Cautare



ATENTIE

Aceste informatii au doar scop informativ si in niciun caz nu trebuie sa inlocuiasca recomandarea medicului sau a personalului medical autorizat. Nu trebuie sa folositi aceste informatii pentru auto-diagnostic sau auto-tratament. Medipedia nu isi asuma responsabilitatea asupra efectelor pe care le poate avea folosirea acestor informatii in alte scopuri decat au fost oferite.

PRIALT 100µg/ml
Denumire PRIALT 100µg/ml
Descriere Ziconotida este indicată pentru tratamentul durerii cronice severe la pacienţii care necesită analgezie intratecală (IT).
Denumire comuna internationala ZICONOTIDUM
Actiune terapeutica ALTE ANALGEZICE SI ANTIPIRETICE ALTE ANALGEZICE SI ANTIPIRETICE
Prescriptie S - Medicamente si produse medicamentoase care se utilizeaza numai in spatii cu destinatie speciala (spitale, dispensare medicale etc.)
Forma farmaceutica Solutie perfuzabila
Concentratia 100µg/ml
Ambalaj Cutie x 1 flac. sol. perf. x 1 ml sol. perf.(100µg ziconotida acetat)
Volum ambalaj 1ml
Cod ATC N02BG08
Firma - Tara producatoare EISAI LTD - MAREA BRITANIE
Autorizatie de punere pe piata EISAI LTD - MAREA BRITANIE

Ai un comentariu sau o intrebare despre PRIALT 100µg/ml ? Intreaba pe forum:  
Nume afisat:
E-mail (optional):
Intrebare:

Introduceti codul de mai sus:



>> PRIALT 100µg/ml Solutie perfuzabila, 100µg/ml >> PRIALT 25µg/ml Solutie perfuzabila, 25µg/ml
Rezumatul caracteristicilor produsului   Prospect       

ANEXA I
REZUMATUL CARACTERISTICILOR PRODUSULUI

1. DENUMIREA COMERCIALĂ A MEDICAMENTULUI

Prialt 100 micrograme/ml soluţie perfuzabilă

2. COMPOZIŢIA CALITATIVĂŞI CANTITATIVĂ

Un ml soluţie conţine ziconotidă (sub formă de acetat) 100 μg.
Flacon a 1 ml: Fiecare flacon conţine ziconotidă (sub formă de acetat) 100 μg.
Flacon a 2 ml: Fiecare flacon conţine ziconotidă (sub formă de acetat) 200 μg.
Flacon a 5 ml: Fiecare flacon conţine ziconotidă (sub formă de acetat) 500 μg.
Pentru lista tuturor excipienţilor, vezi pct. 6.1.

3. FORMA FARMACEUTICĂ

Soluţie perfuzabilă.
Soluţie limpede, incoloră, fără particule vizibile.

4. DATE CLINICE

4.1 Indicaţii terapeutice

Ziconotida este indicată pentru tratamentul durerii cronice severe la adulţii care necesită analgezie intratecală (IT).

4.2 Doze şi mod de administrare

Tratamentul cu ziconotidă trebuie să fie iniţiat şi condus numai de către medici cu experienţă în administrarea intratecală (IT) a medicamentelor.

Adulţi (inclusiv vârstnicii cu vârsta ≥ 65 ani)

Regimul de dozare al ziconotidei trebuie să fie iniţiat cu doza de 2,4 μg/zi şi adaptat pentru fiecare pacient în parte, în funcţie de răspunsul pacientului la analgezic şi de reacţiile adverse apărute. Creşterea dozei trebuie să se facă în trepte ≤ 2,4 μg/zi, până la o doză maximă de 21,6 μg/ zi. Intervalul minim între creşterile de doză este de 24 de ore; din motive de securitate, intervalul recomandat este de cel puţin 48 de ore. Dacă este necesar, doza poate fi scăzută oricât de mult (incluzând oprirea perfuziei), pentru a permite tratarea reacţiilor adverse. Aproximativ 75% dintre pacienţii care răspund satisfăcător la tratament au nevoie de o doză≤ 9,6 μg/zi.

Administrarea ziconotidei se face în perfuzie continuă printr-un cateter intratecal, utilizând o pompă mecanică de perfuzie, externă sau implantată intern, capabilă să livreze cu precizie volumul de perfuzie cerut. Deoarece riscul apariţiei meningitei secundare cateterizării prelungite a spaţiului intratecal este mai mare în cazul utilizării unui sistem de perfuzie cu cateter extern, pentru administrarea ziconotidei pe perioade lungi se recomandă utilizarea sistemelor interne. Sistemul de cateterizare extern trebuie utilizat numai dacă nu poate fi implantat un sistem intern.

Atunci când sunt necesare doze mici de ziconotidă, de exemplu la iniţierea adaptării dozei, aceasta trebuie diluată înainte de utilizare cu soluţie injectabilă de clorură de sodiu 9 mg/ml (0,9%) fără conservanţi. (Vezi pct. 6.6).

Utilizarea la copii şi adolescenţi (cu vârsta < 18 ani)

Prialt nu este recomandat pentru utilizare la copii sub vârsta de 18 ani datorită lipsei datelor privind siguranţa şi eficacitatea. Nu există experienţă privind utilizarea la copii.

Utilizarea la pacienţii cu insuficienţă hepatică

Nu au fost efectuate studii la pacienţi cu insuficienţă hepatică. Administrarea ziconotidei la pacienţi cu insuficienţă hepatică trebuie să se facă cu precauţie.

Utilizarea la pacienţii cu insuficienţă renală

Nu au fost efectuate studii la pacienţi cu insuficienţă renală. Administrarea ziconotidei la pacienţi cu insuficienţă renală trebuie să se facă cu precauţie.

Prialt este destinat numai pentru administrare intratecală.

Pentru instrucţiuni privind utilizarea şi manipularea, vezi pct. 6.6.

4.3 Contraindicaţii

Hipersensibilitate la substanţa activă sau la oricare dintre excipienţi.

Administrarea ziconotidei în asociere cu chimioterapia IT este contraindicată (vezi pct. 4.5).

4.4 Atenţionări şi precauţii speciale pentru utilizare

Utilizarea de lungă durată Cu toate că ziconotida a fost studiată în cadrul unor studii pe termen lung, cu obiective de eficacitate şi siguranţă, desfăşurate în regim deschis, nu au fost efectuate studii controlate cu o durată mai mare de 3 săptămâni (vezi pct. 5.1). Posibilele efecte toxice locale apărute pe termen lung asupra măduvei spinării nu au fost excluse, iar datele preclinice în această privinţă sunt limitate (vezi pct. 5.3). De aceea, este necesară o atitudine precaută în cazul tratamentului pe termen lung.

Cale de administrare Administrarea medicamentelor pe calea intratecală (IT) comportă riscul apariţiei unor infecţii potenţial grave, precum meningita, care pot pune în pericol viaţal. Meningita datorată pătrunderii microorganismelor pe canalul cateterului sau contaminării accidentale a sistemului de perfuzie reprezintă o complicaţie cunoscută a administrării de medicamente pe cale intratecală, în special în cazul utilizării de sisteme externe.

Pacienţii şi medicii trebuie să fie vigilenţi cu privire la semnele şi simptomele tipice de meningită.

Poziţia optimă de plasare intratecală a vârfului cateterului nu a fost stabilită. O plasare joasă a vârfului cateterului, de exemplu la nivel lombar, poate reduce incidenţa reacţiilor adverse neurologice legate de ziconotidă. De aceea, poziţia de plasare a vârfului cateterului trebuie aleasă cu atenţie astfel încât să permită un acces adecvat la segmentele nociceptive medulare, reducând la minimum în acelaşi timp concentraţiile de medicament la nivel cerebral.

Numai un număr mic de pacienţi au primit chimioterapie sistemicăşi ziconotidă cu administrare IT. Administrarea ziconotidei la pacienţi care primesc chimioterapie sistemică trebuie să se facă cu precauţie (vezi pct. 4.5). Creşteri ale creatin kinazei Creşterile valorilor plasmatice de creatin kinază, care sunt de obicei asimptomatice, sunt frecvente în rândul pacienţilor care primesc ziconotidă pe cale intratecală. Creşterea progresivă a valorilor plasmatice de creatin kinază este rară. Cu toate acestea, se recomandă monitorizarea creatin kinazei. În cazul unei creşteri progresive sau a unei creşteri semnificative din punct de vedere clinic asociate cu semne clinice de miopatie sau rabdomioliză, trebuie luată în considerare întreruperea tratamentului cu ziconotidă.

Reacţii de hipersensibilizare Nu au fost observate reacţii de hipersensibilizare, inclusiv anafilaxie, în cadrul studiilor clinice, iar gradul de imunogenitate al ziconotidei administrate pe cale intratecală pare să fie mic. Cu toate acestea, potenţialul de reacţii alergice severe nu poate fi exclus.

Reacţii adverse de tip cognitiv şi neuropsihic Reacţiile adverse de ordin cognitiv şi neuropsihic, în special confuzia, sunt frecvente în rândul pacienţilor trataţi cu ziconotidă. Afectarea cognitivă intervine, de obicei, după câteva săptămâni de tratament. La pacienţii trataţi cu ziconotidă au fost raportate episoade de tulburări psihice acute, precum halucinaţii, reacţii paranoide, ostilitate, delir, psihozăşi reacţii maniacale. Doza de ziconotidă trebuie redusă sau administrarea întreruptă în cazul în care intervin semne şi simptome de afectare cognitivă sau de reacţii adverse neuropsihice, dar pe de altă parte trebuie luate în considerare şi alte cauze adiacente. Efectele cognitive ale ziconotidei sunt, de obicei, reversibile în decurs de 1-4 săptămâni după întreruperea administrării medicamentului, dar ele pot persista în unele cazuri.

La pacienţii cu durere severă cronică există o incidenţă mai mare a suicidului şi a tentativei de suicid decât în populaţia generală. Ziconotida poate determina sau agrava depresia cu risc suicidar la pacienţii susceptibili.

Deprimare a sistemului nervos central Pacienţii au prezentat o diminuare a nivelului de conştienţă în timpul administrării de ziconotidă. De obicei, pacienţii rămân conştienţi şi nu se produce deprimare respiratorie. Reacţia poate fi autolimitativă, dar administrarea ziconotidei trebuie întreruptă până la rezolvarea ei. Nu se recomandă reintroducerea tratamentului cu ziconotidă la aceşti pacienţi. Trebuie, de asemenea, luată în considerare întreruperea tratamentului concomitent cu medicamente cu efect depresor asupra sistemului nervos central (SNC), care ar putea contribui la reducerea nivelului de excitaţie.

4.5 Interacţiuni cu alte medicamente şi alte forme de interacţiune

În cazul ziconotidei nu au fost efectuate studii clinice specifice referitoare la interacţiunea medicamentoasă. Cu toate acestea, concentraţiile plasmatice scăzute ale ziconotidei, metabolizarea prin intermediul peptidazelor ubicuitare şi nivelul relativ scăzut de legare de proteinele plasmatice (vezi pct. 5.2) fac improbabile interacţiunile pe baze metabolice sau cele prin mecanismul dislocării de pe proteinele plasmatice, între ziconotidăşi alte medicamente.

Nu sunt disponibile date clinice referitoare la interacţiunea între chimioterapia administrată IT şi ziconotida administrată IT. Administrarea ziconotidei în asociere cu chimioterapia IT este contraindicată (vezi pct. 4.3).

Numai un număr mic de pacienţi au primit chimioterapie sistemicăşi ziconotidă cu administrare IT. Administrarea ziconotidei la pacienţi care primesc chimioterapie sistemică trebuie să se facă cu precauţie (vezi pct. 4.4).

Nu este de aşteptat ca medicamentele care afectează peptidazele/proteazele specifice să aibă un impact asupra concentraţiei plasmatice de ziconotidă. Pe baza investigaţiilor clinice foarte limitate disponibile, nici inhibitorii enzimei de conversie a angiotensinei (de exemplu, benazepril, lisinopril şi moexipril) nici inhibitorii proteazei HIV (de exemplu, ritonavir, saquinavir, indinavir) nu au un efect imediat aparent asupra concentraţiei plasmatice de ziconotidă.

Ziconotida nu interacţionează cu receptorii opioizi. În cazul întreruperii administrării opiaceelor la iniţierea tratamentului cu ziconotidă, întreruperea administrării acestora trebuie să fie treptată. La pacienţii la care se întrerupe administrarea IT de opiacee, perfuzia IT cu opiacee trebuie redusă treptat pe durata a câteva săptămâni şi înlocuită cu o doză echivalentă din punct de vedere farmacologic de opiacee orale. Adăugarea de ziconotidă IT la morfina administrată IT în doze stabile (vezi pct. 5.1) este posibilă, dar solicită o atenţie deosebită, deoarece în cadrul studiului 202 a fost observată o rată înaltă a reacţiilor adverse neuropsihice (confuzie/anomalii de gândire, reacţii paranoide şi halucinaţii, precum şi anomalii de mers), unele dintre ele severe, în ciuda dozei mici de ziconotidă utilizată. În cazul adăugării de ziconotidă IT la morfină IT au fost observate, de asemenea, vărsături, anorexie şi edem periferic. Adăugarea de morfină IT la ziconotidă IT administrată în doze stabile este mai bine tolerată (au fost raportate cazuri de prurit). (Vezi pct. 5.1).

A fost observată o creştere a incidenţei somnolenţei în cazul utilizării concomitente a ziconotidei cu baclofenul, clonidina, bupivacaina sau propofolul administrate sistemic, prin urmare, în prezent, utilizarea simultană cu acestea este descurajată.

Nu sunt disponibile date referitoare la utilizarea concomitentă a agoniştilor parţiali ai opioizilor (de exemplu, buprenorfina) cu ziconotidă.

4.6 Sarcina şi alăptarea

Nu există date adecvate privind utilizarea ziconotidei la femeile gravide. Studiile la animale au evidenţiat efecte toxice asupra funcţiei de reproducere (vezi pct. 5.3). Riscul potenţial pentru om este necunoscut. Ziconotida nu trebuie utilizată în timpul sarcinii, cu excepţia cazurilor în care este absolut necesar.

Nu se cunoaşte dacă ziconotida se excretă în laptele matern, de aceea nu trebuie administrată la femeile care alăptează, cu excepţia cazurilor în care este absolut necesar.

4.7 Efecte asupra capacităţii de a conduce vehicule şi de a folosi utilaje

Nu s-au efectuat studii privind efectele asupra capacităţii de a conduce vehicule sau de a folosi utilaje.

Ziconotida poate determina confuzie, somnolenţă şi alte reacţii adverse neurologice, de aceea pacienţii trebuie sfătuiţi să nu conducă vehicule şi să nu folosească utilaje dacă apar astfel de reacţii.

4.8 Reacţii adverse

Siguranţa administrării ziconotidei în perfuzie intratecală continuă a fost evaluată la mai mult de 1.400 de pacienţi participanţi la studiile clinice axate pe durerea acutăşi cronică. Durata tratamentului a fost variabilă, de la o perfuzie in-bolus cu durata de o oră până la utilizarea continuă pe durata a mai mult de 6 ani. Valoarea mediană a timpului de expunere a fost de 43 de zile. Viteza perfuziei a variat în intervalul 0,03 - 912 μg/zi, cu o valoare mediană finală a vitezei de perfuzie de 7,2 μg/ zi.

În cadrul studiilor clinice, 88% dintre pacienţi au prezentat reacţii adverse la medicament (RAM). Cele mai frecvent raportate RAM în cadrul studiilor clinice pe termen lung au fost ameţeli (42%), greaţă(30%), nistagmus (23%), stare de confuzie (25%), anomalii de mers (16%), deficit de memorie (13%), vedere înceţoşată (14%), cefalee (12%), astenie (13%), vărsături (11%) şi somnolenţă (10%). Majoritatea RAM au fost uşoare până la moderate şi au dispărut în timp.

Toate RAM raportate în cadrul studiilor clinice pe durata cărora ziconotida a fost administrată IT (expunere pe termen scurt şi pe termen lung) sunt prezentate mai jos în ordinea frecvenţei.

Foarte frecvente (≥1/10)
Frecvente (≥1/100 şi <1/10)
Mai puţin frecvente (≥1/1000 şi <1/100)

Infecţii şi infestări:

Mai puţin frecvente: sepsis, meningită

Tulburări metabolice şi de nutriţie Frecvente: scăderea apetitului alimentar, anorexie Tulburări psihice Foarte frecvente: stare de confuzie Frecvente: anxietate, halucinaţii auditive, insomnie, agitaţie, dezorientare, halucinaţii, halucinaţii vizuale, depresie, paranoia, iritabilitate, agravarea depresiei, nervozitate, labilitate afectivă, schimbări ale statusului mental, agravarea anxietăţii, agravarea confuziei Mai puţin frecvente: delir, tulburări psihotice, ideaţie suicidară, tentative de suicid, blocaj de gândire, vise anormale

Tulburări ale sistemului nervos

Foarte frecvente: ameţeli, nistagmus, deficit de memorie, cefalee, somnolenţă

Frecvente: disartrie, amnezie, disgeuzie, tremor, tulburări de echilibru, ataxie, afazie, senzaţie de arsură, sedare, parestezie, hipoestezie, tulburări de atenţie, tulburări de vorbire, areflexie, anomalii de coordonare, ameţeli posturale, tulburări cognitive, hiperestezie, hiporeflexie, ageuzie, diminuarea nivelului de conştienţă, disestezie, parosmie, deficit mental

Mai puţin frecvente: incoerenţă, pierderea conştienţei, comă, stupoare, convulsii, accident vascular cerebral, encefalopatie

Tulburări oculare

Foarte frecvente: vedere înceţoşată

Frecvente: diplopie, tulburări vizuale, fotofobie

Tulburări acustice şi vestibulare

Frecvente: vertigo, acufene

Tulburări cardiace:

Mai puţin frecvente: fibrilaţie atrială

Tulburări vasculare

Frecvente: hipotensiune arterială ortostatică, hipotensiune arterială

Tulburări respiratorii, toracice şi mediastinale

Frecvente: dispnee

Mai puţin frecvente: detresă respiratorie

Tulburări gastro-intestinale

Foarte frecvente: greaţă, vărsături Frecvente: diaree, xerostomie, constipaţie, agravarea senzaţiei de greaţă, durere în etajul superior abdominal

Mai puţin frecvente: dispepsie Afecţiuni cutanate şi ale ţesutului subcutanat Frecvente: prurit, diaforeză Mai puţin frecvente: erupţii cutanate Tulburări musculo-scheletice şi ale ţesutului conjunctiv Frecvente: dureri ale membrelor, mialgie, spasme musculare, crampe musculare, slăbiciune musculară, artralgie, edem periferic Mai puţin frecvente: rabdomioliză, miozită, dorsalgii, convulsii musculare, dureri cervicale Tulburări renale şi ale căilor urinare Frecvente: retenţie urinară, micţiuni dificile, disurie, incontinenţă urinară Mai puţin frecvente: insuficienţă renală acută Tulburări generale şi la nivelul locului de administrare Foarte frecvente: anomalii de mers, astenie Frecvente: fatigabilitate, pirexie, letargie, edem periferic, frisoane, cădere, dureri toracice, senzaţie de frig, durere, nervozitate excesivă, exacerbarea durerii Mai puţin frecvente: dificultăţi de mers Investigaţii diagnostice Frecvente: creşterea valorilor concentraţiei creatin-fosfokinazei sanguine, scăderea greutăţii corporale Mai puţin frecvente: anomalii electrocardiografice, creşterea valorilor concentraţiei aspartataminotransferazei şi creatin-fosfokinazei MM sanguine, creşterea temperaturii corporale Comentarii şi măsuri de precauţie specifice referitoare la meningită, creşterea concentraţiei creatinkinazei şi reacţiile adverse cu implicarea SNC sunt prezentate la pct. 4.4.

4.9 Supradozaj

În cadrul studiilor cu ziconotidă în perfuzie intravenoasă, la voluntari sănătoşi de sex masculin s-a administrat ziconotidă într-o doză de cel mult 70.000 μg/zi, echivalentul a de 3.200 de ori doza zilnică maximă recomandată pentru perfuzia intratecală. Hipotensiunea arterială posturală a fost observată la aproape toţi subiecţii care au primit doze mari de ziconotidă pe cale intravenoasă.

Doza intratecală maximă recomandată este de 21,6 μg/zi. Doza-ţintă maximală pentru administrarea intratecală a ziconotidei în cadrul studiilor clinice a fost de 912 μg/zi, în urma ajustării crescătoare pe o perioadă de 7 zile.

În cadrul unui studiu clinic, unui pacient de sex masculin, cu cancer, i s-a administrat accidental un supradozaj de ziconotidă de 744 μg pe o perioadă de 24 de ore (31 μg/oră), şi a reluat tratamentul cu doza corespunzătoare după ce a prezentat o reducere de la 82 la 2,5 mm a scorului laScala vizuală analogă a intensităţii durerii (SVAID)). La unii pacienţi care au primit doze intratecale mai mari decât doza maximă recomandată au fost observate efecte farmacologice exacerbate ca de exemplu ataxie, nistagmus, ameţeli, stupoare, scăderea nivelului de conştienţă, spasme musculare, stare de confuzie, sedare, hipotensiune arterială, afazie, tulburări de vorbire, greaţăşi vărsături. Nu au existat semne de deprimare respiratorie. Majoritatea pacienţilor ţinuţi sub observaţie şi-au revenit în decurs de 24 de ore de la întreruperea administrării medicamentului.

La pacienţii cărora li s-a administrat un supradozaj, măsurile medicale generale de susţinere trebuie să fie administrate până la dispariţia efectelor farmacologice exacerbate ale medicamentului.

5. PROPRIETĂŢI FARMACOLOGICE

5.1 Proprietăţi farmacodinamice

Grupa farmacoterapeutică: analgezice, alte analgezice şi antipiretice. Codul ATC: N02BG08.

Acest medicament a fost autorizat în „Condiţii excepţionale”. Aceasta înseamnă că datorită rarităţii bolii nu a fost posibilă obţinerea informaţiilor complete privind acest medicament. Agenţia Europeană a Medicamentului (EMEA) va revizui în fiecare an orice informaţii noi disponibile şi acest RCP va fi actualizat, după cum va fi necesar.

Ziconotida este un analog de sinteză al unei ω-conopeptide, MVIIA, care se găseşte în veninul speciei Conus magus de melci marini. Este un blocant al canalelor de calciu de tip N (BCCN). Canalele de calciu de tip N reglează eliberarea neurotransmiţătorilor în grupurile neuronale specifice care sunt responsabile de procesarea durerii la nivel spinal. Acţionând asupra acestor canale de calciu de tip N, ziconotida inhibă curenţii de calciu voltaj-dependenţi din căile aferente nociceptive primare care se termină în straturile superficiale ale cornului dorsal al măduvei spinării. Aceasta conduce la inhibarea eliberării de neurotransmiţători (inclusiv substanţa P) la acest nivel, şi implicit la inhibarea semnalelor dureroase la nivel medular.

Cu toate că, la 1 oră după administrarea IT au fost observate relaţii semnificative din punct de vedere statistic şi o bună corelaţie între parametrii concentraţiei de ziconotidă (ASC, Cmax) la nivelul lichidului cefalorahidian (LCR) şi rezultatele măsurătorilor răspunsului clinic, nu au fost identificate încă relaţii bine definite de tipul doză-concentraţie-răspuns. Mulţi dintre pacienţii responsivi au atins un nivel al analgeziei apropiat de cel maximal în decurs de câteva ore după administrarea unei doze corespunzătoare. Cu toate acestea, apariţia efectelor maximale poate fi întârziată cu aproximativ 24 de ore la unii pacienţi. Dată fiind apariţia la doze similare a analgeziei şi a reacţiilor adverse la medicament, intervalul recomandat între creşterile de doză este de cel puţin 48 de ore. Dacă este necesar, doza poate fi scăzută oricât de mult (incluzând oprirea perfuziei), pentru a permite tratarea reacţiilor adverse la medicament.

Reacţiile adverse la nivelul sistemului nervos, în principal ameţelile, greaţa şi anomaliile de mers par să se coreleze cu concentraţia de ziconotidă la nivelul LCR, cu toate că o relaţie definitivă nu a putut fi stabilită în acest sens.

Concentraţia plasmatică atinsă în timpul perfuziei IT este redusă, datorită vitezelor mici de perfuzie recomandate şi a clearance-ului plasmatic relativ rapid (vezi pct. 5.2). Prin urmare, efectele farmacologice legate de expunerea sistemică ar trebui să fie minime.

Valoarea mediană a dozei la care se obţine răspunsul este de 6,0 μg/zi, şi aproximativ 75% dintre pacienţii responsivi au nevoie de o doză≤ 9,6 μg/ zi. Pentru a limita incidenţa reacţiilor adverse severe la medicament, se recomandă un nivel maxim al dozei de 21,6 μg/zi. Cu toate acestea, s-a observat faptul că acei pacienţi care tolerează doze de 21,6 μg/zi, obţinute printr-un proces lent de creştere a dozei desfăşurat pe o perioadă de 3 până la 4 săptămâni, tolerează, în general, şi doze mai mari, de până la 48,0 μg/ zi.

Nu există dovezi care să indice dezvoltarea unei toleranţe farmacologice la pacienţii trataţi cu ziconotidă. Totuşi, luând în considerare datele limitate existente, dezvoltarea toleranţei nu poate fi exclusă. În cazul în care doza necesară de ziconotidă este în continuă creştere, fără a fi însoţită de o creştere a beneficiilor sau a reacţiilor la medicament, trebuie luată în considerare verificarea permeabilităţii cateterului intratecal.

Au fost întreprinse trei studii clinice controlate faţă de placebo privind ziconotida cu administrare IT.

Două studii pe termen scurt, 95-001 (durere malignă) şi 96-002 (durere non-malignă), cuprinzând 366 de pacienţi, au demonstrat eficacitatea ziconotidei administrată IT în tratarea durerii cronice severe, utilizând drept criteriu principal de evaluare a eficacităţii modificarea procentuală a scorului la Scala vizuală analogă a intensităţii durerii (SVAID). Aceste studii au avut o durată scurtă, de 5 şi respectiv 6 zile, şi au utilizat un regim mai rapid de creştere a dozei şi doze mai mari decât cele recomandate la pct. 4.2.

Rezultatele referitoare la eficacitate din studiul 95-001

 

 

Repartizarea iniţială pe loturi de tratament

 

Parametru

Ziconotidă (n = 71)

Placebo (n = 40)

valoarea p

Valoarea medie a scorului SVAID la începutul studiului, în mm (DS)

74,1 (± 13,82)

77,9 (± 13,60)

_

Valoarea medie a scorului SVAID la finalul perioadei iniţiale de ajustare, în mm (DS)

35,7 (± 33,27)

61,0 (± 22,91)

_

Îmbunătăţirea procentuală a scorului SVAID la finalul perioadei iniţiale de ajustare (DS)

51,4 (± 43,63)

18,1 (± 28,28)

< 0,001

Respondenta n (%)

34 (47,9%)

7 (17,5%)

0,001

Doza la finalul perioadei de ajustare (μg/h) Valoare medie Valoare mediană Interval

0,91 0,60 0,074 – 9,36

 

 

 

aRespondenţii au fost definiţi ca acei pacienţi care 1) au prezentat o scădere ≥ 30% a scorului SVAID faţă de începutul studiului; 2) au prezentat o nevoie stabilă sau în scădere de medicaţie analgezică concomitentă cu opioide; şi 3) dacă au primit opioide, nu au avut nevoie de o schimbare a tipului de opioid faţă de tratamentul primit înainte de perfuzie. DS – Deviaţia standard

Rezultatele referitoare la eficacitate din studiul 96-002

 

 

Repartizarea iniţială pe loturi de tratament

 

Parametru

Ziconotidă (n = 169) b

Placebo (n = 86)

valoarea p

Valoarea medie a scorului SVAID la începutul studiului, în mm (DS)

80,1 (± 15,10)

76,9 (± 14,58)

_

Valoare SVAID la finalul perioadei iniţiale de ajustare, în mm (DS)

54,4 (± 29,30)

71,9 (± 30,93)

_

Îmbunătăţirea procentuală a scorului SVAID la finalul perioadei iniţiale de ajustare (DS)

31,2 (± 38,69)

6,0 (± 42,84)

< 0,001

Respondenta n (%)

57 (33,7%)

11 (12,8%)

< 0,001

Doza la finalul perioadei de ajustare (μg/h) Valoare medie Valoare mediană Interval

1,02 0,50 0,019 – 9,60

 

 

 

aRespondenţii au fost definiţi ca acei pacienţi care 1) au prezentat o scădere ≥ 30% a scorului SVAID faţă de începutul studiului; 2) au prezentat o nevoie stabilă sau în scădere de medicaţie analgezică concomitentă cu opioide; şi 3) dacă au primit opioide, nu au avut nevoie de o schimbare a tipului de opioid faţă de tratamentul primit înainte de perfuzie. b164 de pacienţi au furnizat scoruri SVAID pentru ziconotidă, la finalul perioadei de ajustare. DS – Deviaţia standard

În cadrul studiilor 95-001 (durere malignă) şi 96-002 (durere non-malignă), etiologia durerii a fost variatăşi a inclus durerea osoasă (n = 38), în cea mai mare parte datorată metastazelor osoase (n = 34), mielopatia (n = 38), pentru care jumătate din cazuri aveau traumatisme ale coloanei vertebrale cu paralizie (n = 19), neuropatia (n = 79), radiculopatia (n = 24), durerea spinală (n = 91) în cele mai multe cazuri datorată intervenţiilor chirurgicale eşuate pe coloana vertebrală (n = 82), şi alte etiologii (n = 82). Unii pacienţi au prezentat mai multe cauze ale durerii. Eficacitatea ziconotidei administrată IT a fost evidentă în toate grupurile.

Studiul 301 (n = 220) a avut o durată mai lungă (21 de zile), a implicat un regim mai precaut de creştere a dozelor şi doze mai mici de ziconitidă administrată IT, şi a înrolat o populaţie formată din pacienţii cei mai refractari la tratament din cele trei studii. Toţi pacienţii incluşi în studiul 301 au cunoscut un eşec al tratamentului cu asocieri de analgezice administrate IT, medicii respectivi considerând că 97% dintre aceşti pacienţi sunt refractari la tratamentele disponibile în prezent. Majoritatea pacienţilor au avut durere spinală (n = 134), în principal datorată intervenţiilor chirurgicale eşuate pe coloana vertebrală (n = 110); o proporţie mai mică dintre ei au avut neuropatie (n = 36). Numai cinci pacienţi au avut durere malignă. Obiectivul principal a fost reprezentat de modificarea procentuală a scorului SVAID. În cadrul studiului 301, eficacitatea ziconotidei administrate IT a fost mai mică decât cea dovedită în primele două studii, pe termen scurt. Frecvenţa şi severitatea reacţiilor adverse a fost, de asemenea, mai mică.

Rezultatele referitoare la eficacitate din studiul 301

 

 

Repartizarea iniţială pe loturi de tratament

 

Parametru

Ziconotidă (n = 112)

Placebo (n = 108)

valoarea p

Valoarea medie a scorului SVAID la începutul studiului, în mm (DS)

80,7 (± 14,98)

80,7 (± 14,91)

-

Valoarea medie a scorului SVAIDla finalul perioadei de ajustare, în mm (DS)

67,9 (± 22,89)

74,1 (± 21,28)

_

Îmbunătăţirea procentuală a scorului SVAID la finalul perioadei iniţiale de ajustare (DS)

14,7 (± 27,71)

7,2 (± 24,98)

0,0360

Respondenta n (%)

18 (16,1%)

13 (12,0%)

0,390

Doza la finalul perioadei de ajustare (μg/h) Valoare medie Valoare mediană Interval

0,29 0,25 0,0 – 0,80

 

 

 

aRespondenţii au fost definiţi ca acei pacienţi care au prezentat o scădere ≥ 30% a scorului SVAIDfaţă de începutul studiului. DS – Deviaţia standard

Studiile referitoare la asocierea cu morfina administrată IT

Studiile clinice 201 şi 202 au indicat faptul că utilizarea asocierii de ziconotidă IT şi morfină IT ar putea reduce durerea în mod eficient şi scădea, totodată, cantitatea de medicaţie opioidă sistemică utilizată pe termen lung, la pacienţii a căror durere a fost insuficient controlată cu doza maximă tolerată de aceştia pentru ziconotidă IT (valoare mediană 8,7 μg/zi, valoare medie 25,7 μg/zi – studiul 201) sau cu morfină IT (studiul 202), administrate în monoterapie. În cazul adăugării ziconotidei IT la dozele stabile de morfină IT, ca şi în cazul iniţierii monoterapiei cu ziconotidă IT, poate interveni apariţia de evenimente adverse de tip psihotic (de exemplu, halucinaţii, reacţii paranoide) sau necesitatea întreruperii tratamentului datorită amplificării evenimentelor adverse. (vezi pct. 4.5).

5.2 Proprietăţi farmacocinetice

Parametrii farmacocinetici ai ziconotidei la nivelul LCR au fost studiaţi în urma perfuziilor IT cu durata de o oră a unei doze de 1 - 10 μg de ziconotidă, la pacienţi cu durere cronică. Au fost, de asemenea, studiaţi parametrii farmacocinetici plasmatici, în urma administrării intravenoase (doze de 0,3 – 10 μg/kg/24 h). Datele farmacocinetice referitoare la administrarea IT şi intravenoasă sunt prezentate mai jos.

Parametrii farmacocinetici în LCR şi plasmă pentru ziconotidă [valoare medie ± SD (valoare mediană)]

 

Calea de administrare

Mediu lichid

Număr de pacienţi

CL (ml/min)

Vd (ml)

t½ (h)

Intratecal

LCR

23

0,38 ± 0,56 (0,26)

155 ± 263 (99)

4,6 ± 0,9 (4,5)

Intravenos

Plasmă

21

270 ± 44 (260)

30.460 ± 6.366 (29.320)

1,3 ± 0,3 (1,3)

 

CL = clearance; Vd = volum de distribuţie; t½ = timp de înjumătăţire

Absorbţie: În urma administrării IT cu durata de o oră (1 – 10 μg), atât valoarea concentraţiilor cumulate (ASC; interval: 83,6 – 608 ng/h/ml) cât şi cea a concentraţiilor maxime (Cmax; interval: 16,4 132 ng/ml) au fost variabile şi dependente de doză, dar proporţionalitatea lor faţă de doză a părut să fie doar una aproximativă. Concentraţiile plasmatice observate în urma administrării în perfuzie IT (≤ 21,6 μg/zi) continuă (≥ 48 h) par să fie relativ scăzute şi, de obicei, nedetectabile (mai exact, aproximativ 80% din mostrele de plasmă recoltate de la pacienţii cu dureri nu au conţinut cantităţi cuantificabile de medicament; < 0,04 ng/ml). Nu a fost observată nici o acumulare plasmatică de ziconotidă în urma administrării IT pe termen lung (până la 9 luni).

Distribuţie: Valoarea mediană a volumului de distribuţie în LCR pentru ziconotidă (Vd: 99 ml) este situată între volumul spinal de LCR (aproximativ 75 ml) şi volumul total de LCR (aproximativ 130 ml). Se pare că ziconotida se distribuie în principal în LCR până la trecerea sa în circulaţia sistemică. Odată ajunsă în circulaţia sistemică, ziconotida pare să se distribuie pe o scară mai largă, ţinând cont de volumul de distribuţie plasmatică de aproximativ 30 l şi de faptul că se leagă (nespecific) pe proteinele plasmatice umane într-o proporţie de numai 53%.

Biotransformarea: Ziconotida este un peptid alcătuit din 25 de aminoacizi existenţi în mod natural în configuraţia L, şi nu pare să fie metabolizată în mod considerabil în LCR. În urma trecerii în circulaţia sistemică, este de aşteptat ca ziconotida să fie cu precădere supusă clivajului proteolitic de către diversele peptidaze/proteaze ubicuitare prezente în majoritatea organelor (de exemplu rinichi, ficat, plămâni, muşchi, etc.), fiind astfel degradată la fragmente peptidice şi aminoacizii individuali constituenţi, aflaţi în stare liberă. Este de aşteptat ca aminoacizii liberi astfel generaţi să fie preluaţi de către sistemele de transport celular şi să fie introduşi în metabolismul intermediar normal sau să fie utilizaţi ca substrat pentru procesele biosintetice constitutive. Dată fiind larga distribuţie a acestor peptidaze, nu este de aşteptat ca prezenţa insuficienţei hepatice sau renale să afecteze clearance-ul sistemic al ziconotidei. Activitatea biologică a diferiţilor produşi rezultaţi prin degradarea proteolitică nu a fost evaluată. Este improbabil ca produşii de degradare ai ziconotidei să aibă o activitate biologică semnificativă, întrucât s-a constatat că peptidele cu conformaţie individuală circulară prezintă afinităţi de legare pentru canalele de calciu de tip N, voltaj-dependente, cu câteva ordine de mărime mai mici decât cele ale moleculei din care provin (ziconotida).

Eliminare: Valoarea medie a clearance-ului pentru ziconotidă (0,38 ml/min) este apropiată de cea a ratei de reînnoire a LCR uman, la adulţi (0,3 – 0,4 ml/min). Prin urmare, eliminarea ziconotidei din LCR (valoarea medie a t½ = 4,6 h) pare să se facă în principal prin ieşirea nediferenţiată a LCR din SNC prin vilii arahnoidieni, fiind astfel transferată în circulaţia sistemică. În urma administrării IT, pot fi observate concentraţii foarte scăzute ale ziconotidei în plasmă, datorându-se atât vitezei de perfuzie IT foarte mici cât şi valorii relativ mari a clearance-ului plasmatic. Valoarea medie a timpului de înjumătăţire plasmatică prin eliminare (t½) este de 1,3 ore. Ziconotida este o peptidă cu greutate moleculară relativ mică (GM = 2.639) şi este filtrată în glomerulii renali, dar numai cantităţi foarte mici de ziconotidă (< 1%) sunt recuperate în urina umană, în urma perfuziei intravenoase. Acest lucru se datorează faptului că aproape întreaga cantitate de substanţă activă filtrată este endocitată rapid şi, în cele din urmă, transportată înapoi în circulaţia sistemică.

Grupuri speciale de pacienţi: Cu toate că datele disponibile sunt limitate, nu există efecte evidente ale rasei, înălţimii, greutăţii corporale, sexului sau vârstei asupra expunerii la ziconotidă la nivelul LCR, prin administrare IT. Nu au fost efectuate studii formale pentru a evalua impactul disfuncţiilor hepatice sau renale; cu toate acestea, dată fiind prezenţa peptidazelor în diverse organe, nu se anticipează ca disfuncţiile hepatice sau renale să aibă un impact semnificativ asupra expunerii sistemice la ziconotidă.

5.3 Date preclinice de siguranţă

Efectele toxice legate de administrarea ziconotidei, observate în condiţii preclinice, au fost observate numai la nivele de expunere considerate suficient de mari faţă de expunerea la om, pentru a indica un nivel de risc scăzut al utilizării clinice.

În cadrul studiilor cu administrare subcronică prin perfuzie intratecală continuă, la şobolani şi câini, efectele de tip comportamental au fost observate la doze ce depăşesc de ≥ 8 ori doza clinică de perfuzie intratecală maximă recomandată, de 21,6 μg/zi (calculată în mg/kg). Aceste efecte au fost determinate de acţiuni farmacologice exagerate ale ziconotidei şi nu de leziuni neurotoxice sau de toxicitate de organ-ţintă. Observaţiile au inclus efectele neurologice tranzitorii şi reversibile reprezentate de tremor, mişcării necoordonate, precum şi de hiper-şi hipoactivitate.

Consecinţele pe termen lung asupra funcţiei neuronale ale blocării continue a canalelor de calciu de tip N nu au fost demonstrate în cadrul experimentelor pe animale. Modificările în ceea ce priveşte transmiterea semnalelor neurologice nu au fost studiate în cadrul experimentelor pe animale. Ziconotida nu a indus mutaţii genetice la bacterii şi nu a fost genotoxică. Nu au fost efectuate studii cronice la animale pentru evaluarea potenţialului carcinogen al ziconotidei. Cu toate acestea, ziconotida nu a indus transformarea celulară în cadrul testului in vitro pe embrion de hamster sirian (EHS) şi nu a crescut rata proliferării celulare (formarea de leziuni pre-neoplazice) sau a apoptozei în urma expunerii subcronice pe cale intratecală la câini.

În cadrul studiilor de fertilitate la şobolan nu au fost observate efecte la masculi, în timp ce la femele a fost observată o reducere a corpului galben, a locurilor de implantare şi a numărului de embrioni vii. La şobolani, la valori ale concentraţiei sistemice ce depăşeau de 2.300 de ori valorile concentraţieiila om în condiţiile dozei intratecale maxime recomandate, nu au fost observate efecte adverse asupra funcţiei reproductive feminine şi a dezvoltării postnatale.

Ziconotida nu a fost teratogenă la şobolani şi iepuri, la valori ale concentraţiei< 100 ori faţă de valorile concentraţiei plasmatice la om.

Aceste rezultate nu indică prezenţa unui risc semnificativ pentru om, datorită valorilor relativ ridicate ale concentraţiei sistemice necesare pentru a declanşa aceste efecte la şobolani şi iepuri.

6. PROPRIETĂŢI FARMACEUTICE

6.1 Lista excipienţilor

Metionină Clorură de sodiu Apă pentru preparate injectabile Acid clorhidric (pentru ajustare de pH) Hidroxid de sodiu (pentru ajustare de pH)

6.2 Incompatibilităţi

Acest medicament nu trebuie amestecat cu alte medicamente, cu excepţia celor menţionate la punctul 6.6.

6.3 Perioada de valabilitate

3 ani

Stabilitatea chimicăşi fizică în timpul perioadei de utilizare a fost demonstrată pentru un interval de 60 de zile, la 37°C.

Din punct de vedere microbiologic, dacă produsul este diluat, trebuie transferat imediat în pompa de perfuzie. Dacă nu este utilizat imediat, intervalul şi condiţiile de depozitare în perioada până la utilizare sunt în responsabilitatea utilizatorului şi nu trebuie să depăşească, în mod normal, 24 ore la 2°C - 8°C, cu excepţia cazului în care diluarea a fost făcută în condiţii aseptice controlate şi validate.

6.4 Precauţii speciale pentru păstrare

A se păstra la frigider (2°C - 8°C). A nu se congela. A se ţine flaconul în cutie, pentru a fi protejat de lumină.

Pentru condiţiile de păstrare ale medicamentelor diluate, vezi pct. 6.3.

6.5 Natura şi conţinutul ambalajului

Flacoane pentru utilizare unică, din sticlă de tip I, cu dopuri din cauciuc butilic şi acoperite cu polimer fluorurat.

Fiecare flacon conţine 1, 2 sau 5 ml soluţie perfuzabilă.

Un flacon per cutie.

Este posibil ca nu toate mărimile de ambalaj să fie comercializate.

6.6 Precauţii speciale pentru eliminarea reziduurilor şi alte instrucţiuni de manipulare

Dacă este necesară diluarea, Prialt trebuie diluat în condiţii aseptice, înainte de utilizare, cu soluţie injectabilă de clorură de sodiu 9 mg/ml (0,9%) fără conservanţi. Concentraţia soluţiei utilizate pentru pompa de perfuzie nu trebuie să fie mai mică de 5 μg/ml ziconotidă în cazul pompelor externe şi 25 μg/ml în cazul pompelor interne.

În cursul preparării şi manipulării soluţiei perfuzabile, precum şi al reumplerii pompei, trebuie aplicate proceduri stricte de asigurare a asepsiei. Pacientul şi persoanele care acordă asistenţă medicală trebuie să fie familiarizaţi cu manipularea sistemelor de perfuzie internă sau externă, şi să fie conştienţi de necesitatea protecţiei împotriva infecţiei.

Prialt s-a dovedit compatibil din punct de vedere chimic şi fizic cu pompa Synchromed implantabilăşi cu pompa externă CADD-Micro, la concentraţiile indicate mai sus. Stabilitatea chimicăşi fizică în timpul perioadei de utilizare a fost demonstrată pentru un interval de 14 zile la 37ºC în cazul utilizării pompei Synchromed, în condiţiile în care pompa nu a fost expusă anterior la medicament. Prin urmare, cantitatea încărcată iniţial trebuie înlocuită după 14 zile.

Prialt a fost stabil timp de 60 de zile la temperatura de 37°C în pompa Synchromed expusă anterior la medicament. Stabilitatea a fost demonstrată pentru 21 de zile, la temperatura camerei, în cazul pompei CADD-Micro.

Instrucţiunile specifice de utilizare a pompelor trebuie obţinute de la producătorul acestora. Pentru administrarea Prialt trebuie utilizate pompe cu marcajul CE, echivalente ale pompelor Synchromed şi CADD-Micro. Pompele care au fost utilizate pentru administrarea altor medicamente trebuie spălate de trei ori cu soluţie injectabilă de clorură de sodiu 9 mg/ml (0,9%) (fără conservanţi) înainte de a fi încărcate cu Prialt. Trebuie redusă la minimum introducerea aerului în rezervorul sau cartuşul pompei, întrucât oxigenul degradează ziconotida.

Înainte de începerea tratamentului, o pompă internă trebuie clătită de trei ori cu 2 ml de Prialt, la concentraţie de 25 μg/ml. Concentraţia de Prialt în interiorul unei pompe care nu a fost expusă anterior la medicament ar putea fi redusă din cauza adsorbţiei pe suprafeţele dispozitivului, şi/sau efectului de diluare dat de spaţiul rezidual al dispozitivului. Din această cauză, după prima utilizare a Prialt, rezervorul trebuie golit şi reumplut după 14 zile. După aceea, pompa trebuie să fie golităşi reumplută la intervale de 60 de zile.

Prialt este o soluţie limpede şi incoloră. Aceasta trebuie inspectată vizual, înainte de administrare, pentru detectarea particulelor vizibile sau modificărilor de culoare. Soluţia nu trebuie utilizată în cazul în care prezintă modificari de culoare sau este tulburesau dacă se observă particule.

De utilizare unică. Orice cantitate de soluţie neutilizată trebuie eliminată în conformitate cu reglementările locale.

7. DEŢINĂTORUL AUTORIZAŢIEI DE PUNERE PE PIAŢĂ

Eisai Ltd., European Knowledge Centre Mosquito Way Hatfield Herts AL10 9SN Marea Britanie

8. NUMĂRUL(ELE) AUTORIZAŢIEI DE PUNERE PE PIAŢĂ

EU/1/04/302/001 – 1 ml soluţie perfuzabilă. EU/1/04/302/002 – 2 ml soluţie perfuzabilă. EU/1/04/302/003 – 5 ml soluţie perfuzabilă.

DATA PRIMEI AUTORIZĂRI SAU A REÎNNOIRII AUTORIZAŢIEI

DATA REVIZUIRII TEXTULUI

Data primei autorizări: 21/02/2005 Data ultimei reînnoiri a autorizaţiei: 12/01/2010

Informaţii detaliate privind acest medicament sunt disponibile pe website-ul Agenţiei Europene a Medicamentului (EMEA) www.emea.europa.eu

ANEXA II

A. DEŢINĂTORUL AUTORIZAŢIEI DE FABRICAŢIE RESPONSABIL PENTRU ELIBERAREA SERIEI

B. CONDIŢIILE EMITERII AUTORIZAŢIEI DE PUNERE PE PIAŢĂ

C. OBLIGAŢIILE SPECIFICE CARE TREBUIE ÎNDEPLINITE DE CĂTRE DEŢINĂTORUL AUTORIZAŢIEI DE PUNERE PE PIAŢĂ

A. DEŢINĂTORUL AUTORIZAŢIEI DE FABRICAŢIE RESPONSABIL PENTRU ELIBERAREA SERIEI

Numele şi adresa producătorului responsabil pentru eliberarea seriei

Eisai Manufacturing Limited European Knowledge Centre Mosquito Way Hatfield Herts AL10 9SN Marea Britanie

B. CONDIŢIILE EMITERII AUTORIZAŢIEI DE PUNERE PE PIAŢĂ

• CONDIŢII SAU RESTRICŢII PRIVIND FURNIZAREA ŞI UTILIZAREA IMPUSE DEŢINĂTORULUI AUTORIZAŢIEI DE PUNERE PE PIAŢĂ

Medicament cu eliberare pe bază de prescripţie medicală restrictivă (Vezi Anexa I: Rezumatul caracteristicilor produsului, pct. 4.2)

• CONDIŢII SAU RESTRICŢII CU PRIVIRE LA SIGURANŢA ŞI EFICACITATEA UTILIZĂRII MEDICAMENTULUI

Nu este cazul.

• ALTE CONDIŢII

DAPP va continua să depună RPAS anuale, cu excepţia cazului în care CHMP a specificat altfel.

C. OBLIGAŢIILE SPECIFICE CARE TREBUIE ÎNDEPLINITE DE CĂTRE DEŢINĂTORUL AUTORIZAŢIEI DE PUNERE PE PIAŢĂ

Deţinătorul autorizaţiei de punere pe piaţă trebuie să finalizeze următorul program de studii în intervalul de timp specificat; rezultatele acestuia vor reprezenta baza reevaluării anuale a raportului beneficiu/risc.

Aspecte clinice: Va fi efectuat un studiu de tip registru ulterior punerii pe piaţă (PRIME). Acesta va fi un studiu deschis de tip registru, care va furniza date privind eficacitatea şi siguranţa pe termen lung a utilizării ziconotidei IT la pacienţii cu durere severă cronică, malignăşi non-malignă. Vor fi efectuate analize ale rezultatelor pacienţilor în funcţie de etiologia (malignă, non-malignă), mecanismul (neuropatic, non-neuropatic) şi severitatea durerii (scorurile SVAID mai mari sau mai mici de 50 mm la includere). Studiul de tip registru va ajuta la definirea utilizării ziconotidei în condiţii clinice, de exemplu în privinţa regimului optim de dozare, posibila dezvoltare a fenomenului de toleranţă. Utilizarea ziconotidei în combinaţie cu morfină sau baclofen, medicaţie de urgenţă, evaluarea calităţii vieţii în aspecte legate de starea sănătăţii şi analiza reacţiilor adverse vor fi, de asemenea, avute în vedere. Înrolarea în studiul observaţional va continua până la atingerea numărului de cel puţin 150 de pacienţi care primesc Prialt. DAPP va furniza actualizări anuale ale situaţiei înrolării pacienţilor în studiul observaţional PRIME, cu ocazia reevaluării anuale precum şi a analizei interimare. Acest studiu a fost început în martie 2008. DAPP va depune un raport final al studiului către CHMP şi va lua în considerare necesitatea depunerii unei versiuni a RCP pentru orice rezultate semnificative care ar rezulta din studiu.

ANEXA III
ETICHETAREA ŞI PROSPECTUL

INFORMAŢII CARE TREBUIE SĂ APARĂ PE AMBALAJUL SECUNDAR CUTIE

1. DENUMIREA COMERCIALĂ A MEDICAMENTULUI

Prialt 100 micrograme/ml soluţie perfuzabilă ziconotidă

2. DECLARAREA SUBSTANŢEI(LOR) ACTIVE

1 ml:
Fiecare ml conţine ziconotidă (sub formă de acetat) 100 micrograme, (100 micrograme per flacon),

2 ml:
Fiecare ml conţine ziconotidă (sub formă de acetat) 100 micrograme, (200 micrograme per flacon),

5 ml:
Fiecare ml conţine ziconotidă (sub formă de acetat) 100 micrograme, (500 micrograme per flacon),

3. LISTA EXCIPIENŢILOR

metionină, clorură de sodiu, apă pentru preparate injectabile, acid clorhidric şi hidroxid de sodiu.

4. FORMA FARMACEUTICĂŞI CONŢINUTUL

Soluţie perfuzabilă.

1 ml:
1 flacon de 1 ml

2 ml:
1 flacon de 2 ml

5 ml:
1 flacon de 5 ml

5. MODUL ŞI CALEA(CĂILE) DE ADMINISTRARE

Numai pentru utilizare intratecală
A se citi prospectul înainte de utilizare.

ATENŢIONARE SPECIALĂ PRIVIND FAPTUL CĂ MEDICAMENTUL NU TREBUIE PĂSTRAT LA ÎNDEMÂNA ŞI VEDEREA COPIILOR

ALTĂ(E) ATENŢIONARE(ĂRI) SPECIALĂ(E), DACĂ ESTE(SUNT) NECESARĂ(E)

DATA DE EXPIRARE

A nu se lăsa la îndemâna şi vederea copiilor.

EXP

9. CONDIŢII SPECIALE DE PĂSTRARE

A se păstra la frigider (2°C – 8°C). A nu se congela. A se păstra flaconul în cutie, pentru a fi protejat de lumină.

PRECAUŢII SPECIALE PRIVIND ELIMINAREA MEDICAMENTELOR NEUTILIZATE SAU A MATERIALELOR REZIDUALE PROVENITE DIN ASTFEL DE MEDICAMENTE, DACĂ ESTE CAZUL

NUMELE ŞI ADRESA DEŢINĂTORULUI AUTORIZAŢIEI DE PUNERE PE PIAŢĂ

Eisai Ltd.Mosquito Way Hatfield Herts AL10 9SN

Marea Britanie

12. NUMĂRUL(ELE) AUTORIZAŢIEI DE PUNERE PE PIAŢĂ

1 ml: EU/1/04/302/001

2 ml: EU/1/04/302/002

5 ml: EU/1/04/302/003

13. SERIA DE FABRICAŢIE

Lot

14. CLASIFICARE GENERALĂ PRIVIND MODUL DE ELIBERARE

Medicament eliberat pe bază de prescripţie medicală.

INSTRUCŢIUNI DE UTILIZARE

INFORMAŢII ÎN BRAILLE

Justificare acceptată pentru neincluderea informaţiei în Braille

MINIMUM DE INFORMAŢII CARE TREBUIE SĂ APARĂ PE AMBALAJELE PRIMARE MICI

ETICHETA FLACONULUI

1. DENUMIREA COMERCIALĂ A MEDICAMENTULUI ŞI CALEA(CĂILE) DE ADMINISTRARE

Prialt 100 μg/ml Perfuzie intratecală

MODUL DE ADMINISTRARE

DATA DE EXPIRARE

PROSPECT: INFORMAŢII PENTRU UTILIZATOR

Prialt 100 micrograme/ml soluţie perfuzabilă

Ziconotidă

Citiţi cu atenţie şi în întregime acest prospect înainte de a începe să utilizaţi acest medicament.

-Păstraţi acest prospect. S-ar putea să fie necesar să-l recitiţi.
-Dacă aveţi orice întrebări suplimentare, adresaţi-vă medicului dumneavoastră.
-Acest medicament a fost prescris pentru dumneavoastră. Nu trebuie să-l daţi altor persoane. Le poate face rău, chiar dacă au aceleaşi simptome cu ale dumneavoastră. Dacă vreuna dintre reacţiile adverse devine gravă sau dacă observaţi orice reacţie adversă nemenţionată în acest prospect, vă rugăm să-i spuneţi medicului dumneavoastră.

În acest prospect găsiţi:

Ce este Prialt şi pentru ce se utilizează

Înainte să utilizaţi Prialt

Cumsă utilizaţi Prialt

Reacţii adverse posibile

Cum se păstrează Prialt

Informaţii suplimentare

1. CE ESTE PRIALT ŞI PENTRU CE SE UTILIZEAZĂ

Prialt aparţine unui grup de medicamente numite analgezice sau „medicamente împotriva durerii”. Prialt este utilizat pentru tratamentul pe termen lung al durerii în cazul în care tratamentul existent nu este eficient sau determină reacţii adverse severe.

2. ÎNAINTE SĂ UTILIZAŢI PRIALT

Nu utilizaţi Prialt

-Dacă sunteţi alergic (hipersensibil) la ziconotidă sau la oricare dintre celelalte componente ale Prialt.

 -Dacă vi se administrează un medicament împotriva cancerului în spaţiul din jurul măduvei spinării.

Aveţi grijă deosebită când utilizaţi Prialt

-Efectele tratamentului de lungă durată cu Prialt sunt neclare la această datăşi posibilitatea existenţei unor efecte toxice asupra măduvei spinării nu a fost încă exclusă. În cazul în care este nevoie de un tratament de lungă durată, poate fi necesară monitorizarea (dacă se decide astfel de către medicul dumneavoastră).

-Dacă vi se administrează Prialt prin intermediul unei pompe situate în afara corpului dumneavoastră, este important să verificaţi o dată pe zi dacă nu există semne de infecţie la punctul la care tubul pătrunde în corpul dumneavoastră.

-Dacă observaţi semne de infecţie în jurul tubului, cum ar fi înroşirea pielii, umflare, durere sau secreţii, trebuie să spuneţi imediat medicului dumneavoastrăşi să solicitaţi tratament pentru infecţie.

-Dacă aveţi o sensibilitate în zona din jurul tubului, fără semne de infecţie, trebuie să cereţi sfatul medicului dumneavoastră cât mai curând posibil, întrucât sensibilitatea ar putea reprezenta un semn precoce de infecţie.

-Dacă vi se administrează Prialt prin intermediul unei pompe situate în afara corpului dumneavoastrăşi oricare din părţile tubului de perfuzie se deconectează, trebuie să vă contactaţi imediat medicul.

-Dacă aveţi oricare din următoarele simptome: febră, dureri de cap, gât înţepenit, oboseală, confuzie, stare de rău, vărsături sau convulsii ocazionale, acestea pot reprezenta semne de meningită. Trebuie să spuneţi imediat medicului dumneavoastră dacă aveţi vreunul dintre simptomele de mai sus.

-Dacă observaţi vreo schimbare în rău a gândirii, stării de spirit sau memoriei dumneavoastră, vă rugăm să-i spuneţi medicului dumneavoastră.

 -Dacă primiţi chimioterapie, vă rugăm să-i spuneţi medicului dumneavoastră. Puteţi avea o creştere a valorii sanguine a unei enzime numite creatinin kinazăşi, cu toate că acest lucru nu determină, de obicei, simptome sau probleme, este probabil ca medicul dumneavoastră să monitorizeze valoarea acesteia. În plus, puteţi avea ocazional şi probleme musculare. În acest caz, trebuie să anunţaţi imediat medicul dumneavoastră, care este posibil să decidă întreruperea tratamentului cu Prialt. Până în prezent nu au fost raportate reacţii alergice severe în cadrul studiilor clinice, cu toate acestea, nu se poate afirma cu certitudine că nu veţi putea avea o reacţie alergică severă pe durata administrării Prialt. Trebuie să spuneţi imediat medicului dumneavoastră dacă, după tratament, aveţi oricare din următoarele simptome: respiraţie şuierătoare apărută brusc, dificultăţi în respiraţie, durere în piept, umflare a pleoapelor, feţei sau buzelor, erupţii sau mâncărimi pe piele (în special dacă se întind pe întregul corp).

-La pacienţii care suferă de durere severă pe termen lung, există o probabilitate mai mare a suicidului şi încercărilor de suicid decât în populaţia generală. De asemenea, Prialt poate să determine sau să agraveze depresia la persoanele care sunt deja susceptibile în acest sens.

-În timpul tratamentului este posibil să aveţi o stare de somnolenţă sau să nu fiţi deplin conştient de ceea ce se întâmplă în jurul dumneavoastră. Dacă se întâmplă acest lucru, trebuie să anunţaţi imediat medicul dumneavoastră, care este posibil să decidă întreruperea tratamentului cu Prialt.

-Nu este recomandat pentru utilizare la copii şi adolescenţi.

Utilizarea altor medicamente

Vă rugăm să spuneţi medicului dumneavoastră dacă luaţi sau aţi luat recent orice alte medicamente (de exemplu, baclofen, clonidină, bupivacaină sau propofol), inclusiv dintre cele eliberate fără prescripţie medicală. Este posibil să vă simţiţi somnolent dacă utilizaţi Prialt împreună cu anumite alte medicamente utilizate pentru tratarea durerii.

Sarcina şi alăptarea

Dacă sunteţi gravidă, credeţi că sunteţi gravidă sau alăptaţi, adresaţi-vă medicului dumneavoastră pentru recomandări înainte de a lua orice medicament.

Prialt nu trebuie utilizat în timpul sarcinii sau alăptării, cu excepţia cazurilor în care este absolut necesar.

Conducerea vehiculelor şi folosirea utilajelor

S-a raportat că utilizarea Prialt cauzează confuzie şi somnolenţă. Cereţi sfatul medicului dumneavoastră înainte de a conduce vehicule sau de a folosi utilaje.

3. CUM SĂ UTILIZAŢI PRIALT

Tratamentul dumneavoastră cu Prialt va fi condus de un medic care are experienţă în administrarea medicamentelor în spaţiul din jurul măduvei spinării, precum şi în utilizarea pompelor de perfuzie interne şi externe.

Prialt este administrat sub forma unei injecţii lente şi continue în spaţiul din jurul măduvei spinării. Medicamentul va fi administrat în mod continuu printr-o pompă care fie vă va fi implantată în peretele abdominal, fie va fi plasată la exterior, în buzunarul unei centuri. Medicul va discuta cu dumneavoastră referitor la tipul de pompă care este cea mai potrivită pentru dumneavoastrăşi la intervalele de timp la care pompa trebuie reumplută.

Doza recomandată pentru început nu este mai mare de 2,4 micrograme pe zi. Medicul dumneavoastră va ajusta doza de Prialt în funcţie de severitatea durerii, cu creşteri ale dozei de cel mult 2,4 micrograme/zi. Doza maximă este de 21,6 micrograme /zi. La începerea tratamentului, medicul dumneavoastră ar putea creşte doza la un interval de 1 până la 2 zile sau mai mare. Dacă este nevoie, doza poate fi scăzută sau injectarea poate fi oprită în cazul în care reacţiile adverse sunt prea puternice.

Dacă simţiţi în continuare o durere prea mare în timp ce luaţi Prialt, sau dacă reacţiile adverse sunt prea puternice, discutaţi cu medicul dumneavoastră.

Înainte de a vă administra Prialt, medicul dumneavoastră ar putea decide să vă oprească treptat administrarea de opioide (alte tipuri de medicamente utilizate pentru tratarea durerii) în măduva spinării şi să le înlocuiască cu medicaţie alternativă împotriva durerii.

Dacă utilizaţi mai mult decât trebuie din Prialt

Dacă primiţi o cantitate mai mare de Prialt decât a intenţionat medicul dumneavoastră, vă puteţi simţi rău şi puteţi avea simptome cum sunt starea de confuzie, probleme de vorbire, dificultate în a vă găsi cuvintele, tremurături excesive, ameţeli, somnolenţă excesivă, greaţă sau vărsături. Dacă se întâmplă acest lucru, apelaţi imediat la medicul dumneavoastră sau la spital.

4. REACŢII ADVERSE POSIBILE

Ca toate medicamentele, Prialt poate provoca reacţii adverse, cu toate că nu apar la toate persoanele.

Frecvenţa reacţiilor adverse posibile, prezentate mai jos, este definită prin următoarea convenţie:
Foarte frecvente (afectează mai mult de 1 utilizator din 10)
Frecvente (afectează 1 până la 10 utilizatori din 100)
Mai puţin frecvente (afectează 1 până la 10 utilizatori din 1000)

Foarte frecvente:
confuzie, ameţeli, vedere înceţoşată, dureri de cap, mişcări rapide de du-te - vino ale ochilor, pierderea memoriei sau tulburări de memorie (tendinţa de a uita), dificultăţi de mers, vărsături, greaţă, stare generală de slăbiciune şi somnolenţă.

Frecvente:
scăderea poftei de mâncare, anxietate (teamă fără motiv) sau înrăutăţirea anxietăţii, halucinaţii, incapacitate de a adormi sau de a rămâne adormit, agitaţie, dezorientare, depresie sau înrăutăţirea
depresiei, nervozitate, schimbări ale stării de spirit, schimbări ale stării mentale (gândire anormală, confuzie), paranoia, iritabilitate, înrăutăţirea confuziei, dificultăţi de învăţare, memorare sau gândire, absenţa sau alterarea reflexelor, probleme de exprimare sau înţelegere a cuvintelor, vorbire neclară, dificultăţi de vorbire sau pierderea capacităţii de vorbire,apatie (indiferenţă), alterare a echilibrului sau coordonării, senzaţie de arsură, sensibilitate crescută la durere, scăderea nivelului conştienţei (non-responsiv sau aproape inconştient), sedare, dificultate de concentrare, probleme cu simţul mirosului, alterarea sau absenţa simţului gustului, tremurături, furnicături, vedere dublă, tulburări vizuale, intoleranţă la lumină, acufene (zgomote în urechi), ameţeli sau senzaţie de rotire, ameţeli atunci când vă ridicaţi în picioare, scăderea tensiunii arteriale, respiraţie dificilă (scurtarea respiraţiei), senzaţie de gură uscată, durere abdominală, acentuarea senzaţiei de greaţă, diaree, constipaţie, transpiraţii, mâncărimi, slăbiciune musculară, spasme musculare, crampe musculare, dureri de muşchi sau articulaţii, urinare dificilă sau dureroasă, dificultate de începere sau controlare a urinării, stare de nervozitate, cădere, durere sau exacerbarea durerii, oboseală, senzaţie de frig, umflarea feţei, gambelor sau picioarelor, dureri în piept, febră, modificări ale constantelor chimice ale sângelui, tulburări mentale şi scădere în greutate.

Mai puţin frecvente

Infecţie a sângelui circulant, meningită, delir (senzaţie de confuzie mintală), tulburare psihotică (gândire şi percepţii anormale), gânduri sau încercări de suicid, tulburări de gândire, vise anormale, incoerenţă (incapacitatea de a se face înţeles), pierdere a cunoştinţei, comă, stupoare (pacientul nu răspunde la stimuli/răspunde greu la stimuli), convulsii (crize convulsive), accident vascular cerebral, encefalopatie (tulburare a creierului), ritm anormal al inimii, dificultăţi în respiraţie, indigestie, erupţie trecătoare pe piele, distrugere a muşchilor (rabdomioliză), inflamaţie a muşchilor, durere la nivelul spatelui, spasme musculare, durere la nivelul gâtului, insuficienţă renală acută, rezultate anormale ale testelor de urmărire a inimii (ECG), creştere a temperaturii corporale.

Dacă vreuna dintre reacţiile adverse devine gravă sau dacă observaţi orice reacţie adversă nemenţionată în acest prospect, vă rugăm să spuneţi medicului dumneavoastră sau farmacistului.

5. CUM SE PĂSTREAZĂ PRIALT

A nu se lăsa la îndemâna şi vederea copiilor.

Nu utilizaţi Prialt după data de expirare înscrisă pe cutie şi etichetă, după EXP. Data de expirare se referă la ultima zi a lunii respective.

Flaconul nedeschis se va păstra la frigider (2°C - 8°C).
A nu se congela.
A se păstra flaconul în cutie, pentru a fi protejat de lumină.

Stabilitatea chimicăşi fizică în timpul perioadei de utilizare a fost demonstrată pentru un interval de 60 de zile, la 37°C.

Din punct de vedere microbiologic, dacă produsul este diluat, trebuie transferat imediat în pompa de perfuzie. Dacă nu este utilizat imediat, intervalul şi condiţiile de depozitare în perioada pâna la utilizare sunt de responsabilitatea utilizatorului şi nu trebuie să depăşească, în mod normal, 24 ore la 2°C – 8°C, cu excepţia cazului în care diluarea a fost făcută în condiţii aseptice controlate şi validate.

6. INFORMAŢII SUPLIMENTARE

Ce conţine Prialt

-Substanţa activă este ziconotida.
-Un ml de soluţie conţine ziconotidă (sub formă de acetat) 100 micrograme.
-Un flacon de 1 ml conţine 100 micrograme; un flacon de 2 ml conţine 200 micrograme; un

flacon de 5 ml conţine 500 micrograme. -Celelalte componente sunt metionină, clorură de sodiu, apă pentru preparate injectabile, acid clorhidric şi hidroxid de sodiu.

Cum arată Prialt şi conţinutul ambalajului

Prialt este o soluţie perfuzabilă. Soluţia este limpede şi incoloră. Prialt este furnizat în ambalaje ce conţin un singur flacon, a 1 ml, 2 ml sau 5 ml. Este posibil ca nu toate mărimile de ambalaj să fie comercializate.

Deţinătorul autorizaţiei de punere pe piaţă şi producătorul

Deţinătorul autorizaţiei de punere pe piaţă: Eisai Ltd. Mosquito Way Hatfield Herts AL10 9SN Marea Britanie

Producătorul: Eisai Manufacturing Limited Mosquito Way Hatfield Herts AL10 9SN Marea Britanie

Pentru orice informaţii despre acest medicament, vă rugăm să contactaţi reprezentanţii locali ai

deţinătorului autorizaţiei de punere pe piaţă:

België/Belgique/Belgien

Eisai Europe Ltd.
Tél/Tel: + 32 (0) 2 735 45 34

България

Eisai Ltd.
Teл.: + 44 208 600 1400
(Великобритания (Обединеното кралство))

Česká republika

Eisai GesmbH organizační složka Tel: + 420 242 485 839

Danmark

NordicInfu Care Tlf: + 46 (0)8 601 24 40 (Sverige)

Deutschland

Eisai GmbH Tel: + 49 (0) 69 66 58 50

Eesti

Eisai Ltd.
Tel: + 44 208 600 1400
(Ühendkuningriik)

Ελλάδα

Arriani Pharmaceuticals S.A. Τηλ: +30 210 668 3000

Luxembourg/Luxemburg

Eisai Europe Ltd.
Tél/Tel: + 32 (0) 2 735 45 34
(Belgique/Belgien)

Magyarország

Eisai GesmbH Tel.: + 36 1 230 43 20

Malta

Associated Drug Company Ltd Tel: +356 (0) 227 780 00

Nederland

Eisai Europe Ltd.
Tel: + 32 (0) 2 735 45 34
(België/Belgique)

Norge

NordicInfu Care Tlf: + 46 (0)8 601 24 40 (Sverige)

Österreich

Eisai GesmbH Tel: + 43 (0) 1 535 1980-0

Polska

Eisai Ltd.
Tel.: + 44 208 600 1400
(Wielka Brytania)

España

Eisai Farmacéutica, S.A. Tel: +(34) 91 455 94 55

France

Eisai SAS Tél: + (33) 1 47 67 00 05

Ireland

Eisai Ltd.
Tel: + 44 208 600 1400
(United Kingdom)

Ísland

NordicInfu Care Sími: + 46 (0)8 601 24 40 (Svíþjóð)

Italia

Eisai S.r.l.
Tel: + 39 02 5181401

Κύπρος

Arriani Pharmaceuticals S.A. Τηλ: +30 210 668 3000

Latvija

Eisai Ltd.
Tel: + 44 208 600 1400
(Lielbritānija)

Lietuva

Eisai Ltd.
Tel. + 44 208 600 1400
(Jungtinė Karalystė)

Acest prospect a fost aprobat în {LL/AAAA}.

Portugal

Eisai Farmacêutica, Unipessoal Lda Tel: + 351 214 875 540

România

Eisai Ltd.
Tel: + 44 208 600 1400
(Marea Britanie)

Slovenija

Eisai Ltd.
Tel: + 44 208 600 1400
(Velika Britanija)

Slovenská republika

Eisai GesmbH organizační složka Tel: + 420 242 485 839 (Česká republika)

Suomi/Finland

NordicInfu Care Puh/Tel: + 46 (0)8 601 24 40 (Ruotsi/Sverige)

Sverige

NordicInfu Care Tel: + 46 (0)8 601 24 40

United Kingdom

Eisai Ltd.
Tel: 0208 600 1400

Acest medicament a fost autorizat în “Condiţii excepţionale”. Aceasta înseamnă că datorită rarităţii bolii nu a fost posibilă obţinerea informaţiilor complete privind acest medicament. Agenţia Europeană a Medicamentului (EMEA) va revizui în fiecare an orice informaţii noi disponibile şi acest Prospect va fi actualizat, după cum va fi necesar.

Informaţii detaliate privind acest medicament sunt disponibile pe website-ul Agenţiei Europene a Medicamentului (EMEA): http://www.emea.europa.eu/. Există, de asemenea, link-uri cu alte websiteuri despre boli rare şi tratamente.

Următoarele informaţii sunt destinate numai medicilor şi personalului medical:

Instrucţiuni privind utilizarea şi manipularea

Prialt este furnizat sub forma unei soluţii limpezi, incolore, în flacoane pentru utilizare unică. Aceasta trebuie inspectată vizual, înainte de administrare, pentru detectarea particulelor vizibile sau modificărilor de culoare. Soluţia nu trebuie utilizată în cazul în care prezintă modificări de culoare sau este tulbure, sau, dacă se observă particule. De utilizare unică. Orice cantitate de soluţie neutilizată trebuie eliminată în conformitate cu reglementările locale.

Dacă este necesară diluarea, Prialt trebuie diluat în condiţii aseptice, înainte de utilizare, cu soluţie injectabilă de clorură de sodiu 9 mg/ml (0,9%) fără conservanţi. Concentraţia soluţiei utilizate pentru pompa de perfuzie nu trebuie să fie mai mică de 5 μg/ml ziconotidă în cazul pompelor externe şi 25 μg/ml în cazul pompelor interne.

În cursul preparării şi manipulării soluţiei perfuzabile, precum şi al reumplerii pompei, trebuie aplicate proceduri stricte de asigurare a asepsiei. Pacientul şi persoanele care acordă asistenţă medicală trebuie să fie familiarizaţi cu manipularea sistemelor de perfuzie internă sau externă, şi să fie conştienţi de necesitatea protecţiei împotriva infecţiei.

Prialt s-a dovedit compatibil din punct de vedere chimic şi fizic cu pompa Synchromed implantabilăşi cu pompa externă CADD-Micro, la concentraţiile indicate mai sus. Stabilitatea chimicăşi fizică în timpul perioadei de utilizare a fost demonstrată pentru un interval de 14 zile la 37°C în cazul utilizării pompei Synchromed, în condiţiile în care pompa nu a fost expusă anterior la medicament. Prin urmare, cantitatea încărcată iniţial trebuie înlocuită după 14 zile.

Prialt a fost stabil timp de 60 de zile la temperatura de 37°C în pompa Synchromed expusă anterior la medicament. Stabilitatea a fost demonstrată pentru 21 de zile, la temperatura camerei, în cazul pompei CADD-Micro.

Instrucţiunile specifice de utilizare a pompelor trebuie obţinute de la producătorul acestora. Pentru administrarea ziconotidei trebuie utilizate pompe cu marcajul CE, echivalente ale pompelor Synchromed şi CADD-Micro. Pompele care au fost utilizate pentru administrarea altor medicamente trebuie spălate de trei ori cu soluţie injectabilă de clorură de sodiu 9 mg/ml (0,9%) (fără conservanţi) înainte de a fi încărcate cu ziconotidă. Trebuie redusă la minimum introducerea aerului în rezervorul sau cartuşul pompei, întrucât oxigenul degradează ziconotida.

Înainte de începerea tratamentului, o pompă internă trebuie clătită de trei ori cu 2 ml de soluţie, la concentraţie de 25 μg/ml. Concentraţia de Prialt în interiorul unei pompe care nu a fost expusă anterior la medicament ar putea fi redusă din cauza adsorbţiei pe suprafeţele dispozitivului, şi/sau efectului de diluare dat de spaţiul rezidual al dispozitivului. Din această cauză, după prima utilizare a Prialt, rezervorul trebuie golit şi reumplut după 14 zile. În continuare, pompa trebuie să fie golităşi reumplută la intervale de 60 de zile.

Ai o intrebare despre acest medicament? Poti intreba aici.