Cautare



ATENTIE

Aceste informatii au doar scop informativ si in niciun caz nu trebuie sa inlocuiasca recomandarea medicului sau a personalului medical autorizat. Nu trebuie sa folositi aceste informatii pentru auto-diagnostic sau auto-tratament. Medipedia nu isi asuma responsabilitatea asupra efectelor pe care le poate avea folosirea acestor informatii in alte scopuri decat au fost oferite.

PAXENE 6mg/ml
Denumire PAXENE 6mg/ml
Descriere Concentrat pentru soluţie perfuzabilă. Paxene este o soluţie limpede, vâscoasă, incoloră până la uşor gălbuie
Denumire comuna internationala PACLITAXELUM
Actiune terapeutica ALCALOIZI DIN PLANTE SI ALTE PRODUSE NATURALE TAXANI
Prescriptie S - Medicamente si produse medicamentoase care se utilizeaza numai in spatii cu destinatie speciala (spitale, dispensare medicale etc.)
Forma farmaceutica Concentrat pentru solutie perfuzabila
Concentratia 6mg/ml
Ambalaj Cutie x 1 flac. x 30mg conc. pt. sol. perf./ 5ml
Valabilitate ambalaj 2 ani
Volum ambalaj 5ml
Cod ATC L01CD01
Firma - Tara producatoare NORTON HEATHCARE LTD (IVAX PHARM. IRELAND) - MAREA BRITANIE
Autorizatie de punere pe piata NORTON HEATHCARE LTD - MAREA BRITANIE

Ai un comentariu sau o intrebare despre PAXENE 6mg/ml ? Intreaba pe forum:  
Nume afisat:
E-mail (optional):
Intrebare:

Introduceti codul de mai sus:



Prospect si alte informatii despre PAXENE 6mg/ml, concentrat pentru solutie perfuzabila       

ANEXA I

REZUMATUL CARACTERISTICILOR PRODUSULUI

1. DENUMIREA COMERCIALĂ A MEDICAMENTULUI

Paxene 6 mg/ml concentrat pentru soluţie perfuzabilă.

2. COMPOZIŢIA CALITATIVĂ ŞI CANTITATIVĂ

Un flacon conţine paclitaxel 6 mg/ml (30 mg paclitaxel în 5 ml sau 100 mg paclitaxel în 16,7 ml sau 150 mg paclitaxel în 25 ml sau 300 mg paclitaxel în 50 ml).

Pentru excipienţi, vezi pct. 6.1.

3. FORMA FARMACEUTICĂ

Concentrat pentru soluţie perfuzabilă.

Paxene este o soluţie limpede, vâscoasă, incoloră până la uşor gălbuie.

4. DATE CLINICE

4.1 Indicaţii terapeutice

Paxene este indicat pentru tratamentul pacienţilor cu:

4.2 Doze şi mod de administrare

Doze şi mod de administrare

Paxene trebuie administrat numai sub îndrumarea unui medic oncolog calificat, în unităţi medicale specializate pentru administrarea medicamentelor citotoxice (vezi pct. 6.6).

Înainte de administrarea Paxene, tuturor pacienţilor trebuie să li se administreze pre-medicaţie cu corticosteroizi, antihistaminice şi antagonişti de H2. Mai jos este dată o schemă de pre-medicaţie recomandată: dexametazonă (8 - 20 mg) administrată oral (la 12 şi la 6 ore) sau intravenos (30-60 minute) înainte de Paxene, clorfeniramină 10 mg intravenos sau un antihistaminic echivalent, cu 30-60 minute înainte de Paxene şi cimetidină (300 mg) sau ranitidină (50 mg) intravenos, cu 30-60 minute înainte de Paxene. Este necesar ca medicaţia corespunzătoare de susţinere să fie imediat disponibilă, pentru cazul în care apar reacţii severe de hipersensibilizare.

Administrarea Paxene trebuie să se facă prin intermediul unui dispozitiv de control al perfuziei (pompă), utilizând tubulatură şi conectori care nu au PVC în compoziţie. Administrarea Parexene trebuie să se facă cu utilizarea unui filtru inclus în linia de perfuzie, cu membrană microporoasă de maximum 0,22 µm, ataşat la tubulatura de perfuzie intravenoasă (vezi pct. 6.6).

Pentru utilizarea cisplatinei în tratamentul carcinomului ovarian avansat şi a carcinomului pulmonar fără celule mici, vă rugăm să consultaţi Rezumatul Caracteristicilor Produsului referitor la Cisplatin, pentru informaţii suplimentare.

Sarcomul Kaposi la pacienţi cu SIDA:

Doza recomandată de Paxene este de 100 mg/m2, administrată sub forma unei perfuzii intravenoase cu o durată de 3 ore, la fiecare două săptămâni.

Cancer de sân şi ovarian, metastatic (a doua linie de tratament):

Doza recomandată de Paxene este de 175 mg/m2, administrată sub forma unei perfuzii intravenoase cu o durată de 3 ore, la fiecare trei săptămâni.

Carcinom ovarian avansat (prima linie de tratament):

Deşi se fac investigaţii şi asupra altor regimuri/combinaţii terapeutice, este recomandată utilizarea unui regim combinat, de Paxene plus cisplatină. În funcţie de durata perfuziei, se recomandă două regimuri de dozare pentru Paxene: Paxene 175 mg/m2 administrat sub forma unei perfuzii intravenoase cu durata de 3 ore, urmat de cisplatină 75 mg/m2, la fiecare trei săptămâni, sau Paxene 135 mg/m2 sub forma unei perfuzii intravenoase cu durata de 24 de ore, urmat de cisplatină 75 mg/m2, la fiecare trei săptămâni.

Carcinom pulmonar altul decât cel cu celule mici, în stadiu avansat:

Doza recomandată de Paxene este de 175 mg/m2, administrată sub forma unei perfuzii intravenoase cu durata de 3 ore, urmat de cisplatină 80 mg/m2, la fiecare trei săptămâni.

Ajustările de doză în timpul tratamentului

Carcinom metastatic de sân, carcinom ovarian şi carcinom pulmonar altul decât cel cu celule mici:

Curele de Paxene nu trebuie repetate decât dacă numărul neutrofilelor este de cel puţin 1.500 celule/mm3 iar numărul plachetelor sanguine de cel puţin 100.000 celule/mm3. La pacienţii care suferă neutropenie severă (neutrofilele < 500 celule/mm3 pentru o perioadă de cel puţin o săptămână) sau neuropatie periferică severă în timpul tratamentului cu Paxene trebuie să se opereze o reducere a dozei cu 20% (CPFCM şi prima linie de tratament a cancerului ovarian) sau cu 25% (CMS şi COM) pentru curele ulterioare de Paxene. La pacienţii ca care a apărut mucozita (gradul 2 sau mai avansată) în timpul tratamentului cu Paxene trebuie să se opereze o reducere a dozei cu 25 % pentru curele ulterioare de Paxene.

Sarcomul Kaposi la pacienţi cu SIDA:

Curele de Paxene nu trebuie repetate decât dacă numărul neutrofilelor este de cel puţin 1.000 celule/mm3 iar numărul plachetelor sanguine de cel puţin 75.000 celule/mm3. La pacienţii care suferă neutropenie severă (neutrofilele < 500 celule/mm3 pentru o perioadă de cel puţin o săptămână), neuropatie periferică severă sau mucozită (gradul 3 sau mai avansată) în timpul tratamentului cu Paxene trebuie să se opereze o reducere a dozei cu 25%, până la 75 mg/m2, pentru curele ulterioare de Paxene.

Grupe speciale de pacienţi

Pacienţi cu insuficienţă hepatică:

Nu există date adecvate pe baza cărora să se recomande modificări ale dozelor la pacienţii cu insuficienţă hepatică uşoară până la moderată (vezi pct. 4.4 şi 5.2). Pacienţii cu disfuncţie hepatică severă nu trebuie să fie trataţi cu paclitaxel.

Pacienţi cu insuficienţă renală:

Nu au fost efectuate studii pe pacienţii cu insuficienţă renală iar datele existente sunt insuficiente pentru a se putea face recomandări în privinţa dozajului (vezi pct. 5.2).

Utilizare la copii şi adolescenţi:

Siguranţa şi eficacitatea utilizării la copii (sub 18 ani) nu a fost stabilită. De aceea, paclitaxelul nu este recomandat pentru uz pediatric.

4.3 Contraindicaţii

Antecedente de reacţii severe de hipersensibilizare la paclitaxel sau la uleiul polietoxilat de castor.

Insuficienţa hepatică severă.

Numărul neutrofilelor <1.500 celule/mm3 (<1.000 celule/mm3 pentru SK-SIDA), la momentul iniţial.

Infecţii severe, concomitente, necontrolate.

Sarcina şi alăptarea.

4.4 Atenţionări şi precauţii speciale pentru utilizare

Paxene conţine ulei de ricin polietoxilat , care poate provoca reacţii alergice.

Pacienţilor trebuie să li se administreze premedicaţie de rutină cu un corticosteroid, un antihistaminic şi un antagonist de receptori H2 înainte de administrarea Paxene, pentru a preveni reacţiile de hipersensibilizare (vezi pct. 4.2).

Paxene trebuie administrat înaintea cisplatinei, în cazul în care este utilizat în combinaţie cu aceasta (vezi pct. 4.5).

Reacţii de hipersensibilizare

Simptomele minore, precum înroşirea sau reacţiile cutanate, nu necesită întreruperea tratamentului. Pe de altă parte, reacţiile adverse precum hipotensiunea arterială care necesită tratament, dispneea care necesită administrarea de bronhodilatatoare, angioedemul sau urticaria generalizată, solicită întreruperea imediată a tratamentului cu paclitaxel şi instituirea unei terapii simptomatice agresive. La pacienţii care au înregistrat reacţii severe nu trebuie să mai fie administrat acest medicament.

Pacienţii trebuie observaţi îndeaproape în timpul ciclurilor iniţiale de tratament. Este necesar ca facilităţile corespunzătoare pentru terapie de susţinere să fie imediat disponibile, pentru cazul în care apare o reacţie severă de hipersensibilizare.

Hematologie

Paclitaxelul induce supresia măduvei osoase (în special neutropenie). Prin urmare, sunt necesare determinări frecvente ale numărătorii complete a elementelor figurate sanguine, la toţi pacienţii, pe durata tratamentului. Pacienţilor care prezintă, la momentul iniţial, un număr al neutrofilelor <1.500 celule/mm3 (<1.000 celule/mm3 pentru SK-SIDA) nu trebuie să li se administreze paclitaxel.

Nu trebuie să se administreze un ciclu ulterior de tratament cu paclitaxel la pacienţi până când recuperarea nu progresează la un număr al neutrofilelor ≥1.500 celule/mm3 (≥1.000 celule/mm3 pentru pacienţii cu SK-SIDA) şi la un număr al plachetelor sanguine ≥100.000 celule/mm3 (≥75.000 celule/mm3 pentru pacienţii cu SK-SIDA).

La pacienţii care înregistrează neutropenie severă (< 500 celule/mm3 timp de cel puţin 7 zile) sau stare septică neutropenică în timpul unei cure cu paclitaxel, trebuie să fie redusă doza la următoarele cicluri de tratament cu Paxene (vezi 4.2).

Mucozită

În condiţiile dozei şi schemei de tratament recomandate pentru Paxene, apariţia mucozitei moderate până la severe este mai puţin frecventă. Cu toate acestea, dacă se decide continuarea tratamentului în condiţiile unor reacţii moderate până la severe, doza de paclitaxel trebuie redusă la următoarele cicluri de tratament cu Paxene (vezi pct. 4.2).

Neuropatia

Neuropatia, în principal neuropatia periferică senzorială, apare foarte frecvent şi este, de obicei, de intensitate uşoară până la moderată. Neuropatia periferică severă a apărut la 3% dintre pacienţii trataţi în condiţiile dozei şi schemei de tratament recomandate pentru Paxene. În tratamentul NSCLC şi în tratamentul de primă linie al cancerului ovarian, administrarea paclitaxelului sub forma unei perfuzii cu durata de 3 ore, în combinaţie cu cisplatina, a condus la o incidenţă mai mare a neurotoxicităţii severe decât tratamentul cu paclitaxel în monoterapie sau cel cu ciclofosfamidă, urmate de cisplatină.

În cazul apariţiei neuropatiei periferice, trebuie evaluat beneficiul continuării tratamentului prin comparaţie cu riscurile potenţiale. Cu toate acestea, dacă se decide continuarea tratamentului, doza de paclitaxel trebuie redusă la toate ciclurile următoarele de tratament cu Paxene (vezi pct. 4.2).

Anomaliile de conducere cardiacă şi aritmiile

Anomaliile de conducere severe sunt rare la pacienţii trataţi cu paclitaxel. În cursul administrării paclitaxelului, au fost observate uşoare modificări ale electrocardiogramei. Nu se recomandă monitorizarea cardiacă, cu excepţia pacienţilor cu grade severe de anomalii de conducere sau aritmii. În eventualitatea rar întâlnită a unor anomalii de conducere sau aritmii severe, se recomandă un tratament adecvat şi monitorizarea cardiacă continuă în timpul următoarelor cicluri de tratament. În timpul administrării paclitaxelului au fost observate stări de hipotensiune, hipertensiune şi bradicardie, dar de obicei pacienţii sunt asimptomatici şi nu necesită tratament.

În plus, în cadrul studiilor de utilizare a Paxene pentru tratamentul CMS şi COM, au fost observate tahicardie, palpitaţii şi sincope. De aceea, se recomandă monitorizarea frecventă a semnelor vitale în timpul primelor ore de administrare a perfuziei cu Paxene.

În cadrul studiilor pe CMS şi COM, un număr de doi pacienţi au prezentat insuficienţă cardiacă congestivă de gradul 4. În cadrul studiului referitor la SK-SIDA a fost observat un singur caz de insuficienţă cardiacă legat de Paxene.

La pacienţii cu NSCLC au fost observate evenimente cardiovasculare mai frecvent decât la cei cu carcinom de sân sau ovarian.

Insuficienţa hepatică

Pacienţii cu insuficienţă hepatică pot prezenta un risc crescut de toxicitate, în special prin supresie medulară de gradul 3-4. Nu există dovezi care să indice o creştere a toxicităţii paclitaxelului în condiţiile administrării sub forma unei perfuzii cu durata de 3 ore la pacienţi cu un grad mic de afectare a funcţiei hepatice. În cazul administrării sub forma unei perfuzii cu durată mai mare, poate fi observat un grad crescut de supresie medulară la pacienţii cu insuficienţă hepatică moderată până la severă. Pacienţii trebuie monitorizaţi îndeaproape pentru detectarea apariţiei unei supresii medulare profunde (vezi pct. 4.2). Nu există date adecvate pe baza cărora să se recomande modificări ale dozelor la pacienţii cu insuficienţă hepatică uşoară până la moderată (vezi pct. 5.2). Nu sunt disponibile date referitoare la pacienţii cu colestază severă la momentul iniţial al tratamentului. Pacienţii cu insuficienţă hepatică severă nu trebuie să fie trataţi cu paclitaxel.

Reacţii gastrointestinale

Colita pseudomembranoasă a fost raportată rareori, incluzând cazuri de pacienţi care nu au fost trataţi concomitent cu antibiotice. Această reacţie trebuie luată în considerare la diagnosticul diferenţial în cazurile cu diaree severă sau persistentă apărută în timpul tratamentului cu paclitaxel sau la scurt timp după acesta.

Alte reacţii

Întrucât Paxene conţine etanol (392 mg/ml), trebuie luate în considerare posibilele efecte asupra SNC, precum şi alte efecte (pct. 4.7).

Paclitaxel, în special administrat în combinaţie cu radioterapia pulmonară şi/sau gemcitabina, indiferent de ordinea lor cronologică, poate contribui la apariţia pneumonitei interstiţiale.

Ca toate citostaticele genotoxice, paclitaxelul poate avea efecte genotoxice. Pacienţii de sex masculin trataţi cu Paxene sunt sfătuiţi să nu conceapă copii în timpul tratamentului şi timp de până la şase luni după aceea.

4.5 Interacţiuni cu alte medicamente şi alte forme de interacţiune

Nu s-au efectuat studii specifice privind efectele clinice ale interacţiunilor medicamentoase, referitoare la Paxene.

Atunci când este administrat ca parte a unui regim terapeutic, în combinaţie cu cisplatina, se recomandă la Paxene să fie administrat înaintea cisplatinei. În cazul în care paclitaxelul este administrat după cisplatină, profilul de siguranţă al paclitaxelului este similar cu cel din cazul utilizării sale ca unic agent. În cazurile în care paclitaxelul a fost administrat după cisplatină, pacienţii au prezentat un grad mai mare de supresie medulară şi o scădere de aproximativ 20% a clearance-ului pentru paclitaxel.

Paclitaxelul trebuie administrat la 24 de ore după administrarea doxorubicinei, deoarece eliminarea doxorubicinei şi a metaboliţilor săi poate fi redusă atunci când paclitaxelul este administrat în asociere cu doxorubicina.

Întrucât paclitaxelul este metabolizat de către izoenzimele 3A4 şi 2C8 ale citocromului P450, trebuie adoptată o atitudine precaută în cazul utilizării altor medicamente cunoscute pentru proprietăţile lor inhibitoare (de exemplu, eritromicina, fluoxetina, gemfibrozilul, antifungicele imidazolice) sau inductoare (de exemplu, rifampicină, carbamazepină, fenitoin, fenobarbital, efavirenz, nevirapină) asupra acestor enzime, ele putând afecta parametrii farmacocinetici ai paclitaxelului. Administrarea concomitentă a ketoconazolului, un cunoscut inhibitor potent al CYP3A4, nu inhibă eliminarea paclitaxelului la pacienţi; astfel, cele două medicamente pot fi administrate în asociere, fără a fi nevoie de o ajustare a dozelor. Informaţiile suplimentare cu privire la potenţialele interacţiuni medicamentoase între paclitaxel şi ale substraturi/inhibitori ai CYP3A4 sunt limitate.

Studiile efectuate pe pacienţi cu SK-SIDA care luau Paxene şi o medicaţie multiplă concomitentă au sugerat faptul că clearance-ul sistemic al paclitaxelului a fost semnificativ mai scăzut (p < 0,05) în prezenţa of nelfinavirului şi a ritonavirului, dar nu şi a indinavirului. Informaţiile existente referitoare la interacţiunile cu alţi inhibitori de protează sunt insuficiente. În consecinţă, Paxene trebuie administrat cu precauţie la pacienţii care primesc inhibitori de protează ca tratament concomitent.

4.6 Sarcina şi alăptarea

La o doză de 0,6 mg/kg/zi, prin administrare intravenoasă, paclitaxelul a produs toxicitate fetală şi asupra funcţiei de reproducere la şobolani.

Utilizarea Paxene este contraindicată în sarcină. Femeile trebuie avertizate asupra faptului că trebuie să utilizeze metode eficace de contracepţie, pentru a evita să rămână gravide, în timpul tratamentului cu Paxene, şi să informeze medicul curant de îndată ce se întâmplă acest lucru.

Paxene este contraindicat în timpul alăptării. Nu se cunoaşte dacă paclitaxelul se excretă în laptele matern la om. Prin urmare, alăptarea trebuie întreruptă pe durata tratamentului cu Paxene.

4.7 Efecte asupra capacităţii de a conduce vehicule şi de a folosi utilaje

După perfuzia cu Paxene, performanţa pacienţilor în ceea ce priveşte activităţile de precizie (conducerea vehiculelor, folosirea utilajelor, etc.) poate fi afectată din cauza conţinutului de alcool al Paxene (vezi pct. 4.4 şi 6.1).

4.8 Reacţii adverse

Monoterapie

Reacţiile adverse de mai jos au fost constatate la 166 de pacienţi cu CMS şi 120 de pacienţi cu COM, trataţi cu Paxene în linia a doua de tratament chimioterapic, la o doză de 175 mg/m2, administrată sub forma unei perfuzii cu durata de 3 ore, în cadrul a două studii clinice, fiind considerate, posibil sau probabil, legate de administrarea Paxene. Întrucât populaţia de pacienţi cu SK-SIDA este una foarte specifică, datele referitoare la siguranţă provenite dintr-un studiu clinic pe 107 pacienţi cu SK-SIDA sunt prezentate separat, la finalul pct. 4.8.

Supresia măduvei osoase a reprezentat principalul efect de toxicitate care a impus limitări ale dozajului la Paxene. Neutropenia severă (<500 celule/mm3) a apărut la 26% dintre pacienţii trataţi cu Paxene pe întreaga perioadă a tratamentului. 19% dintre pacienţi au prezentat neutropenie severă timp de > 7 zile. Trombocitopenia a fost observată la 6% dintre pacienţi. Două procente dintre pacienţi au prezentat o valoare minimă a numărului de plachete sanguine de <50.000 celule/mm3. Anemia (Hb<11 g/dl) a fost observată la aproximativ 9% dintre pacienţii trataţi, dar a devenit severă la mai puţin de 1% dintre aceştia (Hb<8 g/dl).

Au fost înregistrate cazuri de neuropatie la 18% dintre pacienţii trataţi cu Paxene. Parestezia a fost observată la 48% dintre pacienţi. Neuropatia severă şi parestezia severă au apărut la 3% şi, respectiv, 5% dintre pacienţi. Neuropatia periferică poate apărea în urma primului ciclu de tratament şi se poate înrăutăţi odată cu creşterea expunerii la paclitaxel. În câteva cazuri, neuropatia periferică a reprezentat cauza întreruperii tratamentului cu paclitaxel. De obicei, simptomele de tip senzorial s-au îmbunătăţit sau au dispărut în decurs de câteva luni după întreruperea tratamentului cu paclitaxel. Manifestările pre-existente de neuropatie, cauzate de tratamente anterioare, nu reprezintă o contraindicaţie pentru tratamentul cu paclitaxel.

Cealaltă tulburare a sistemului nervos care este cel mai frecvent raportată este somnolenţa, care afectează 14% dintre pacienţi.

Artralgia a fost raportată la 32% dintre pacienţi (severă în 5% din cazuri), iar mialgia la 47% dintre pacienţi (severă în 6% din cazuri).

Reacţiile apărute la nivelul locului de injectare, inclusiv reacţiile secundare procesului de extravazare, au fost de obicei uşoare şi au constat în eritem, sensibilitate, decolorare cutanată sau tumefierea locului de injectare, dar pot ajunge până la celulită. Rareori, a fost raportată recurenţa reacţiilor cutanate într-o zonă de extravazare anterioară, în urma administrării paclitaxelului într-un loc diferit, fenomen cunoscut şi sub denumirea de „memorie”. Nu se cunoaşte un tratament specific pentru reacţiile de extravazare.

Tabelul de mai jos prezintă reacţiile adverse asociate cu administrarea de paclitaxel în monoterapie, sub forma unei perfuzii cu durata de 3 ore, în stadiul metastatic (286 de pacienţi trataţi în cadrul studiilor clinice asupra Paxene şi 812 de pacienţi trataţi în cadrul altor studii clinice care au utilizat paclitaxel), precum şi pe cele raportate în cadrul programului de urmărire ulterioară punerii pe piaţă, pentru paclitaxel*. În cazul în care incidenţa reacţiilor constatată în cadrul studiilor asupra Paxene a fost diferită faţă de cea constatată în cadrul altor studii clinice care au utilizat paclitaxel, este prezentată cea mai mare cifră a incidenţei.

Frecvenţa reacţiilor adverse prezentate mai jos este definită prin următoarea convenţie:

Foarte frecvente (≥1/10); frecvente (≥1/100, <1/10); mai puţin frecvente (≥1/1.000, <1/100); rare (≥1/10.000, <1/1.000); foarte rare (≥1/10.000), inclusiv raportările izolate.

Infecţii şi infestări:

Foarte frecvente: infecţii (incluzând herpes simplex, candidoză orală, faringită, rinită)

Frecvente: sindrom gripal

Mai puţin frecvente: infecţii severe, şoc septic

Rare*: pneumonie

Tulburări hematologice şi limfatice:

Foarte frecvente: neutropenie severă, leucopenie severă, trombocitopenie, anemie, supresie medulară

Frecvente: febră neutropenică

Mai puţin frecvente: anemie severă

Foarte rare*: leucemie mieloidă acută, sindrom mielodisplazic

Tulburări ale sistemului imunitar:

Foarte frecvente: reacţii minore de hipersensibilizare (în principal, înroşire şi erupţii)

Mai puţin frecvente: hipersensibilizare (întârziată), reacţii semnificative de hipersensibilizare care necesită tratament (de exemplu, hipotensiune, edem angioneurotic, detresă respiratorie, urticarie generalizată)

Rare*: reacţii anafilactice

Foarte rare*: şoc anafilactic (incluzând reacţie letală de hipersensibilizare)

Tulburări metabolice şi de nutriţie:

Foarte frecvente: anorexie

Mai puţin frecvente: deshidratare, creştere şi scădere în greutate

Tulburări psihice:

Foarte rare*: stare de confuzie

Tulburări ale sistemului nervos:

Foarte frecvente: neuropatie (în special periferică), parestezie, somnolenţă

Frecvente: neuropatie severă (în special periferică), ameţeală, nervozitate, insomnie, depresie, anomalii de gândire, hipokinezie, anomalii de mers, hipoestezie, pervertirea simţului gustativ, cefalee

Rare*: neuropatie motorie (conducând la instalarea unei slăbiciuni minore a extremităţilor)

Foarte rare*: encefalopatie acută, neuropatie autonomă (conducând la apariţia ileusului paralitic şi a hipotensiunii ortostatice), accese

Tulburări oculare:

Mai puţin frecvente: uscăciune oculară, ambliopie, deficit de câmp vizual

Foarte rare*: tulburări ale nervului optic şi/sau tulburări vizuale (scotoame scintilante), în special la pacienţii care au primit doze mai mari decât cele recomandate

Tulburări acustice şi vestibulare:

Frecvente: acufene

Foarte rare*: scăderea auzului prin mecanism neurosenzorial, vertij

Tulburări cardiace:

Frecvente: tahicardie, palpitaţii, bradicardie, sincopă

Mai puţin frecvente: insuficienţă cardiacă congestivă, cardiomiopatie, tahicardie ventriculară asimptomatică, tahicardie cu bigeminism, bloc AV şi sincopă, infarct miocardic

Foarte rare*: fibrilaţie atrială

Tulburări vasculare:

Foarte frecvente: hipotensiune

Frecvente: vasodilataţie (înroşire)

Mai puţin frecvente: tromboflebită, hipertensiune, tromboză

Foarte rare*: şoc

Tulburări respiratorii, toracice şi mediastinale:

Frecvente: dispnee, epistaxis

Rare: exudat pleural, fibroză pulmonară

Foarte rare*: tuse, hipertensiune pulmonară

Tulburări gastro-intestinale:

Foarte frecvente: greaţă, vărsături, diaree, inflamaţie a mucoasei, constipaţie, stomatită, durere abdominală

Frecvente: gură uscată, ulceraţii bucale, melenă, dispepsie

Foarte rare*: obstrucţia tranzitului intestinal, perforarea intestinului, colită pseudomembranoasă, colită ischemică, tromboză mezenterică, enterocolită necrozantă, esofagită, ascită, pancreatită acută

Tulburări hepatobiliare:

Foarte rare*: necroză hepatică, encefalopatie hepatică

Afecţiuni cutanate şi ale ţesutului subcutanat:

Foarte frecvente: alopecie

Frecvente: modificări cutanate tranzitorii, piele uscată, dermatită exfoliativă, prurit, erupţii, acnee, modificări uşoare şi tranzitorii ale unghiilor

Mai puţin frecvente: modificări ale pigmentării unghiilor sau decolorarea patului unghial

Rare*: eritem

Foarte rare*: sindromul Stevens-Johnson, necroliză epidermică, eritem multiform, urticarie, onicoliză (pacienţii aflaţi sub tratament trebuie să utilizeze mijloace de protecţie solară pentru mâini şi picioare)

Tulburări musculo-scheletice şi ale ţesutului conjunctiv:

Foarte frecvente: artralgie, mialgie

Frecvente: durere osoasă, crampe ale membrelor inferioare, miastenie, dureri de spate

Tulburări renale şi ale căilor urinare:

Frecvente: disurie

Tulburări generale şi la nivelul locului de administrare:

Foarte frecvente: astenie, durere, edem al feţei şi zonelor periferice

Frecvente: reacţii uşoare la locul de injectare (eritem, sensibilitate, decolorarea sau tumefierea pielii, durere, extravazare, putând merge până la ulcerarea pielii), stare de rău, dureri în piept, frisoane, pirexie

Investigaţii diagnostice:

Frecvente: creştere severă a transaminazelor, creştere severă a fosfatazei alcaline

Mai puţin frecvente: creştere severă a bilirubinei

Tratamentul combinat

Datele prezentate mai jos se referă la două studii clinice majore, referitoare la chimioterapia de primă linie a cancerului ovarian (paclitaxel + cisplatină: peste 1050 de pacienţi) şi două studii de fază III referitoare la tratamentul NSCLC avansat (paclitaxel + cisplatină: peste 360 de pacienţi) (vezi pct. 5.1).

În cazul administrării printr-o perfuzie cu durata de 3 ore, pentru chimioterapia de primă linie a cancerului ovarian, neurotoxicitatea, artralgia/mialgia şi hipersensibilitate au fost raportate ca fiind mai frecvente şi mai severe la pacienţii trataţi cu paclitaxel urmat de cisplatină decât la cei trataţi cu ciclofosfamidă urmată de cisplatină. Supresia medulară a părut să fie mai puţin frecventă şi severă în cazul administrării de paclitaxel sub forma unei perfuzii cu durata de 3 ore urmat de cisplatină decât în cazul administrării de ciclofosfamidă urmată de cisplatină.

Neurotoxicitatea, în special neuropatia periferică, a părut să fie mai frecventă şi mai severă în cazul administrării dozei de 175 mg/m2 printr-o perfuzie cu durata de 3 ore (85% cazuri de neurotoxicitate, 15% cazuri severe) decât în cazul administrării dozei de 135 mg/m2 printr-o perfuzie cu durata de 24 ore (25% cazuri de neurotoxicitate, 3% cazuri severe), paclitaxelul fiind asociat cu cisplatina. La pacienţii cu NSCLC şi cancer ovarian trataţi cu paclitaxel timp de 3 ore, urmat de cisplatină, există o creştere aparentă a incidenţei neurotoxicităţii severe. Neuropatia periferică poate apărea în urma primului ciclu de tratament şi se poate înrăutăţi odată cu creşterea expunerii la paclitaxel. În câteva cazuri, neuropatia periferică a reprezentat cauza întreruperii tratamentului cu paclitaxel. De obicei, simptomele de tip senzorial s-au îmbunătăţit sau au dispărut în decurs de câteva luni după întreruperea tratamentului cu paclitaxel. Manifestările pre-existente de neuropatie, cauzate de tratamente anterioare, nu reprezintă o contraindicaţie pentru tratamentul cu paclitaxel.

În cadrul a opt studii clinice publicate (8 studii de Fază III) care au inclus 4735 pacienţi cu cancer ovarian avansat şi a douăsprezece studii clinice publicate (un studiu de Fază II de mari dimensiuni şi unsprezece studii de Fază III) care au inclus 4315 pacienţi cu NSCLC trataţi cu regimuri terapeutice ce includeau paclitaxel şi platină, a fost observată o incidenţă similară a reacţiilor adverse comparativ cu tratamentul cu paclitaxel în monoterapie. În plus, cazurile de ileus, efectele asupra clearance-ului creatininei, anomaliile electrolitice (de exemplu hiponatremie, hipomagnezemie), hiperglicemia, tusea şi pneumonia au apărut foarte rar.

Cazurile de pneumonită la pacienţii care au primit în mod concomitent radioterapie şi/sau gemcitabină au fost raportate foarte rar.

Sarcomul Kaposi la pacienţi cu SIDA

Reacţiile adverse de mai jos au fost constatate la 107 pacienţi cu SK-SIDA, trataţi cu Paxene la o doză de 100 mg/m2, administrată sub forma unei perfuzii cu durata de 3 ore, ca a doua linie de tratament în cadrul unui studiu clinic, fiind considerate, posibil sau probabil, legate de administrarea Paxene. Cu excepţia reacţiilor hematologice şi hepatice (vezi mai jos), frecvenţa şi severitatea reacţiilor adverse apărute la pacienţii cu SK-SIDA au fost similare cu cele observate la pacienţii cu alte categorii de tumori solide la care s-a efectuat tratament cu paclitaxel.

Supresia măduvei osoase a reprezentat principalul efect de toxicitate care a impus limitări ale dozajului la Paxene. Neutropenia severă (<500 celule/mm3) a apărut la 20% până la 39% dintre pacienţi pe durata primului ciclu de tratament şi, respectiv, pe întreaga perioadă a tratamentului. Neutropenia a fost prezentă pentru >7 zile la 41% dintre pacienţi şi pentru 30-35 zile la 8% dintre pacienţi. Neutropenia a dispărut în decurs de 35 de zile la toţi pacienţii urmăriţi. Incidenţa neutropeniei de gradul 4 care a durat cel puţin 7 zile a fost de 22%. Febra neutropenică aflată în legătură cu Paxene a fost raportată la 14% dintre pacienţi. În cursul administrării Paxene, au existat trei episoade septice (2,8%) legate de medicament, care au avut o evoluţie fatală. Trombocitopenia a fost observată la 50% dintre pacienţi, luând o formă severă (<50.000 celule/mm3) în 9% din cazuri. Episoadele hemoragice aflate în legătură cu Paxene au fost raportate la <3% dintre pacienţi, iar hemoragiile au fost locale. Anemia (Hb <11 g/dl) a fost observată la 61% dintre pacienţi, luând o formă severă (Hb <8 g/dl) în 10% din cazuri. Transfuziile cu eritrocite au fost necesare la 21% dintre pacienţi.

Dintre pacienţii (>50% trataţi cu inhibitori de protează) cu o funcţie hepatică normală la momentul iniţial, 28%, 43% şi 44% au prezentat valori crescute ale bilirubinei, fosfatazei alcaline şi, respectiv, AST (SGOT). Pentru fiecare din aceşti parametri, creşterile au fost severe în 1% din cazuri.

4.9 Supradozaj

Nu se cunoaşte un antidot la supradozajul cu Paxene. În eventualitatea unui supradozaj, pacientul trebuie monitorizat îndeaproape. Tratamentul trebuie să fie adresat reacţiilor majore de toxicitate anticipate, reprezentate de supresia măduvei osoase, mucozită şi neuropatia periferică.

5. PROPRIETĂŢI FARMACOLOGICE

5.1 Proprietăţi farmacodinamice

Grupa farmacoterapeutică: Agenţi antineoplazici (taxani), codul ATC: L01C D01.

Substanţa activă a Paxene este paclitaxelul. Mecanismul exact al activităţii antitumorale a paclitaxelului nu este cunoscut. În general, se consideră că paclitaxelul stimulează formarea de microtubuli din dimerii de tubulină şi previne depolimerizarea. Stabilizarea conduce la inhibarea reorganizării dinamice normale a reţelei microtubulare, care este esenţială pentru funcţiile celulare vitale în interfază şi mitoză. În plus, paclitaxelul induce formarea de mănunchiuri de microtubuli pe tot parcursul ciclului celular şi a mai multor ochiuri de reţea de microtubuli în cursul mitozei.

Cancerul de sân metastatic:

Siguranţa şi eficacitatea Paxene (175 mg/m² în perfuzie de 3 ore, la intervale de 3 săptămâni) în tratamentul cancerului de sân metastatic, refractar la tratament, au fost investigate în cadrul unui studiu deschis, multicentric, de Fază III, pe 172 de paciente. Rata de răspuns clinic a fost de 18.5%, valoarea mediană a timpului până la apariţia progresiei tumorale a fost de 2,8 luni (IC: 2,1 – 3,3 luni), iar timpul mediu de supravieţuire a fost de 9,9 luni (IC: 7,8 – 13,1 luni). Rezultatele obţinute cu Paxene sunt foarte apropiate de cele publicate de către studiile de Fază III cu paclitaxel.

Cancer ovarian avansat (prima linie de tratament):

Eficacitatea şi siguranţa utilizării paclitaxelului au fost evaluate în cadrul a două studii majore randomizate, controlate (vs. ciclofosfamidă 750 mg/m2 / cisplatină 75 mg/m2). În primul studiu, peste 650 de paciente cu cancer ovarian primar aflat î stadiul IIb-c, III sau IV au primit un număr de maximum 9 cicluri de tratament cu paclitaxel (175 mg/m2 în perfuzie de 3 ore), urmate de cisplatină (75 mg/m2) sau placebo. Cel de-al doilea studiu major a evaluat un regim format din maximum 6 cicluri de tratament fie cu paclitaxel (135 mg/m² în perfuzie de 24 de ore) urmat de cisplatină (75 mg/m²), fie cu produsul de referinţă, la un grup de peste 400 de paciente cu cancer ovarian primar în stadiul III/IV, cu o tumoră reziduală > 1 cm post-laparotomie, sau cu metastaze la distanţă. Deşi cele două posologii diferite ale paclitaxelului nu au fost comparate direct între ele, în ambele studii pacienţii trataţi cu paclitaxel în combinaţie cu cisplatină au prezentat un timp până la apariţia progresiei tumorale semnificativ mai lung (Studiul 1: valoare mediană 15,3 luni vs 11,5 luni, p<0,001; Studiul 2: valoare mediană 17 luni vs 13 luni, p<0,001), şi un timp mai lung de supravieţuire (Studiul 1: valoare mediană 36 luni vs 26 luni, p=0,0016; Studiul 2: valoare mediană 36 luni vs 24 luni, p<0,001), iar în cazul Studiului 1 o rată de răspuns semnificatov semnificativ mai ridicată (Studiul 1: 59% vs 45%, p=0,014; Studiul 2: 60% vs 50%, NS), prin comparaţie cu tratamentul standard. La pacientele cu cancer ovarian avansat la care s-a administrat paclitaxel în perfuzie de 3 ore/cisplatină a fost observată o incidenţă mai crescută a neurotoxicităţii şi a artralgiei/mialgiei dar un grad mai scăzut de supresie medulară faţă de pacientele care au primit ciclofosfamidă/cisplatină.

Cancer ovarian metastatic (a doua linie de tratament):

Siguranţa şi eficacitatea Paxene (175 mg/m² în perfuzie de 3 ore, repetată la intervale de 3 săptămâni) în tratamentul cancerului de sân avansat metastatic au fost investigate în cadrul unui studiu deschis, multicentric, extins, de Fază II, pe 120 de paciente. Rata de răspuns clinic a fost de 21,7% (IC: 14,7 – 31,1%), valoarea mediană a timpului până la apariţia progresiei tumorale a fost de 4,1 luni (IC: 3,3 – 4,9 luni), iar timpul mediu de supravieţuire a fost de 13,4 luni (IC: 11,5 – 15,0 luni). Rezultatele obţinute cu Paxene sunt foarte apropiate de cele publicate de către studiile de Fază III cu paclitaxel.

Carcinom pulmonar altul decât cel cu celule mici, în stadiu avansat:

Eficacitatea combinaţiei paclitaxel/cisplatină a fost demonstrată în cadrul a două studii randomizate, controlate, pa pacienţi cu NSCLC local avansat sau metastatic.

În primul studiu, 332 de pacienţi cu NSCLC local avansat sau metastatic au fost randomizaţi pentru a primi cisplatină (80 mg/m2) în combinaţie cu teniposid (100 mg/m2; n=166), sau cisplatină (80 mg/m2) şi paclitaxel (175 mg/m2; n=166). Nu a existat o diferenţă în ceea ce priveşte timpul de supravieţuire (9,5 vs. 9,9 luni) sau timpul de supravieţuire în absenţa progresiei tumorale (5,1 vs. 5,0 luni) între regimurile cisplatin/paclitaxel şi cisplatin/tenoposid. Totuşi, ratele de răspuns mai ridicate (37% vs. 26%), incidenţa globală mai scăzută a reacţiilor adverse şi îmbunătăţirea pe termen scurt a indicilor de calitate a vieţii furnizate de regimul cisplatină/paclitaxel faţă de cisplatină/tenoposid au fost considerate rezultate importante în condiţiile unei populaţii axate pe tratament paliativ. Neurotoxicitatea periferică de gradul 2 sau 3 a fost observată mai frecvent în cazul regimului cu cisplatină/paclitaxel (29% vs. 6%).

În cel de-al doilea studiu, 599 de pacienţi cu boală în stadiul IIIB sau IV au fost randomizaţi pentru a primi cisplatină (75 mg/m2) şi etoposid (100 mg/m2; n=200), sau cisplatină (75 mg/m2) şi o doză redusă de paclitaxel (135 mg/m2; n=198), sau cisplatină (75 mg/m2) şi o doză ridicată de paclitaxel (250 mg/m2) cu G-CSF (n=201). Timpul mediu de supravieţuire pentru fiecare braţ de tratament în care a fost administrat paclitaxel nu a fost semnificativ diferit faţă de regimul de tratament etoposide/cisplatin (p=0,097 şi 0,090 pentru doza ridicată de paclitaxel şi, respectiv, doza redusă de paclitaxel). În ceea ce priveşte timpul de supravieţuire în absenţa progresiei tumorale, au fost observate diferenţe foarte semnificative din punct de vedere statistic pentru braţul tratat cu paclitaxel în doză mare comparativ cu etoposid/cisplatină (p=0,007). Ratele de răspuns constatate au fost puternic în favoarea braţelor de tratament în care s-a administrat paclitaxel [13%, 30% şi 26% pentru regimurile cu etoposid/cisplatină, paclitaxel în doză mare (p<0,001 vs etoposid/cisplatină) şi, respectiv, paclitaxel în doză mică (p=0,003 vs etoposid/cisplatină)]. Îmbunătăţirile pe termen scurt ale indicilor de calitatea vieţii au cunoscut o proporţie mai mare la pacienţii trataţi cu paclitaxel. Pe de altă parte, reacţiile de neurotoxicitate de gradul 3 au fost semnificativ mai frecvente în braţul cu paclitaxel în doză mare faţă de cel cu etoposid/cisplatină (40% vs. 21%).

Sarcomul Kaposi la pacienţi cu SIDA:

Eficacitatea şi siguranţa Paxene a fost investigată în cadrul unui studiu unic, non-comparativ, pe 107 pacienţi cu SK avansat, trataţi anterior cu chimioterapie sistemică. În cadrul acestui studiu, a fost administrat factor de stimulare a liniei granulocitare (G-CSF) la majoritatea pacienţilor. Obiectivul principal a fost cel mai bun răspuns tumoral. Pacienţii au primit o perfuzie de 3 ore cu Paxene 100 mg/m², administrată la fiecare 14 zile. Din cei 107 pacienţi, 63 au fost consideraţi rezistenţi la antraciclinele liposomale. Acest subgrup de pacienţi este considerat populaţia de referinţă în ceea ce priveşte eficacitatea.

Rata globală de succes (răspuns complet sau parţial) după 15 cicluri de tratament a fost de 57% (IC 44 - 70%) la pacienţii rezistenţi la antraciclinele liposomale. Mai mult de jumătate dintre răspunsuri au fost evidente după primele trei cicluri de tratament. La pacienţii rezistenţi la antraciclinele liposomale, ratele de răspuns au fost comparabile pentru pacienţii care nu au primit niciodată inhibitor de protează (55,6%) şi la cei care au primit un asemenea tratament cu cel puţin 2 luni înainte de tratamentul cu Paxene (60,9%).

Valoarea mediană a timpului până la progresia tumorală în populaţia de referinţă a fost de 468 de zile (95% IC 257-NE). Valoarea mediană a timpului de supravieţuire pentru Paxene nu a putut fi calculată, dar limita inferioară a intervalului pentru 95% a fost de 617 zile la pacienţii de referinţă.

5.2 Proprietăţi farmacocinetice

În urma administrării intravenoase, concentraţiile plasmatice scad de o manieră bifazică sau trifazică. Cinetica paclitaxelului este non-lineară (dependentă de concentraţie), întrucât expunerea sistemică creşte mai mult decât este anticipat în urma unei creşteri a dozajului.

Conform datelor furnizate de studiile in vitro, gradul de legare pe proteinele plasmatice variază în intervalul 88 - 98%. În ciuda acestui grad ridicat de legare pe proteinele plasmatice, paclitaxelul este distribuit pe scară largă în ţesuturi.

Cancerul de sân metastatic:

Parametrii farmacocinetici ai paclitaxelului, la doza de 175 mg/m2, în perfuzie de 3 ore, conform datelor obţinute la 13 paciente cu cancer la sân, au fost următorii: concentraţia maximă (Cmax) a fost de 3.890 ng/ml, aria de sub curba concentraţiei plasmatice în funcţie de timp (ASCfinală) a fost de 14.090 ng·h/ml iar clearance-ul (CL) a fost de 13,3 l/h/m2.

Cancerul de sân sau ovarian metastatic:

Parametrii farmacocinetici ai paclitaxelului, la doza de 175 mg/m2, în perfuzie de 3 ore, conform datelor obţinute la 5 paciente cu cancer la sân şi 3 paciente cu cancer ovarian, au fost următorii: concentraţia maximă (Cmax) a fost de 4.213 ng/ml, aria de sub curba concentraţiei plasmatice în funcţie de timp (ASCfinală) a fost de 12.603 ng·h/ml iar clearance-ul (CL) a fost de 20,4 l/h/m2.

Excreţia renală joacă un rol minor în eliminarea paclitaxelului, mai puţin de 10% din doză fiind excretată în urină în formă nemodificată. Calea majoră de eliminare este metabolizarea urmată de excreţie biliară; pe un lot de şase pacienţi studiaţi, 39% până la 87% dintr-o doză intravenoasă (175 mg/m2) a fost excretată pe cale fecală şi, în medie, numai 10% din doză a fost excretată sub formă nemodificată. Au fost detectaţi mai mulţi metaboliţi, dar numai trei dintre ei au fost identificaţi: 6 alfa-hidroxipaclitaxel, 3’-para-hidroxipaclitaxel şi 6 alfa, 3’-para-dihidroxipaclitaxel. 6 alfa-hidroxipaclitaxelul reprezintă componenta majoră excretată în fecale. Studiile in-vitro au arătat că CYP2C8 şi 3A4 sunt implicate în formarea 6 alfa-hidroxipaclitaxelului şi, respectiv, a 3’-para-hidroxipaclitaxelului.

Sarcomul Kaposi la pacienţi cu SIDA:

După o doză intravenoasă de 100 mg/m2, administrată prin perfuzie de 3 ore la 19 pacienţi cu sarcom Kaposi pe fond SIDA, valorile maxime ale concentraţiilor s-au situat în intervalul 761 – 2.860 ng/ml (valoarea medie, 1.530) iar valoarea medie a ariei de sub curba concentraţiei plasmatice în funcţie de timp (ASC) a fost de 5.619 ng·h/ml (variind în intervalul 2.609 - 9.428). Clearance-ul a fost de 20,6 l/h/m2 (variind în intervalul 11 - 38) iar volumul de distribuţie a fost de 291 l/m2 (variind în intervalul 121 - 638). Valoarea finală a timpului de înjumătăţire prin eliminare a fost de aproximativ 23,7 ore (variind în intervalul 12 - 33).

5.3 Date preclinice de siguranţă

Carcinogeneză, mutageneză, afectarea fertilităţii:

Paclitaxelul s-a dovedit genotoxic în condiţii in vivo (testul pe micronuclei la şoarece), dar nu a indus mutagenicitate în cadrul testului Ames sau al testului de mutaţie genetică pe celule ovariene de hamster chinezesc/ hipoxantin-guanin fosforibozil transferază (CHO/HGPRT) Potenţialul carcinogen al paclitaxelului nu a fost studiat. Pe de altă parte, paclitaxelul aparţine unei clase de substanţe care, în baza mecanismului lor de acţiune, sunt potenţial carcinogene. La doze scăzute, de 0,6 mg/kg şi zi, paclitaxelul a fost asociat cu scăderea fertilităţii şi toxicitate fetală la şobolani. Studiile la animale au indicat efecte toxice ireversibile asupra organelor de reproducere masculine la nivele de expunere relevante din punct de vedere clinic.

6. PROPRIETĂŢI FARMACEUTICE

6.1 Lista excipienţilor

Ulei de ricin polietoxilat

Acid citric (anhidru)

Etanol (aproximativ 392 mg/ml).

6.2 Incompatibilităţi

Nu este recomandat contactul concentratului nediluat cu echipament sau dispozitive având în compoziţie PVC, utilizate pentru prepararea soluţiilor perfuzabile. Pentru a reduce la minimum expunerea pacientului la plastifiantul DEHP [di-(2-etilhexil)ftalat], care poate proveni din pungile sau seturile de perfuzie din PVC, soluţiile diluate de Paxene trebuie păstrate în sticle (sticlă, polipropilenă) sau pungi de plastic (polipropilenă, poliolefină) şi administrate cu ajutorul unor seturi de perfuzie căptuşite cu polietilenă.

În absenţa studiilor privind compatibilitatea, acest medicament nu trebuie amestecat cu alte medicamente.

6.3 Perioada de valabilitate

2 ani în flaconul sigilat.

Stabilitatea chimică, fizică şi microbiană a produsului neutilizat, nediluat, rămas în flacon, a fost demonstrată pentru un interval de până la 28 de zile în condiţiile depozitării la 25°C. În cazul utilizării altor timpi şi condiţii de păstrare, responsabilitatea aparţine utilizatorului.

În urma diluării, stabilitatea fizică şi chimică în regim de utilizare, în pungile de perfuzie din polipropilenă a fost demonstrată pentru un interval de 24 de ore în condiţiile depozitării la temperaturi sub 25°C.

Din punct de vedere microbiologic, produsul diluat trebuie utilizat imediat. Dacă nu este utilizat imediat, intervalele de depozitare în perioada de utilizare şi condiţiile înainte de utilizare sunt de responsabilitatea utilizatorului şi nu trebuie să depăşească, în mod normal, 24 ore la 2 – 8°C, cu excepţia cazului în care diluarea a fost făcută în condiţii aseptice controlate şi validate.

6.4 Precauţii speciale pentru păstrare

A nu se păstra la temperaturi peste 25ºC. A se păstra containerul în cutie.

6.5 Natura şi conţinutul ambalajului

Sunt disponibile patru mărimi de ambalaj: flacon de 30 mg/5 ml, flacon de 100 mg/16,7 ml, flacon de 150 mg/25 ml şi flacon de 300 mg/50 ml, ambalate în cutie.

Flaconul de Paxene de 30 mg este un flacon de 5 ml din sticlă transparentă (tip I) cu un capac detaşabil.

Flaconul de Paxene de 100 mg este un flacon de 20 ml din sticlă transparentă (tip I) cu un capac detaşabil.

Flaconul de Paxene de 150 mg este un flacon de 30 ml din sticlă transparentă (tip I) cu un capac detaşabil.

Flaconul de Paxene de 300 mg este un flacon de 50 ml din sticlă transparentă (tip I) cu un capac detaşabil.

6.6 Instrucţiuni privind pregătirea medicamentului în vederea administrării, manipularea şi eliminarea reziduurilor

Precauţii privind prepararea şi administrarea: paclitaxelul este medicament citotoxic împotriva cancerului şi, la fel ca în cazul altor compuşi cu potenţial toxic, manipularea Paxene trebuie să se facă cu precauţie. Se recomandă utilizarea de mănuşi, ochelari şi îmbrăcăminte de protecţie. În cazul în care soluţia de Paxene intră în contact cu pielea, spălaţi imediat şi insistent pielea cu apă şi săpun. În cazul în care Paxene intră în contact cu membranele mucoase, acestea trebuie spălate cu apă din abundenţă. Prepararea şi administrarea Paxene trebuie să se facă numai de către personal instruit în mod adecvat în ceea ce priveşte manipularea agenţilor citotoxici. Femeile însărcinate care fac parte din personal nu trebuie să manipuleze Paxene.

Prepararea pentru perfuzia intravenoasă: Concentratul de Paxene pentru soluţia perfuzabilă trebuie să fie diluat înainte de administrarea prin perfuzie intravenoasă. Paxene trebuie diluat în proporţie de 0,9% m/v cu soluţie perfuzabilă de clorură de sodiu, soluţie perfuzabilă de glucoză 5% sau glucoză 5% in soluţie Ringer pentru perfuzii, până la o concentraţie finală de 0,3 până la 1,2 mg/ml. În urma diluării, stabilitatea fizică şi chimică în regim de utilizare, în pungile de perfuzie din polipropilenă a fost demonstrată pentru un interval de cel puţin 24 de ore în condiţiile depozitării la temperaturi mai mici de 25°C. Din punct de vedere microbiologic, produsul diluat trebuie utilizat imediat. Dacă nu este utilizat imediat, intervalele de depozitare în perioada de utilizare şi condiţiile înainte de utilizare sunt de responsabilitatea utilizatorului şi nu trebuie să depăşească, în mod normal, 24 ore la 2 – 8°C, cu excepţia cazului în care diluarea a fost făcută în condiţii aseptice controlate şi validate.

Medicamentele cu administrare parenterală trebuie să fie inspectată vizual, înainte de administrare, pentru detectarea oricărui conţinut de particule sau decolorări. În timpul preparării, soluţiile pot prezenta un aspect tulbure, acest lucru fiind atribuit vehiculului utilizat în formulare.

Soluţiile de Paxene trebuie preparate şi păstrate în containere de sticlă, polipropilenă sau poliolefine. Trebuie utilizate seturi de perfuzie care nu conţin PVC, cum sunt cele căptuşite cu polietilenă.

Administrarea Paxene trebuie să se facă prin intermediu unui filtru încorporat în linia de perfuzie, cu membrană microporoasă de cel mult 0,22 µm. Utilizarea dispozitivelor de filtrare de tipul celor care prezintă tuburi scurte de intrare şi ieşire căptuşite cu PVC nu a condus la o eliberare semnificativă de DEHP.

Manipularea şi eliminarea: trebuie să fie respectate procedurile corespunzătoare pentru manipularea şi eliminarea medicamentelor citotoxice.

7. DEŢINĂTORUL AUTORIZAŢIEI DE PUNERE PE PIAŢĂ

Norton Healthcare Limited

Albert Basin

Royal Docks

London E16 2QJ

Marea Britanie

8. NUMĂRUL(ELE) AUTORIZAŢIEI DE PUNERE PE PIAŢĂ

EU/1/99/113/001-002 pentru 30 mg/5 ml şi 150 mg/25 ml

EU/1/99/113/003-004 pentru 100 mg/16,7 ml şi 300 mg/50 ml

9. DATA PRIMEI AUTORIZĂRI SAU A REÎNNOIRII AUTORIZAŢIEI

19 iulie 1999.

10. DATA REVIZUIRII TEXTULUI

ANEXA II

A.

B.

A. DEŢINĂTORUL AUTORIZAŢIEI DE FABRICAŢIE RESPONSABIL PENTRU ELIBERAREA SERIEI

Numele şi adresa producătorilor responsabili pentru eliberarea seriei

IVAX Pharmaceuticals UK (Runcorn, Cheshire),

Aston Lane North,

Preston Brook,

Runcorn,

Cheshire,

Marea Britanie

IVAX Pharmaceuticals s.r.o.

Ostravská 29/305

747 70 Opava- Komárov

Republica Cehá

Prospectul tipărit al medicamentului trebuie să menţioneze numele şi adresa producǎtorului responsabil pentru eliberarea seriei respective.

B. CONDIŢIILE EMITERII AUTORIZAŢIEI DE PUNERE PE PIAŢĂ

Medicament cu eliberare pe bază de prescripţie medicală restrictivă (Vezi Anexa I: Rezumatul caracteristicilor produsului, pct. 4.2)

Deţinătorul acestei autorizaţii de punere pe piaţă trebuie să informeze Comisia Europeană cu privire la planurile de comercializare pentru medicamentul autorizat prin această decizie.

RPAS: DAPP va continua să depună RPAS la intervale de un an.

ANEXA III

ETICHETAREA ŞI PROSPECTUL

A. ETICHETAREA

INFORMAŢII CARE TREBUIE SĂ APARĂ PE AMBALAJUL SECUNDAR SAU, ÎN CAZUL ÎN CARE NU EXISTĂ AMBALAJ SECUNDAR, PE AMBALAJUL PRIMAR

TEXTUL DE PE CUTIA DE PAXENE 30mg/5ml

1. DENUMIREA COMERCIALĂ A MEDICAMENTULUI

Paxene 6mg/ml concentrat pentru soluţie perfuzabilă

(paclitaxel)

2. DECLARAREA SUBSTANŢEI(LOR) ACTIVĂ(E)

Substanţa activă: paclitaxel 6mg/ml (30 mg/5 ml)

3. LISTA EXCIPIENŢILOR

Conţine de asemenea: ulei de ricin polioxil, acid citric (anhidru) şi etanol 49,7% (v/v)

4. FORMA FARMACEUTICĂ ŞI CONŢINUTUL

Concentrat pentru soluţie perfuzabilă, 6mg/ml

5. MODUL ŞI CALEA (CĂILE) DE ADMINISTRARE

Produsul diluat este administrat pe cale intravenoasă.

6. ATENŢIONARE SPECIALĂ PRIVIND FAPTUL CĂ MEDICAMENTUL NU TREBUIE PĂSTRAT LA ÎNDEMÂNA ŞI VEDEREA COPIILOR

A nu se lăsa la îndemâna şi vederea copiilor.

7. ALTĂ(E) ATENŢIONARE(ĂRI) SPECIALĂ(E), DACĂ ESTE(SUNT) NECESARĂ(E)

PRECAUŢIE: este necesară diluarea.

8. DATA DE EXPIRARE

Data expirării:

9. CONDIŢII SPECIALE DE PĂSTRARE

A nu se păstra la temperaturi peste 25ºC.

A se păstra flaconul în cutie.

10. PRECAUŢII SPECIALE PRIVIND ELIMINAREA MEDICAMENTELOR NEUTILIZATE SAU A MATERIALELOR REZIDUALE PROVENITE DIN ASTFEL DE MEDICAMENTE, DACĂ ESTE CAZUL

Orice cantitate de produs nefolosit va fi eliminată conform practicilor standard pentru medicamente citotoxice.

11. NUMELE ŞI ADRESA DEŢINĂTORULUI AUTORIZAŢIEI DE PUNERE PE PIAŢĂ

Norton Healthcare Limited

Albert Basin, Royal Docks

London E16 2QJ

Marea Britanie

12. NUMĂRUL(ELE) AUTORIZAŢIEI DE PUNERE PE PIAŢĂ

EU/1/99/113/001

13. SERIA DE FABRICAŢIE

Seria de fabricaţie:

14. CLASIFICARE GENERALĂ PRIVIND MODUL DE ELIBERARE

Medicament eliberat pe bază de prescripţie medicală.

15. INSTRUCŢIUNI DE UTILIZARE

Vă rugăm să citiţi prospectul inclus.

MINIMUM DE INFORMAŢII CARE TREBUIE SĂ APARĂ PE AMBALAJELE PRIMARE MICI

TEXTUL DE PE FLACONUL DE PAXENE 30mg/5ml

1. DENUMIREA COMERCIALĂ A MEDICAMENTULUI ŞI CALEA (CĂILE) DE ADMINISTRARE

Paxene 6 mg/ml concentrat pentru soluţie perfuzabilă

(paclitaxel)

2. MODUL DE ADMINISTRARE

Intravenoasă

A se citi prospectul înainte de utilizare.

3. DATA DE EXPIRARE

Data expirării:

4. SERIA DE FABRICAŢIE

Seria de fabricaţie:

5. CONŢINUTUL PE MASĂ, VOLUM SAU UNITATEA DE DOZĂ

30 mg/5 ml

INFORMAŢII CARE TREBUIE SĂ APARĂ PE AMBALAJUL SECUNDAR SAU, ÎN CAZUL ÎN CARE NU EXISTĂ AMBALAJ SECUNDAR, PE AMBALAJUL PRIMAR

TEXTUL DE PE CUTIA DE PAXENE 100 mg/16,7 ml

1. DENUMIREA COMERCIALĂ A MEDICAMENTULUI

Paxene 6 mg/ml concentrat pentru soluţie perfuzabilă

(paclitaxel)

2. DECLARAREA SUBSTANŢEI(LOR) ACTIVĂ(E)

Ingredientul activ: paclitaxel 6mg/ml (100 mg/16,7 ml)

3. LISTA EXCIPIENŢILOR

Conţine de asemenea: ulei de castor polioxil, acid citric (anhidru) şi etanol 49,7% (v/v)

4. FORMA FARMACEUTICĂ ŞI CONŢINUTUL

Concentrat pentru soluţie perfuzabilă, 6 mg/ml

5. MODUL ŞI CALEA (CĂILE) DE ADMINISTRARE

Produsul diluat este administrat pe cale intravenoasă.

6. ATENŢIONARE SPECIALĂ PRIVIND FAPTUL CĂ MEDICAMENTUL NU TREBUIE PĂSTRAT LA ÎNDEMÂNA ŞI VEDEREA COPIILOR

A nu se lăsa la îndemâna şi vederea copiilor.

7. ALTĂ(E) ATENŢIONARE(ĂRI) SPECIALĂ(E), DACĂ ESTE(SUNT) NECESARĂ(E)

PRECAUŢIE: este necesară diluarea.

8. DATA DE EXPIRARE

Data expirării:

9. CONDIŢII SPECIALE DE PĂSTRARE

A nu se păstra la temperaturi peste 25ºC.

A se păstra containerul în cutie.

10. PRECAUŢII SPECIALE PRIVIND ELIMINAREA MEDICAMENTELOR NEUTILIZATE SAU A MATERIALELOR REZIDUALE PROVENITE DIN ASTFEL DE MEDICAMENTE, DACĂ ESTE CAZUL

Orice cantitate de produs nefolosit va fi eliminată conform practicilor standard pentru agenţi citotoxici.

11. NUMELE ŞI ADRESA DEŢINĂTORULUI AUTORIZAŢIEI DE PUNERE PE PIAŢĂ

Norton Healthcare Limited

Albert Basin, Royal Docks

London E16 2QJ

Marea Britanie

12. NUMĂRUL(ELE) AUTORIZAŢIEI DE PUNERE PE PIAŢĂ

EU/1/99/113/003

13. SERIA DE FABRICAŢIE

Seria de fabricaţie:

14. CLASIFICARE GENERALĂ PRIVIND MODUL DE ELIBERARE

Medicament eliberat pe bază de prescripţie medicală.

15. INSTRUCŢIUNI DE UTILIZARE

A se citi prospectul înainte de utilizare..

MINIMUM DE INFORMAŢII CARE TREBUIE SĂ APARĂ PE AMBALAJELE PRIMARE MICI

TEXTUL DE PE FLACONUL DE PAXENE 100 mg/16,7 ml

1. DENUMIREA COMERCIALĂ A MEDICAMENTULUI ŞI CALEA (CĂILE) DE ADMINISTRARE

Paxene 6mg/ml concentrat pentru soluţie perfuzabilă

(paclitaxel)

2. MODUL DE ADMINISTRARE

Intravenoasă.

A se citi prospectul înainte de utilizare.

3. DATA DE EXPIRARE

Data expirării:

4. SERIA DE FABRICAŢIE

Seria de fabricaţie:

5. CONŢINUTUL PE MASĂ, VOLUM SAU UNITATEA DE DOZĂ

100 mg/16,7 ml

INFORMAŢII CARE TREBUIE SĂ APARĂ PE AMBALAJUL SECUNDAR SAU, ÎN CAZUL ÎN CARE NU EXISTĂ AMBALAJ SECUNDAR, PE AMBALAJUL PRIMAR

TEXTUL DE PE CUTIA DE PAXENE 150mg/25ml

1. DENUMIREA COMERCIALĂ A MEDICAMENTULUI

Paxene 6 mg/ml concentrat pentru soluţie perfuzabilă

(paclitaxel)

2. DECLARAREA SUBSTANŢEI(LOR) ACTIVĂ(E)

Substanţa activă: paclitaxel 6mg/ml (150 mg/25 ml)

3. LISTA EXCIPIENŢILOR

Conţine de asemenea: ulei dericin polioxil, acid citric (anhidru) şi etanol 49,7% (v/v)

4. FORMA FARMACEUTICĂ ŞI CONŢINUTUL

Concentrat pentru soluţie perfuzabilă, 6 mg/ml

5. MODUL ŞI CALEA (CĂILE) DE ADMINISTRARE

Produsul diluat este administrat pe cale intravenoasă.

6. ATENŢIONARE SPECIALĂ PRIVIND FAPTUL CĂ MEDICAMENTUL NU TREBUIE PĂSTRAT LA ÎNDEMÂNA ŞI VEDEREA COPIILOR

A nu se lăsa la îndemâna şi vederea copiilor.

7. ALTĂ(E) ATENŢIONARE(ĂRI) SPECIALĂ(E), DACĂ ESTE(SUNT) NECESARĂ(E)

PRECAUŢIE: este necesară diluarea.

8. DATA DE EXPIRARE

Data expirării:

9. CONDIŢII SPECIALE DE PĂSTRARE

A nu se păstra la temperaturi peste 25ºC.

A se păstra flaconul în cutie.

10. PRECAUŢII SPECIALE PRIVIND ELIMINAREA MEDICAMENTELOR NEUTILIZATE SAU A MATERIALELOR REZIDUALE PROVENITE DIN ASTFEL DE MEDICAMENTE, DACĂ ESTE CAZUL

Orice cantitate de produs nefolosit va fi eliminată conform practicilor standard pentru medicamente citotoxice.

11. NUMELE ŞI ADRESA DEŢINĂTORULUI AUTORIZAŢIEI DE PUNERE PE PIAŢĂ

Norton Healthcare Limited

Albert Basin, Royal Docks

London E16 2QJ

Marea Britanie

12. NUMĂRUL(ELE) AUTORIZAŢIEI DE PUNERE PE PIAŢĂ

EU/1/99/113/002

13. SERIA DE FABRICAŢIE

Seria de fabricaţie:

14. CLASIFICARE GENERALĂ PRIVIND MODUL DE ELIBERARE

Medicament eliberat pe bază de prescripţie medicală.

15. INSTRUCŢIUNI DE UTILIZARE

A se citi prospectul înainte de utilizare.

MINIMUM DE INFORMAŢII CARE TREBUIE SĂ APARĂ PE AMBALAJELE PRIMARE MICI

TEXTUL DE PE FLACONUL DE PAXENE 150mg/25ml

1. DENUMIREA COMERCIALĂ A MEDICAMENTULUI ŞI CALEA (CĂILE) DE ADMINISTRARE

Paxene 6mg/ml concentrat pentru soluţie perfuzabilă

(paclitaxel)

2. MODUL DE ADMINISTRARE

Intravenoasă.

A se citi prospectul înainte de utilizare.

3. DATA DE EXPIRARE

Data expirării:

4. SERIA DE FABRICAŢIE

Seria de fabricaţie:

5. CONŢINUTUL PE MASĂ, VOLUM SAU UNITATEA DE DOZĂ

150 mg/25 ml

INFORMAŢII CARE TREBUIE SĂ APARĂ PE AMBALAJUL SECUNDAR SAU, ÎN CAZUL ÎN CARE NU EXISTĂ AMBALAJ SECUNDAR, PE AMBALAJUL PRIMAR

TEXTUL DE PE CUTIA DE PAXENE 300 mg/50 ml

1. DENUMIREA COMERCIALĂ A MEDICAMENTULUI

Paxene 6 mg/ml concentrat pentru soluţie perfuzabilă

(paclitaxel)

2. DECLARAREA SUBSTANŢEI(LOR) ACTIVĂ(E)

Substanţa activă: paclitaxel 6mg/ml (300 mg/50 ml)

3. LISTA EXCIPIENŢILOR

Conţine de asemenea: ulei de ricin polioxil, acid citric (anhidru) şi etanol 49,7% (v/v)

4. FORMA FARMACEUTICĂ ŞI CONŢINUTUL

Concentrat pentru soluţie perfuzabilă, 6 mg/ml

5. MODUL ŞI CALEA (CĂILE) DE ADMINISTRARE

Produsul diluat este administrat pe cale intravenoasă.

6. ATENŢIONARE SPECIALĂ PRIVIND FAPTUL CĂ MEDICAMENTUL NU TREBUIE PĂSTRAT LA ÎNDEMÂNA ŞI VEDEREA COPIILOR

A nu se lăsa la îndemâna şi vederea copiilor.

7. ALTĂ(E) ATENŢIONARE(ĂRI) SPECIALĂ(E), DACĂ ESTE(SUNT) NECESARĂ(E)

PRECAUŢIE: este necesară diluarea.

8. DATA DE EXPIRARE

Data expirării:

9. CONDIŢII SPECIALE DE PĂSTRARE

A nu se păstra la temperaturi peste 25ºC.

A se păstra flaconul în cutie.

10. PRECAUŢII SPECIALE PRIVIND ELIMINAREA MEDICAMENTELOR NEUTILIZATE SAU A MATERIALELOR REZIDUALE PROVENITE DIN ASTFEL DE MEDICAMENTE, DACĂ ESTE CAZUL

Orice cantitate de produs nefolosit va fi eliminată conform practicilor standard pentru medicamente citotoxice.

11. NUMELE ŞI ADRESA DEŢINĂTORULUI AUTORIZAŢIEI DE PUNERE PE PIAŢĂ

Norton Healthcare Limited

Albert Basin, Royal Docks

London E16 2QJ

Marea Britanie

12. NUMĂRUL(ELE) AUTORIZAŢIEI DE PUNERE PE PIAŢĂ

EU/1/99/113/004

13. SERIA DE FABRICAŢIE

Seria de fabricaţie:

14. CLASIFICARE GENERALĂ PRIVIND MODUL DE ELIBERARE

Medicament eliberat pe bază de prescripţie medicală.

15. INSTRUCŢIUNI DE UTILIZARE

A se citi prospectul înainte de utilizare

MINIMUM DE INFORMAŢII CARE TREBUIE SĂ APARĂ PE AMBALAJELE PRIMARE MICI

TEXTUL DE PE FLACONUL DE PAXENE 300 mg/50 ml

1. DENUMIREA COMERCIALĂ A MEDICAMENTULUI ŞI CALEA (CĂILE) DE ADMINISTRARE

Paxene 6mg/ml concentrat pentru soluţie perfuzabilă

(paclitaxel)

2. MODUL DE ADMINISTRARE

Intravenoasă.

A se citi prospectul înainte de utilizare.

3. DATA DE EXPIRARE

Data expirării:

4. SERIA DE FABRICAŢIE

Seria de fabricaţie:

5. CONŢINUTUL PE MASĂ, VOLUM SAU UNITATEA DE DOZĂ

300 mg/50 ml

B. PROSPECTUL

PROSPECTUL

Paxene 6 mg/ml, concentrat pentru soluţie perfuzabilă

Paclitaxel

Citiţi cu atenţie în întregime acest prospect înainte de a începe să utilizaţi acest medicament:

-
-
-

În acest prospect găsiţi:

1.

2. Înainte să utilizaţi Paxene

3. Cum să utilizaţi Paxene

4. Reacţii adverse posibile

5 Cum se păstrează Paxene

6. Informaţii suplimentare

Fiecare ml de concentrat conţine:

Deţinătorul autorizaţiei de punere pe piaţă este Norton Healthcare Limited, Albert Basin, Royal Docks, London E16 2QJ, Marea Britanie.

Producătorul este IVAX Pharmaceuticals s.r.o., Opava- Komárov, Republica Cehá si IVAX Pharmaceuticals UK (Runcorn, Cheshire), Runcorn, Cheshire, Marea Britanie.

1. CE ESTE PAXENE ŞI PENTRU CE SE UTILIZEAZĂ

Concentratul pentru soluţie perfuzabilă se numeşte Paxene. Denumirea comună a substanţei active este paclitaxel. Ea aparţine unui grup de medicamente numite agenţi antineoplazici. Aceşti agenţi sunt utilizaţi pentru tratamentul cancerului.

Paxene este o soluţie limpede, incoloră până la uşor gălbuie, uşor vâscoasă, care este furnizată în flacoane conţinând 5 ml, 16,7 ml, 25 ml şi 50 ml de concentrat.

Concentratul de Paxene pentru soluţie perfuzabilă se utilizează pentru tratarea:

2. ÎNAINTE SĂ UTILIZAŢI PAXENE

Nu utilizaţi Paxene:

Aveţi grijă deosebită când utilizaţi Paxene:

Sarcina şi alăptarea:

Înainte de a primi tratament cu Paxene, spuneţi medicului dumneavoastră dacă sunteţi gravidă, credeţi că sunteţi gravidă sau alăptaţi. Paxene nu poate fi utilizat în timpul sarcini iar femeile care primesc Paxene nu trebuie să alăpteze. În cazul utilizării Paxene trebuie luate măsuri de contracepţie adecvate.

Pacienţii de sex masculin trataţi cu Paxene sunt sfătuiţi să nu conceapă copii în timpul tratamentului şi timp de până la şase luni după aceea.

Conducerea vehiculelor şi folosirea utilajelor:

Paxene conţine alcool. Din acest motiv, conducerea vehiculelor şi folosirea utilajelor ar putea săprezinte un anumit pericol timp de câteva ore după tratament. Întrebaţi medicul dumneavoastră despre acest lucru. În perioada dintre tratamentele cu Paxene ar trebui să puteţi conduce vehicule şi folosi utilaje, cu excepţia situaţiei în care aveţi o stare de oboseală sau ameţeală.

Informaţii importante privind unele dintre componentele Paxene:

Acest produs conţine alcool etilic în proporţie volumetrică de aproximativ 50%. Fiecare perfuzie conţine până la 21 g de alcool etilic . După o perfuzie cu Paxene, capacitatea dumneavoastră de a conducere vehicule sau folosi utilaje ar putea fi afectată.

Paxene conţine ulei de ricin polioxil, care poate provoca reacţii alergice.

Utilizarea altor medicamente:

Înainte de a vi se administra Paxene, vă rugăm să spuneţi medicului dumneavoastră dacă:

Dacă urmaţi deja tratament cu doxorubicină pentru cancer de sân şi medicul dumneavoastră doreşte să vă administreze şi paclitaxel, atunci, prima doză de paclitaxel trebuie să vă fie administrată la 24 de ore după doxorubicină.

Datorită conţinutului său ridicat de alcool etilic, Paxene poate altera efectul altor medicamente. Dacă sunteţi consultat de un alt medic sau ajungeţi într-un spital, nu uitaţi să spuneţi medicamentele pe care le luaţi.

3. CUM SĂ UTILIZAŢI PAXENE

Concentratul pentru soluţie perfuzabilă va fi diluat şi vă va fi administrat încet pe venă, în decursul a aproximativ 3 ore, dacă nu este specificat altfel. Cantităţile (dozele) de Paxene care vă vor fi administrate vor fi ajustate în funcţie de suprafaţa dumneavoastră corporală în metri pătraţi (m2), luând totodată în consideraţie rezultatele testelor dumneavoastră de sânge şi starea dumneavoastră din punct de vedere medical. Dacă este necesar, medicul dumneavoastră va ajusta doza în timpul tratamentului.

Sarcomul Kaposi la pacienţi cu SIDA:

Doza de Paxene obişnuită este de 100 mg/m2 de suprafaţă corporală. Vi se va administra Paxene la fiecare două săptămâni, atâta timp cât rezultatele testelor dumneavoastră de sânge indică posibilitatea continuării în siguranţă a tratamentului dumneavoastră.

Cancer de sân şi cancer ovarian avansat (a doua linie de tratament):

Doza de Paxene obişnuită este de 175 mg/m2 de suprafaţă corporală. Vi se va administra Paxene la fiecare trei săptămâni, atâta timp cât rezultatele testelor dumneavoastră de sânge indică posibilitatea continuării în siguranţă a tratamentului dumneavoastră.

Cancer ovarian avansat (prima linie de tratament):

Pot fi administrate două doze de Paxene: Paxene 175 mg/m2 de suprafaţă corporală, administrat sub forma unei perfuzii intravenoase cu durata de 3 ore, urmat de un alt medicament, cisplatina, la fiecare trei săptămâni; sau Paxene 135 mg/m2 sub forma unei perfuzii intravenoase cu durata de 24 de ore, urmat de cisplatină la fiecare trei săptămâni. Continuarea tratamentului dumneavoastră va depinde de rezultatele testelor dumneavoastră de sânge, care trebuie să indice posibilitatea continuării în siguranţă a tratamentului dumneavoastră.

Carcinom pulmonar fără celule mici, în stadiu avansat:

Doza de Paxene obişnuită este de 175 mg/m2 de suprafaţă corporală, urmată de cisplatină la fiecare trei săptămâni. Vi se va administra acest tratament atâta timp cât rezultatele testelor dumneavoastră de sânge indică posibilitatea continuării în siguranţă a tratamentului dumneavoastră.

Pentru a preveni apariţia reacţiilor alergice în timpul administrării perfuziei, vi se vor administra anumite medicamente înainte de începerea tratamentului propriu-zis. Cu douăsprezece ore, apoi cu şase ore înainte de începerea perfuziei, vi se va administra dexametazonă (un steroid), de sub formă de comprimat pe care să îl înghiţiţi, fie sub formă de injecţie. Cu jumătate de oră înainte de începerea perfuziei, vi se vor face două injecţii diferite (un antihistaminic şi un antagonist H2).

Perfuzia va fi administrată numai sub supraveghere medicală, iar starea dumneavoastră va fi verificată cu regularitate pentru a vedea felul cum reacţionaţi la aceasta. Dacă aţi avut în trecut probleme cu inima, este posibil să vă fie monitorizat ritmul cardiac. În cazul în care apare orice problemă în timpul administrării perfuziei, personalul medical va fi pregătit să ia măsurile necesare.

4. REACŢII ADVERSE POSIBILE

Este posibilă apariţia de reacţii adverse în timpul administrării Paxene sau tratamentelor ulterioare. În timpul tratamentului, trebuie să spuneţi personalului medical dacă vă simţiţi rău. Dacă vă simţiţi rău în perioada dintre ciclurile de tratament sau după încheierea tratamentului, spuneţi medicului dumneavoastră sau farmacistului, cât mai curând posibil.

Reacţiile adverse posibile includ:

Foarte rar, pot apărea diareea severă, persistentă sau cu conţinut de sânge, cu durere abdominală sau febră, care poate fi un semn de inflamaţie a intestinului (colita pseudomembranoasă) sau diareea apoasă, cu conţinut de sânge. Foarte rar, poate apărea o durere abdominală severă, persistentă, care radiază către spate, însoţită de vărsături (pancreatită acută).

Dacă observaţi orice efect nedorit nemenţionat în acest prospect, vă rugăm să-l informaţi pe medicul dumneavoastră sau pe farmacist.

5. CUM SE PĂSTREAZĂ PAXENE

Concentratul pentru soluţia perfuzabilă va fi păstrat la farmacie, unde va fi preparată soluţia ce va fi administrată de către medic sau asistentă. El trebuie să nu fie lăsat la îndemâna sau vederea copiilor.

Concentratul pentru soluţia perfuzabilă va fi păstrat la temperaturi sub 25°C, în cutia flaconului.

Concentratul pentru soluţia perfuzabilă nu trebuie utilizat după data de expirare înscrisă pe eticheta flaconului şi pe cutie.

6. INFORMAŢII SUPLIMENTARE

Pentru orice informaţii despre acest medicament, vă rugăm să contactaţi reprezentanţii locali ai deţinătorului autorizaţiei de punere pe piaţă.

België/Belgique/Belgien

S.A. Mayne Pharma (Benelux) N.V.

Tel: + 32 2 332 0315

Luxembourg/Luxemburg

S.A. Mayne Pharma (Benelux) N.V.

Tel: + 32 2 332 0315

Česká republika

IVAX Pharmaceuticals s.r.o

Tel: +420 553 641 111

Magyarország

IVAX Drug Research Institute Ltd

Tel.: +36 1399 3343

Danmark

IVAX Scandinavia AB

Tlf.: +46 850 666 300

Malta

Norton Healthcare Ltd t/a IVAX Pharmaceuticals UK

Tel.: +44 8705 02 03 04

Deutschland

Mayne Pharma (Deutschland) GmbH

D-85540 Haar

Tel: +49 89 43 77 770

Nederland

S.A. Mayne Pharma (Benelux) N.V.

Tel: + 32 2 332 0315

Eesti

IVAX Pharmaceuticals s.r.o

Tel: +420 553 641 111

Norge

Mayne Pharma (Nordic) AB, Sverige

Tel: + 46 8 672 85 00

Ελλάδα

Norton Healthcare Ltd t/a IVAX Pharmaceuticals UK

Тηλ.: +44 8705 02 03 04

Österreich

Norton Healthcare Ltd t/a IVAX Pharmaceuticals UK

Tel.: +44 8705 02 03 04

España

Combino Pharm, S.L.

Tel.: +34 93 480 88 33

Polska

IVAX Pharma Poland Sp. z.o.o.

Tel: +48 22 742 04 25

France

Mayne Pharma (France) SAS

Tel: + 33 1 41 11 28 50

Portugal

Mayne Pharma (Portugal) Lda

Tel: + 351 21 485 7430

Ireland

Mayne Pharma Plc

Tel: + 44 1926 821 010

Slovenija

Medis, d.o.o

Tel: + 386 1 589 69 00

Ísland

Norton Healthcare Ltd t/a IVAX Pharmaceuticals UK

Tel.: +44 8705 02 03 04

Slovenská republika

IVAX Pharmaceuticals s.r.o

Tel: +420 553 641 111

Italia

Mayne Pharma (Italia) s.r.l.

Tel: +39 0 81 24 05 911

Suomi/Finland

Mayne Pharma (Nordic) AB, Ruotsi/Sverige

Tel: + 46 8 672 85 00

Κύπρος

Norton Healthcare Ltd t/a IVAX Pharmaceuticals UK

Тηλ.: +44 8705 02 03 04

Sverige

Mayne Pharma (Nordic) AB, Sverige

Tel: + 46 8 672 85 00

Latvija

IVAX Pharmaceuticals s.r.o

Tel: +420 553 641 111

United Kingdom

Mayne Pharma Plc

Tel: + 44 1926 821 010

Lietuva

IVAX Pharmaceuticals s.r.o

Tel: +370 525 26490

Acest prospect a fost aprobat în {data}

------------------------------------------------------------------------------------------------------------

Următoarele informaţii sunt destinate numai medicilor şi personalului medical:

Instrucţiuni suplimentare pentru pregătirea perfuziei

Recomandări privind manipularea

Paxene este medicament antineoplazic şi, la fel ca în cazul altor compuşi cu potenţial toxic, manipularea Paxene trebuie să se facă cu precauţie. Se recomandă utilizarea de mănuşi, ochelari şi îmbrăcăminte de protecţie. În cazul în care soluţia de Paxene intră în contact cu pielea, spălaţi imediat şi insistent pielea cu apă şi săpun. În cazul în care Paxene intră în contact cu membranele mucoase, acestea trebuie spălate cu apă din abundenţă. Prepararea şi administrarea Paxene trebuie să se facă numai de către personal instruit în mod adecvat în ceea ce priveşte manipularea agenţilor citotoxici. Femeile însărcinate care fac parte din personal nu trebuie să manipuleze Paxene.

Prepararea soluţiei perfuzabile

Paxene trebuie să fie diluat în condiţii aseptice, înainte de perfuzie. Paxene trebuie diluat în proporţie de 0,9%m/v cu soluţie perfuzabilă de clorură de sodiu, soluţie perfuzabilă de glucoză 5% sau glucoză 5 % in soluţie Ringer pentru perfuzii, până la o concentraţie finală de 0,3 până la 1,2 mg/ml.

În urma diluării, stabilitatea fizică şi chimică în regim de utilizare, în pungile de perfuzie din polipropilenă a fost demonstrată pentru un interval de cel puţin 24 de ore în condiţiile depozitării la temperaturi mai mici de 25°C.

Din punct de vedere microbiologic, produsul diluat trebuie utilizat imediat. Dacă nu este utilizat imediat, intervalele de depozitare în perioada de utilizare şi condiţiile înainte de utilizare sunt de responsabilitatea utilizatorului şi nu trebuie să depăşească, în mod normal, 24 ore la 2 – 8°C, cu excepţia cazului în care diluarea a fost făcută în condiţii aseptice controlate şi validate.

Stabilitatea chimică, fizică şi microbiană a produsului neutilizat, nediluat, rămas în flacon, a fost demonstrată pentru un interval de până la 28 de zile în condiţiile depozitării la temperaturi sub 25°C. Introducerea oricăror alte intervale şi condiţii de păstrare în cursul perioadei de utilizare se va face pe răspunderea utilizatorului.

Medicamentele cu administrare parenterală trebuie să fie inspectată vizual, înainte de administrare, pentru detectarea oricărui conţinut de particule sau modificări de culoare În timpul preparării, soluţiile pot prezenta un aspect tulbure, acest lucru fiind atribuit vehiculului utilizat în formulare.

Nivelurile de plastifiant extractabil DEHP [di-(2-etilhexil)ftalat] cresc odată cu timpul şi concentraţia în cazul pregătirii soluţiilor diluate în containere de PVC. În consecinţă, nu se recomandă utilizarea de containere şi seturi de perfuzie din PVC plastifiat

Soluţiile de Paxene trebuie preparate şi păstrate în containere de sticlă, polipropilenă sau poliolefine. Trebuie utilizate seturi de perfuzie care nu conţin PVC, cum sunt cele căptuşite cu polietilenă.

Administrarea Paxene trebuie să se facă prin intermediu unui filtru încorporat în linia de perfuzie, cu membrană microporoasă de cel mult 0,22 µm. Utilizarea dispozitivelor de filtrare care prezintă tuburi scurte de intrare şi ieşire căptuşite cu PVC nu a condus la o eliberare semnificativă de DEHP.

Manipularea şi eliminarea

Trebuie să fie respectate procedurile corespunzătoare pentru manipularea şi eliminarea medicamentelor citotoxice.

Ai o intrebare despre acest medicament? Poti intreba aici.