sciences Tél: + 33 (0) 1 42 73 70 70

Ireland

Gilead Sciences Ltd Tel: + 44 (0) 1223 897555

Ísland

Gilead Sciences Sweden AB Sími: + 46 (0) 8 5057 1849

Italia

Gilead Sciences S.r.l. Tel: + 39 02 439201

Κύπρος

Gilead Sciences ΕλλάςΜ.ΕΠΕ. Τηλ: + 30 210 8930 100

Latvija

Gilead Sciences International Ltd Tel: + 44 (0) 20 7136 8820

Lietuva

Gilead Sciences International Ltd Tel: + 44 (0) 20 7136 8820

Acest prospect a fost aprobat în .

Portugal

Gilead Sciences, Lda. Tel: + 351 21 7928790

România

Gilead Sciences International Ltd Tel: + 44 (0) 20 7136 8820

Slovenija

Gilead Sciences International Ltd Tel: + 44 (0) 20 7136 8820

Slovenská republika

Gilead Sciences International Ltd Tel: + 44 (0) 20 7136 8820

Suomi/Finland

Gilead Sciences Sweden AB

Puh/Tel: + 46 (0) 8 5057 1849

Sverige

Gilead Sciences Sweden AB Tel: + 46 (0) 8 5057 1849

United Kingdom

Gilead Sciences Ltd Tel: + 44 (0) 1223 897555

Informaţii detaliate privind acest medicament sunt disponibile pe website-ul Agenţiei Europene a Medicamentului (EMEA) http://www.emea.europa.eu /.

PROSPECT: INFORMAŢII PENTRU UTILIZATOR

Emtriva 10 mg/ml soluţie orală

Emtricitabină

Citiţi cu atenţie şi în întregime acest prospect înainte de a începe să luaţi acest medicament.

- Păstraţi acest prospect. S-ar putea să fie necesar să-l recitiţi.

- Dacă aveţi orice întrebări suplimentare, adresaţi-vă medicului dumneavoastră sau farmacistului.

- Acest medicament a fost prescris pentru dumneavoastră. Nu trebuie să-l daţi altor persoane. Le poate face rău, chiar dacă au aceleaşi simptome cu ale dumneavoastră.

- Dacă vreuna dintre reacţiile adverse devine gravă sau dacă observaţi orice reacţie adversănemenţionată în acest prospect, vă rugăm să-i spuneţi medicului dumneavoastră sau farmacistului.

În acest prospect:

  1. Ce este Emtriva şi pentru ce se utilizează

  2. Înainte să luaţi Emtriva

  3. Cumsă luaţi Emtriva

  4. Reacţii adverse posibile

  5. Cum se păstrează Emtriva

  6. Informaţii suplimentare

1. CE ESTE EMTRIVA ŞI PENTRU CE SE UTILIZEAZĂ

Emtriva este un tratament împotriva infecţiei cu virusul imunodeficienţei umane (HIV) la adulţi, copii şi sugari cu vârsta peste 4 luni. Emtriva soluţie orală este adecvată în mod special pentru persoane care au dificultăţi la înghiţirea capsulelor de Emtriva.

Emtriva conţine substanţa activăemtricitabină. Această substanţă activă este un medicament antiretroviral utilizat în tratamentul infecţiei cu HIV. Emtricitabina este un inhibitor nucleozidic de reverstranscriptază (transcriptaza inversă) (INRT) care acţionează prin interferarea cu mecanismul normal de acţiune al unei enzime (reverstranscriptaza) care este esenţială pentru ca virusul HIV să se poată reproduce. Emtriva poate scădea cantitatea de virus HIV din sânge (încărcătura virală). De asemenea, poate ajuta la creşterea numărului de celule T numite celule CD4. Pentru tratamentul infecţiei cu HIV, Emtriva trebuie întotdeauna asociată cu alte medicamente.

Puteţi încă să transmiteţi HIV altor persoane în timp ce luaţi acest medicament, de aceea este important să luaţi măsurile necesare pentru a evita infectarea altor persoane.

Acest medicament nu vindecă infecţia cu HIV. În timp ce luaţi Emtriva puteţi dezvolta în continuare infecţii sau alte boli asociate infecţiei cu HIV.

2. ÎNAINTE SĂ LUAŢI EMTRIVA

Nu luaţi Emtriva

• Dacă sunteţi alergic (hipersensibil) la emtricitabină sau la oricare dintre celelalte componente ale Emtriva 10 mg/ml soluţie orală, menţionate la sfârşitul acestui prospect.

Dacă sunteţi în această situaţie, discutaţi imediat cu medicul dumneavoastră.

Aveţi grijă deosebită când utilizaţi Emtriva

  • Informaţi-vă medicul dacă aţi suferit de boli de rinichi sau dacă analizele au indicat că aveţi probleme cu rinichii. Înainte de începerea tratamentului, medicul dumneavoastră vă poate solicita analize de sânge pentru evaluarea funcţiei rinichilor şi vă poate recomanda să luaţi o doză redusă de soluţie orală sau vă poate prescrie Emtriva capsule. De asemenea, medicul dumneavoastră poate solicita analize de sânge pe durata tratamentului, pentru a vă monitoriza rinichii.

  • Discutaţi cu medicul dumneavoastră dacă aveţi mai mult de 65 de ani. Emtriva nu a fost studiată la pacienţii cu vârsta peste 65 de ani. Dacă aveţi peste 65 de ani şi vi se prescrie Emtriva, medicul dumneavoastră vă va monitoriza cu atenţie.

  • Nu daţi Emtriva sugarilor cu vârsta mai mică de 4 luni.

  • Discutaţi cu medicul dumneavoastră dacă aţi suferit de o boală de ficat în antecedente, inclusiv hepatită. Pacienţii cu boli de ficat, inclusiv hepatită B sau C cronică, aflaţi în tratament cu medicamente antiretrovirale, prezintă un risc mai mare de complicaţii hepatice severe şi potenţial letale. Dacă aveţi o infecţie cu hepatita B, medicul dumneavoastră va evalua atent ce regim de tratament vi se potriveşte cel mai bine. Dacă aveţi boli de ficat sau hepatită B cronicăîn antecedente, medicul vă poate efectua analize de sânge pentru monitorizarea atentă a funcţiei ficatului.

  • Discutaţi cu medicul dumneavoastră dacă sunteţi diabetic, supraponderal sau aveţi colesterolul crescut. Tratamentele antiretrovirale combinate pot creşte valorile zahărului şi lipidelor (hiperlipidemie) din sânge, pot determina modificări ale ţesutului gras din organism şi rezistenţă la insulină (vezi pct. 4, Reacţii adverse posibile).

După ce aţi început să luaţi Emtriva, fiţi atent la semne posibile de acidoză lactică. Medicamentele care conţin analogi nucleozidici, inclusiv Emtriva, pot determina o afecţiune numităacidoza lactică (exces de acid lactic în sânge) şi creşterea în volum a ficatului. Aceasta este o reacţie adversă rară, dar gravă; şi ocazional poate fi letală. Acidoza lactică apare mai des la femei, în special dacă acestea sunt supraponderale. De asemenea, dacă aveţi o boală de ficat puteţi avea un risc crescut de apariţie a acestei afecţiuni. În timpul tratamentului cu Emtriva, medicul dumneavoastră vă va monitoriza cu atenţie pentru orice semne care pot indica apariţia acidozei lactice. Aceste semne sunt:

  • respiraţie rapidăşi profundă

  • stare de somnolenţă

  • greaţă (senzaţie de rău), vărsături şi dureri de stomac Dacă observaţi apariţia oricărui simptom din cele menţionate, spuneţi imediat medicului dumneavoastră.

  • Aveţi grijă la infecţii. Dacă sunteţi într-un stadiu avansat al bolii HIV (SIDA) şi aveţi şi o altăinfecţie, puteţi dezvolta inflamaţii sau simptomele unei infecţii se pot agrava atunci când începeţi tratamentul cu Emtriva. Acestea pot fi semne care indică faptul că sistemul imunitar îmbunătăţit luptă împotriva infecţiei. Dacă observaţi semne de inflamaţie sau infecţie imediat după ce aţi început să luaţi Emtriva, informaţi-vă imediat medicul.

  • Afecţiuni osoase. Unii dintre pacienţii care au primit un tratament antiretroviral combinat pot prezenta o afecţiune osoasă numită osteonecroză (moartea ţesutului osos provocată de pierderea vascularizaţiei la nivelul osului). Durata tratamentului antiretroviral combinat, folosirea corticosteroizilor, consumul de alcool etilic, imunosupresia severă, indicele de masă corporalăcrescut, pot fi unii dintre multiplii factori de risc pentru apariţia acestei afecţiuni. Semnele de osteonecroză sunt: rigiditate articulară, dureri articulare (în special a şoldului, genunchiului şi umărului) şi dificultate la mişcare. Dacă observaţi apariţia oricărui simptom din cele menţionate, vă rugăm să îl informaţi pe medicul dumneavoastră.

Folosirea altor medicamente

Nu trebuie să luaţi Emtriva dacă luaţi deja alte medicamente care conţin emtricitabină, lamivudinăsau zalcitabină, care sunt de asemenea folosite în tratamentul infecţiei cu HIV, decât la recomandarea medicului.

Vă rugăm să spuneţi medicului dumneavoastră sau farmacistului dacă luaţi sau aţi luat recent orice alte medicamente, inclusiv dintre cele eliberate fără prescripţie medicală. Medicul dumneavoastră sau farmacistul vă vor spune dacă puteţi lua Emtriva împreună cu alte medicamente.

Nu întrerupeţi tratamentul fără să discutaţi cu medicul dumneavoastră.

Sarcina şi alăptarea

Adresaţi-vă medicului dumneavoastră sau farmacistului pentru recomandări înainte de a lua orice medicament.

  • Emtriva nu trebuie luată în timpul sarcinii decât la recomandarea specifică a medicului dumneavoastră. Nu există date clinice privind utilizarea Emtriva la femeile gravide şi, de obicei, medicamentul nu se foloseşte decât dacă este absolut necesar.

  • Dacă puteţi rămâne gravidăşi urmaţi tratamentul cu Emtriva, trebuie să folosiţi o metodăcontraceptivă eficace pentru a nu rămâne gravidă.

    • Dacă rămâneţi gravidă sau doriţi să rămâneţi gravidă, întrebaţi medicul despre potenţialele beneficii şi riscuri ale tratamentului antiretroviral, pentru dumneavoastrăşi copilul dumneavoastră.

    • Dacă aţi luat Emtriva în timpul sarcinii, medicul vă poate solicita efectuarea periodică de analize de sânge şi alte teste diagnostice pentru monitorizarea dezvoltării copilului dumneavoastră. La copiii ale căror mame au luat medicamente din grupul inhibitorilor nucleozidici de reverstranscriptază în timpul sarcinii, beneficiul protecţiei care rezultă din reducerea riscului de infecţie cu HIV este mai mare decât riscul de a suferi reacţii adverse.
  • Nu alăptaţi dacă luaţi Emtriva. Până în prezent nu se cunoaşte dacă substanţa activă din acest medicament trece în laptele matern. Se cunoaşte că virusul se poate transmite la sugar prin laptele matern.

Conducerea vehiculelor şi folosirea utilajelor

Emtriva poate provoca ameţeli. Dacă aveţi ameţeli în timpul tratamentului cu Emtriva, nu conduceţi vehicule şi nu folosiţi utilaje.

Informaţii importante privind unele componente ale soluţiei orale de Emtriva

Colorantul Sunset yellow (E110) poate determina reacţii alergice. Componentele parahidroxibenzoat de metil (E218) şi parahidroxibenzoat de n-propil (E216) pot determina reacţii alergice (posibil de tipîntârziat). În cazul pacienţilor care urmează un regim alimentar hiposodat trebuie avut în vedere faptul că acest medicament conţine sodiu 254 mg pe doză.

3. CUM SĂ LUAŢI EMTRIVA

• Luaţi întotdeauna Emtriva exact aşa cum v-a spus medicul dumneavoastră. Trebuie sădiscutaţi cu medicul dumneavoastră sau farmacistul dacă nu sunteţi sigur.

Doza uzuală:

  • Adulţi: Medicul dumneavoastră vă va recomanda doza corectă de Emtriva soluţie orală pe care urmează să o luaţi. Emtriva soluţie orală se poate lua cu sau fără alimente.

  • Sugari, copii şi adolescenţi cu greutate de 40 kg sau mai puţin: doza de Emtriva 10 mg/ml soluţie orală se calculează în funcţie de greutatea dumneavoastră. Tabelul de mai jos prezintăexemple de greutate şi dozele şi volumele corespunzătoare de soluţie orală care trebuie luate în fiecare zi:

Zilnic
Greutate (kg) Doza de emtricitabină (mg) Cantitatea de soluţie de 10 mg/ml care trebuie luată(ml)
5 kg 30 mg 3 ml
10 kg 60 mg 6 ml
15 kg 90 mg 9 ml
20 kg 120 mg 12 ml
25 kg 150 mg 15 ml
30 kg 180 mg 18 ml
35 kg 210 mg 21 ml
40 kg 240 mg 24 ml

Asiguraţi-vă că înţelegeţi cum se măsoarăşi se administrează cantitatea corectă de soluţie orală, în funcţie de greutatea persoanei tratate. Folosiţi măsura dozatoare disponibilă în ambalaj, pentru a măsura doza corectă. Măsura dozatoare este marcată cu linii, fiecare linie indicând un ml de soluţie.

Dacă nu sunteţi sigur ce cantitate de Emtriva trebuie să luaţi, adresaţi-vă medicului dumneavoastră sau farmacistului.

  • Luaţi întotdeauna doza recomandată de medicul dumneavoastră pentru a fi sigur de eficacitatea totală a medicamentului şi pentru a reduce riscul de apariţie a rezistenţei la tratament. Nu modificaţi doza decât la recomandarea medicului dumneavoastră.

  • Dacă aveţi probleme cu rinichii medicul dumneavoastră vă poate recomanda să luaţi Emtriva mai rar.

  • Medicul dumneavoastră vă va prescrie Emtriva în asociere cu alte medicamente antiretrovirale. Vă rugăm să citiţi şi prospectele celorlalte medicamente antiretrovirale, pentru a şti cum trebuie luate aceste medicamente.

Emtriva este disponibilăşi sub formă de capsule. Acestea sunt indicate doar pentru pacienţii cu greutate de cel puţin 33 kg, care pot înghiţi capsule. După administrarea unei capsule de Emtriva de 200 mg, concentraţiile din sânge ale medicamentului sunt similare cu cele obţinute după administrarea a 24 ml de soluţie orală. Dacă doriţi să treceţi de la tratamentul cu Emtriva soluţie orală la tratamentul cu Emtriva capsule, vă rugăm să discutaţi cu medicul dumneavoastră.

Dacă luaţi mai mult Emtriva decât trebuie

Dacă luaţi din greşeală prea multă soluţie orală de Emtriva, luaţi legătura cu medicul dumneavoastrăsau cu cel mai apropiat serviciu de urgenţă pentru recomandări. Ţineţi la îndemână flaconul cu soluţie orală pentru a descrie cu uşurinţă ce medicament aţi luat.

Dacă uitaţi să luaţi Emtriva

Este important să nu uitaţi să luaţi nici o doză de Emtriva.

Dacă totuşi uitaţi să luaţi o doză de Emtriva, luaţi-o cât de repede posibil şi apoi luaţi următoarea doză la ora obişnuită.

Dacă se apropie timpul pentru doza următoare, nu mai luaţi doza pe care aţi uitat-o. Aşteptaţi şi luaţi doza următoare la ora obişnuită. Nu luaţi o doză dublă pentru a compensa doza uitată.

Dacă aveţi senzaţie de rău (vărsături)Dacă a trecut mai puţin de o oră de când aţi luat Emtriva, luaţi o altă doză. Nu este necesar să luaţi

o altă doză dacă v-aţi simţit rău şi aţi vărsat la mai mult de o oră după ce aţi luat Emtriva.

Dacă încetaţi să luaţi Emtriva

• Nu încetaţi să luaţi Emtriva fără să fi discutat mai întâi cu medicul dumneavoastră.

Întreruperea tratamentului cu Emtriva poate reduce eficacitatea tratamentului anti-HIV recomandat de medicul dumneavoastră. Discutaţi cu medicul dumneavoastră înainte de a întrerupe tratamentul, mai ales dacă aveţi reacţii adverse sau aveţi orice altă boală. Discutaţi din nou cu medicul dumneavoastră înainte de a reîncepe să luaţi Emtriva soluţie orală.

Dacă aveţi atât infecţie cu HIV cât şi hepatită B, este deosebit de important să nu întrerupeţi tratamentul cu Emtriva fără să fi discutat mai întâi cu medicul. Unii pacienţi au avut analize de sânge sau simptome care indicau agravarea hepatitei după întreruperea tratamentului cu Emtriva. Este posibil să fie nevoie să faceţi analize de sânge timp de câteva luni dupăîntreruperea tratamentului.

Informaţi-vă imediat medicul, în cazul în care observaţi simptome noi sau neobişnuite dupăîntreruperea tratamentului, mai ales simptome pe care le consideraţi a fi datorate hepatitei B.

Dacă aveţi orice întrebări suplimentare cu privire la acest produs, adresaţi-vă medicului dumneavoastră sau farmacistului.

4. REACŢII ADVERSE POSIBILE

Ca toate medicamentele, Emtriva poate provoca reacţii adverse, cu toate că acestea nu apar la toate persoanele.

Informaţi-vă medicul dacă observaţi oricare din următoarele reacţii adverse: Reacţii adverse foarte frecvente

(Acestea pot afecta mai mult de 1 persoană din 10)

  • dureri de cap, diaree, senzaţie de rău (greaţă)

  • dureri musculare şi slăbiciune musculară (dacă valorile creatinkinazei din sânge sunt crescute)

Reacţii adverse frecvente

(Acestea pot afecta 1 până la 10 persoane din 100)

  • ameţeli, slăbiciune, tulburări de somn, vise anormale

  • stare de rău (vărsături), probleme de digestie ducând la disconfort după masă, dureri de stomac

  • erupţii cutanate (inclusiv pete roşii, însoţite uneori de băşici şi umflarea pielii), care pot fi determinate de reacţii alergice, mâncărime, modificarea culorii pielii, inclusiv apariţia unor pete de culoare închisă

  • dureri

De asemenea analizele pot indica:

  • număr scăzut al celulelor albe din sânge (scăderea numărului de celule albe din sânge vă poate face vulnerabil la infecţii)

  • valori crescute ale trigliceridelor (acizi graşi), bilei sau zahărului din sânge

  • probleme ale ficatului şi pancreasului

Reacţii adverse mai puţin frecvente

(Acestea pot afecta 1 până la 10 persoane din 1000)

• anemie (număr scăzut al celulelor roşii din sânge)

Alte reacţii adverse posibile

La copiii cărora li s-a administrat emtricitabină s-a observat modificarea culorii pielii, inclusiv apariţia unor pete de culoare închisă (foarte frecvent) şi anemie (frecvent). Anemia înseamnă căproducţia de celule roşii din sânge este scăzutăşi copilul poate avea simptome de oboseală sau dificultăţi respiratorii.

Medicamentele de tipul Emtriva pot provoca acidoză lactică (exces de acid lactic în sânge). Următoarele pot fi semne de acidoză lactică:

  • respiraţie rapidăşi profundă

  • stare de somnolenţă

  • greaţă (senzaţie de rău), vărsături şi dureri de stomac Dacă observaţi apariţia oricărui simptom din cele menţionate, spuneţi imediat medicului dumneavoastră.

Tratamentul antiretroviral combinat (inclusiv Emtriva) poate determina modificări ale formei corpului, datorită modificărilor în distribuirea ţesutul gras din corp. Puteţi pierde ţesut gras la nivelul picioarelor, braţelor şi feţei; puteţi acumula ţesut gras la nivelul abdomenului (burţii) şi organelor interne; puteţi observa mărirea sânilor şi acumulare de ţesut gras la nivelul cefei („ceafă de bizon”). Până în prezent nu se cunosc cauza şi efectele pe termen lung ale acestor modificări.

Tratamentul antiretroviral combinat poate determina şi hiperlipidemie (valori crescute ale grăsimilor din sânge) şi rezistenţă la insulină. Medicul dumneavoastră va cere efectuarea de analize pentru verificarea acestor modificări.

Dacă aveţi vreuna dintre reacţiile adverse menţionate sau dacă observaţi orice reacţie adversănemenţionată în acest prospect, spuneţi medicului dumneavoastră.

5. CUM SE PĂSTREAZĂ EMTRIVA

A nu se lăsa la îndemâna şi vederea copiilor.

Nu utilizaţi Emtriva după data de expirare înscrisă pe flacon şi pe cutie după {EXP}. Data de expirare se referă la ultima zi a lunii respective.

A se păstra la frigider (2°C – 8°C) până la deschidere.

După deschiderea flaconului, a nu se păstra la temperaturi peste 25°C. Conţinutul flaconului trebuie utilizat în decurs de 45 de zile de la prima deschidere. Se recomandă a se scrie pe ambalaj data la care medicamentul a fost scos din frigider.

În cazul în care în flacon mai rămâne soluţie după 45 de zile de la prima deschidere, aceasta trebuie eliminată în conformitate cu reglementările locale sau returnată la farmacie.

Medicamentele nu trebuie aruncate pe calea apei menajere sau a reziduurilor menajere. Întrebaţi farmacistul cum să eliminaţi medicamentele care nu vă mai sunt necesare. Aceste măsuri vor ajuta la protejarea mediului.

6. INFORMAŢII SUPLIMENTARE

Ce conţine Emtriva

  • Substanţa activă este emtricitabina. Un ml de soluţie orală Emtriva conţine emtricitabină10 mg (10 mg/ml).

  • Celelalte componente sunt: aromă de caramel, edetat disodic, acid clorhidric, parahidroxibenzoat de metil (E218), propilenglicol, parahidroxibenzoat de n-propil (E216), hidroxid de sodiu, dihidrogenofosfat de sodiu monohidrat, Sunset yellow (E110), apă purificată, xilitol (E967).

Cum arată Emtriva şi conţinutul ambalajului

Soluţia orală de Emtriva este limpede, de culoare portocaliu până la portocaliu închis, furnizată în flacoane de 170 ml prevăzute cu o măsură dozatoare.

Emtriva este disponibilăşi sub formă de capsule. Acestea sunt indicate doar pentru pacienţii cu greutate de cel puţin 33 kg, care pot înghiţi capsule. Pentru Emtriva 200 mg capsule există un prospect separat.

Deţinătorul autorizaţiei de punere pe piaţăşi producătorul

Deţinătorul autorizaţiei de punere pe piaţă: Gilead Sciences International Limited Cambridge CB21 6GT Marea Britanie

Producătorul: Gilead Sciences Limited Unit 13, Stillorgan Industrial Park Blackrock County Dublin Irlanda sau

Gilead Sciences Limited IDA Business & Technology Park Carrigtohill County Cork Irlanda

Pentru orice informaţii despre acest medicament, vă rugăm să contactaţi reprezentanţii locali ai deţinătorului autorizaţiei de punere pe piaţă:

België/Belgique/Belgien

Gilead Sciences Belgium BVBA Tél/Tel: + 32 (0) 24 01 35 79

България

Gilead Sciences International Ltd Teл: + 44 (0) 20 7136 8820

Česká republika

Gilead Sciences International Ltd Tel: + 44 (0) 20 7136 8820

Danmark

Gilead Sciences Sweden AB Tlf: + 46 (0) 8 5057 1849

Deutschland

Gilead Sciences GmbH Tel: + 49 (0) 89 899890-0

Eesti

Gilead Sciences International Ltd Tel: + 44 (0) 20 7136 8820

Ελλάδα

Gilead Sciences ΕλλάςΜ.ΕΠΕ. Τηλ: + 30 210 8930 100

España

Gilead Sciences, S.L. Tel: + 34 91 378 98 30

France

Gilead Sciences Tél: + 33 (0) 1 42 73 70 70

Ireland

Gilead Sciences Ltd Tel: + 44 (0) 1223 897555

Ísland

Gilead Sciences Sweden AB Sími: + 46 (0) 8 5057 1849

Luxembourg/Luxemburg

Gilead Sciences Belgium BVBA

Tél/Tel: + 32 (0) 24 01 35 79

Magyarország

Gilead Sciences International Ltd Tel: + 44 (0) 20 7136 8820

Malta

Gilead Sciences International Ltd Tel: + 44 (0) 20 7136 8820

Nederland

Gilead Sciences Netherlands B.V. Tel: + 31 (0) 20 718 3698

Norge

Gilead Sciences Sweden AB Tlf: + 46 (0) 8 5057 1849

Österreich

Gilead Sciences GesmbH Tel: + 43 1 260 830

Polska

Gilead Sciences International Ltd Tel: + 44 (0) 20 7136 8820

Portugal

Gilead Sciences, Lda. Tel: + 351 21 7928790

România

Gilead Sciences International Ltd Tel: + 44 (0) 20 7136 8820

Slovenija

Gilead Sciences International Ltd Tel: + 44 (0) 20 7136 8820

Slovenská republika

Gilead Sciences International Ltd Tel: + 44 (0) 20 7136 8820

Italia Suomi/Finland

Gilead Sciences S.r.l. Gilead Sciences Sweden AB Tel: + 39 02 439201 Puh/Tel: + 46 (0) 8 5057 1849

Κύπρος Sverige

Gilead Sciences ΕλλάςΜ.ΕΠΕ. Gilead Sciences Sweden AB Τηλ: + 30 210 8930 100 Tel: + 46 (0) 8 5057 1849

Latvija United Kingdom

Gilead Sciences International Ltd Gilead Sciences Ltd Tel: + 44 (0) 20 7136 8820 Tel: + 44 (0) 1223 897555

Lietuva

Gilead Sciences International Ltd Tel: + 44 (0) 20 7136 8820

Acest prospect a fost aprobat în .

Informaţii detaliate privind acest medicament sunt disponibile pe website-ul Agenţiei Europene a Medicamentului (EMEA) http://www.emea.europa.eu /.

Ai o intrebare despre acest medicament? Poti intreba aici.