Cautare



ATENTIE

Aceste informatii au doar scop informativ si in niciun caz nu trebuie sa inlocuiasca recomandarea medicului sau a personalului medical autorizat. Nu trebuie sa folositi aceste informatii pentru auto-diagnostic sau auto-tratament. Medipedia nu isi asuma responsabilitatea asupra efectelor pe care le poate avea folosirea acestor informatii in alte scopuri decat au fost oferite.

TRUVADA 200mg/245mg
Denumire TRUVADA 200mg/245mg
Descriere Truvada este o combinaţie cu doză fixă de emtricitabinăşi fumarat de tenofovir disoproxil. Este indicată ca tratament antiretroviral combinat în tratarea adulţilor infectaţi cu HIV-1.
Denumire comuna internationala COMBINATII (EMTRICITABINUM+TENOFOVIRUM)
Actiune terapeutica ANTIVIRALE CU ACTIUNE DIRECTA ANTIVIRALE PENTRU TRATAMENTUL INFECTIEI CU HIV, COMBINATII
Prescriptie P-RF/R
Forma farmaceutica Comprimate filmate
Concentratia 200mg/245mg
Ambalaj Cutie x 1 flac. din PEID x 30 compr. film.
Valabilitate ambalaj 3 ani
Cod ATC J05AR03
Firma - Tara producatoare GILEAD SCIENCE LIMITED - IRLANDA
Autorizatie de punere pe piata GILEAD SCIENCE INTERNATIONAL LIMITED - MAREA BRITANIE

Ai un comentariu sau o intrebare despre TRUVADA 200mg/245mg ? Intreaba pe forum:  
Nume afisat:
E-mail (optional):
Intrebare:

Introduceti codul de mai sus:



Prospect si alte informatii despre TRUVADA 200mg/245mg, comprimate filmate       

ANEXA I REZUMATUL CARACTERISTICILOR PRODUSULUI

1. DENUMIREA COMERCIALĂ A PRODUSULUI

Truvada 200 mg/245 mg comprimate filmate

2. COMPOZIŢIA CALITATIVĂŞI CANTITATIVĂ

Fiecare comprimat filmat conţine emtricitabină 200 mg şi tenofovir disoproxil 245 mg (echivalent cu fumarat de tenofovir disoproxil 300 mg sau tenofovir 136 mg). Excipient(ţi):Fiecare comprimat conţine lactozămonohidrat 80 mg. Pentru lista tuturor excipienţilor, vezi pct. 6.1.

3. FORMA FARMACEUTICĂ

Comprimate filmate.

Comprimat filmat de culoare albastră, în formă de capsulă, având imprimat pe o parte “GILEAD” şi pe cealaltă “701”.

4. DATE CLINICE

4.1 Indicaţii terapeutice

Truvada este o combinaţie cu doză fixă de emtricitabinăşi fumarat de tenofovir disoproxil. Este indicat ca tratament antiretroviral combinat în tratarea adulţilor infectaţi cu HIV-1.

Avantajele tratamentul antiretroviral combinat cu emtricitabinăşi fumarat de tenofovir disoproxil se bazează exclusiv pe studii efectuate la pacienţi netrataţi anterior (vezi pct. 5.1).

4.2 Doze şi mod de administrare

Tratamentul trebuie început sub supravegherea unui medic cu experienţă în tratarea infecţiei cu HIV.

Doze Adulţi: Doza recomandatăde Truvada este de un comprimat, administrat oral, o dată pe zi. Se recomandă ca Truvada să fie administrat cu alimente pentru a optimiza absorbţia de tenofovir. Chiar şi o masă uşoară poate îmbunătăţi absorbţia de tenofovir din comprimatul combinat (vezi pct. 5.2).

Dacă este indicată întreruperea tratamentului cu una din componentele Truvada sau dacă este necesarăajustarea dozei, sunt disponibile medicamente separate cu emtricitabină sau fumarat de tenofovir disoproxil. Vă rugăm să consultaţi Rezumatele Caracteristicilor Produsului pentru aceste medicamente.

Copii şi adolescenţi: Truvada nu este recomandat pentru utilizare la copii sub vârsta de 18 ani datori tăinsuficienţei datelor privind siguranţa şi eficacitatea (vezi pct. 5.2).

Vârstnici: Nu există date disponibile care să permită efectuarea unor recomandări privind posologia la pacienţii în vârstă de peste 65 de ani. Cu toate acestea, nu este necesară ajustarea dozei zilnice recomandate la adulţi, dacă nu se poate evidenţia existenţa insuficienţei renale.

Insuficienţă renală: Emtricitabina şi tenofovirul sunt eliminate prin excreţie renală, iar expunerea la emtricitabinăşi tenofovir creşte la pacienţii cu disfuncţie renală. Există date limitate cu privire la siguranţa şi eficacitatea Truvada la pacienţii cu insuficienţă renală moderatăşi severă (cu un clearance al creatininei < 50 ml/min) şi nu s-au evaluat datele privind siguranţa pe termen lung în cazul insuficienţei renale uşoare (cu un clearance al creatininei 50-80 ml/min). În consecinţă, la pacienţii cu insuficienţă renală, Truvada trebuie utilizat numai dacă se consideră că potenţialele beneficii ale tratamentului depăşesc eventualele riscuri. Pacienţii cu insuficienţă renală pot necesita o monitorizare atentă a funcţiei renale (vezi pct. 4.4). Se recomandă ajustarea intervalului dintre doze pentru pacienţii cu un clearance al creatininei între 30 şi 49 ml/min. Aceste ajustări ale dozelor nu au fost confirmate în studii clinice şi răspunsul clinic la tratament trebuie monitorizat cu atenţie la aceşti pacienţi (vezi pct. 4.4 şi 5.2).

Insuficienţă renală uşoară(cu un clearance al creatininei 50-80 ml/min): Datele limitate provenite din studiile clinice sugerează posibilitatea administrării de Truvada o dată pe zi, la pacienţii cu insuficienţărenală uşoară(vezi pct. 4.4).

Insuficienţă renală moderată (cu un clearance al creatininei de 30-49 ml/min): Administrarea de Truvada la intervale de 48 ore este recomandată pe baza modelelor datelor de farmacocinetică obţinute în cazul administrării unei doze unice de emtricitabinăşi fumarat de tenofovir disoproxil la persoane neinfectate cu HIV, având grade variabile de insuficienţă renală (vezi pct. 4.4).

Insuficienţă renală severă (cu un clearance al creatininei < 30 ml/min) şi pacienţi hemodializaţi:

Truvada nu este recomandat la pacienţii cu insuficienţă renală severă (cu un clearance al creatininei < 30 ml/min) şi la pacienţii care necesită hemodializă întrucât reducerea corespunzătoare a dozei nu poate fi obţinută in cazul comprimatului combinat.

Insuficienţa hepatică: Proprietăţile farmacocinetice ale Truvada şi emtricitabinei nu au fost studiate la pacienţii cu insuficienţă hepatică. Proprietăţile farmacocinetice ale tenofovirului au fost studiate la pacienţii cu insuficienţă hepatică si s-a constatat că ajustarea dozei de fumarat de tenofovir disoproxil la aceşti pacienţi nu este necesară. Având în vedere rata minimă de metabolizare hepaticăşi calea renală de eliminare a emtricitabinei, este puţin probabil să fie necesară o ajustare a dozei de Truvada la pacienţii cu insuficienţă hepatică (vezi pct. 4.4. şi 5.2).

În cazul întreruperii tratamentului cu Truvada la pacienţii infectaţi concomitent cu HIV şi VHB, aceşti pacienţi trebuie monitorizaţi cu atenţie, pentru a detecta apariţia exacebării hepatitei (vezi pct. 4.4).

Mod de administrare

Dacă pacienţii prezintă dificultăţi la înghiţire, Truvada poate fi dizolvat în aproximativ 100 ml de apă, suc de portocale sau suc de struguri şi luată imediat.

4.3 Contraindicaţii

Hipersensibilitate la substanţele active sau la oricare dintre excipienţi.

4.4 Atenţionări şi precauţii speciale pentru utilizare

Vârstnici: Truvada nu a fost studiat la pacienţi cu vârsta peste 65 de ani. Datorită probabilităţii crescute ca funcţia renală să fie diminuată la pacienţii vârstnici, se impune precauţie în cazul administrării Truvada la vârstnici.

Administrarea concomitentă cu alte medicamente: Truvada nu trebuie administrat concomitent cu alte medicamente care conţin emtricitabină, tenofovir disoproxil (sub formă de fumarat) sau alţi analogi de citidină, de exemplu lamivudinăşi zalcitabină (vezi pct. 4.5). Truvada nu trebuie administrat concomitent cu adefovir dipivoxil.

Tratament triplu cu nucleozide: Au fost raportate rate ridicate de eşec virusologic, precum şi apariţia rezistenţei la tratament într-un stadiu incipient când fumaratul de tenofovir disoproxil a fost administrat o dată pe zi în asociere cu lamivudinăşi abacavir sau în asociere cu lamivudinăşi didanozină. Între lamivudinăşi emtricitabină există o strânsă similaritate structurală, precum şi similarităţi de farmacocineticăşi farmacodinamică. De aceea, aceleaşi probleme pot apărea dacăTruvada este administrat împreună cu un al treilea analog nucleozidic.

Pacienţii care primesc Truvada sau urmeazăalte tratamente antiretrovirale pot continua să dezvolte infecţii oportuniste şi alte complicaţii ale infecţiei cu HIV şi de aceea trebuie să rămână sub stricta supraveghere clinică a medicilor cu experienţă în tratarea pacienţilor cu afecţiuni asociate infecţiei cu HIV.

Pacienţii trebuie atenţionaţi că nu s-a demonstrat faptul că tratamentele antiretrovirale, inclusiv cu Truvada, ar preveni riscul de transmitere a virusului HIV la alte persoane, prin contact sexual sau contaminare cu sânge. Se impune respectarea în continuare a măsurilor de precauţie corespunzătoare.

Insuficienţă renală: Emtricitabina şi tenofovirul sunt în principal eliminate prin rinichi, prin filtrare glomerularăşi secreţie tubulară activă. În cursul utilizării clinice a fumaratului de tenofovir disoproxil, a fost observată apariţia insuficienţei renale, a concentraţiilor crescute de creatinină, a hipofosfatemiei şi a tubulopatiei proximale (inclusiv sindrom Fanconi) (vezi pct. 4.8).

În cazul tuturor pacienţilor, înaintea iniţierii tratamentului cu Truvada, se recomandă calcularea clearance-ului creatininei, precum şi monitorizarea funcţiei renale (clearance-ul creatininei şi fosfatul seric) la fiecare patru săptămâni, în primul an de tratament, şi, ulterior, la fiecare trei luni. La pacienţii care prezintărisc de a dezvolta insuficienţă renală, inclusiv pacienţii care au prezentat anterior evenimente adverse renale în timpul tratamentului cu adefovir dipivoxil, trebuie luată în considerare monitorizarea mai frecventă a funcţiei renale.

Pacienţi cu insuficienţă renală (cu un clearance al creatininei < 80 ml/min), inclusiv pacienţi hemodializaţi: Siguranţa renală în timpul administrării Truvada a fost studiată numai într-o măsurăfoarte limitată la pacienţii cu disfuncţie renală (cu un clearance al creatininei < 80 ml/min). Se recomandă ajustarea intervalului dintre doze pentru pacienţii cu un clearance al creatininei între 30 şi 49 ml/min (vezi pct. 4.2). Datele limitate provenite din studiile clinice sugerează că intervalul prelungit dintre administrări nu este optim şi ar putea determina o toxicitate crescutăşi un răspuns posibil inadecvat. Mai mult, în cadrul unui studiu clinic de mică anvergură, un subgrup de pacienţi cu un clearance al creatininei între 50 şi 60 ml/min cărora li s-a administrat fumarat de tenofovir disoproxil în asociere cu emtricitabină la intervale de 24 ore au prezentat o expunere la tenofovir de 2-4 ori mai mare şi deteriorarea funcţiei renale (vezi pct. 5.2). De aceea, este necesară o evaluare atentă a beneficiilor şi riscurilor în cazul administrării Truvada la pacienţi cu un clearance al creatininei < 60 ml/min iar funcţia renală trebuie monitorizată cu atenţie. În plus, răspunsul clinic la tratament trebuie monitorizat cu atenţie la pacienţii cărora li se administrează Truvada cu un interval prelungit între doze. Utilizarea Truvada nu este recomandată la pacienţii cu insuficienţă renală severă(cu un clearance al creatininei < 30 ml/min) şi la pacienţii care necesită hemodializă, întrucât reducerea corespunzătoare a dozei nu poate fi obţinută în cazul comprimatului combinat (vezi pct. 4.2 şi 5.2).

În cazul pacienţilor cărora li se administrează Truvada, dacă valoarea fosfatului seric este < 1,5 mg/dl (0,48 mmol/l) sau clearance-ul creatininei scade la < 50 ml/min, funcţia renală ar trebui reevaluatăîntr-o săptămână, incluzând analiza concentraţiilor de glucozăşi potasiu din sânge şi a glucozei din urină (vezi pct. 4.8, tubulopatie proximală). De asemenea, trebuie luată în considerare, posibilitatea întreruperii tratamentului cu Truvada la pacienţii cu un clearance al creatininei scăzut la < 50 ml/min sau cu valori scăzute ale fosfatului seric de < 1,0 mg/dl (0,32 mmol/l).

Utilizarea de Truvada ar trebui evitată în asociere cu sau după utilizarea recentă a unui medicament nefrotoxic (vezi pct. 4.5).

Administrarea de Truvada trebuie evitată la pacienţii care au fost trataţi anterior cu medicamente antiretrovirale şi prezintă infecţie cu HIV-1 cu mutaţia K65R (vezi pct. 5.1).

Efecte la nivelul osului: Într-un studiu clinic controlat de 144 de săptămâni, care a comparat administrarea de fumarat de tenofovir disoproxil cu administrarea de stavudină în asociere cu lamivudinăşi efavirenz la pacienţi care nu mai fuseseră trataţi anterior cu medicamente antiretrovirale, au fost observate mici reduceri ale densităţii minerale osoase la nivelul şoldului şi coloanei vertebrale în ambele grupuri de tratament. Reducerea densităţii minerale osoase la nivelul coloanei vertebrale şi modificările biomarkerilor osoşi faţă de momentul iniţial au fost semnificativ mai mari în grupul de tratament cu fumarat de tenofovir disoproxil la 144 de săptămâni. Reducerea densităţii minerale osoase la nivelul şoldului a fost semnificativ mai mare în acest grup până la 96 de săptămâni. Cu toate acestea, nu s-a constatat un risc crescut de fracturi sau evidenţa unor anomalii osoase clinic relevante după 144 de săptămâni.

Anomaliile osoase (care contribuie ocazional la apariţia fracturilor) pot fi asociate cu tubulopatie renală proximală (vezi pct. 4.8). Dacă sunt suspectate anomalii osoase atunci pacientul trebuie să se prezinte la medic.

Pacienţi cu HIV şi infecţie concomitentă cu virusul hepatitic B sau C: Pacienţii cu hepatită B sau C cronică ce urmează un tratament antiretroviral prezintă un risc crescut de apariţie a reacţiilor adverse severe la nivel hepatic, potenţial letale.

Medicii trebuie să consulte recomandările curente de tratament ale infecţiei cu HIV pentru conduita terapeutică optimă a infecţiei cu HIV la pacienţii cu infecţie concomitentă cu virusul hepatitic B (VHB).

În cazul administrării concomitente a unui tratament antiviral pentru hepatita B sau C, rugăm săconsultaţi şi Rezumatele Caracteristicilor Produsului pentru medicamentele respective.

Siguranţa şi eficacitatea Truvada nu au fost stabilite în tratamentul infecţiei cronice cu VHB. Emtricitabina şi tenofovirul administrate separat şi în asociere au demonstrat activitate împotriva VHB în studii farmacodinamice (vezi pct. 5.1). O limitată experienţa clinică sugerează că emtricitabina şi fumaratul de tenofovir disoproxil acţionează împotriva VHB când sunt utilizate într-un regim de tratament antiretroviral combinat pentru tratarea infecţiei cu HIV.

Întreruperea tratamentului cu Truvada la pacienţii infectaţi concomitent cu HIV şi VHB poate fi asociată cu exacerbări acute severe ale hepatitei. Pacienţii infectaţi concomitent cu HIV şi VHB care întrerup tratamentul cu Truvada trebuie monitorizaţi cu atenţie, atât clinic, cât şi prin analize de laborator, timp de cel puţin câteva luni după întreruperea tratamentului. Dacă este necesar, se poate relua tratamentul hepatitei B. Nu se recomandă întreruperea tratamentului la pacienţii cu boalăhepatică avansată sau ciroză, deoarece exacerbarea hepatitei după încetarea tratamentului poate conduce la decompensare hepatică.

Afecţiuni hepatice: Siguranţa şi eficacitatea Truvada nu au fost stabilite la pacienţii cu tulburări hepatice de fond semnificative. Farmacocinetica Truvada şi a emtricitabinei nu au fost studiate la pacienţii cu insuficienţă hepatică. Farmacocinetica tenofovirului a fost studiată la pacienţii cu insuficienţă hepatică, modificarea dozei nefiind necesară la aceşti pacienţi. Având în vedere rata minimă de metabolizare hepatică a emtricitabinei şi calea renală de eliminare, este puţin probabil să fie necesară o ajustare a dozei de Truvada la pacienţii cu insuficienţă hepatică (vezi pct. 5.2).

Pacienţii cu disfuncţie hepatică preexistentă, inclusiv hepatită cronică activă, prezintă o frecvenţăcrescutăa anomaliilor funcţiei hepatice în timpul tratamentului antiretroviral combinat şi trebuie monitorizaţi conform practicii standard. Dacă există dovezi de exacerbare a afecţiunii hepatice la aceşti pacienţi, trebuie luată în considerare întreruperea temporară sau definitivă a tratamentului.

Acidoza lactică: Acidoza lactică, de obicei asociată cu steatoza hepatică, a fost observată la utilizarea analogilor nucleozidici. Simptomele incipiente (hiperlactatemie simptomatică) includ simptome digestive benigne (greaţă, vărsături şi dureri abdominale), stare de rău general, inapetenţă, pierdere în greutate, simptome respiratorii (respiraţie rapidăşi/sau profundă) sau simptome neurologice (inclusiv hipotonie musculară). Acidoza lactică are o rată ridicată de mortalitate şi se poate asocia cu pancreatita, insuficienţa hepatică sau insuficienţa renală. În general, acidoza lactică a apărut dupăcâteva sau mai multe luni de tratament.

Tratamentul cu analogi nucleozidici trebuie întrerupt în cazul în care apar hiperlactatemie simptomaticăşi acidoză metabolică/lactică, hepatomegalie progresivă sau creşteri rapide ale valorilor aminotransferazei serice.

Se impune prudenţă în cazul prescrierii analogilor nucleozidici la orice pacient cu hepatomegalie (în special la femeile obeze), hepatită sau cu alţi factori de risc cunoscuţi pentru afectarea hepaticăşi steatoza hepatică (inclusiv anumite medicamente şi consumul de alcool etilic). Pacienţii cu infecţie concomitentă cu virusul hepatitic C şi trataţi cu interferon alfa şi ribavirină pot prezenta un risc deosebit.

Pacienţii cu risc crescut trebuie supravegheaţi cu atenţie.

Lipodistrofia: Tratamentul antiretroviral combinat a fost asociat cu redistribuirea ţesutului adipos din organism (lipodistrofie) la pacienţii cu HIV. Până în prezent, nu se cunosc consecinţele pe termen lung ale acestor evenimente. Mecanismul care determină apariţia acestor evenimente nu este complet elucidat. S-au emis ipoteze privind existenţa unei legături între lipomatoza visceralăşi inhibitorii de protează, precum şi între lipoatrofie şi inhibitorii nucleozidici de reverstranscriptază. Riscul mai ridicat de lipodistrofie a fost associat cu factori individuali, cum este vârsta înaintată, şi cu factori care ţin de medicament, cum sunt o durată mai lungă a tratamentului antiretroviral şi tulburările metabolice asociate. Examenul clinic trebuie să includă evaluarea semnelor fizice de redistribuire a ţesutului adipos. Se impune evaluarea atentă a valorilor lipidelor serice şi ale glicemiei, determinate în condiţii de repaus alimentar. Tulburările lipidice trebuie tratate în funcţie de necesităţile clinice (vezi pct. 4.8).

Tenofovir este similar, din punct de vedere structural, analogilor nucleozidici, de aceea, riscul de lipodistrofie nu poate fi exclus. Cu toate acestea, datele clinice, obţinute pe parcursul a 144 de săptămâni la pacienţii netrataţi anterior cu medicamente antiretrovirale, indică faptul că riscul de lipodistrofie a fost mai scăzut la pacienţii trataţi cu fumarat de tenofovir disoproxil faţă de pacienţii trataţi cu stavudină administrată împreună cu lamivudinăşi efavirenz.

Disfuncţia mitocondrială: S-a demonstrat că analogii nucleozidici şi nucleotidici provoacăin vitro şi in vivo leziuni mitocondriale în grade variabile. Au fost raportate cazuri de disfuncţie mitocondrială la copii HIV-seronegativi expuşi la analogi nucleozidici in utero şi/sau postnatal. Principalele reacţii adverse observate sunt tulburările hematologice (anemie, neutropenie), tulburări metabolice (hiperlactatemie, hiperlipazemie). Aceste evenimente sunt adesea tranzitorii. S-au înregistrat şi unele tulburări neurologice cu debut tardiv (hipertonie, convulsii, comportament anormal). Până în prezent, nu se ştie dacă tulburările neurologice sunt tranzitorii sau permanente. Orice copil expus in utero la analogi nucleozidici şi nucleotidici, chiar şi copiii HIV-seronegativi, trebuie urmărit clinic şi prin analize de laborator şi trebuie investigat complet pentru posibile disfuncţii mitocondriale, în caz de apariţie a semnelor sau simptomelor relevante. Aceste constatări nu afectează recomandările curente la nivel naţional privind utilizarea tratamentului antiretroviral de către femeile gravide pentru prevenirea transmisiei verticale a virusului HIV.

Sindromul reactivării imune: La pacienţii infectaţi cu HIV, cu deficit imun sever la momentul instituirii tratamentului antiretroviral combinat (TARC), poate apărea o reacţie inflamatorie la patogenii oportunişti asimptomatici sau reziduali, care poate determina stări clinice grave sau agravarea simptomelor. În mod tipic, astfel de reacţii au fost observate în primele câteva săptămâni sau luni de la iniţierea TARC. Exemple relevante sunt retinita determinată de citomegalovirus, infecţiile micobacteriene generalizate şi/sau localizate şi pneumonia cu Pneumocystis jirovecii. Orice simptome inflamatorii trebuie evaluate şi, dacă este necesar, trebuie iniţiat tratamentul.

Osteonecroză: Cu toate că etiologia este considerată a fi multifactorială (incluzând utilizarea de corticosteroizi, consumul de alcool, imunosupresia severă, indicele de masă corporală crescut), s-au raportat cazuri de osteonecrozămai ales la pacienţii cu boală HIV avansatăşi/sau expunere îndelungată la tratamentul antiretroviral combinat (TARC). Pacienţii trebuie îndrumaţi să ceară sfatul medicului în cazul în care prezintă artralgii, redoare articulară sau dificultate la mişcare.

Administrarea concomitentă de fumarat de tenofovir disoproxil şi didanozină: nu este recomandată. Administrarea concomitentă de fumarat de tenofovir disoproxil şi didanozină a condus la o creştere cu 40-60% a expunerii sistemice la didanozină care poate creşte riscul reacţiilor adverse asociate utilizării didanozinei (vezi pct. 4.5). Au fost raportate cazuri rare de pancreatităşi acidoză lactică, uneori cu evoluţie letală. Administrarea concomitentă de fumarat de tenofovir disoproxil şi didanozină, în dozăde 400 mg pe zi, a fost asociată cu o reducere semnificativă a numărului de celule CD4, care se poate datora unei interacţiuni intracelulare care creşte concentraţia didanozinei fosforilate (active). Administrarea concomitentă de fumarat de tenofovir disoproxil şi didanozină, în doză redusă de 250 mg, a fost asociată cu o rată ridicată de eşec al controlului virusologic, pentru mai multe asocieri testate.

Truvada conţine lactozămonohidrat. În consecinţă,pacienţii cu afecţiuni ereditare rare de intoleranţă la galactoză, deficit de lactază (Lapp) sau sindrom de malabsorbţie la glucoză-galactoză nu trebuie săutilizeze acest medicament.

4.5 Interacţiuni cu alte medicamente şi alte forme de interacţiune

Au fost efectuate studii privind interacţiunile numai la adulţi.

Proprietăţile farmacocinetice în stare de echilibru ale emtricitabinei şi tenofovirului nu au fost afectate atunci când emtricitabina şi fumarat de tenofovir disoproxil au fost administrate concomitent în comparaţie cu administrarea separată a fiecăruia dintre aceste medicamente.

Studiile clinice privind interacţiunile farmacocinetice şi cele in vitro au demonstrat că posibilitatea unor interacţiuni mediate de citocromul P450 între emtricitabină sau fumarat de tenofovir disoproxil şi alte medicamente este scăzută.

Întrucât este o combinaţie fixă, Truvada nu trebuie administrat concomitent cu alte medicamente care conţin oricare dintre componentele sale, emtricitabinăsau fumarat de tenofovir disoproxil (Viread, Emtriva sau Atripla).

Truvada nu trebuie administrat concomitent cu adefovir dipivoxil.

Interacţiuni relevante pentru emtricitabină: In vitro, emtricitabina nu a inhibat metabolismul mediat de următoarele izoenzime ale citocromului P450 uman: 1A2, 2A6, 2B6, 2C9, 2C19, 2D6 şi 3A4. Emtricitabina nu a inhibat enzimaresponsabilă de glucuronoconjugare.

Nu există interacţiuni semnificative din punct de vedere clinic la administrarea concomitentă de emtricitabinăşi indinavir, zidovudină, stavudină sau famciclovir.

Emtricitabina este în principal excretatăprin filtrare glomerularăşi secreţie tubulară activă. Cuexcepţia famciclovirului şi a fumaratului de tenofovir disoproxil, nu a fost evaluat încă efectul administrării concomitente a emtricitabinei cu medicamente excretate pe cale renală sau alte medicamente despre care se ştie că afectează funcţia renală. Administrarea emtricitabinei concomitent cu medicamente care sunt eliminate prin secreţie tubulară activă poate duce la o creştere a concentraţiilor serice fie ale emtricitabinei, fie ale medicamentului administrat concomitent, datorităcompetiţiei pentru calea de eliminare.

Nu există experienţă clinică privind administrarea emtricitabinei concomitent cu analogii citidinici. De aceea, Truvada nu ar trebui administrat în asociere cu lamivudina sau zalcitabina, în tratamentul infecţiei cu HIV (vezi pct. 4.4).

Interacţiuni relevante pentru tenofovir:

Administrarea concomitentă de lamivudină, indinavir, efavirenz, nelfinavir sau saquinavir (ritonavir activat) cu fumarat de tenofovir disoproxil nu a avut ca rezultat interacţiuni relevante din punct de vedere clinic.

La administrarea concomitentă de fumarat de tenofovir disoproxil cu lopinavir/ritonavir, nu s-au observat modificări ale farmacocineticii lopinavirului şi ritonavirului. Valoarea ASC pentru tenofovir a crescut cu aproximativ 30% când fumaratul de tenofovir disoproxil a fost administrat cu lopinavir/ritonavir. Concentraţiile crescute de tenofovir pot potenţa evenimentele adverse asociate tenofovirului, inclusiv tulburările renale.

La administrarea de didanozină capsule gastrorezistente cu 2 ore înainte de sau concomitent cu fumaratul de tenofovir disoproxil, valoarea ASC pentru didanozină a crescut în medie cu 48% şi respectiv 60%. Creşterea medie a valorii ASC a didanozinei a fost de 44% la administrarea comprimatelor tamponate cu 1 oră înainte de tenofovir. În ambele cazuri parametrii farmacocinetici pentru tenofovir administrat cu o masă uşoară au rămas neschimbaţi. Administrarea concomitentă de fumarat de tenofovir disoproxil si didanozină nu este recomandată(vezi pct. 4.4).

La administrarea de fumarat de tenofovir disoproxil cu atazanavir, s-a observat o scădere a concentraţiilor de atazanavir (o scădere cu 25% şi 40% a valorii ASC şi respectiv Cmin în comparaţie cu atazanavir 400 mg). Când ritonavir a fost asociat la atazanavir, impactul negativ al tenofovirului asupra Cmin de atazanavir a fost semnificativ redus, în timp ce ASC a scăzut într-o măsură similară (o scădere cu 25% şi 26% a valorii ASC şi respectiv Cmin în comparaţie cu atazanavir/ritonavir 300/100 mg). Administrarea concomitentă de atazanavir/ritonavir şi tenofovir a determinat creşterea expunerii la tenofovir. Concentraţiile crescute de tenofovir pot potenţa evenimentele adverse asociate tenofovirului, inclusiv tulburările renale.

Tenofovirul este excretat pe cale renală, atât prin filtrare cât şi prin secreţie activă prin intermediul transportorului uman de Anioni Organici 1 (TUAO 1). Administrarea concomitentă a fumaratului de tenofovir disoproxil cu alte medicamente care folosesc aceiaşi cale de secreţie activă prin intermediul transportorului de anioni (cum ar fi cidofovir) poate rezulta într-o creştere a concentraţiei de tenofovir sau a concentraţiei medicamentului administrat concomitent.

Fumaratul de tenofovir disoproxil nu a fost evaluat la pacienţii aflaţi în tratament cu medicamente nefrotoxice (de exemplu aminoglicozide, amfotericină B, foscarnet, ganciclovir, pentamidină, vancomicină, cidofovir sau interleukină-2). Utilizarea de fumarat de tenofovir disoproxil ar trebui evitată în cazul utilizării concomitente sau recente a unui medicament nefrotoxic. Dacă utilizarea Truvada in asociaţie cu medicamente nefrotoxice nu poate fi evitată, funcţia renală trebuie monitorizată săptămânal (vezi pct. 4.4).

Administrarea concomitentă de fumarat de tenofovir disoproxil cu metadonă, ribavirină, rifampicină, adefovir dipivoxil sau contraceptive hormonale conţinând norgestimat/etinil estradiol nu s-a soldat cu interacţiuni farmacocinetice.

Interacţiuni relevante pentru Truvada:

Administrarea concomitentă de tacrolimus cu medicamentul conţinând asocierea emtricitabină/fumarat de tenofovir disoproxil nu a determinat apariţia unor interacţiuni semnificative din punct de vedere clinic.

4.6 Sarcina şi alăptarea

Sarcina:

Pentru emtricitabinăşi fumaratul de tenofovir disoproxil, nu sunt disponibile date suficiente privind utilizarea la femeile gravide.

Studiile la animale nu au evidenţiat efecte dăunătoare directe sau indirecte ale emtricitabinei sau ale fumaratului de tenofovir disoproxil asupra sarcinii, dezvoltării embrionare/fetale, naşterii sau dezvoltării post-natale (vezi pct. 5.3).

Totuşi, Truvada nu trebuie utilizat în timpul sarcinii, cu excepţia cazurilor în care nu există nici o alternativă disponibilă.

Utilizarea de Truvada trebuie însoţită de utilizarea de măsuri contraceptive eficace.

Alăptarea:

Nu se ştie dacă emtricitabina sau tenofovirul sunt excretate în laptele matern.

Se recomandă ca femeile infectate cu HIV să nu-şi alăpteze copiii în nici o împrejurare, pentru a evita transmiterea virusului HIV la copil.

4.7 Efecte asupra capacităţii de a conduce vehicule şi de a folosi utilaje

Nu s-au efectuat studii privind efectele asupra capacităţii de a conduce vehicule sau de a folosi utilaje. Totuşi, pacienţii trebuie informaţi că s-a observat apariţia ameţelilor în timpul tratamentului atât cu emtricitabină, cât şi cu fumarat de tenofovir disoproxil.

4.8 Reacţii adverse

a. Sumarul profilului de siguranţă

Cele mai frecvente reacţii adverse raportate, considerate posibil sau probabil asociate tratamentului cu emtricitabinăşi/sau fumarat de tenofovir disoproxil au fost greaţa (12%) şi diareea (7%) într-un studiu clinic deschis, randomizat (GS-01-934, vezi pct. 5.1). Profilul de siguranţă al emtricitabinei şi fumaratului de tenofovir disoproxil în acest studiu a fost în concordanţă cu experienţa anterioară cu aceste medicamente în cazul administrării fiecăruia în parte concomitent cu alte medicamente antiretrovirale.

La pacienţii cărora li se administrează fumarat de tenofovir disoproxil, s-au raportat cazuri rare de disfuncţie renală, insuficienţă renalăşi tubulopatie renală proximală (inclusiv sindrom Fanconi), care determină uneori anomalii osoase (contribuind ocazional la apariţia fracturilor). Se recomandămonitorizarea funcţiei renale la pacienţii cărora li se administrează Truvada (vezi pct. 4.4).

Acidoza lactică, hepatomegalia severă cu steatozăşi lipodistrofia sunt asociate cu administrarea fumaratului de tenofovir disoproxil al emtricitabinei (vezi pct. 4.4 şi 4.8c).

Administrarea concomitentă de fumarat de tenofovir disoproxil şi didanozină nu este recomandată, deoarece aceasta poate creşte riscul apariţiei reacţiilor adverse (vezi pct. 4.5). Rar au fost raportate pancreatităşi acidoză lactică, uneori cu evoluţie letală (vezi pct. 4.4).

Întreruperea tratamentului cu Truvada la pacienţii infectaţi concomitent cu HIV şi VHB poate fi asociată cu exacerbări acute severe ale hepatitei (vezi pct. 4.4).

b. Sumarul, sub formă de tabel, al reacţiilor adverse

Reacţiile adverse considerate cel puţin posibil a fi asociate tratamentului cu componentele Truvada, pe baza experienţei studiilor clinice şi ulterior punerii pe piaţă a medicamentului, sunt prezentate în Tabelul 1 de mai jos, clasificate în funcţie de aparatele, sistemele şi organele afectate şi în funcţie de frecvenţă. În cadrul fiecărei grupe de frecvenţă, reacţiile adverse sunt prezentate în ordinea descrescătoare a gravităţii. Frecvenţele sunt definite ca foarte frecvente (≥ 1/10), frecvente (≥ 1/100 şi < 1/10), mai puţin frecvente (≥ 1/1000 şi < 1/100) sau rare (≥ 1/10000 şi < 1/1000).

Tabelul 1: Sumarul, sub formă de tabel, al reacţiilor adverse asociate cu componentele individuale ale Truvada, pe baza experienţei din studiile clinice şi ulterioare punerii pe piaţă a medicamentului

 

Frecvenţă

Emtricitabină

Fumarat de tenofovir disoproxil

Tulburări hematologice şi limfatice:

 

Frecvente:

neutropenie

 

Mai puţin frecvente:

anemie3

 

Tulburări ale sistemului imunitar:

 

Frecvente:

reacţii alergice

 

Tulburări metabolice şi de nutriţie:

 

Foarte frecvente:

 

hipofosfatemie1

Frecvente:

hiperglicemie, hipertrigliceridemie

 

Mai puţin frecvente:

 

hipokaliemie1

Rare:

 

acidoză lactică2

Tulburări psihice:

 

Frecvente:

insomnie, vise anormale

 

Tulburări ale sistemului nervos:

 

Foarte frecvente:

cefalee

ameţeli

Frecvente:

ameţeli

cefalee

Tulburări gastro-intestinale:

 

Foarte frecvente:

diaree, greaţă

diaree, vărsături, greaţă

Frecvente:

valori crescute ale amilazei inclusiv ale amilazei pancreatice, valori crescute ale lipazei serice, vărsături, dureri abdominale, dispepsie

dureri abdominale, distensie abdominală, flatulenţă

Mai puţin frecvente:

 

pancreatită2

Tulburări hepatobiliare:

 

Frecvente:

valori crescute ale aspartat aminotransferazei serice (ASAT) şi/sau valori crescute ale alanin aminotransferazei serice (ALAT), hiperbilirubinemie

valori crescute ale transaminazelor serice

Rare:

 

steatoză hepatică2, hepatită

Afecţiuni cutanate şi ale ţesutului subcutanat:

 

Foarte frecvente:

 

erupţie cutanată tranzitorie

Frecvente:

erupţii veziculo-buloase, erupţii pustuloase, erupţii maculopapulare, erupţie cutanatătranzitorie, prurit, urticarie, modificări ale pigmentării tegumentelor (hiperpigmentare)3

 

Mai puţin frecvente:

angioedem4

 

Rare:

 

angioedem

Tulburări musculo-scheletice şi ale ţesutului conjunctiv:

 

Foarte frecvente:

valori crescute ale creatinkinazei

 

Mai puţin frecvente:

 

rabdomioliză1, slăbiciune musculară1

Rare:

 

osteomalacie (manifestată sub formă de durere osoasăşi contribuind ocazional la apariţia fracturilor)1,4, miopatie1

 

Tulburări renale şi ale căilor urinare:

Mai puţin frecvente:

 

valori crescute ale creatininei, proteinurie

Rare:

 

insuficienţă renală (acutăşi cronică), necroză tubulară acută, tubulopatie renală proximalăinclusiv sindromul Fanconi, nefrită(inclusiv nefrită interstiţială acută)4 , diabet insipid nefrogen

Tulburări generale şi la nivelul locului de administrare:

Foarte frecvente:

 

astenie

Frecvente:

dureri, astenie

 

 

1 Această reacţie adversă poate să apară ca o consecinţăa tubulopatiei renale proximale. Nu se consideră că există o relaţie cauzală cu fumaratul de tenofovir disoproxil în absenţa acestei afecţiuni. 2 Vezi pct. c. Descrierea reacţiilor adverse selectate, pentru mai multe detalii. 3 La copii şi adolescenţi trataţi cu emtricitabinăa fost raportatăfrecvent anemia, iar modificările pigmentare tegumentare (hiperpigmentare) au apărut foarte frecvent. 4 Această reacţie adversă a fost raportată în timpul supravegherii ulterioare punerii pe piaţă a medicamentului, dar nu a fost observată în studiile clinice randomizate, controlate, la adulţi sau în studiile clinice la copii şi adolescenţi infectaţi cu HIV, pentru emtricitabină sau în studiile clinice randomizate, controlate sau în cadrul programului de acces prelungit cu fumarat de tenofovir disoproxil, pentru fumaratul de tenofovir disoproxil. Categoria de frecvenţă "mai puţin frecvente" a fost estimatăprintr-un calcul statistic, pe baza numărului total de pacienţi cărora li s-a administrat emtricitabinăîn studii clinice randomizate, controlate (n=1563) sau fumarat de tenofovir disoproxil, în studii clinice randomizate, controlate şi în programul de acces prelungit (n = 7319).

c. Descrierea reacţiilor adverse selectate

Insuficienţă renală: Deoarece Truvada poate determina leziuni renale, se recomandă monitorizarea funcţiei renale (vezi pct. 4.4 şi 4.8a).

Interacţiune cu didanozină: Administrarea concomitentă de fumarat de tenofovir disoproxil şi didanozină nu este recomandată, deoarece determină o creştere cu 40-60% a expunerii sistemice la didanozină, ceea ce poate creşte riscul evenimentelor adverse asociate didanozinei (vezi pct. 4.5). Au fost raportate cazuri rare de pancreatităşi acidoză lactică, uneori cu evoluţie letală.

Lipide, lipodistrofie şi tulburări metabolice: Tratamentul antiretroviral combinat s-a asociat cu tulburări metabolice cum sunt hipertrigliceridemie, hipercolesterolemie, rezistenţă la insulină, hiperglicemie şi hiperlactatemie (vezi pct. 4.4).

Tratamentul antiretroviral combinat s-a asociat cu redistribuirea ţesutului adipos din organism (lipodistrofie) la pacienţii cu HIV, incluzând pierderea ţesutului adipos subcutanat periferic şi facial, acumularea de ţesut adipos la nivel intraabdominal şi visceral, hipertrofie mamarăşi acumulare de ţesut adipos în zona dorsocervicală („ceafă de bizon”) (vezi pct. 4.4).

Sindromul reactivării imune: La pacienţii infectaţi cu HIV, cu deficit imun sever la momentul iniţierii tratamentului antiretroviral combinat (TARC), poate să apară o reacţie inflamatorie la infecţiile oportuniste asimptomatice sau reziduale (vezi pct. 4.4).

Osteonecroză: Au fost raportate cazuri de osteonecroză, în special la pacienţii cu factori generali de risc dovediţi, boală cu HIV avansată sau după expunere prelungită la tratamentul antiretroviral combinat (TARC). Frecvenţa acestora este necunoscută (vezi pct. 4.4).

Acidoza lacticăşi hepatomegalia severă cu steatoză: Acidoza lactică, de obicei asociată cu steatozăhepatică, a fost raportată în cazul utilizării analogilor nucleozidici. Tratamentul cu analogi nucleozidici trebuie întrerupt în cazul în care apar hiperlactatemie simptomaticăşi acidoză metabolică/lactică, hepatomegalie progresivă sau creşteri rapide ale valorilor aminotransferazei serice (vezi pct. 4.4).

d. Copii şi adolescenţi

Datele disponibile privind siguranţa la copii şi adolescenţi cu vârsta sub 18 ani sunt insuficiente. Nu se recomandă utilizarea Truvada la această grupă de pacienţi (vezi pct. 4.2).

e. Alt(e) grup(e) special(e) de pacienţi

Vârstnici: Truvada nu a fost studiat la pacienţi cu vârsta peste 65 de ani. Datorită probabilităţii crescute ca funcţia renală să fie diminuată la pacienţii vârstnici, se impune precauţie în cazul administrării Truvada la vârstnici (vezi pct. 4.4).

Pacienţi cu insuficienţă renală: Deoarece fumaratul de tenofovir disoproxil poate provoca toxicitate renală, se recomandă monitorizarea atentă a funcţiei renale la orice pacient cu insuficienţă renală, căruia i se administrează Truvada (vezi pct. 4.2, 4.4 şi 5.2).

Pacienţi infectaţi concomitent cu HIV/VHB sau VHC: În studiul GS-01-934, numai un număr limitat de pacienţi a fost infectat concomitent cu VHB (n=13) sau VHC (n=26). Profilul reacţiilor adverse al emtricitabinei şi fumaratului de tenofovir disoproxil la pacienţii infectaţi concomitent cu HIV/VHB sau HIV/VHC a fost similar celui observat la pacienţii infectaţi numai cu HIV. Totuşi, după cum este de aşteptat la acest grup de pacienţi, creşterea valorilor ASAT şi ALAT s-a produs mai frecvent decât în populaţia generală infectată cu HIV.

Exacerbări ale hepatitei după întreruperea definitivă a tratamentului: La pacienţii infectaţi concomitent cu HIV şi VHB au fost observate manifestări clinice şi de laborator ale hepatitei, dupăîntreruperea definitivă a tratamentului (vezi pct. 4.4).

4.9 Supradozaj

În caz de supradozaj, pacientul trebuie monitorizat pentru a decela apariţia manifestărilor de toxicitate (vezi pct. 4.8) şi, dacă este necesar, trebuie aplicat tratamentul standard de susţinere a funcţiilor vitale.

Până la 30% din doza de emtricitabinăşi aproximativ 10% din doza de tenofovir pot fi eliminate prin hemodializă. Nu se ştie dacă emtricitabina sau tenofovirul pot fi eliminate prin dializă peritoneală.

5. PROPRIETĂŢI FARMACOLOGICE

5.1 Proprietăţi farmacodinamice

Grupa farmacoterapeutică: antiviral pentru utilizare sistemică; antivirale pentru tratamentul infecţiilor cu HIV, combinaţii, codul ATC: J05AR03

Mecanismul de acţiune şi efectele farmacodinamice: Emtricitabina este un analog nucleozidic al citidinei. Fumaratul de tenofovir disoproxil este convertit in vivo în tenofovir, un analog nucleozidic monofosfat (nucleotid) al adenozin monofosfatului. Atât emtricitabina cât şi tenofovirul au activitate specifică asupra virusului imunodeficienţei umane (HIV-1 şi HIV-2) şi virusului hepatitic B.

Emtricitabina şi tenofovirul sunt fosforilate de către enzimele celulare cu formarea de emtricitabinătrifosfat şi respectiv tenofovir difosfat. Studiile in vitro au evidenţiat că atât emtricitabina cât şi tenofovirul pot fi fosforilate complet în celule când sunt administrate concomitent. Emtricitabina trifosfat şi tenofovirul difosfat inhibă competitiv reverstranscriptaza HIV-1, determinând astfel întreruperea lanţului de ADN.

Atât emtricitabina trifosfat cât şi tenofovirul difosfat sunt inhibitori slabi ai ADN-polimerazelor la mamifere şi nu au existat dovezi care să ateste toxicitatea mitocondrialăin vitro sau in vivo.

Activitate antivirală in vitro: O activitate antivirală sinergică a fost observată la asocierea de emtricitabină cu tenofovir in vitro. În studiile care au investigat efectele asocierii cu inhibitori de proteazăşi cu analogi inhibitori nucleozidici şi non-nucleozidici de reverstranscriptază HIV s-au observat efecte aditive până la sinergice.

Rezistenţa: Rezistenţa a fost observatăin vitro şi la unii pacienţi infectaţi cu HIV-1 datorită dezvoltării mutaţiei M184V/I la emtricitabină sau a mutaţiei K65R la tenofovir. Nu au fost identificate alte căi de apariţie a rezistenţei la emtricitabină sau tenofovir. Virusurile rezistente la emtricitabină cu mutaţia M184V/I au demonstrat rezistenţă încrucişată la lamivudină, dar şi-au menţinut sensibilitatea la didanozină, stavudină, tenofovir, zalcitabinăşi zidovudină. Mutaţia K65R poate fi de asemenea selectată de abacavir, didanozină sau zalcitabină, având ca rezultat o sensibilitate scăzută la aceste medicamente, precum şi la lamivudină, emtricitabinăşi tenofovir. Administrarea de fumarat de tenofovir disoproxil ar trebui evitată la pacienţii infectaţi cu HIV-1 care prezintă mutaţia K65R.

Pacienţii cu HIV-1 exprimând trei sau mai multe mutaţii asociate analogilor timidinei (MAT) care au inclus mutaţia M41L sau L210W a reverstranscriptazei, au indicat o sensibilitate scăzută la fumaratul de tenofovir disoproxil.

Rezistenţa in vivo (pacienţi netrataţi anterior cu medicamente antiretrovirale): Într-un studiu clinic deschis, randomizat (GS-01-934) la pacienţi netrataţi anterior cu medicamente antiretrovirale, genotipizarea a fost efectuată pe izolate plasmatice HIV-1 recoltate de la toţi pacienţii care au avut un ARN HIV > 400 copii/ml confirmat în săptămânile 48, 96 sau 144, sau la întreruperea tratamentului în perioada de început a studiului. În săptămâna 144:

Mutaţia M184V/I a apărut la 2/19 (10,5%) izolate analizate de la pacienţii din grupul cu emtricitabină/fumarat de tenofovir disoproxil/efavirenz şi la 10/29 (34,5%) izolate analizate de la pacienţii din grupul cu lamivudină/zidovudină/efavirenz (valoare p < 0,05, testul exact Fisher a comparat grupul cu emtricitabină+fumarat de tenofovir disoproxil cu grupul cu lamivudină/zidovudină, pentru toţi subiecţii).

Nici un virus analizat nu a conţinut mutaţia K65R.

Rezistenţa genotipică la efavirenz, predominant mutaţia K103N, a apărut la virusurile de la 13/19 (68%) dintre pacienţi în grupul cu emtricitabină/fumarat de tenofovir disoproxil/efavirenz şi la virusurile de la 21/29 (72%) dintre pacienţi în grupul comparator.

Experienţa clinică: Într-un studiu clinic deschis, randomizat (GS-01-934), pacienţii infectaţi cu HIV-1, netrataţi anterior cu medicamente antiretrovirale au primit fie un tratament cu emtricitabină, fumarat de tenofovir disoproxil şi efavirenz, administrat o dată pe zi (n=255), fie o combinaţie fixă de lamivudinăşi zidovudină (Combivir) administrată de două ori pe zi şi efavirenz o dată pe zi (n=254). Pacienţilor din grupul cu emtricitabinăşi fumarat de tenofovir disoproxil li s-au administrat Truvada şi efavirenz din săptămâna 96 până în săptămâna 144. La momentul iniţial, grupurile randomizate au prezentat valori mediane similare ale ARN HIV-1 plasmatic (5,02 şi 5,00 log10 copii/ml) şi ale numărului celulelor CD4 (233 şi 241 celule/mm3). Criteriul final principal de eficacitate pentru acest studiu a fost obţinerea şi menţinerea unor concentraţii confirmate de ARN HIV-1 < 400 copii/ml timp de 48 săptămâni. Analizele de eficacitate secundară timp de 144 săptămâni au inclus procentul de pacienţi cu concentraţii ARN HIV-1 < 400 sau < 50 copii/ml şi modificările înregistrate în numărul celulelor CD4 faţă de momentul iniţial.

Datele privind criteriile finale principale după 48 săptămâni au arătat că asocierea emtricitabinei, fumaratului de tenofovir disoproxil şi efavirenz a determinat o eficacitate antivirală superioară în comparaţie cu administrarea combinaţiei fixe de lamivudinăşi zidovudină (Combivir) cu efavirenz, aşa cum se arată în Tabelul 2. Datele cu privire la criteriile finale secundare după 144 săptămâni sunt, de asemenea, prezentate în Tabelul 2.

Tabelul 2: Date din studiul GS-01-934 privind eficacitatea după 48 şi 144 săptămâni, în care emtricitabina, fumaratul de tenofovir disoproxil şi efavirenz au fost administrate la pacienţi cu infecţie HIV-1, netrataţi anterior cu medicamente antiretrovirale

 

 

GS-01-934 Tratament pentru 48 săptămâni

GS-01-934 Tratament pentru 144 săptămâni

 

Emtricitabină+ fumarat de tenofovir disoproxil+efavirenz

Lamivudină+ zidovudină+efavirenz

Emtricitabină+ fumarat de tenofovir disoproxil+efavirenz*

Lamivudină+ zidovudină+efavirenz

ARN HIV-1 < 400 copii/ml (TPLDRV)

84% (206/244)

73% (177/243)

71% (161/227)

58% (133/229)

Valoarea p

0,002**

0,004**

Diferenţa % (IÎ 95%)

11% (între 4% şi 19%)

13% (între 4% şi 22%)

ARN HIV-1 < 50 copii/ml (TPLDRV)

80% (194/244)

70% (171/243)

64% (146/227)

56% (130/231)

Valoarea p

0,021**

0,082**

Diferenţa % (IÎ 95%)

9% (între 2% şi 17%)

8% (între -1% şi 17%)

Media modificărilor înregistrate în numărul celulelor CD4 faţăde momentul iniţial (celule/mm3)

+190

+158

+312

+271

Valoarea p

0,002a

0,089a

Diferenţă (IÎ 95%)

32 (între 9 şi 55)

41 (între 4 şi 79)

 

* Pacienţii cărora li s-au administrat emtricitabină, fumarat de tenofovir disoproxil şi efavirenz au fost trataţi cu Truvada şi efavirenz din săptămâna 96 până în săptămâna 144. ** Valoarea p pe baza testului Cochran-Mantel-Haenszel stratificat pentru numărul celulelor CD4 faţă de momentul iniţial TPLDRV=Timpul până la dispariţia răspunsului virologic

a: Testul Van Elteren

Într-un studiu clinic separat randomizat (M02-418), o sută nouăzeci de pacienţi netrataţi anterior cu medicamente antiretrovirale au fost trataţi cu emtricitabinăşi fumarat de tenofovir disoproxil o dată pe zi în asociere cu lopinavir/ritonavir administrate o dată sau de două ori pe zi. După 48 de săptămâni, 70% şi 64% dintre pacienţi au înregistrat un nivel ARN HIV-1 < 50 copii/ml după tratamentul cu lopinavir/ritonavir administrat o dată, respectiv de două ori pe zi. Media modificărilor înregistrate în numărul celulelor CD4 faţă de momentul iniţial a fost de +185 celule/mm3 şi +196 celule/mm3 dupătratamentul cu lopinavir/ritonavir administrat o dată, respectiv de două ori pe zi.

Experienţă clinică limitată la pacienţii infectaţi concomitent cu HIV şi VHB sugerează căadministrarea de emtricitabină sau fumarat de tenofovir disoproxil în tratamentul antiretroviral combinat pentru controlul infecţiei cu HIV determinăde asemenea o reducere a nivelului ADN VHB (o reducere de 3 log10 sau de respectiv 4 până la 5 log10) (vezi pct. 4.4).

5.2 Proprietăţi farmacocinetice

Absorbţie: Bioechivalenţa unui comprimat filmat de Truvada cu o capsulă de emtricitabină 200 mg şi un comprimat filmat de fumarat de tenofovir disoproxil 245 mg a fost stabilită după administrarea unei doze unice la subiecţi sănătoşi în condiţii de repaus alimentar. După administrarea orală de Truvada la subiecţii sănătoşi, emtricitabina şi fumaratul de tenofovir disoproxil sunt absorbite rapid, iar fumaratul de tenofovir disoproxil este convertit în tenofovir. Concentraţiile maxime de emtricitabinăşi tenofovir sunt observate în probele de ser recoltate la 0,5 până la 3 ore de la administrarea dozei în condiţii de repaus alimentar. Administrarea de Truvada cu alimente a determinat o întârziere de aproximativ trei sferturi de oră în atingerea concentraţiilor maxime de tenofovir. Creşteri ale ASC şi Cmax ale tenofovirului de aproximativ 35% şi respectiv 15% au fost observate când medicamentul a fost administrat împreună cu o masă bogată în grăsimi sau una uşoară, în comparaţie cu administrarea în condiţii de repaus alimentar. Pentru optimizarea absorbţiei tenofovirului, se recomandă administrarea Truvada cu alimente.

Distribuţie: După administrarea intravenoasă volumul distribuţiei emtricitabinei şi tenofovirului a fost de aproximativ 1,4 l/kg şi respectiv 800 ml/kg. După administrarea orală a emtricitabinei sau a fumaratului de tenofovir disoproxil, emtricitabina şi tenofovirul sunt distribuite extensiv în întreg organismul. Legarea in vitro a emtricitabinei de proteinele plasmatice umane a fost < 4% şi nu a depins de concentraţia de emtricitabină, pentru concentraţii cuprinse între 0,02 şi 200 µg/ml. Legarea in vitro a tenofovirului de proteinele plasmatice sau serice a fost < 0,7 şi respectiv 7,2%, pentru concentraţii de tenofovir cuprinse între 0,01 şi 25 µg/ml.

Biotransformare: Metabolizarea emtricitabinei este limitată. Biotransformarea emtricitabinei include oxidarea grupului tiol, cu formarea de 3'-sulfoxid diastereomeri (aproximativ 9% din doză), şi conjugarea cu acidul glucuronic, cu formarea de 2'-O-glucuronid (aproximativ 4% din doză). Studiile in vitro au stabilit că nici fumaratul de tenofovir disoproxil şi nici tenofovirul nu sunt substrate pentru enzimele citocromului P450. Nici emtricitabina şi nici tenofovirul nu au inhibat in vitro metabolizarea medicamentelor mediate de nici una din izoenzimele majore ale citocromului P450 uman implicate în biotransformarea medicamentelor. De asemenea, emtricitabina nu a inhibat uridin-5'-difosfoglucuronil transferaza, enzima responsabilă de glucuronoconjugare.

Eliminare: Emtricitabina este în principal excretată prin rinichi; întreaga doză administrată se regăseşte în urină (aproximativ 86%) şi fecale (aproximativ 14%). Treisprezece la sută din doza de emtricitabinăa fost regăsită în urină sub forma a trei metaboliţi. Clearance-ul sistemic al emtricitabinei a fost în medie de 307 ml/min. După administrarea orală, timpul de înjumătăţire plasmatică prin eliminare al emtricitabinei este de aproximativ 10 ore.

Tenofovir este excretat în principal prin rinichi, atât prin filtrare glomerulară cât şi prin secreţie tubulară activă; aproximativ 70-80% din doză este excretată nemodificată în urină după administrarea intravenoasă. Clearance-ul aparent al tenofovirului a fost în medie de aproximativ 307 ml/min. Clearance-ul renal a fost estimat la aproximativ 210 ml/min, ceea ce depăşeşte rata de filtrare glomerulară. Aceasta indică faptul că secreţia tubulară activă este o parte importantă a eliminării tenofovirului. După administrarea orală, timpul de înjumătăţire plasmatică prin eliminare al tenofovirului este de aproximativ 12 până la 18 ore.

Vârstă, sex şi origine etnică: Farmacocinetica emtricitabinei şi a tenofovirului este similară la pacienţii de sex masculin şi pacienţii de sex feminin. În general, farmacocinetica emtricitabinei la sugari, copii şi adolescenţi (cu vârste între 4 luni şi 18 ani) este similară celei observate la adulţi. Nu s-au efectuat studii de farmacocinetică pentru tenofovir la copii şi adolescenţi (sub vârsta de 18 ani). Nu s-au efectuat studii de farmacocinetică pentru emtricitabină sau tenofovir la pacienţii vârstnici (în vârstă de peste 65 de ani).

Insuficienţă renală: Sunt disponibile date farmacocinetice limitate pentru emtricitabinăşi tenofovir după administrarea concomitentă ca preparate separate sau sub formă de Truvada la pacienţii cu insuficienţă renală. Parametrii farmacocinetici au fost determinaţi în principal după administrarea de doze unice de emtricitabină 200 mg sau tenofovir disoproxil 245 mg la pacienţii neinfectaţi cu HIV, cu grade variabile de insuficienţă renală. Gradul de insuficienţă renalăa fost definit în funcţie de clearance-ul creatininei (ClCr) la momentul iniţial (funcţie renală normală la un ClCr > 80 ml/min; insuficienţă renală uşoară la un ClCr = 50-79 ml/min; insuficienţă renală moderată la un ClCr = 30-49 ml/min şi insuficienţă renală severă la un ClCr = 10-29 ml/min). Media expunerii sistemice (VC%) la emtricitabină a crescut de la 12 (25%) µg•h/ml la pacienţii cu funcţie renală normală, la 20 (6%) µg•h/ml, 25 (23%) µg•h/ml şi 34 (6%) µg•h/ml, la pacienţii cu insuficienţă renală uşoară, moderatăşi respectiv severă.

Media expunerii sistemice (VC%) la tenofovir a crescut de la 2185 (12%) ng•h/ml la pacienţii cu funcţie renală normală, la 3064 (30%) ng•h/ml, 6009 (42%) ng•h/ml şi 15985 (45%) ng•h/ml, la pacienţii cu insuficienţă renală uşoară, moderatăşi respectiv severă.

Este de aşteptat ca intervale mai mari între dozele de Truvada administrate la pacienţii cu insuficienţărenală moderată, să determine concentraţii plasmatice maxime mai ridicate şi nivele mai scăzute ale Cmin în comparaţie cu pacienţii cu funcţie renală normală. Nu se cunosc implicaţiile clinice ale acestui fapt.

La pacienţii cu insuficienţă renală în stadiu final (IRSF) trataţi prin hemodializă, expunerile sistemice între sesiunile de dializă au crescut substanţial pe parcursul a 72 de ore la 53 (19%) µg•h/ml în cazul emtricitabinei, şi pe parcursul a 48 de ore la 42857 (29%) ng•h/ml în cazul tenofovirului.

Se recomandă ca intervalul dintre dozele de Truvada să fie modificat la pacienţii cu un clearance al creatininei între 30 şi 49 ml/min. Truvada nu este indicat pentru pacienţii cu un ClCr < 30 ml/min sau pentru cei trataţi prin hemodializă (vezi pct. 4.2).

S-a efectuat un studiu clinic de mică anvergură pentru evaluarea siguranţei, activităţii antivirale şi a farmacocineticii fumaratului de tenofovir disoproxil în asociere cu emtricitabină la pacienţi cu insuficienţă renală infectaţi cu HIV. Un subgrup de pacienţi cu un clearance al creatininei la momentul iniţial între 50 şi 60 ml/min, cărora li s-a administrat medicamentul o dată pe zi, au prezentat o creştere de 2-4 ori a expunerii la tenofovir şi o deteriorare a funcţiei renale.

Insuficienţă hepatică: Farmacocinetica Truvada nu a fost studiată la pacienţii cu insuficienţă hepatică. Totuşi, este puţin probabil ca ajustarea dozei de Truvada să fie necesară la pacienţii cu insuficienţăhepatică.

Farmacocinetica emtricitabinei nu a fost studiată la subiecţii neinfectaţi cu VHB şi având grade diferite de insuficienţă hepatică. În general, farmacocinetica emtricitabinei la subiecţii infectaţi cu VHB a fost similară celei observate la subiecţii sănătoşi şi la subiecţii infectaţi cu HIV.

O doză unică de tenofovir disoproxil 245 mg a fost administrată la pacienţii neinfectaţi cu HIV, dar având grade diferite de insuficienţă hepatică definite conform clasificării Child-Pugh-Turcotte (CPT). Farmacocinetica tenofovirului nu a fost modificată substanţial la pacienţii cu insuficienţă hepatică, ceea ce sugerează că ajustarea dozei nu este necesară la aceşti pacienţi. Valorile medii (VC%) Cmax şi ASC0-∞ ale tenofovirului au fost 223 (34,8%) ng/ml şi 2050 (50,8%) ng•h/ml, respectiv, la pacienţii cu funcţie normală, în comparaţie cu 289 (46,0%) ng/ml şi 2310 (43,5%) ng•h/ml la pacienţii cu insuficienţă hepatică moderată, şi 305 (24,8%) ng/ml şi 2740 (44,0%) ng•h/ml la pacienţii cu insuficienţă hepatică severă.

5.3 Date preclinice de siguranţă

Datele preclinice în cazul emtricitabinei nu au evidenţiat nici un risc special pentru om pe baza studiilor convenţionale privind evaluarea siguranţei farmacologice, a toxicităţii după doze repetate şi a genotoxicităţii. Emtricitabina nu a demonstrat potenţial carcinogen în studiile de carcinogenitate pe termen lung efectuate la şoareci şi şobolani, în care emtricitabina a fost administrată oral.

Studiile preclinice cu fumarat de tenofovir disoproxil, efectuate la şobolani, câini şi maimuţe, au evidenţiat efecte asupra organelor ţintăreprezentate de tractul gastro-intestinal, rinichi, ţesut osos, precum şi o scădere a concentraţiei plasmatice de fosfat. Toxicitatea la nivelul oaselor a fost diagnosticată ca osteomalacie (la maimuţe) şi scăderea densităţii minerale osoase (la şobolani şi câini). Datele obţinute din studiile efectuate la şobolani şi maimuţe au indicat că există o reducere, determinată de medicament, a absorbţiei intestinale a fosfatului, cu o potenţială reducere secundară a densităţii minerale osoase. Mecanismele care determină apariţia acestor toxicităţi nu sunt complet elucidate.

Studiile convenţionale cu emtricitabinăşi fumarat de tenofovir disoproxil, privind efectele toxice asupra funcţiei de reproducere/dezvoltare, nu au evidenţiat nici un risc special pentru om.

Fumaratul de tenofovir disoproxil a fost pozitiv în două din trei studii de genotoxicitate in vitro, dar negativ în analiza in vivo pe micronuclei.

Fumaratul de tenofovir disoproxil nu a demonstrat potenţial carcinogenic într-un studiu de carcinogenitate pe termen lung efectuat la şobolani, în care fumaratul de tenofovir disoproxil a fost administrat oral. Un studiu de carcinogenitate pe termen lung efectuat la şoareci, cu administrare orală, a evidenţiat o incidenţă scăzută a tumorilor duodenale, considerate ca posibil asociate cu concentraţiile locale ridicate în tractul gastrointestinal la o doză de 600 mg/kg/zi. În timp ce mecanismul de formare a tumorilor nu este sigur, este puţin probabil ca aceste constatări să fie relevante la om.

Asocierea de emtricitabinăşi fumarat de tenofovir disoproxil a fost pozitivă în analiza in vitro a limfomului la şoareci, cu rezultate comparabile cu cele obţinute pentru fumaratul de tenofovir disoproxil administrat singur. Asocierea de emtricitabinăşi fumarat de tenofovir disoproxil a fost negativă în analiza mutaţiei bacteriene inverse (Testul Ames).

Un studiu la câini cu durata de o lună în care s-a administrat emtricitabinăşi fumarat de tenofovir disoproxil în asociere, nu a constatat nici o exacerbare a efectelor toxicologice în comparaţie cu administrarea separatăa acestor medicamente.

6. PROPRIETĂŢI FARMACEUTICE

6.1 Lista excipienţilor

Nucleu:

Croscarmeloză sodicăLactoză monohidrat Stearat de magneziu (E572) Celuloză microcristalină (E460) Amidon pregelatinizat (fără gluten)

Film:

Glicerol triacetat (E1518) Hipromeloză (E464) Indigo carmin-lac de aluminiu (E132) Lactoză monohidrat Dioxid de titan (E171)

6.2 Incompatibilităţi

Nu este cazul.

6.3 Perioada de valabilitate

4 ani.

6.4 Precauţii speciale pentru păstrare

A se păstra în ambalajul original pentru a fi protejat de umiditate. A se ţine flaconul bine închis.

6.5 Natura şi conţinutul ambalajului

Flacon din polietilenă de înaltă densitate (PEÎD) prevăzut cu sistem de închidere securizat pentru copii, care conţine 30 comprimate filmate şi un gel desicant de siliciu.

Sunt disponibile următoarele mărimi de ambalaj: cutii cu 1 flacon cu 30 comprimate filmate şi cutii cu 3 flacoane, fiecare flacon cu 30 comprimate filmate. Este posibil ca nu toate mărimile de ambalaj săfie comercializate.

6.6 Precauţiuni speciale pentru eliminarea reziduurilor

Orice produs neutilizat sau material rezidual trebuie eliminat în conformitate cu reglementările locale.

7. DEŢINĂTORUL AUTORIZAŢIEI DE PUNERE PE PIAŢĂ

Gilead Sciences International Limited Cambridge CB21 6GT Marea Britanie

8. NUMĂRUL(ELE) AUTORIZAŢIEI DE PUNERE PE PIAŢĂ

EU/1/04/305/001 EU/1/04/305/002

9. DATA PRIMEI AUTORIZĂRI SAU A REÎNNOIRII AUTORIZAŢIEI

Data primei autorizări: 21 februarie 2005 Data celei mai recente reînnoiri a autorizaţiei: 20 ianuarie 2010

10. DATA REVIZUIRII TEXTULUI

Informaţii detaliate privind acest medicament sunt disponibile pe website-ul Agenţiei Europene a Medicamentului (EMA) http://www.ema.europa.eu/.

ANEXA II

A. DEŢINĂTORUL(II) AUTORIZAŢIEI DE FABRICAŢIE RESPONSABIL(I) PENTRU ELIBERAREA SERIEI

B. CONDIŢIILE EMITERII AUTORIZAŢIEI DE PUNERE PE PIAŢĂ

A. DEŢINĂTORUL(II) AUTORIZAŢIEI DE FABRICAŢIE RESPONSABIL(I) PENTRU ELIBERAREA SERIEI

Numele şi adresa producătorului(ilor) responsabil(i) pentru eliberarea seriei Gilead Sciences Limited, Unit 13, Stillorgan Industrial Park, Blackrock, Co. Dublin, Irlanda Gilead Sciences Limited, IDA Business & Technology Park, Carrigtohill, Co. Cork, Irlanda

B. CONDIŢIILE EMITERII AUTORIZAŢIEI DE PUNERE PE PIAŢĂ

 CONDIŢII SAU RESTRICŢII PRIVIND FURNIZAREA ŞI UTILIZAREA IMPUSE DEŢINĂTORULUI AUTORIZAŢIEI DE PUNERE PE PIAŢĂ

Medicament cu eliberare pe bază de prescripţie medicală (vezi Anexa I: Rezumatul Caracteristicilor Produsului, pct. 4.2).

CONDIŢII SAU RESTRICŢII CU PRIVIRE LA SIGURANŢA ŞI EFICACITATEA UTILIZĂRII MEDICAMENTULUI

Nu este cazul.

 ALTE CONDIŢII

Deţinătorul acestei autorizaţii de punere pe piaţă trebuie să informeze Comisia Europeană cu privire la planurile de comercializare pentru medicamentul autorizat prin această decizie.

Sistemul de farmacovigilenţă

DAPP trebuie să asigure că sistemul de farmacovigilenţă, în forma prezentată în versiunea 6.0 inclusăîn modulul 1.8.1 al de autorizare de punere pe piaţă, este implementat şi funcţional înaintea şi în timpul existenţei medicamentului pe piaţă.

Planul de management al riscului

DAPP se angajază să efectueze studiile şi activităţile de farmacovigilenţă suplimentare detaliate în Planul de farmacovigilenţă, conform celor stabilite în versiunea 3.0 a Planului de management al riscului (PMR) prezentată în modulul 1.8.2. al autorizaţiei de punere pe piaţăşi orice actualizări ulterioare ale PMR aprobate de CHMP.

În ceea ce priveşte ghidurile CHMP privind Sistemele de management ale riscului pentru medicamentele de uz uman, orice versiune actualizată a PMR trebuie depusă în acelaşi timp cu următorul Raport periodic actualizat referitor la siguranţă (RPAS).

În plus, versiunea actualizată a PMR trebuie depusă:

Când se primesc informaţii noi care pot avea impact asupra Specificaţiei de siguranţă actuale, Planului de farmacovigilenţă sau activităţilor de reducere la minimum a riscului

În decurs de 60 de zile de la atingerea unui obiectiv important (de farmacovigilenţă sau de reducere la minimum a riscului

La cererea Agenţiei Europene a Medicamentului

RPAS-uri

DAPP va continua să furnizeze anual RPAS-uri, în afară de cazul în care CHMP nu decide altfel.

ANEXA III ETICHETAREA ŞI PROSPECTUL

A. ETICHETAREA

INFORMAŢII CARE TREBUIE SĂ APARĂ PE AMBALAJUL SECUNDAR ŞI AMBALAJUL PRIMAR

ETICHETA FLACONULUI ŞI A CUTIEI

1. DENUMIREA COMERCIALĂ A MEDICAMENTULUI

Truvada 200 mg/245 mg comprimate filmate Emtricitabină/tenofovir disoproxil

2. DECLARAREA SUBSTANŢEI(LOR) ACTIVE

Fiecare comprimat filmat conţine emtricitabină 200 mg şi tenofovir disoproxil 245 mg (echivalent cu fumarat de tenofovir disoproxil 300 mg sau tenofovir 136 mg).

3. LISTA EXCIPIENŢILOR

Conţine lactozămonohidrat, vezi prospectul pentru informaţii suplimentare.

4. FORMA FARMACEUTICĂŞI CONŢINUTUL

30 comprimate filmate.

3 x 30 comprimate filmate.

5. MODUL ŞI CALEA(CĂILE) DE ADMINISTRARE

Administrare orală. A se citi prospectul înainte de utilizare.

6. ATENŢIONARE SPECIALĂ PRIVIND FAPTUL CĂ MEDICAMENTUL NU TREBUIE PĂSTRAT LA ÎNDEMÂNA ŞI VEDEREA COPIILOR

A nu se lăsa la îndemâna şi vederea copiilor.

ALTĂ(E) ATENŢIONARE(ĂRI) SPECIALĂ(E), DACĂ ESTE(SUNT) NECESARĂ(E)

DATA DE EXPIRARE

EXP

9. CONDIŢII SPECIALE DE PĂSTRARE

A se păstra în ambalajul original pentru a fi protejat de umiditate. A se ţine flaconul bine închis.

23

PRECAUŢII SPECIALE PRIVIND ELIMINAREA MEDICAMENTELOR NEUTILIZATE SAU A MATERIALELOR REZIDUALE PROVENITE DIN ASTFEL DE MEDICAMENTE, DACĂ ESTE CAZUL

NUMELE ŞI ADRESA DEŢINĂTORULUI AUTORIZAŢIEI DE PUNERE PE PIAŢĂ

Gilead Sciences Intl Ltd Cambridge CB21 6GT Marea Britanie

12. NUMĂRUL(ELE) AUTORIZAŢIEI DE PUNERE PE PIAŢĂ

EU/1/04/305/001 30 comprimate filmate EU/1/04/305/002 3 x 30 comprimate filmate

13. SERIA DE FABRICAŢIE

Lot

14. CLASIFICARE GENERALĂ PRIVIND MODUL DE ELIBERARE

Medicament eliberat pe bază de prescripţie medicală.

INSTRUCŢIUNI DE UTILIZARE

INFORMAŢII ÎN BRAILLE

Truvada [numai pe ambalajul secundar]

B. PROSPECTUL

PROSPECT: INFORMAŢII PENTRU UTILIZATOR

Truvada 200 mg/245 mg comprimate filmate

Emtricitabină/tenofovir disoproxil

Citiţi cu atenţie şi în întregime acest prospect înainte de a începe să luaţi acest medicament.

Păstraţi acest prospect. S-ar putea să fie necesar să-l recitiţi. Dacă aveţi orice întrebări suplimentare, adresaţi-vă medicului dumneavoastră sau farmacistului. Acest medicament a fost prescris pentru dumneavoastră. Nu trebuie să-l daţi altor persoane. Le poate face rău, chiar dacă au aceleaşi simptome cu ale dumneavoastră. Dacă vreuna dintre reacţiile adverse devine gravă sau dacă observaţi orice reacţie adversănemenţionată în acest prospect, rugăm să-i spuneţi medicului dumneavoastră sau farmacistului.

În acest prospect găsiţi:

1.      Ce este Truvada şi pentru ce se utilizează

2.      Înainte să luaţi Truvada

3.      Cumsă luaţi Truvada

4.      Reacţii adverse posibile

5.      Cum se păstrează Truvada

6.      Informaţii suplimentare

1. CE ESTE TRUVADA ŞI PENTRU CE SE UTILIZEAZĂ

Truvada este utilizat în tratamentul infecţiei cu Virusul Imunodeficienţei Umane (HIV) la adulţi în vârstă de peste 18 ani.

Truvada conţine două substanţe active, emtricitabinăşi tenofovir disoproxil. Ambele substanţe active sunt medicamente antiretrovirale care sunt utilizate în tratamentul infecţiei cu HIV. Emtricitabina este un inhibitor nucleozidic de reverstranscriptază, iar tenofovir este un inhibitor nucleotidic de reverstranscriptază. Totuşi, ambele medicamente sunt cunoscute ca făcând parte din grupul INRT şi acţionează prin împiedicarea activităţii normale a unei enzime (reverstranscriptaza) care este esenţială pentru ca virusul să se poată reproduce. Pentru tratamentul infecţiei cu HIV Truvada trebuie utilizat întotdeauna în asociere cu alte medicamente. Truvada poate fi administrat în loc de emtricitabinăşi tenofovir disoproxil administrate separat în aceleaşi doze.

Acest medicament nu vindecă infecţia cu HIV. În timp ce luaţi Truvada puteţi dezvolta în continuare infecţii sau alte boli asociate infecţiei cu HIV. Puteţi de asemenea să transmiteţi virusul altor persoane, de aceea este important să luaţi măsurile necesare pentru a evita infectarea altor persoane.

2. ÎNAINTE SĂ LUAŢI TRUVADA

Nu luaţi Truvada

Dacă sunteţi alergic (hipersensibil) la emtricitabină, tenofovir, fumarat de tenofovir disoproxil, sau la oricare dintre celelalte componente ale Truvada menţionate la sfârşitul acestui prospect.

Dacă este cazul dumneavoastră, discutaţi imediat cu medicul.

Aveţi grijă deosebită când utilizaţi Truvada  Informaţi-vă medicul dacă aţi suferit de boli de rinichi sau dacă analizele au indicat căaveţi probleme cu rinichii. Truvada poate afecta rinichii. Înainte de începerea tratamentului, medicul poate solicita analize de sânge pentru evaluarea funcţiei rinichilor. Medicul dumneavoastră poate solicita, de asemenea, analize de sânge pe durata tratamentului pentru a vămonitoriza rinichii şi poate recomanda să luaţi comprimatele mai rar. Truvada nu este recomandat dacă aveţi o boală de rinichi severă sau dacă faceţi hemodializă.

Truvada nu se ia de obicei cu alte medicamente care vă pot afecta rinichii (vezi Folosirea altor medicamente). Dacă acest lucru nu se poate evita, medicul va monitoriza funcţia rinichilor o dată pe săptămână.

Discutaţi cu medicul dacă aveţi peste 65 de ani. Truvada nu a fost studiat la pacienţii în vârsta de peste 65 de ani. Dacă aveţi peste 65 de ani şi vi se prescrie Truvada, medicul vă va monitoriza cu atenţie.

Truvada nu se utilizează la copii şi adolescenţi cu vârsta sub 18 ani.

Discutaţi cu medicul dacă aţi suferit de o boală de ficat în antecedente, inclusiv hepatită.

Pacienţii cu boli de ficat, inclusiv hepatită B sau C cronică, aflaţi în tratament cu medicamente antiretrovirale, prezintă un risc mai mare de complicaţii hepatice severe şi potenţial letale. Dacăaveţi o infecţie cu hepatita B, medicul dumneavoastră va prescrie cu foarte multă atenţie cel mai bun regim de tratament. Ambele substanţe active din Truvada acţionează într-o anumitămăsură împotriva virusului hepatitic B, deşi emtricitabina nu este aprobată pentru tratarea infecţiei cu hepatita B. Dacă aveţi boli de ficat sau infecţie cu hepatita B cronică în antecedente, medicul vă poate efectua analize de sânge pentru monitorizarea atentă a funcţiei ficatului.

 După ce aţi început să luaţi Truvada, fiţi atent la semne posibile de acidoză lactică.

Medicamentele care conţin analogi nucleozidici, inclusiv Truvada, pot provoca o afecţiune numită acidoza lactică (exces de acid lactic în sânge) şi mărirea în volum a ficatului. Apariţia acidozei lactice poate fi indicată de simptome cum sunt respiraţia rapidăşi profundă, starea de somnolenţăşi simptome nespecifice, cum ar fi greaţa, vărsăturile şi durerile de stomac. Aceastăreacţie adversă rară, dar gravă, poate fi ocazional letală. Acidoza lactică apare mai des la femei, în special dacă acestea sunt supraponderale. Dacă aveţi o boală de ficat puteţi prezenta un risc crescut pentru apariţia acestei afecţiuni. În timpul tratamentului cu Truvada, medicul dumneavoastră va monitoriza cu atenţie pentru orice semne care pot indica apariţia acidozei lactice.

Alte precauţii

Tratamentele antiretrovirale combinate (inclusiv Truvada) pot creşte valorile zahărului în sânge, valorile lipidelor din sânge (hiperlipidemie), pot determina modificări ale ţesutului adipos din organism şi rezistenţă la insulină (vezi pct. 4, Reacţii adverse posibile).

Discutaţi cu medicul dacă sunteţi diabetic, supraponderal sau aveţi un nivel ridicat al colesterolului.

Aveţi grijă la infecţii. Dacă sunteţi într-un stadiu avansat al infecţiei cu HIV (SIDA) şi faceţi o infecţie după începerea tratamentului cu Truvada, puteţi avea simptome de infecţie şi inflamare sau de agravare a simptomelor unei infecţii existente. Aceste simptome pot indica faptul că sistemul dumneavoastră imunitar îmbunătăţit luptă împotriva infecţiei. Urmăriţi semnele de inflamare sau infecţie imediat după ce începeţi să luaţi Truvada. Dacă observaţi semne de inflamare sau infecţie, informaţi-vă imediat medicul.

Afecţiuni osoase. Unii dintre pacienţii care au primit un tratament antiretroviral combinat pot prezenta o afecţiune osoasă numită osteonecroză (moartea ţesutului osos provocată de pierderea vascularizaţiei la nivelul osului). Durata tratamentului antiretroviral combinat, folosirea corticosteroizilor, consumul de alcool etilic, imunosupresia severă, indicele de masă corporală crescut, pot fi unii dintre multiplii factori de risc pentru apariţia acestei afecţiuni. Semnele de osteonecroză sunt: rigiditate articulară, dureri articulare (în special a şoldului, a genunchiului şi a umărului) şi dificultate la mişcare. Dacăobservaţi apariţia oricărui simptom din cele menţionate, informaţi-l pe medicul dumneavoastră.

Afecţiunile osoase (care determină uneori fracturi) pot apărea, de asemenea, ca urmare a leziunilor celulelor de la nivelul unor structuri ale rinichiului numite tubi renali (vezi pct. 4, Reacţii adverse posibile).

Folosirea altor medicamente

Nu trebuie să luaţi Truvada dacă luaţi deja alte medicamente care conţin componentele din Truvada, emtricitabinăşi fumarat de tenofovir disoproxil sau orice alte medicamente antivirale care conţin lamivudină, zalcitabină sau adefovir dipivoxil.

Vă rugăm să spuneţi medicului dumneavoastră sau farmacistului dacă luaţi sau aţi luat recent orice alte medicamente, inclusiv dintre cele eliberate fără prescripţie medicală.

Este extrem de important să informaţi medicul dacă luaţi alte medicamente, care vă pot afecta rinichii.

Acestea includ:

1.      aminoglicozide (pentru infecţii bacteriene)

2.      amfotericinăB (pentru infecţii fungice)

3.      foscarnet (pentru infecţii virale)

4.      ganciclovir (pentru infecţii virale)

5.      pentamidină (pentru infecţii)

6.      vancomicină (pentru infecţii bacteriene)

7.      interleukină -2 (pentru tratarea cancerului)

8.      cidofovir (pentru infecţii virale)

 Alte medicamente care conţin didanozină (pentru infecţia cu HIV): Folosirea Truvada în asociere cu alte medicamente antivirale care conţin didanozină poate determina creşterea concentraţiei de didanozină din sânge şi scăderea numărul de celule CD4. În cazul administrării concomitente de medicamente care conţin fumarat de tenofovir disoproxil şi didanozină, a fost observată, rar, apariţia unei inflamaţii a pancreasului şi a acidozei lactice (exces de acid lactic în sânge), care determină uneori deces. Medicul dumneavoastră va evalua cu atenţie necesitatea de a vă trata cu o asociere de tenofovir şi didanozină.

Nu întrerupeţi tratamentul fără să luaţi legătura cu medicul dumneavoastră.

Folosirea Truvada cu alimente şi băuturi

 Truvada trebuie luat cu alimente.

Sarcina şi alăptarea

Adresaţi-vă medicului dumneavoastrăsau farmacistului pentru recomandări înainte de a lua orice medicament.

Truvada nu trebuie luat în timpul sarcinii decât după ce aţi discutat acest lucru cu medicul dumneavoastră. Nu există date clinice privind utilizarea de Truvada la femeile gravide şi, de obicei, medicamentul nu se foloseşte decât dacă este absolut necesar.

Dacă sunteţi femeie şi puteţi rămâne gravidă în timpul tratamentului cu Truvada, trebuie săfolosiţi o metodă contraceptivă eficace pentru a evita o sarcină.

Dacă rămâneţi gravidă sau doriţi să rămâneţi gravidă, întrebaţi medicul despre potenţialele beneficii şi riscuri implicate de tratamentul cu Truvada pentru dumneavoastrăşi copilul dumneavoastră.

Dacă aţi luat Truvada în timpul sarcinii, medicul poate solicita efectuarea regulată de analize de sânge şi alte teste diagnostice pentru monitorizarea dezvoltării copilului dumneavoastră. La copiii ale căror mame au luat medicamente din grupul inhibitorilor nucleozidici şi nucleotidici de reverstranscriptază în timpul sarcinii, beneficiul protecţiei care rezultă din reducerea riscului de infecţie cu HIV este mai mare decât riscul de a suferi reacţii adverse.

Nu alăptaţi în timpul tratamentului cu Truvada. Nu se ştie încă dacă substanţele active din acest medicament trec în laptele matern.

Dacă sunteţi femeie şi sunteţi infectată cu HIV este recomandabil să nu alăptaţi, pentru a evita transmiterea prin laptele matern a virusului la copil.

Conducerea vehiculelor şi folosirea utilajelor

Truvada poate provoca ameţeli. Dacă aveţi ameţeli în timpul cât luaţi Truvada, nu conduceţi vehicule şi nu folosiţi utilaje.

Informaţii importante privind unele componente ale Truvada

Informaţi-vă medicul dacă aveţi intoleranţă la lactoză sau la alte zaharuri. Truvada conţine lactoză monohidrat. Discutaţi cu medicul dumneavoastră înainte de a lua acest medicament, dacăştiţi că aveţi intoleranţă la lactoză sau dacăvi s-a spus că aveţi intoleranţă la orice alte zaharuri.

3. CUM SĂ LUAŢI TRUVADA

 Luaţi întotdeauna Truvada exact aşa cum v-a spus medicul dumneavoastră. Trebuie sădiscutaţi cu medicul dumneavoastră sau cu farmacistul dacă nu sunteţi sigur.

Doza uzuală:

 Adulţi: un comprimat în fiecare zi cu alimente.

Dacă aveţi dificultăţi la înghiţire puteţi mărunţi comprimatul cu vârful unei linguri. Amestecaţi apoi praful în aproximativ 100 ml (jumătate de pahar) de apă, suc de portocale sau suc de struguri şi beţi imediat. Luaţi întotdeauna doza recomandată de medicul dumneavoastrăpentru a fi sigur de eficacitatea totală a medicamentului şi pentru a reduce riscul de apariţie a rezistenţei la tratament. Nu modificaţi doza decât la recomandarea medicului dumneavoastră. Dacă aveţi probleme cu rinichii medicul poate recomanda să luaţi Truvada mai rar. Dacă medicul decide să întrerupăadministrarea uneia din componentele din Truvada sau sămodifice doza de Truvada, este posibil să vi se administreze emtricitabinăşi/sau tenofovir separat în loc de medicamentul combinat sau alte medicamente pentru tratamentul infecţiei cu HIV. Medicul va prescrie Truvada în asociere cu alte medicamente antiretrovirale. Vă rugăm să consultaţi şi Prospectele celorlalte medicamente antiretrovirale pentru a vedea cum trebuie luate aceste medicamente.

Dacă luaţi mai mult decât trebuie din Truvada .Dacă luaţi din greşealămai mult decât doza recomandată de Truvada, luaţi legătura cu medicul dumneavoastră sau cu cel mai apropiat serviciu de urgenţă pentru recomandări. Ţineţi la îndemânăflaconul cu comprimate pentru a descrie cu uşurinţă ce medicament aţi luat.

Dacă uitaţi să luaţi Truvada

Este important să nu uitaţi să luaţi nici o doză de Truvada.

Dacă totuşi uitaţi să luaţi o dozăde Truvada, luaţi-o cât de repede posibil şi apoi luaţi următoarea doză la ora obişnuită.

Dacă este aproape timpul pentru doza următoare, nu mai luaţi doza pe care aţi uitat-o. Aşteptaţi şi luaţi doza următoare la ora obişnuită. Nu luaţi o doză dublă pentru a compensa comprimatul uitat.

Dacă vărsaţi la mai puţin de 1 oră după ce aţi luat Truvada, luaţi un alt comprimat. Nu este necesar să luaţi un alt comprimat dacă v-aţi simţit rău şi aţi vărsat la mai mult de 1 oră după ce aţi luat Truvada.

Dacă încetaţi să luaţi Truvada

Încetarea tratamentului cu Truvada poate reduce eficacitatea tratamentului anti-HIV recomandat de medic. Discutaţi cu medicul dumneavoastră înainte de a înceta să luaţi Truvada indiferent de motiv, şi mai ales dacă suferiţi reacţii adverse sau aveţi orice altă boală. Discutaţi cu medicul înainte de a reîncepe să luaţi comprimatele de Truvada.

Dacă aveţi infecţie cu HIV şi hepatita B, este deosebit de important să nu încetaţi tratamentul cu Truvada fără să fi discutat mai întâi cu medicul. Unii pacienţi au avut analize de sânge sau simptome care indicau agravarea hepatitei după încetarea tratamentului cu Truvada. Este posibil să fie nevoie să faceţi analize de sânge timp de câteva luni după încetarea tratamentului. Nu se recomandă întreruperea tratamentului la unii pacienţi cu boală hepatică avansată sau ciroză, deoarece aceasta poate duce la agravarea hepatitei.

Informaţi-vă imediat medicul, în cazul în care observaţi simptome noi sau neobişnuite după încetarea tratamentului, în particular simptome pe care le consideraţi în mod obişnuit a fi datorate hepatitei B.

Dacă aveţi orice întrebări suplimentare cu privire la acest produs, adresaţi-vă medicului dumneavoastră sau farmacistului.

4. REACŢII ADVERSE POSIBILE

Ca toate medicamentele, Truvada poate provoca reacţii adverse, cu toate că nu apar la toate persoanele.

Informaţi-vă medicul dacă observaţi oricare din următoarele reacţii adverse:

Reacţii adverse foarte frecvente

(Acestea pot afecta cel puţin 10 din 100 de pacienţi trataţi)

·        diaree, stare de rău (vărsături), senzaţie de rău (greaţă), ameţeli, dureri de cap, erupţie trecătoare pe piele

·        senzaţie de slăbiciune, slăbiciune musculară (dacă valorile creatinkinazei din sânge cresc)

·        valori scăzute ale fosfatului din sânge

Analizele pot de asemenea indica:

Reacţii adverse frecvente

(Acestea pot afecta 1 pânăla 10 din 100 de pacienţi trataţi)

1.      dureri, dureri de stomac

2.      tulburări de somn, vise anormale

3.      probleme de digestie, determinând disconfort după masă, balonare, flatulenţă

4.      erupţii pe piele (inclusiv pete roşii, însoţite uneori de băşici şi umflarea pielii), care pot fi determinate de reacţii alergice, mâncărime, modificarea culorii pielii, inclusiv apariţia unor pete de culoare închisă

5.      alte reacţii alergice, ca de exemplu respiraţie dificilă, umflături sau senzaţia de vertij

Analizele pot de asemenea indica:

1.      număr scăzut al celulelor albe din sânge (scăderea numărului de celule albe din sânge vă poate face vulnerabil la infecţii)

2.      valori crescute ale trigliceridelor (acizi graşi), bilei sau zahărului din sânge

3.      probleme ale ficatului şi pancreasului

Reacţii adverse mai puţin frecvente

(Acestea pot afecta cel puţin 1 din 1000 de pacienţi, dar nu mai mult de 1 din 100 de pacienţi trataţi)

1.      anemie (număr scăzut al celulelor roşii din sânge)

2.      dureri la nivelul abdomenului (burtă), determinate de inflamaţia pancreasului

3.      distrugerea ţesutului muscular, dureri musculare sau slăbiciune musculară

4.      umflarea feţei, buzelor, limbii sau gâtului

Analizele pot de asemenea indica:

1.      scădere a concentraţiei de potasiu din sânge

2.      valoare crescută a concentraţiei de creatinină din sânge

3.      modificări ale urinii

Reacţii adverse rare

(Acestea pot afecta cel puţin 1 din 10000 de pacienţi, dar nu mai mult de 1 din 1000 de pacienţi trataţi)

1.      acidoza lactică (exces de acid lactic în sânge) este o reacţie adversă gravă care poate pune viaţa în pericol. Următoarele reacţii adverse pot fi semne de acidoză lactică:

2.      respiraţie rapidăşi profundă

3.      somnolenţă

4.      senzaţie de rău (greaţă), stare de rău (vărsături) şi dureri de stomac

Dacă credeţi că este posibil să aveţi acidoză lactică, adresaţi-vă imediat medicului dumneavoastră.

1.      dureri de spate determinate de probleme ale rinichilor, inclusiv insuficienţă renală. Este posibil ca medicul să efectueze analize de sânge pentru a vedea dacă rinichii dumneavoastrăfuncţionează în mod corespunzător.

2.      ficat gras

3.      colorarea în galben a pielii sau ochilor, mâncărimi, sau dureri la nivelul abdomenului (burtă), determinate de inflamaţia ficatului

4.      inflamaţia rinichilor, eliminare a unei cantităţi crescute de urinăşi senzaţie de sete

5.      fragilitate osoasă (asociatăcu dureri ale oaselor şi care poate determina, uneori, apariţia de fracturi)

6.      leziuni ale celulelor tubulare ale rinichilor

Analizele pot de asemenea indica:

Distrugerea ţesutului muscular, fragilitatea osoasă (asociată cu dureri ale oaselor şi care poate determina, uneori, apariţia de fracturi), durerile musculare, slăbiciunea muscularăşi scăderea cantităţii de potasiu sau fosfat din sânge pot să apară ca urmare a deteriorării celulelor tubilor renali.

Alte reacţii adverse posibile

La copiii cărora li s-a administrat emtricitabină, unul din componentele Truvada, s-a observat frecvent anemie (număr scăzut al celulelor roşii din sânge) şi foarte frecvent modificarea culorii pielii, inclusiv apariţia unor pete de culoare închisă. Dacă producţia de celule roşii din sânge este scăzută, copilul poate avea simptome de oboseală sau dificultăţi respiratorii.

Truvada poate determina modificări ale formei corpului, datorită modificărilor în distribuirea ţesutul adipos din corp. Puteţi pierde ţesut adipos la nivelul picioarelor, braţelor şi feţei; puteţi acumula ţesut adipos la nivelul abdomenului (burţii) şi organelor interne; mărirea sânilor şi acumulare de ţesut adipos la nivelul cefei („ceafă de bizon”). Până în prezent, nu se cunosc cauza şi efectele pe termen lung produse de aceste modificări.

Truvada poate determina şi hiperlipidemie (valori crescute ale grăsimilor din sânge) şi rezistenţă la insulină. Medicul dumneavoastră va cere efectuarea de analize pentru verificarea acestor modificări.

Dacă vreuna dintre reacţiile adverse devine gravă, sau dacă observaţi orice reacţie adversănemenţionată în acest prospect, rugăm să spuneţi medicului dumneavoastră.

5. CUM SE PĂSTREAZĂ TRUVADA

A nu se lăsa la îndemâna şi vederea copiilor.

Nu utilizaţi Truvada dupădata de expirare înscrisă pe flacon şi cutie după {EXP}. Data de expirare se referă la ultima zi a lunii respective.

A se păstra în ambalajul original pentru a fi protejat de umiditate. A se ţine flaconul bine închis.

Medicamentele nu trebuie aruncate pe cale apei menajere sau a reziduurilor menajere. Întrebaţi farmacistul cum să eliminaţi medicamentele care nu vă mai sunt necesare. Aceste măsuri vor ajuta la protejarea mediului.

6. INFORMAŢII SUPLIMENTARE

Ce conţine Truvada

Substanţele active sunt emtricitabina şi tenofovir disoproxil. Fiecare comprimat filmat de Truvada conţine emtricitabină 200 mg şi tenofovir disoproxil 245 mg (echivalent cu fumarat de tenofovir disoproxil 300 mg sau tenofovir 136 mg).

Celelalte componente sunt croscarmeloză sodică, glicerol triacetat (E1518), hipromeloză(E464), Indigo carmin-lac de aluminiu (E132), lactozămonohidrat, stearat de magneziu (E572), celuloză microcristalină (E460), amidon pregelatinizat (fără gluten) şi dioxid de titan (E171).

Cum arată Truvada şi conţinutul ambalajul

Truvada comprimate filmate sunt comprimate de culoare albastră, în formă de capsulă, având imprimat pe o parte cuvântul “GILEAD” şi pe cealaltă numărul “701”. Truvada este furnizat în flacoane cu 30 de comprimate.

Sunt disponibile următoarele mărimi de ambalaj: cutii cu 1 flacon cu 30 comprimate filmate şi cutii cu 3 flacoane, fiecare flacon cu 30 comprimate filmate. Este posibil ca nu toate mărimile de ambalaj săfie comercializate.

Deţinătorul autorizaţiei de punere pe piaţăşi producătorul

Deţinătorul autorizaţiei de punere pe piaţă: Gilead Sciences International Limited Cambridge CB21 6GT Marea Britanie

Producătorul: Gilead Sciences Limited Unit 13, Stillorgan Industrial Park Blackrock Comitatul Dublin Irlanda

sau

Gilead Sciences Limited IDA Business & Technology Park Carrigtohill County Cork Irlanda

Pentru orice informaţii despre acest medicament, rugăm să contactaţi reprezentanţii locali ai deţinătorului autorizaţiei de punere pe piaţă:

België/Belgique/Belgien

Gilead Sciences Belgium BVBA Tél/Tel: + 32 (0) 24 01 35 79

България

Gilead Sciences International Ltd Тел.: + 44 (0) 20 7136 8820

Česká republika

Gilead Sciences International Ltd Tel: + 44 (0) 20 7136 8820

Danmark

Gilead Sciences Sweden AB Tlf: + 46 (0) 8 5057 1849

Deutschland

Gilead Sciences GmbH Tel: + 49 (0) 89 899890-0

Eesti

Gilead Sciences International Ltd Tel: + 44 (0) 20 7136 8820

Luxembourg/Luxemburg

Gilead Sciences Belgium BVBA Tél/Tel: + 32 (0) 24 01 35 79

Magyarország

Gilead Sciences International Ltd Tel: + 44 (0) 20 7136 8820

Malta

Gilead Sciences International Ltd Tel: + 44 (0) 20 7136 8820

Nederland

Gilead Sciences Netherlands B.V Tel: + 31 (0) 20 718 3698

Norge

Gilead Sciences Sweden AB Tlf: + 46 (0) 8 5057 1849

Österreich

Gilead Sciences GesmbH Tel: + 43 1 260 830

Ελλάδα

Gilead Sciences ΕλλάςΜ.ΕΠΕ. Τηλ: + 30 210 8930 100

España

Gilead Sciences, S.L. Tel: + 34 91 378 98 30

France

Gilead Sciences Tél: + 33 (0) 1 42 73 70 70

Ireland

Gilead Sciences Ltd Tel: + 44 (0) 1223 897555

Ísland

Gilead Sciences Sweden AB Sími: + 46 (0) 8 5057 1849

Italia

Gilead Sciences S.r.l. Tel: + 39 02 439201

Κύπρος

Gilead Sciences ΕλλάςΜ.ΕΠΕ. Τηλ: + 30 210 8930 100

Latvija

Gilead Sciences International Ltd Tel: + 44 (0) 20 7136 8820

Lietuva

Gilead Sciences International Ltd Tel: + 44 (0) 20 7136 8820

Acest prospect a fost aprobat în Polska

Gilead Sciences International Ltd Tel: + 44 (0) 20 7136 8820

Portugal

Gilead Sciences, Lda. Tel: + 351 21 7928790

România

Gilead Sciences International Ltd Tel: + 44 (0) 20 7136 8820

Slovenija

Gilead Sciences International Ltd Tel: + 44 (0) 20 7136 8820

Slovenská republika

Gilead Sciences International Ltd Tel: + 44 (0) 20 7136 8820

Suomi/Finland

Gilead Sciences Sweden AB Puh/Tel: + 46 (0) 8 5057 1849

Sverige

Gilead Sciences Sweden AB Tel: + 46 (0) 8 5057 1849

United Kingdom

Gilead Sciences Ltd Tel: + 44 (0) 1223 897555

Informaţii detaliate privind acest medicament sunt disponibile pe website-ul Agenţiei Europene a Medicamentului (EMA): http://www.ema.europa.eu/.

Ai o intrebare despre acest medicament? Poti intreba aici.
Citeste si...
SUA aprobă Truvada, primul tratament preventiv împotriva SIDA Agenţia americană pentru Controlul medicamentelor (FDA) a aprobat luni lansarea pe piaţă a medicamentului antiretroviral Truvada, primul tratament pentru prevenirea îmbolnăvirii cu SIDA destinat persoanelor cu risc şi care ar trebui să contribuie, potrivit autorităţilor, la reducerea de noi infectări...
Agenţia Europeană a Medicamentului a dat undă verde unui medicament ca tratament preventiv împotriva SIDA Agenţia Europeană a Medicamentului (EMA) a anunţat că a dat undă verde comercializării în Uniunea Europeană a medicamentului Truvada pentru prevenirea SIDA, în condiţiile în care acest medicament era deja utilizat pentru tratarea acestei boi, relatează EFE.
Un tratament preventiv reduce la jumătate riscul infectării cu HIV în rândul toxicomanilor (studiu) Un tratament preventiv pe bază de antiretrovirale reduce aproape la jumătate riscul de infecţie cu HIV la persoanele care îşi injectează droguri, potrivit unui studiu publicat în ediţia electronică de joi a revistei medicale britanice The Lancet, transmite AFP.
SUA: experţi aprobă primul tratament preventiv contra SIDA Un comitet consultativ de experţi independenţi a recomandat joi Agenţiei americane de medicamente /FDA/ să comercializeze Truvada, primul tratament preventiv contra SIDA.
O pastilă pe zi care previne îmbolnăvirea de SIDA Testat doar pe bărbaţi, medicamentul a redus la jumătate contagierile. În lipsa unui vaccin eficient, a lua zilnic o pastilă folosită în tratamentul împotriva SIDA, ar putea fi cea mai bună formulă pentru a preveni infecţia. Un studiu realizat asupra a 2.500 de homosexuali sănătoşi din şase ţări a demonstrat...
Un medicament preventiv eficient împotriva SIDA ar trebui oferit pe scară largă (studiu) Londra, 10 sep /Agerpres - Un antiretroviral testat ca tratament preventiv la homosexualii cu risc de HIV/SIDA s-a dovedit deosebit de eficient şi ar trebui sa facă parte din metodele standard de prevenire pentru bărbaţii cu risc de infecţie, potrivit unui studiu intitulat PROUD publicat în revista britanică...