Cautare



ATENTIE

Aceste informatii au doar scop informativ si in niciun caz nu trebuie sa inlocuiasca recomandarea medicului sau a personalului medical autorizat. Nu trebuie sa folositi aceste informatii pentru auto-diagnostic sau auto-tratament. Medipedia nu isi asuma responsabilitatea asupra efectelor pe care le poate avea folosirea acestor informatii in alte scopuri decat au fost oferite.

EXFORGE 5mg/160mg
Denumire EXFORGE 5mg/160mg
Descriere Tratamentul hipertensiunii arteriale esenţiale. Exforge este indicat pacienţilor a căror tensiune arterială nu este controlată adecvat prin monoterapie cu amlodipină sau valsartan.
Denumire comuna internationala COMBINATII ( VALSARTANUM+AMLODIPINUM)
Actiune terapeutica ANTAGONISTI DE ANGIOTENSINA II, COMBINATII ANTAGONISTI DE ANGIOTENSINA II SI BLOCANTI AI CANALELOR DE C
Prescriptie P-6L - Medicamente si produse medicamentoase care se elibereaza in farmacii pe baza de prescriptie medicala valabila 6 luni
Forma farmaceutica Comprimate filmate
Concentratia 5mg/160mg
Ambalaj Cutie x 98 compr. film. (blist.PVC/PVDC )
Valabilitate ambalaj 30 luni
Cod ATC C09DB01
Firma - Tara producatoare NOVARTIS PHARMA GMBH - GERMANIA
Autorizatie de punere pe piata NOVARTIS EUROPHARM LTD. - MAREA BRITANIE

Ai un comentariu sau o intrebare despre EXFORGE 5mg/160mg ? Intreaba pe forum:  
Nume afisat:
E-mail (optional):
Intrebare:

Introduceti codul de mai sus:



>> EXFORGE 10mg/160mg Comprimate filmate, 10mg/160mg >> EXFORGE 5mg/160mg Comprimate filmate, 5mg/160mg >> EXFORGE 5mg/80mg Comprimate filmate, 5mg/80mg
Prospect si alte informatii despre EXFORGE 5mg/160mg, comprimate filmate       

ANEXA I REZUMATUL CARACTERISTICILOR PRODUSULUI

1. DENUMIREA COMERCIALĂ A MEDICAMENTULUI

Exforge 5 mg/80 mg comprimate filmate

2. COMPOZIŢIA CALITATIVĂŞI CANTITATIVĂ

Fiecare comprimat filmat conţine amlodipină 5 mg (sub formă de besilat de amlodipină) şi valsartan 80 mg.

Pentru lista tuturor excipienţilor, vezi pct. 6.1.

3. FORMA FARMACEUTICĂ

Comprimate filmate

Comprimate filmate de culoare galben închis, rotunde, cu muchii rotunjite, inscripţionate „NVR” pe o faţă şi „NV” pe cealaltă.

4. DATE CLINICE
4.1 Indicaţii terapeutice

Tratamentul hipertensiunii arteriale esenţiale.

Exforge este indicat pacienţilor a căror tensiune arterială nu este controlată adecvat prin monoterapie cu amlodipină sau valsartan.

4.2 Doze şi mod de administrare

Doza recomandată de Exforge este de un comprimat pe zi.

Exforge 5 mg/80 mg poate fi administrat pacienţilor a căror tensiune arterială nu este controlată adecvat prin monoterapie cu amlodipină 5 mg sau valsartan 80 mg.

Exforge poate fi administrat cu sau fără alimente. Se recomandă administrarea Exforge cu puţină apă.

Se recomandă ajustarea individuală a dozelor componentelor (şi anume amlodipinăşi valsartan) înainte de alegerea combinaţiei cu doză fixă. Poate fi avută în vedere trecerea directă de la monoterapie la combinaţia cu doză fixă când se consideră adecvat din punct de vedere clinic.

Pentru comoditate, pacienţii cărora li se administrează valsartan şi amlodipină în comprimate/capsule separate pot fi trecuţi la tratamentul Exforge având componentele în aceleaşi doze.

Insuficienţă renală Nu este necesară ajustarea dozei la pacienţii cu insuficienţă renală uşoară până la moderată. Se recomandă monitorizarea concentraţiilor potasiului şi ale creatininei în cazul insuficienţei renale moderate.

Insuficienţă hepatică Se recomandă prudenţă la administrarea Exforge pacienţilor cu insuficienţă hepatică sau cu tulburări biliare obstructive (vezi pct. 4.4). La pacienţii cu insuficienţă hepatică uşoară până la moderată fără colestază, doza maximă recomandată este de 80 mg valsartan.

Pacienţii vârstnici (vârsta de 65 ani şi peste) Este necesară prudenţă când se cresc dozele la pacienţii vârstnici.

Copii şi adolescenţi Exforge nu este recomandat pentru utilizare la pacienţii cu vârsta sub 18 ani datorită lipsei datelor privind siguranţa şi eficacitatea.

4.3 Contraindicaţii

Hipersensibilitatea la substanţele active, la derivaţi ai dihidropiridinei, sau la oricare dintre excipienţi. Insuficienţă hepatică severă, ciroză biliară sau colestază. Insuficienţă renală severă (VFG <30 ml/min/1,73 m2) şi pacienţi dializaţi. Al doilea şi al treilea trimestru de sarcină (vezi pct. 4.4 şi 4.6).

4.4 Atenţionări şi precauţii speciale pentru utilizare

SarcinTratamentul cu antagonişti ai receptorilor de angiotensină II (ARAII) nu trebuie iniţiat în timpul sarcinii. Cu excepţia cazului în care continuarea tratamentului cu ARAII este considerată esenţială, pacientele care planifică o sarcină trebuie trecute pe tratamente antihipertensive alternative care au un profil de siguranţă stabilit pentru utilizarea în timpul sarcinii. Tratamentul cu ARAII trebuie oprit imediat, când sarcina este diagnosticată, şi, dacă este cazul, trebuie început un tratament alternativ (vezi pct. 4.3 şi 4.6). ă

Pacienţi cu depleţie sodicăşi/sau lichidiană S-a observat o hipotensiune arterială pronunţată în cazul a 0,4% dintre pacienţii cu hipotensiune arterială fără complicaţii, care au fost trataţi cu Exforge în cadrul studiilor placebo controlate. În cazul pacienţilor cu sistemul renină-angiotensină activat (cum sunt pacienţii cu depleţie lichidianăşi/sau sodică cărora li se administrează doze mari de diuretice) cărora li se administrează inhibitori ai receptorilor angiotensinei, poate apare hipotensiunea arterială simptomatică. Se recomandă corectarea acestei stări înainte de administrarea Exforge sau o supraveghere medicală atentă la începutul tratamentului.

Dacă apare hipotensiunea arterială după administrarea Exforge, pacientul trebuie menţinut în poziţie orizontalăşi dacă este cazul trebuie să i se administreze o perfuzie intravenoasă cu ser fiziologic. Tratamentul poate fi continuat după stabilizarea tensiunii arteriale.

Hiperkaliemie Utilizarea concomitentă cu suplimentele cu potasiu, diureticele care reţin potasiu, substituente minerale pentru regim hiposodat care conţin potasiu sau alte medicamente care pot creşte concentraţia plasmatică a potasiului (heparina, etc.) trebuie realizată cu prudenţă şi monitorizarea frecventă a concentraţiilor potasiului.

Stenoza arterei renale Nu sunt disponibile date privind utilizarea Exforge la pacienţii cu stenoză bilaterală de arteră renală sau stenoză pe rinichi unic.

Transplant renal Până în prezent nu există date privind siguranţa utilizării Exforge de către pacienţii cărora li s-a efectuat recent un transplant renal.

Insuficienţă hepatică Valsartanul se elimină în general nemetabolizat prin bilă, în timp ce amlodipina este metabolizată în proporţie mare de către ficat. Se recomandă prudenţă la administrarea Exforge la pacienţii cu insuficienţă hepatică uşoară până la moderată sau cu tulburări biliare obstructive.

În cazul pacienţilor cu insuficienţă hepatică uşoară până la moderată fără colestază, doza maximă recomandată este de 80 mg valsartan.

Insuficienţă renală Nu este necesară ajustarea dozei de Exforge la pacienţii cu insuficienţă renală uşoară până la moderată (VFG >30 ml/min/1,73 m2). Se recomandă monitorizarea concentraţiilor potasiului şi ale creatininei în cazul insuficienţei renale moderate.

Hiperaldosteronism primaPacienţii cu hiperaldosteronism primar nu trebuie trataţi cu valsartan, antagonist al angiotensinei II, pentru că sistemul lor renină-angiotensină este afectat de boala de bază. r

Insuficienţă cardiacă Ca o consecinţă a inhibării sistemului renină-angiotensină-aldosteron, se pot aştepta modificări ale funcţiei renale în cazul persoanelor predispuse. La pacienţii cu insuficienţă cardiacă severă a căror funcţie renală poate depinde de activitatea sistemului renină-angiotensină-aldosteron, tratamentul cu inhibitorii enzimei de conversie a angiotensinei (ECA) şi cu antagoniştii receptorilor angiotensinei a fost asociat cu oligurie şi/sau azotemia progresivăşi (rar) cu insuficienţa renală acutăşi/sau cu deces. S-au raportat efecte similare şi în cazul valsartanului.

În cadrul unui studiu pe termen lung (PRAISE-2), placebo controlat, la pacienţii cu insuficienţă cardiacă de gradul III şi IV NYHA (Clasificarea Asociaţiei Cardiologilor din New York) cu etiologie non-ischemică trataţi cu amilodipină, amlodipina a fost asociată cu creşterea numărului de raportări de edem pulmonar în ciuda unor diferenţe nesemnificative privind incidenţa agravării insuficienţei cardiace comparativ cu placebo.

Stenoză valvulară aorticăşi mitrală, cardiomiopatie hipertrofică obstructivă Ca toate celelalte vasodilatatoare, se recomandă precauţie deosebită la pacienţii care suferă de stenoză aortică sau mitrală sau de cardiomiopatie hipertrofică obstructivă.

Exforge nu a fost studiat la nici o altă populaţie de pacienţi cu excepţia pacienţilor cu hipertensiune.

4.5 Interacţiuni cu alte medicamente şi alte forme de interacţiune

Interacţiuni legate de amlodipină

Se recomandă prudenţă în cazul utilizării concomitente Inhibitori CYP3A4

Un studiu la pacienţii vârstnici a demonstrat că diltiazemul inhibă metabolismul amlodipinei, probabil prin intermediul CYP3A4 (concentraţia plasmatică creşte cu aproximativ 50%, crescând astfel şi efectul amlodipinei). Nu se poate exclude posibilitatea ca inhibitorii mai puternici ai CYP3A4 (cum sunt ketoconazol, itraconazol, ritonavir) să poată creşte concentraţia plasmatică a amlodipinei mai mult decât diltiazemul.

Inductorii CYP3A4 (medicamente anticonvulsivante [cum sunt carbamazepină, fenobarbital, fenitoină, fosfenitoină, primidonă], rifampicină, Hypericum perforatum)

Administrarea concomitentă poate determina scăderea concentraţiei plasmatice a amlodipinei. Este indicată monitorizarea clinică, cu posibila ajustare a dozei de amlodipină în timpul tratamentului cu inductor şi după întreruperea acestuia.

A se avea în vedere în cazul utilizării concomitente Alte informaţii

În monoterapie, amlodipina a fost administrată în condiţii de siguranţă împreună cu diuretice tiazidice, betablocante, inhibitori ECA, nitraţi cu acţiune pe termen lung, nitroglicerină administrată sublingual, digoxin, warfarină, atorvastatină, sildenafil, medicamente antiacide (hidroxid de aluminiu gel, hidroxid de magneziu, simeticonă), cimetidină, medicamente antiinflamatoare nesteroidiene, antibiotice şi medicamente hipoglicemiante orale.

Interacţiuni legate de valsartan

Nu se recomandă utilizarea concomitentă Litiu

S-au raportat creşteri reversibile ale concentraţiei plasmatice şi toxicităţii litiului în timpul utilizării concomitente cu inhibitori ECA. În ciuda lipsei de experienţă în ceea ce priveşte utilizarea concomitentă de valsartan şi litiu, această asociere nu este recomandată. Dacă administrarea acestei combinaţii este necesară, se recomandă monitorizarea atentă a concentraţiilor plasmatice ale litiului (vezi pct.4.4).

Diuretice care reţin potasiu, suplimente cu potasiu, substituente minerale pentru regim hiposodat care conţin potasiu sau alte medicamente care pot creşte concentraţia plasmatică a potasiului

În cazul în care se prescrie un medicament care afectează concentraţia potasiului în asociere cu valsartan, se recomandă monitorizarea concentraţiilor plasmatice ale potasiului.

Se recomandă prudenţă în cazul utilizării concomitente Medicamente antiinflamatoare nesteroidiene (AINS), inclusiv inhibitori selectivi COX-2, acid acetilsalicilic (>3 g/zi), şi AINS non-selective

Când antagoniştii angiotensinei II se administrează concomitent cu AINS poate apare atenuarea efectului antihipertensiv. Suplimentar, utilizarea concomitentă de antagonişti ai angiotensinei II şi AINS poate determina creşterea riscului de afectare a funcţiei renale şi creşterea concentraţiei plasmatice a potasiului. Astfel, se recomandă monitorizarea funcţiei renale la începutul tratamentului, precum şi hidratarea adecvată a pacientului.

Alte substanţe

În monoterapie cu valtarsan nu s-au observat interacţiuni semnificative din punct de vedere clinic cu următoarele substanţe: cimetidină, warfarină, furosemid, digoxin, atenolol, indometacin, hidroclorotiazidă, amlodipină, glibenclamid.

Interacţiuni frecvente ale acestei combinaţii Nu s-au efectuat studii privind interacţiunile Exforge cu alte medicamente.

A se avea în vedere în cazul utilizării concomitente Alte medicamente antihipertensive

Medicamentele antihipertensive utilizate frecvent (de exemplu alfablocante, diuretice) şi alte medicamente care pot determina reacţii adverse hipotensive (de exemplu antidepresive triciclice, alfablocante utilizate în tratamentul hiperplaziei benigne de prostată) pot creşte efectul antihipertensiv al combinaţiei.

4.6 Sarcina şi alăptarea

Sarcina

Utilizarea antagoniştilor receptorilor de angiotensină II (ARAII) nu este recomandată în timpul primului trimestru de sarcină (vezi pct. 4.4). Utilizarea ARAII este contraindicată în timpul celui de al doilea şi al treilea trimestru de sarcină (vezi pct. 4.3 şi 4.4).

Dovezile epidemiologice cu privire la riscul de teratogenitate în urma expunerii la inhibitori ECA pe durata primului trimestru de sarcină nu au fost concludente; totuşi, nu poate fi exclusă o creştere uşoară a riscului. Cu toate că nu există date epidemiologice controlate despre riscul asociat cu administrarea de antagonişti ai receptorilor de angiotensină II (ARAII), riscuri similare pot exista pentru această clasă de medicamente. Cu excepţia cazului în care continuarea tratamentului cu ARAII este considerată esenţială, pacientele care planifică o sarcină trebuie trecute pe tratamente antihipertensive alternative care au un profil de siguranţă stabilit pentru utilizarea în timpul sarcinii. Tratamentul cu ARAII trebuie oprit imediat, când sarcina este diagnosticată, şi, dacă este cazul, trebuie început un tratament alternativ.

Se cunoaşte că expunerea la tratamentul cu ARAII în timpul celui de al doilea şi al treilea trimestru de sarcină induce la om fetotoxicitate (funcţie renală diminuată, oligohidramnios, întârzierea osificării craniene) şi toxicitate neonatală (insuficienţă renală, hipotensiune arterială, hiperkaliemie) (vezi pct. 5.3).

Dacă expunerea la ARAII a avut loc din al doilea trimestru de sarcină, se recomandă o verificare cu ultrasunete a funcţiei renale şi a craniului.

Sugarii ale căror mame au utilizat ARAII trebuie atent monitorizaţi în ceea ce priveşte hiptensiunea arterială (vezi pct. 4.3 şi 4.4).

Alăptarea

Deoarece nu există informaţii disponibile privind utilizarea Exforge în timpul alăptării, Exforge nu este recomandat şi sunt de preferat tratamente alternative cu profiluri de siguranţă mai bine determinate în timpul alăptării, în special în cazul alăptării unui nou-născut sau a unui sugar născut prematur.

4.7 Efecte asupra capacităţii de a conduce vehicule şi de a folosi utilaje

Nu s-au efectuat studii privind efectele asupra capacităţii de a conduce vehicule sau de a folosi utilaje. Când se conduc vehicule sau se folosesc utilaje trebuie să se aibă în vedere că uneori poate apare ameţeală sau oboseală.

4.8 Reacţii adverse

Siguranţa Exforge a fost evaluată în cadrul a cinci studii clinice controlate în care au fost înrolaţi 5175 pacienţi, dintre care 2613 au fost trataţi cu valsartan în combinaţie cu amlodipină.

Reacţiile adverse au fost ordonate în funcţie de frecvenţă, folosind următoarea convenţie: foarte frecvente (≥1/10); frecvente (≥1/100, <1/10); mai puţin frecvente (≥1/1000, <1/100); rare (≥1/10000, <1/1000); foarte rare (<1/10000), incluzând cazuri izolate.

În cadrul fiecărei grupe de frecvenţă, reacţiile adverse sunt prezentate în ordinea descrescătoare a gravităţii.

Tulburări cardiace

Mai puţin frecvente: Tahicardie, palpitaţii Rare: Sincopă

Tulburări ale sistemului nervos

Frecvente: Cefalee Mai puţin frecvente: Ameţeală, somnolenţă, ameţeală posturală, parestezie

Tulburări oculare

Rare: Tulburări de vedere

Tulburări acustice şi vestibulare

Mai puţin frecvente: Vertij Rare: Acufene

Tulburări respiratorii, toracice şi mediastinale

Mai puţin frecvente: Tuse, durere faringo-laringiană

Tulburări gastro-intestinale

Mai puţin frecvente: Diaree, greaţă, dureri abdominale, constipaţie, xerostomie

Tulburări renale şi ale căilor urinare

Rare: Polakisurie, poliurie

Afecţiuni cutanate şi ale ţesutului subcutanat

Mai puţin frecvente: Erupţii cutanate, eritem Rare: Hiperhidroză, exantem, prurit

Tulburări musculo-scheletice şi ale ţesutului conjunctiv

Mai puţin frecvente: Tumefierea articulaţiilor, dureri lombare, artralgie Rare: Spasme musculare, senzaţia de greutate

Infecţii şi infestări

Frecvente: Nazofaringită, gripă

Tulburări vasculare

Mai puţin frecvente: Hipotensiune arterială ortostatică Rare: Hipotensiune arterială

Tulburări generale şi la nivelul locului de administrare

Frecvente: Edem, edem cu godeu, edem facial, edem periferic, oboseală, înroşirea pielii, astenie, bufeuri

Tulburări ale sistemului imunitar

Rare: Hipersensibilitate

Tulburări ale aparatului genital şi sânului

Rare: Disfuncţie erectilă

Tulburări psihice

Rare: Anxietate

Informaţii suplimentare privind combinaţia Edemul periferic, o cunoscută reacţie adversă a amlodipinei, a fost în general observat cu o incidenţă mai mică la pacienţii cărora li s-a administrat combinaţia amlodipină/valsartan decât la cei cărora li s-a administrat amlodipină în monoterapie. În studiile clinice dublu-oarbe, controlate, incidenţa edemului periferic în funcţie de doză a fost după cum urmează: Incidenţa medie a edemului periferic, simetric distribuită pentru toate dozele, a fost 5,1% pentru combinaţia amlodipină/valsartan.

% pacienţilor care au prezentat edem periferic Valsartan (mg)
0 40 80 160 320
Amlodipină (mg) 0 3,0 5,5 2,4 1,6 0,9
2,5 8,0 2,3 5,4 2,4 3,9
5 3,1 4,8 2,3 2,1 2,4
10 10,3 Nu este cazul Nu este cazul 9,0 9,5

Informaţii suplimentare privind componentele individuale Reacţiile adverse la medicament semnalate anterior pentru una dintre componentele individuale (amlodipină sau valsartan) pot constitui posibile reacţii adverse şi pentru Exforge, chiar dacă nu au fost observate în timpul studiilor clinice sau în perioada ulterioară punerii pe piaţă.

AmlodipinFrecvente Vărsături. Mai puţin Alopecie, modificarea tranzitului intestinal, dispepsie, dispnee, rinită, gastrită, frecvente hiperplazie gingivală, ginecomastie, hiperglicemie, impotenţă, frecvenţă urinară ă

crescută, leucopenie, stare generală de rău, schimbări de dispoziţie, mialgie, neuropatie periferică, pancreatită, hepatită, trombocitopenie, vasculită, angioedem şi eritem multiform.

Rare Aritmie, infarct miocardic, Rareori, pacienţii, în special cei cu boală arterială coronariană obstructivă severă, au dezvoltat o creştere a frecvenţei, duratei sau severităţii anginei sau infarct miocardic acut la iniţierea terapiei cu blocanţi ai canalelor de calciu sau în momentul creşterii dozei. De asemenea, a fost semnalată aritmie (inclusiv tahicardie ventricularăşi fibrilaţie atrială). Este posibil ca aceste evenimente să nu poată fi deosebite de antecedentele naturale ale bolii preexistente.

Foarte rare Icter colestatic, creşterea valorilor AST şi ALT, purpură, erupţii cutanate şi prurit. Au fost raportate cazuri excepţionale de sindrom extrapiramidal.

Valsartan Cu frecvenţă Scăderea valorii hemoglobinei, scăderea valorii hematocritului, neutropenie, necunoscută trombocitopenie, creşterea valorii kaliemiei, creşterea valorilor indicatorilor funcţiei

hepatice, inclusiv creşterea valorii bilirubinei serice, insuficienţăşi disfuncţie renală, creşterea valorii creatininei serice, angioedem, mialgie, vasculită, hipersensibilitate, inclusiv boală serică.

4.9 Supradozaj

Simptome Nu există experienţă privind supradozajul cu Exforge. Principalul simptom al unui supradozaj cu valtarsan este posibil să fie hipotensiunea arterială marcatăşi o stare de ameţeală. Supradozajul cu amlodipină poate determina vasodilataţie periferică excesivăşi posibil tahicardie reflexă. S-au raportat hipotensiune sistemică pronunţată până la şi inclusiv şoc cu sfârşit letal.

Tratament Dacă ingerarea a avut loc recent se poate lua în considerare inducerea vărsăturilor sau spălăturile gastrice. S-a demonstrat că administrarea de cărbune activat la voluntarii sănătoşi imediat după sau până la două ore de la ingerarea amlodipinei reduce semnificativ absorbţia de amlodipină. Hipotensiunea arterială semnificativă din punct de vedere clinic, cauzată de un supradozaj cu Exforge impune asigurarea de asistenţă cardiovasculară activă incluzând monitorizarea frecventă a funcţiilor cardiace şi respiratorii, aşezarea extremităţilor într-o poziţie superioară faţă de restul corpului şi supravegherea volumului circulant şi a cantităţii de urină produsă. Un vasoconstrictor poate ajuta la restabilirea tonusului vascular şi a tensiunii arteriale cu condiţia ca utilizarea sa să nu fie contraindicată. Gluconatul de calciu administrat intravenos poate fi util pentru inversarea efectelor blocării canalelor de calciu.

Este puţin probabil ca valsartanul şi amlodipina să fie eliminate prin hemodializă.

5. PROPRIETĂŢI FARMACOLOGICE
5.1 Proprietăţi farmacodinamice

Grupa farmacoterapeutică: antagonişti ai angiotensinei II (valsartan), combinaţii cu derivaţi ai dihidropiridinei (amlodipina), codul ATC: C09DB01

Exforge asociază doi compuşi antihipertensivi cu mecanisme complementare, pentru controlul tensiunii arteriale la pacienţii cu hipertensiune esenţială: amlodipina aparţine clasei de antagonişti ai calciului, iar valsartanul clasei de antagonişti ai angiotensinei II. Asocierea acestor substanţe are un efect antihipertensiv aditiv, reducând tensiunea arterială mai mult decât oricare dintre componente în mod individual.

AmlodipinAmlodipina din Exforge inhibă pătrunderea transmembranară a ionilor de calciu la nivelul musculaturii netede cardiace sau vasculare. Mecanismul de acţiune antihipertensiv al amlodipinei se datorează unui efect direct de relaxare a musculaturii vasculare netede producând reducerea rezistenţei vasculare periferice şi scăderea tensiunii arteriale. Datele experimentale sugerează că amlodipina se leagă atât de situsurile dihidropirinice cât şi cele non-dihidropirinice. Funcţia contractilă a miocardului şi musculaturii vasculare netede depinde de deplasarea ionilor extracelulari de calciu în interiorul acestor celule, prin canale ionice specifice. ă

În urma administrării dozelor terapeutice pacienţilor cu hipertensiune arterială, amlodipina produce vasodilatare, având ca rezultat scăderea tensiunii arteriale în clinostatism şi ortostatism. Aceste scăderi ale tensiunii arteriale nu sunt însoţite de modificări semnificative ale ritmului cardiac sau ale valorilor plasmatice ale catecolaminelor în cazul utilizării pe termen lung.

Concentraţiile plasmatice se corelează cu efectul atât la pacienţii tineri cât şi la cei vârstnici.

La pacienţii hipertensivi cu funcţie renală normală, dozele terapeutice de amlodipină au produs scăderea rezistenţei vasculare renale, creşterea vitezei de filtrare glomerularăşi a debitului plasmatic renal real fără modificarea fracţiei de filtrare sau a proteinuriei.

Ca şi în cazul altor blocanţi ai canalelor de calciu, măsurătorile hemodinamice ale funcţiei cardiace efectuate în timpul repausului sau în timpul desfăşurării de activităţi fizice (sau mers) la pacienţii cu funcţie ventriculară normală, trataţi cu amlodipină, au evidenţiat în general o mică creştere a indicelui cardiac fără o influenţă semnificativă asupra dP/dt sau asupra presiunii sau volumului telediastolic al ventriculului stâng. În cadrul studiilor hemodinamice, amlodipina nu a fost asociată cu un efect inotrop negativ când este administrată în dozele din intervalul terapeutic la animale şi oameni sănătoşi, chiar şi atunci când este administrată la oameni concomitent cu betablocante.

Amlodipina nu afectează funcţia sinoatrială nodală sau de conducere atrioventriculară la animale şi oameni sănătoşi. În cadrul studiilor clinice în care amlodipina a fost administrată împreună cu betablocante pacienţilor care suferă fie de hipertensiune arterială fie de angină, nu s-au observat efecte adverse asupra parametrilor electrocardiogramei.

Valsartan Valsartanul este un antagonist puternic, specific receptorilor de angiotensină II, activ după administrare orală. Acesta acţionează selectiv asupra receptorilor de subtip ATurmare a blocării de către valsartan a receptorilor AT1, care sunt responsabili pentru efectele cunoscute ale angiotensinei II. Concentraţiile plasmatice crescute de angiotensină II, ca 1, pot stimula receptorii de subtip AT2 care tind să contrabalanseze efectul receptorilor AT1. Valsartanul nu a demonstrat o activitate agonistă parţială la nivelul receptorilor AT1 şi are o afinitate mult mai mare (de aproximativ 20000 ori) pentru receptorul AT1 decât pentru receptorul AT2.

Valsartanul nu inhibă ECA, cunoscutăşi sub denumirea de kininază II, care transformă angiotensina I în angiotensină II şi degradează bradikinina. Având în vedere că nu s-a constat existenţa unor efecte asupra ECA şi nici a potenţării bradikininei sau a substanţei P, este improbabilă asocierea antagoniştilor angiotensinei II cu tusea. În cadrul studiilor clinice în care valsartanul a fost comparat cu un inhibitor ECA, incidenţa tusei neproductive a fost semnificativ mai scăzută (p <0,05) la pacienţii trataţi cu valtarsan decât la cei trataţi cu inhibitor ECA (2,6% comparativ cu respectiv 7,9%). În cadrul unui studiu clinic la pacienţii cu antecedente de tuse neproductivă în timpul tratamentului cu inhibitori ECA, 19,5% dintre subiecţii studiului care au fost trataţi cu valsartan şi 19,0% dintre cei care fost trataţi cu un diuretic tiazidic au prezentat tuse, comparativ cu 68,5% dintre cei trataţi cu un inhibitor ECA (p <0,05). Valsartanul nu se leagă de sau nu blochează alţi receptori hormonali sau alte canale de ioni cunoscute ca fiind importante pentru reglarea activităţii cardiovasculare.

Administrarea valsartanului pacienţilor cu hipertensiune arterială determină o scădere a tensiunii arteriale fără a afecta pulsul.

La majoritatea pacienţilor declanşarea acţiunii antihipertensive are loc la 2 ore după administrarea unei singure doze orale, iar scăderea maximă a tensiunii arteriale se obţine în 4-6 ore. Efectul antihipertensiv durează peste 24 ore după administrare. În timpul administrării repetate, scăderea maximă a tensiunii arteriale, pentru orice priză, se atinge în general după 2-4 săptămâni şi se menţine în timpul tratamentului de lungă durată. Întreruperea bruscă a tratamentului cu valsartan nu a fost asociată cu hipertensiune arterială de rebound sau cu alte evenimente clinice adverse.

Amlodipină/Valsartan Peste 1400 pacienţi hipertensivi au fost trataţi cu Exforge o dată pe zi în cadrul a două studii placebo controlate. Au fost recrutaţi adulţi cu hipertensiune esenţială uşoară până la moderată, fără complicaţii (presiunea sanguină diastolică măsurată când pacientul este aşezat de ≥95 şi <110 mmHg). Au fost excluşi pacienţii cu risc cardiovascular crescut - insuficienţă cardiacă, diabet de tip I şi de tip II slab controlat şi cu antecedente de infarct miocardic sau accident cerebral în decursul unui an.

Combinaţia de amlodipinăşi valsartan produce o scădere aditivă a tensiunii arteriale, în funcţie de doză, în cadrul intervalului său terapeutic de dozare. Efectul antihipertensiv al unei singure doze de combinaţie s-a menţinut timp de 24 ore.

Un studiu desfăşurat în mai multe centre, dublu orb, controlat activ, pe grupuri paralele a evidenţiat normalizarea tensiunii arteriale (nivelul minim al presiunii arteriale diastolice măsurate când pacientul este aşezat <90 mmHg la finalul studiului) la pacienţii a căror afecţiune nu au fost controlată în mod adecvat cu valsartan 160 mg, la 75% dintre subiecţii trataţi cu amlodipină/valsartan 10 mg/160 mg şi la 62% dintre subiecţii trataţi cu amlodipină/valsartan 5 mg/160 mg, comparativ cu 53% dintre subiecţii care au fost trataţi doar cu valsartan 160 mg. Adăugarea amlodipinei 10 mg şi 5 mg a avut ca rezultat o scădere mai accentuată a presiunii arteriale sistolice/diastolice cu 6,0/4,8 mmHg şi respectiv 3,9/2,9 mmHg, în comparaţie cu pacienţii care au fost trataţi doar cu valsartan 160 mg.

Un studiu desfăşurat în mai multe centre, dublu orb, controlat activ, pe grupuri paralele a evidenţiat normalizarea tensiunii arteriale (nivelul minim al presiunii arteriale diastolice măsurate când pacientul este aşezat <90 mmHg la finalul studiului) la pacienţii a căror afecţiune nu a fost controlată în mod adecvat cu amlodipină 10 mg, la 78% dintre subiecţii trataţi cu amlodipină/valsartan 10 mg/160 mg, comparativ cu 67% dintre subiecţii care au fost trataţi doar cu amlodipină 10 mg. Adăugarea valsartanului 160 mg a avut ca rezultat o scădere mai accentuată a presiunii arteriale sistolice/diastolice cu 2,9/2,1 mmHg comparativ cu pacienţii care au fost trataţi doar cu amlodipină 10 mg.

De asemenea, Exforge a fost studiat în cadrul unui studiu controlat activ la 130 pacienţi hipertensivi cu presiune arterială diastolică≥110 mmHg şi <120 mmHg. În cadrul acestui studiu (valoarea iniţială a tensiunii arteriale 171/113 mmHg), tratamentul cu Exforge de 5 mg/160 mg crescut la 10 mg/160 mg a redus tensiunea arterială măsurată când pacientul este aşezat cu 36/29 mmHg, comparativ cu 32/28 mmHg, rezultatul unui tratament cu lisinopril/hidroclorotiazidă 10 mg/12,5 mg crescut la 20 mg/12,5 mg.

În cadrul extensiilor pe termen lung a două studii, efectul Exforge s-a menţinut timp de peste un an. Întreruperea bruscă a tratamentului cu Exforge nu a fost asociată cu o creştere rapidă a tensiunii arteriale.

În cazul pacienţilor necontrolaţi adecvat cu amlodipină 5 mg, amlodipina/valsartan 5 mg/80 mg poate controla tensiunea arterială în mod similar cu amlodipina 10 mg, dar cu edem mai puţin pronunţat. În cazul pacienţilor controlaţi cu amlodipină 10 mg dar care prezintă edem inacceptabil de pronunţat, amlodipina/valsartan 5 mg/80 mg poate realiza o tensiune arterială similară, dar cu edem mai puţin pronunţat. Vârsta, sexul şi rasa nu au influenţat răspunsul la tratamentul cu Exforge.

Exforge nu a fost studiat la nici o altă populaţie de pacienţi cu excepţia pacienţilor cu hipertensiune. Valsartanul a fost studiat la pacienţi post infarct miocardic şi cu insuficienţă cardiacă. Amlodipina a fost studiată la pacienţi cu angină stabilă cronică, cu angină spasticăşi cu afecţiuni ale arterelor coronare documentate angiografic.

5.2 Proprietăţi farmacocinetice

LiniaritatAmlodipina şi valsartanul prezintă o farmacocinetică lineară. e

Amlodipina Absorbţie: După administrarea orală a dozelor terapeutice de amlodipină în monoterapie, concentraţia plasmatică maximă de amlodipină se atinge după 6-12 ore. S-a calculat că biodisponibilitatea absolută se situează între 64% şi 80%. Biodisponibilitatea amlodipinei nu este afectată de ingerarea de alimente.

Distribuţie: Volumul de distribuţie este de aproximativ 21 l/kg. Studii in vitro cu amlodipină au demonstrat că la pacienţii hipertensivi aproximativ 97,5% din medicamentul circulant se leagă de proteinele plasmatice.

Biotransformarea: Amlodipina este metabolizată în proporţie mare (aproximativ 90%) la nivelul ficatului în metaboliţi inactivi.

Excreţia: Eliminarea amlodipinei din plasmă este bifazică, cu un timp de înjumătăţire terminal prin eliminare de aproximativ 30 până la 50 ore. Concentraţiile plasmatice la starea de echilibru s-au atins după o administrare continuă timp de 7-8 zile. Zece la sută din cantitatea de iniţială de amlodipinăşi 60% din metaboliţii săi se excretă prin urină.

Valsartan Absorbţie: După administrarea orală de valsartan în monoterapie, concentraţia plasmatică maximă de valsartan se atinge după 2-4 ore. Biodisponibilitatea absolută medie este de 23%. Valsartanul prezintă

o cinetică de degradare multiexponenţială (t½α <1 orăşi t½ß aproximativ 9 ore). Alimentele diminuează expunerea (calculată cu ajutorul ASC) la valsartan cu aproximativ 40%, iar concentraţia plasmatică maximă (Cmax) cu aproximativ 50%, deşi începând cu 8 ore după administrarea dozei, concentraţiile plasmatice ale valsartanului sunt similare la grupurile care au consumat alimente cu ale celor care nu au consumat. Cu toate acestea, scăderea ASC nu este însoţită de o diminuare semnificativă din punct de vedere clinic a efectului terapeutic, astfel valsartanul putând fi administrat cu sau fără alimente.

Distribuţie: Volumul de distribuţie al valsartanului la starea de echilibru, după administrarea intravenoasă, este de aproximativ 17 litri, indicând că valsartanul nu se distribuie în proporţie mare în ţesuturi. Valsartanul se leagă intens de proteinele plasmatice (94-97%), în principal de albumina plasmatică.

Biotransformarea: Valsartanul nu se metabolizează în mod semnificativ, doar 20% din doză fiind recuperată sub formă de metaboliţi. În plasmă s-au identificat concentraţii scăzute ale unui hidroximetabolit (sub 10% din ASC a valsartanului). Acest metabolit este inactiv din punct de vedere farmacologic.

Excreţia: Valsartanul se elimină în principal prin fecale (aproximativ 83% din doză) şi urină (aproximativ 13% din doză), în principal sub formă nemetabolizată. În urma administrării intravenoase, clearence-ul plasmatic al valsartanului este de aproximativ 2 l/oră, iar clearance-ul său renal este de 0,62 l/oră (aproximativ 30% din clearance-ul total). Timpul de înjumătăţire al valsartanului este de 6 ore.

Amlodipină/Valsartan După administrarea orală de Exforge, concentraţiile plasmatice maxime ale valsartanului şi amlodipinei se ating după 3 şi respectiv 6-8 ore. Viteza şi gradul de absorbţie al Exforge sunt echivalente cu biodisponibilitatea valsartanului şi amlodipinei când sunt administrate sub formă de comprimate individuale.

Populaţii speciale

Copii şi adolescenţi (sub 18 ani)

Nu sunt disponibile date farmacocinetice privind populaţia pediatrică.

Pacienţi vârstnici (vârsta de 65 ani şi peste)

Timpul de atingere al concentraţiei plasmatice maxime al amlodipinei este similar pentru pacienţii tineri şi pentru cei vârstnici. La pacienţii vârstnici, clearance-ul amlodipinei tinde să scadă determinând creşterea ariei de sub curbă (ASC) şi a timpului de înjumătăţire prin eliminare. ASC sistemică medie a valsartanului este cu 70% mai mare la vârstnici comparativ cu cei tineri, astfel fiind necesară prudenţă în momentul creşterii dozei.

Insuficienţă renală

Farmacocinetica amlodipinei nu este influenţată în mod semnificativ de insuficienţa renală. După cum se aşteaptă în cazul unui compus al cărui clearance renal reprezintă doar 30% din clearance-ul plasmatic total, nu s-a observat nici o corelaţie între funcţia renalăşi expunerea sistemică la valsartan.

Insuficienţă hepatică

Pacienţii cu insuficienţă hepatică prezintă un clearance al amlodipinei scăzut ceea ce determină o creştere a ASC de aproximativ 40-60%. În medie, la pacienţii cu o boală cronică hepatică uşoară până la moderată expunerea (evaluată în funcţie de valorile ASC) la valsartan este dublă faţă de cea observată la voluntarii sănătoşi (care au caracteristici similare în ceea ce priveşte vârsta, sexul şi greutatea). Trebuie să se manifeste prudenţă în privinţa pacienţilor cu boală hepatică (vezi pct. 4.2).

5.3 Date preclinice de siguranţă

Reacţiile adverse observate în cadrul studiilor la animale, cu o posibilă relevanţă din punct de vedere clinic, sunt următoarele: S-au observat simptome histopatologice de inflamare a stomacului glandular la şobolanii masculi expuşi la aproximativ 1,9 (valsartan) şi 2,6 (amlodipină) ori dozele clinice pentru valsartan 160 mg şi amlodipină 10 mg. În cazul unor expuneri mai mari au apărut ulceraţii şi eroziuni ale mucoasei de la nivelul stomacului atât la femele cât şi la masculi. S-au observat modificări similare şi la grupul tratat cu valsartan în monoterapie (expunere la 8,5-11,0 ori doza clinică pentru valsartan 160 mg).

S-a constatat o creştere a incidenţei şi o agravare a bazofiliei//hialinizării tubulare renale, a dilatării şi desprinderii, precum şi a inflamării limfocitare interstiţiale şi a hipertrofiei arteriolare mediale, la expuneri de 8-13 (valsartan) şi 7-8 (amlodipină) ori dozele clinice pentru valsartan 160 mg şi amlodipină 10 mg. S-au observat modificări similare şi la grupul tratat cu valsartan în monoterapie (expunere la 8,5-11,0 ori doza clinică pentru valsartan 160 mg).

În cadrul unui studiu privind dezvoltarea embrio-fetală la şobolan, s-a observat creşterea incidenţei ureterelor dilatate, a malformaţiilor sternului şi ale falangelor de la membrele anterioare neosificate în cazul expunerii la aproximativ 12 (valsartan) şi 10 (amlodipine) ori dozele clinice pentru valsartan 160 mg şi amlodipină 10 mg. De asemenea, s-au observat uretere dilatate şi la grupul tratat doar cu valsartan în monoterapie (expunere la 12 ori doza clinică pentru valsartan 160 mg). În cadrul acestui studiu s-au observat doar simptome minore de toxicitate maternă (reducere moderată a greutăţii corporale). Doza fără efect toxic observabil asupra dezvoltării s-a observat la o expunere de 3 (valsartan) şi 4 (amlodipină) ori mai mare decât expunerea clinică (pe baza ASC).

La compuşii individuali nu s-au identificat semne de mutagenitate, clastogenitate sau carcinogenitate.

6. PROPRIETĂŢI FARMACEUTICE
6.1 Lista excipienţilor

Nucleu: Celuloză microcristalină Crospovidonă tip A Dioxid de siliciu coloidal anhidru Stearat de magneziu

Film: Hipromeloză Dioxid de titan (E171) Oxid galben de fer (E172) Macrogol 4000 Talc

6.2 Incompatibilităţi

Nu este cazul.

6.3 Perioada de valabilitate

30 luni

6.4 Precauţii speciale pentru păstrare

A nu se păstra la temperaturi peste 30°C. A se păstra în ambalajul original pentru a fi protejat de umiditate.

6.5 Natura şi conţinutul ambalajului

Blistere din PVC/PVDC. Un blister conţine 7, 10 sau 14 comprimate filmate. Mărimile ambalajului: 7, 14, 28, 30, 56, 90, 98 sau 280 comprimate filmate. Blistere perforate din PVC/PVDC pentru eliberarea unei unităţi dozate. Un blister conţine 7, 10 sau

14 comprimate filmate.

Mărimile ambalajului: 56, 98 sau 280 comprimate filmate şi ambalaje colective conţinând 280 (4x70) comprimate filmate. Este posibil ca nu toate mărimile de ambalaj să fie comercializate.

6.6 Precauţii speciale pentru eliminarea reziduurilor şi alte instrucţiuni de manipulare

Fără cerinţe speciale.

7. DEŢINĂTORUL AUTORIZAŢIEI DE PUNERE PE PIAŢĂ

Novartis Europharm Limited Wimblehurst Road Horsham West Sussex, RH12 5AB Marea Britanie

8. NUMĂRUL(ELE) AUTORIZAŢIEI DE PUNERE PE PIAŢĂ

EU/1/06/370/001 EU/1/06/370/002 EU/1/06/370/003 EU/1/06/370/004 EU/1/06/370/005 EU/1/06/370/006 EU/1/06/370/007 EU/1/06/370/008 EU/1/06/370/025 EU/1/06/370/026 EU/1/06/370/027 EU/1/06/370/034

9. DATA PRIMEI AUTORIZĂRI SAU A REÎNNOIRII AUTORIZAŢIEI

17.01.2007

10. DATA REVIZUIRII TEXTULUI

1. DENUMIREA COMERCIALĂ A MEDICAMENTULUI

Exforge 5 mg/160 mg comprimate filmate

2. COMPOZIŢIA CALITATIVĂŞI CANTITATIVĂ

Fiecare comprimat filmat conţine amlodipină 5 mg (sub formă de besilat de amlodipină) şi valsartan 160 mg.

Pentru lista tuturor excipienţilor, vezi pct. 6.1.

3. FORMA FARMACEUTICĂ

Comprimate filmate

Comprimate filmate de culoare galben închis, ovale, inscripţionate „NVR” pe o faţă şi „ECE” pe cealaltă.

4. DATE CLINICE

4.1 Indicaţii terapeutice

Tratamentul hipertensiunii arteriale esenţiale.

Exforge este indicat pacienţilor a căror tensiune arterială nu este controlată adecvat prin monoterapie cu amlodipină sau valsartan.

4.2 Doze şi mod de administrare

Doza recomandată de Exforge este de un comprimat pe zi.

Exforge 5 mg/160 mg poate fi administrat pacienţilor a căror tensiune arterială nu este controlată adecvat prin monoterapie cu amlodipină 5 mg sau valsartan 160 mg.

Exforge poate fi administrat cu sau fără alimente. Se recomandă administrarea Exforge cu puţină apă.

Se recomandă ajustarea individuală a dozelor componentelor (şi anume amlodipinăşi valsartan) înainte de alegerea combinaţiei cu doză fixă. Poate fi avută în vedere trecerea directă de la monoterapie la combinaţia cu doză fixă când se consideră adecvat din punct de vedere clinic.

Pentru comoditate, pacienţii cărora li se administrează valsartan şi amlodipină în comprimate/capsule separate pot fi trecuţi la tratamentul Exforge având componentele în aceleaşi doze.

Insuficienţă renală Nu este necesară ajustarea dozei la pacienţii cu insuficienţă renală uşoară până la moderată. Se recomandă monitorizarea concentraţiilor potasiului şi ale creatininei în cazul insuficienţei renale moderate.

Insuficienţă hepatică Se recomandă prudenţă la administrarea Exforge pacienţilor cu insuficienţă hepatică sau cu tulburări biliare obstructive (vezi pct. 4.4). La pacienţii cu insuficienţă hepatică uşoară până la moderată fără colestază, doza maximă recomandată este de 80 mg valsartan.

Pacienţii vârstnici (vârsta de 65 ani şi peste) Este necesară prudenţă când se cresc dozele la pacienţii vârstnici.

Copii şi adolescenţi Exforge nu este recomandat pentru utilizare la pacienţii cu vârsta sub 18 ani datorită lipsei datelor privind siguranţa şi eficacitatea.

4.3 Contraindicaţii

Hipersensibilitatea la substanţele active, la derivaţi ai dihidropiridinei, sau la oricare dintre excipienţi. Insuficienţă hepatică severă, ciroză biliară sau colestază. Insuficienţă renală severă (VFG <30 ml/min/1,73 m2) şi pacienţi dializaţi. Al doilea şi al treilea trimestru de sarcină (vezi pct. 4.4 şi 4.6).

4.4 Atenţionări şi precauţii speciale pentru utilizare

SarcinTratamentul cu antagonişti ai receptorilor de angiotensină II (ARAII) nu trebuie iniţiat în timpul sarcinii. Cu excepţia cazului în care continuarea tratamentului cu ARAII este considerată esenţială, pacientele care planifică o sarcină trebuie trecute pe tratamente antihipertensive alternative care au un profil de siguranţă stabilit pentru utilizarea în timpul sarcinii. Tratamentul cu ARAII trebuie oprit imediat, când sarcina este diagnosticată, şi, dacă este cazul, trebuie început un tratament alternativ (vezi pct. 4.3 şi 4.6). ă

Pacienţi cu depleţie sodicăşi/sau lichidiană S-a observat o hipotensiune arterială pronunţată în cazul a 0,4% dintre pacienţii cu hipotensiune arterială fără complicaţii, care au fost trataţi cu Exforge în cadrul studiilor placebo controlate. În cazul pacienţilor cu sistemul renină-angiotensină activat (cum sunt pacienţii cu depleţie lichidianăşi/sau sodică cărora li se administrează doze mari de diuretice) cărora li se administrează inhibitori ai receptorilor angiotensinei, poate apare hipotensiunea arterială simptomatică. Se recomandă corectarea acestei stări înainte de administrarea Exforge sau o supraveghere medicală atentă la începutul tratamentului.

Dacă apare hipotensiunea arterială după administrarea Exforge, pacientul trebuie menţinut în poziţie orizontalăşi dacă este cazul trebuie să i se administreze o perfuzie intravenoasă cu ser fiziologic. Tratamentul poate fi continuat după stabilizarea tensiunii arteriale.

Hiperkaliemie Utilizarea concomitentă cu suplimentele cu potasiu, diureticele care reţin potasiu, substituente minerale pentru regim hiposodat care conţin potasiu sau alte medicamente care pot creşte concentraţia plasmatică a potasiului (heparina, etc.) trebuie realizată cu prudenţă şi monitorizarea frecventă a concentraţiilor potasiului.

Stenoza arterei renale Nu sunt disponibile date privind utilizarea Exforge la pacienţii cu stenoză bilaterală de arteră renală sau stenoză pe rinichi unic.

Transplant renal Până în prezent nu există date privind siguranţa utilizării Exforge de către pacienţii cărora li s-a efectuat recent un transplant renal.

Insuficienţă hepatică Valsartanul se elimină în general nemetabolizat prin bilă, în timp ce amlodipina este metabolizată în proporţie mare de către ficat. Se recomandă prudenţă la administrarea Exforge la pacienţii cu insuficienţă hepatică uşoară până la moderată sau cu tulburări biliare obstructive.

În cazul pacienţilor cu insuficienţă hepatică uşoară până la moderată fără colestază, doza maximă recomandată este de 80 mg valsartan.

Insuficienţă renală Nu este necesară ajustarea dozei de Exforge la pacienţii cu insuficienţă renală uşoară până la moderată (VFG >30 ml/min/1,73 m2). Se recomandă monitorizarea concentraţiilor potasiului şi ale creatininei în cazul insuficienţei renale moderate.

Hiperaldosteronism primaPacienţii cu hiperaldosteronism primar nu trebuie trataţi cu valsartan, antagonist al angiotensinei II, pentru că sistemul lor renină-angiotensină este afectat de boala de bază. r

Insuficienţă cardiacă Ca o consecinţă a inhibării sistemului renină-angiotensină-aldosteron, se pot aştepta modificări ale funcţiei renale în cazul persoanelor predispuse. La pacienţii cu insuficienţă cardiacă severă a căror funcţie renală poate depinde de activitatea sistemului renină-angiotensină-aldosteron, tratamentul cu inhibitorii enzimei de conversie a angiotensinei (ECA) şi cu antagoniştii receptorilor angiotensinei a fost asociat cu oligurie şi/sau azotemia progresivăşi (rar) cu insuficienţa renală acutăşi/sau cu deces. S-au raportat efecte similare şi în cazul valsartanului.

În cadrul unui studiu pe termen lung (PRAISE-2), placebo controlat, la pacienţii cu insuficienţă cardiacă de gradul III şi IV NYHA (Clasificarea Asociaţiei Cardiologilor din New York) cu etiologie non-ischemică trataţi cu amilodipină, amlodipina a fost asociată cu creşterea numărului de raportări de edem pulmonar în ciuda unor diferenţe nesemnificative privind incidenţa agravării insuficienţei cardiace comparativ cu placebo.

Stenoză valvulară aorticăşi mitrală, cardiomiopatie hipertrofică obstructivă Ca toate celelalte vasodilatatoare, se recomandă precauţie deosebită la pacienţii care suferă de stenoză aortică sau mitrală sau de cardiomiopatie hipertrofică obstructivă.

Exforge nu a fost studiat la nici o altă populaţie de pacienţi cu excepţia pacienţilor cu hipertensiune.

4.5 Interacţiuni cu alte medicamente şi alte forme de interacţiune

Interacţiuni legate de amlodipină

Se recomandă prudenţă în cazul utilizării concomitente Inhibitori CYP3A4

Un studiu la pacienţii vârstnici a demonstrat că diltiazemul inhibă metabolismul amlodipinei, probabil prin intermediul CYP3A4 (concentraţia plasmatică creşte cu aproximativ 50%, crescând astfel şi efectul amlodipinei). Nu se poate exclude posibilitatea ca inhibitorii mai puternici ai CYP3A4 (cum sunt ketoconazol, itraconazol, ritonavir) să poată creşte concentraţia plasmatică a amlodipinei mai mult decât diltiazemul.

Inductorii CYP3A4 (medicamente anticonvulsivante [cum sunt carbamazepină, fenobarbital, fenitoină, fosfenitoină, primidonă], rifampicină, Hypericum perforatum)

Administrarea concomitentă poate determina scăderea concentraţiei plasmatice a amlodipinei. Este indicată monitorizarea clinică, cu posibila ajustare a dozei de amlodipină în timpul tratamentului cu inductor şi după întreruperea acestuia.

A se avea în vedere în cazul utilizării concomitente Alte informaţii

În monoterapie, amlodipina a fost administrată în condiţii de siguranţă împreună cu diuretice tiazidice, betablocante, inhibitori ECA, nitraţi cu acţiune pe termen lung, nitroglicerină administrată sublingual, digoxin, warfarină, atorvastatină, sildenafil, medicamente antiacide (hidroxid de aluminiu gel, hidroxid de magneziu, simeticonă), cimetidină, medicamente antiinflamatoare nesteroidiene, antibiotice şi medicamente hipoglicemiante orale.

Interacţiuni legate de valsartan

Nu se recomandă utilizarea concomitentă Litiu

S-au raportat creşteri reversibile ale concentraţiei plasmatice şi toxicităţii litiului în timpul utilizării concomitente cu inhibitori ECA. În ciuda lipsei de experienţă în ceea ce priveşte utilizarea concomitentă de valsartan şi litiu, această asociere nu este recomandată. Dacă administrarea acestei combinaţii este necesară, se recomandă monitorizarea atentă a concentraţiilor plasmatice ale litiului (vezi pct.4.4).

Diuretice care reţin potasiu, suplimente cu potasiu, substituente minerale pentru regim hiposodat care conţin potasiu sau alte medicamente care pot creşte concentraţia plasmatică a potasiului

În cazul în care se prescrie un medicament care afectează concentraţia potasiului în asociere cu valsartan, se recomandă monitorizarea concentraţiilor plasmatice ale potasiului.

Se recomandă prudenţă în cazul utilizării concomitente Medicamente antiinflamatoare nesteroidiene (AINS), inclusiv inhibitori selectivi COX-2, acid acetilsalicilic (>3 g/zi), şi AINS non-selective

Când antagoniştii angiotensinei II se administrează concomitent cu AINS poate apare atenuarea efectului antihipertensiv. Suplimentar, utilizarea concomitentă de antagonişti ai angiotensinei II şi AINS poate determina creşterea riscului de afectare a funcţiei renale şi creşterea concentraţiei plasmatice a potasiului. Astfel, se recomandă monitorizarea funcţiei renale la începutul tratamentului, precum şi hidratarea adecvată a pacientului.

Alte substanţe

În monoterapie cu valtarsan nu s-au observat interacţiuni semnificative din punct de vedere clinic cu următoarele substanţe: cimetidină, warfarină, furosemid, digoxin, atenolol, indometacin, hidroclorotiazidă, amlodipină, glibenclamid.

Interacţiuni frecvente ale acestei combinaţii Nu s-au efectuat studii privind interacţiunile Exforge cu alte medicamente.

A se avea în vedere în cazul utilizării concomitente Alte medicamente antihipertensive

Medicamentele antihipertensive utilizate frecvent (de exemplu alfablocante, diuretice) şi alte medicamente care pot determina reacţii adverse hipotensive (de exemplu antidepresive triciclice, alfablocante utilizate în tratamentul hiperplaziei benigne de prostată) pot creşte efectul antihipertensiv al combinaţiei.

4.6 Sarcina şi alăptarea

Sarcina

Utilizarea antagoniştilor receptorilor de angiotensină II (ARAII) nu este recomandată în timpul primului trimestru de sarcină (vezi pct. 4.4). Utilizarea ARAII este contraindicată în timpul celui de al doilea şi al treilea trimestru de sarcină (vezi pct. 4.3 şi 4.4).

Dovezile epidemiologice cu privire la riscul de teratogenitate în urma expunerii la inhibitori ECA pe durata primului trimestru de sarcină nu au fost concludente; totuşi, nu poate fi exclusă o creştere uşoară a riscului. Cu toate că nu există date epidemiologice controlate despre riscul asociat cu administrarea de antagonişti ai receptorilor de angiotensină II (ARAII), riscuri similare pot exista pentru această clasă de medicamente. Cu excepţia cazului în care continuarea tratamentului cu ARAII este considerată esenţială, pacientele care planifică o sarcină trebuie trecute pe tratamente antihipertensive alternative care au un profil de siguranţă stabilit pentru utilizarea în timpul sarcinii. Tratamentul cu ARAII trebuie oprit imediat, când sarcina este diagnosticată, şi, dacă este cazul, trebuie început un tratament alternativ.

Se cunoaşte că expunerea la tratamentul cu ARAII în timpul celui de al doilea şi al treilea trimestru de sarcină induce la om fetotoxicitate (funcţie renală diminuată, oligohidramnios, întârzierea osificării craniene) şi toxicitate neonatală (insuficienţă renală, hipotensiune arterială, hiperkaliemie) (vezi pct. 5.3).

Dacă expunerea la ARAII a avut loc din al doilea trimestru de sarcină, se recomandă o verificare cu ultrasunete a funcţiei renale şi a craniului.

Sugarii ale căror mame au utilizat ARAII trebuie atent monitorizaţi în ceea ce priveşte hiptensiunea arterială (vezi pct. 4.3 şi 4.4).

Alăptarea

Deoarece nu există informaţii disponibile privind utilizarea Exforge în timpul alăptării, Exforge nu este recomandat şi sunt de preferat tratamente alternative cu profiluri de siguranţă mai bine determinate în timpul alăptării, în special în cazul alăptării unui nou-născut sau a unui sugar născut prematur.

4.7 Efecte asupra capacităţii de a conduce vehicule şi de a folosi utilaje

Nu s-au efectuat studii privind efectele asupra capacităţii de a conduce vehicule sau de a folosi utilaje. Când se conduc vehicule sau se folosesc utilaje trebuie să se aibă în vedere că uneori poate apare ameţeală sau oboseală.

4.8 Reacţii adverse

Siguranţa Exforge a fost evaluată în cadrul a cinci studii clinice controlate în care au fost înrolaţi 5175 pacienţi, dintre care 2613 au fost trataţi cu valsartan în combinaţie cu amlodipină.

Reacţiile adverse au fost ordonate în funcţie de frecvenţă, folosind următoarea convenţie: foarte frecvente (≥1/10); frecvente (≥1/100, <1/10); mai puţin frecvente (≥1/1000, <1/100); rare (≥1/10000, <1/1000); foarte rare (<1/10000), incluzând cazuri izolate.

În cadrul fiecărei grupe de frecvenţă, reacţiile adverse sunt prezentate în ordinea descrescătoare a gravităţii.

Tulburări cardiace

Mai puţin frecvente: Tahicardie, palpitaţii Rare: Sincopă

Tulburări ale sistemului nervos

Frecvente: Cefalee Mai puţin frecvente: Ameţeală, somnolenţă, ameţeală posturală, parestezie

Tulburări oculare

Rare: Tulburări de vedere

Tulburări acustice şi vestibulare

Mai puţin frecvente: Vertij Rare: Acufene

Tulburări respiratorii, toracice şi mediastinale

Mai puţin frecvente: Tuse, durere faringo-laringiană

Tulburări gastro-intestinale

Mai puţin frecvente: Diaree, greaţă, dureri abdominale, constipaţie, xerostomie

Tulburări renale şi ale căilor urinare

Rare: Polakisurie, poliurie

Afecţiuni cutanate şi ale ţesutului subcutanat

Mai puţin frecvente: Erupţii cutanate, eritem Rare: Hiperhidroză, exantem, prurit

Tulburări musculo-scheletice şi ale ţesutului conjunctiv

Mai puţin frecvente: Tumefierea articulaţiilor, dureri lombare, artralgie Rare: Spasme musculare, senzaţia de greutate

Infecţii şi infestări

Frecvente: Nazofaringită, gripă

Tulburări vasculare

Mai puţin frecvente: Hipotensiune arterială ortostatică Rare: Hipotensiune arterială

Tulburări generale şi la nivelul locului de administrare

Frecvente: Edem, edem cu godeu, edem facial, edem periferic, oboseală, înroşirea pielii, astenie, bufeuri

Tulburări ale sistemului imunitar

Rare: Hipersensibilitate

Tulburări ale aparatului genital şi sânului

Rare: Disfuncţie erectilă

Tulburări psihice

Rare: Anxietate

Informaţii suplimentare privind combinaţia Edemul periferic, o cunoscută reacţie adversă a amlodipinei, a fost în general observat cu o incidenţă mai mică la pacienţii cărora li s-a administrat combinaţia amlodipină/valsartan decât la cei cărora li s-a administrat amlodipină în monoterapie. În studiile clinice dublu-oarbe, controlate, incidenţa edemului periferic în funcţie de doză a fost după cum urmează: Incidenţa medie a edemului periferic, simetric distribuită pentru toate dozele, a fost 5,1% pentru combinaţia amlodipină/valsartan.

% pacienţilor care au prezentat edem periferic Valsartan (mg)
0 40 80 160 320
Amlodipină (mg) 0 3,0 5,5 2,4 1,6 0,9
2,5 8,0 2,3 5,4 2,4 3,9
5 3,1 4,8 2,3 2,1 2,4
10 10,3 Nu este cazul Nu este cazul 9,0 9,5

Informaţii suplimentare privind componentele individuale Reacţiile adverse la medicament semnalate anterior pentru una dintre componentele individuale (amlodipină sau valsartan) pot constitui posibile reacţii adverse şi pentru Exforge, chiar dacă nu au fost observate în timpul studiilor clinice sau în perioada ulterioară punerii pe piaţă.

AmlodipinFrecvente Vărsături. Mai puţin Alopecie, modificarea tranzitului intestinal, dispepsie, dispnee, rinită, gastrită, frecvente hiperplazie gingivală, ginecomastie, hiperglicemie, impotenţă, frecvenţă urinară ă

crescută, leucopenie, stare generală de rău, schimbări de dispoziţie, mialgie, neuropatie periferică, pancreatită, hepatită, trombocitopenie, vasculită, angioedem şi eritem multiform.

Rare Aritmie, infarct miocardic, Rareori, pacienţii, în special cei cu boală arterială coronariană obstructivă severă, au dezvoltat o creştere a frecvenţei, duratei sau severităţii anginei sau infarct miocardic acut la iniţierea terapiei cu blocanţi ai canalelor de calciu sau în momentul creşterii dozei. De asemenea, a fost semnalată aritmie (inclusiv tahicardie ventricularăşi fibrilaţie atrială). Este posibil ca aceste evenimente să nu poată fi deosebite de antecedentele naturale ale bolii preexistente.

Foarte rare Icter colestatic, creşterea valorilor AST şi ALT, purpură, erupţii cutanate şi prurit. Au fost raportate cazuri excepţionale de sindrom extrapiramidal.

Valsartan Cu frecvenţă Scăderea valorii hemoglobinei, scăderea valorii hematocritului, neutropenie, necunoscută trombocitopenie, creşterea valorii kaliemiei, creşterea valorilor indicatorilor funcţiei

hepatice, inclusiv creşterea valorii bilirubinei serice, insuficienţăşi disfuncţie renală, creşterea valorii creatininei serice, angioedem, mialgie, vasculită, hipersensibilitate, inclusiv boală serică.

4.9 Supradozaj

Simptome Nu există experienţă privind supradozajul cu Exforge. Principalul simptom al unui supradozaj cu valtarsan este posibil să fie hipotensiunea arterială marcatăşi o stare de ameţeală. Supradozajul cu amlodipină poate determina vasodilataţie periferică excesivăşi posibil tahicardie reflexă. S-au raportat hipotensiune sistemică pronunţată până la şi inclusiv şoc cu sfârşit letal.

Tratament Dacă ingerarea a avut loc recent se poate lua în considerare inducerea vărsăturilor sau spălăturile gastrice. S-a demonstrat că administrarea de cărbune activat la voluntarii sănătoşi imediat după sau până la două ore de la ingerarea amlodipinei reduce semnificativ absorbţia de amlodipină. Hipotensiunea arterială semnificativă din punct de vedere clinic, cauzată de un supradozaj cu Exforge impune asigurarea de asistenţă cardiovasculară activă incluzând monitorizarea frecventă a funcţiilor cardiace şi respiratorii, aşezarea extremităţilor într-o poziţie superioară faţă de restul corpului şi supravegherea volumului circulant şi a cantităţii de urină produsă. Un vasoconstrictor poate ajuta la restabilirea tonusului vascular şi a tensiunii arteriale cu condiţia ca utilizarea sa să nu fie contraindicată. Gluconatul de calciu administrat intravenos poate fi util pentru inversarea efectelor blocării canalelor de calciu.

Este puţin probabil ca valsartanul şi amlodipina să fie eliminate prin hemodializă.

5. PROPRIETĂŢI FARMACOLOGICE

5.1 Proprietăţi farmacodinamice

Grupa farmacoterapeutică: antagonişti ai angiotensinei II (valsartan), combinaţii cu derivaţi ai dihidropiridinei (amlodipina), codul ATC: C09DB01

Exforge asociază doi compuşi antihipertensivi cu mecanisme complementare, pentru controlul tensiunii arteriale la pacienţii cu hipertensiune esenţială: amlodipina aparţine clasei de antagonişti ai calciului, iar valsartanul clasei de antagonişti ai angiotensinei II. Asocierea acestor substanţe are un efect antihipertensiv aditiv, reducând tensiunea arterială mai mult decât oricare dintre componente în mod individual.

AmlodipinAmlodipina din Exforge inhibă pătrunderea transmembranară a ionilor de calciu la nivelul musculaturii netede cardiace sau vasculare. Mecanismul de acţiune antihipertensiv al amlodipinei se datorează unui efect direct de relaxare a musculaturii vasculare netede producând reducerea rezistenţei vasculare periferice şi scăderea tensiunii arteriale. Datele experimentale sugerează că amlodipina se leagă atât de situsurile dihidropirinice cât şi cele non-dihidropirinice. Funcţia contractilă a miocardului şi musculaturii vasculare netede depinde de deplasarea ionilor extracelulari de calciu în interiorul acestor celule, prin canale ionice specifice. ă

În urma administrării dozelor terapeutice pacienţilor cu hipertensiune arterială, amlodipina produce vasodilatare, având ca rezultat scăderea tensiunii arteriale în clinostatism şi ortostatism. Aceste scăderi ale tensiunii arteriale nu sunt însoţite de modificări semnificative ale ritmului cardiac sau ale valorilor plasmatice ale catecolaminelor în cazul utilizării pe termen lung.

Concentraţiile plasmatice se corelează cu efectul atât la pacienţii tineri cât şi la cei vârstnici.

La pacienţii hipertensivi cu funcţie renală normală, dozele terapeutice de amlodipină au produs scăderea rezistenţei vasculare renale, creşterea vitezei de filtrare glomerularăşi a debitului plasmatic renal real fără modificarea fracţiei de filtrare sau a proteinuriei.

Ca şi în cazul altor blocanţi ai canalelor de calciu, măsurătorile hemodinamice ale funcţiei cardiace efectuate în timpul repausului sau în timpul desfăşurării de activităţi fizice (sau mers) la pacienţii cu funcţie ventriculară normală, trataţi cu amlodipină, au evidenţiat în general o mică creştere a indicelui cardiac fără o influenţă semnificativă asupra dP/dt sau asupra presiunii sau volumului telediastolic al ventriculului stâng. În cadrul studiilor hemodinamice, amlodipina nu a fost asociată cu un efect inotrop negativ când este administrată în dozele din intervalul terapeutic la animale şi oameni sănătoşi, chiar şi atunci când este administrată la oameni concomitent cu betablocante.

Amlodipina nu afectează funcţia sinoatrială nodală sau de conducere atrioventriculară la animale şi oameni sănătoşi. În cadrul studiilor clinice în care amlodipina a fost administrată împreună cu betablocante pacienţilor care suferă fie de hipertensiune arterială fie de angină, nu s-au observat efecte adverse asupra parametrilor electrocardiogramei.

Valsartan Valsartanul este un antagonist puternic, specific receptorilor de angiotensină II, activ după administrare orală. Acesta acţionează selectiv asupra receptorilor de subtip ATurmare a blocării de către valsartan a receptorilor AT1, care sunt responsabili pentru efectele cunoscute ale angiotensinei II. Concentraţiile plasmatice crescute de angiotensină II, ca 1, pot stimula receptorii de subtip AT2 care tind să contrabalanseze efectul receptorilor AT1. Valsartanul nu a demonstrat o activitate agonistă parţială la nivelul receptorilor AT1 şi are o afinitate mult mai mare (de aproximativ 20000 ori) pentru receptorul AT1 decât pentru receptorul AT2.

Valsartanul nu inhibă ECA, cunoscutăşi sub denumirea de kininază II, care transformă angiotensina I în angiotensină II şi degradează bradikinina. Având în vedere că nu s-a constat existenţa unor efecte asupra ECA şi nici a potenţării bradikininei sau a substanţei P, este improbabilă asocierea antagoniştilor angiotensinei II cu tusea. În cadrul studiilor clinice în care valsartanul a fost comparat cu un inhibitor ECA, incidenţa tusei neproductive a fost semnificativ mai scăzută (p <0,05) la pacienţii trataţi cu valtarsan decât la cei trataţi cu inhibitor ECA (2,6% comparativ cu respectiv 7,9%). În cadrul unui studiu clinic la pacienţii cu antecedente de tuse neproductivă în timpul tratamentului cu inhibitori ECA, 19,5% dintre subiecţii studiului care au fost trataţi cu valsartan şi 19,0% dintre cei care fost trataţi cu un diuretic tiazidic au prezentat tuse, comparativ cu 68,5% dintre cei trataţi cu un inhibitor ECA (p <0,05). Valsartanul nu se leagă de sau nu blochează alţi receptori hormonali sau alte canale de ioni cunoscute ca fiind importante pentru reglarea activităţii cardiovasculare.

Administrarea valsartanului pacienţilor cu hipertensiune arterială determină o scădere a tensiunii arteriale fără a afecta pulsul.

La majoritatea pacienţilor declanşarea acţiunii antihipertensive are loc la 2 ore după administrarea unei singure doze orale, iar scăderea maximă a tensiunii arteriale se obţine în 4-6 ore. Efectul antihipertensiv durează peste 24 ore după administrare. În timpul administrării repetate, scăderea maximă a tensiunii arteriale, pentru orice priză, se atinge în general după 2-4 săptămâni şi se menţine în timpul tratamentului de lungă durată. Întreruperea bruscă a tratamentului cu valsartan nu a fost asociată cu hipertensiune arterială de rebound sau cu alte evenimente clinice adverse.

Amlodipină/Valsartan Peste 1400 pacienţi hipertensivi au fost trataţi cu Exforge o dată pe zi în cadrul a două studii placebo controlate. Au fost recrutaţi adulţi cu hipertensiune esenţială uşoară până la moderată, fără complicaţii (presiunea sanguină diastolică măsurată când pacientul este aşezat de ≥95 şi <110 mmHg). Au fost excluşi pacienţii cu risc cardiovascular crescut - insuficienţă cardiacă, diabet de tip I şi de tip II slab controlat şi cu antecedente de infarct miocardic sau accident cerebral în decursul unui an.

Combinaţia de amlodipinăşi valsartan produce o scădere aditivă a tensiunii arteriale, în funcţie de doză, în cadrul intervalului său terapeutic de dozare. Efectul antihipertensiv al unei singure doze de combinaţie s-a menţinut timp de 24 ore.

Un studiu desfăşurat în mai multe centre, dublu orb, controlat activ, pe grupuri paralele a evidenţiat normalizarea tensiunii arteriale (nivelul minim al presiunii arteriale diastolice măsurate când pacientul este aşezat <90 mmHg la finalul studiului) la pacienţii a căror afecţiune nu au fost controlată în mod adecvat cu valsartan 160 mg, la 75% dintre subiecţii trataţi cu amlodipină/valsartan 10 mg/160 mg şi la 62% dintre subiecţii trataţi cu amlodipină/valsartan 5 mg/160 mg, comparativ cu 53% dintre subiecţii care au fost trataţi doar cu valsartan 160 mg. Adăugarea amlodipinei 10 mg şi 5 mg a avut ca rezultat o scădere mai accentuată a presiunii arteriale sistolice/diastolice cu 6,0/4,8 mmHg şi respectiv 3,9/2,9 mmHg, în comparaţie cu pacienţii care au fost trataţi doar cu valsartan 160 mg.

Un studiu desfăşurat în mai multe centre, dublu orb, controlat activ, pe grupuri paralele a evidenţiat normalizarea tensiunii arteriale (nivelul minim al presiunii arteriale diastolice măsurate când pacientul este aşezat <90 mmHg la finalul studiului) la pacienţii a căror afecţiune nu a fost controlată în mod adecvat cu amlodipină 10 mg, la 78% dintre subiecţii trataţi cu amlodipină/valsartan 10 mg/160 mg, comparativ cu 67% dintre subiecţii care au fost trataţi doar cu amlodipină 10 mg. Adăugarea valsartanului 160 mg a avut ca rezultat o scădere mai accentuată a presiunii arteriale sistolice/diastolice cu 2,9/2,1 mmHg comparativ cu pacienţii care au fost trataţi doar cu amlodipină 10 mg.

De asemenea, Exforge a fost studiat în cadrul unui studiu controlat activ la 130 pacienţi hipertensivi cu presiune arterială diastolică≥110 mmHg şi <120 mmHg. În cadrul acestui studiu (valoarea iniţială a tensiunii arteriale 171/113 mmHg), tratamentul cu Exforge de 5 mg/160 mg crescut la 10 mg/160 mg a redus tensiunea arterială măsurată când pacientul este aşezat cu 36/29 mmHg, comparativ cu 32/28 mmHg, rezultatul unui tratament cu lisinopril/hidroclorotiazidă 10 mg/12,5 mg crescut la 20 mg/12,5 mg.

În cadrul extensiilor pe termen lung a două studii, efectul Exforge s-a menţinut timp de peste un an. Întreruperea bruscă a tratamentului cu Exforge nu a fost asociată cu o creştere rapidă a tensiunii arteriale.

În cazul pacienţilor necontrolaţi adecvat cu amlodipină 5 mg, amlodipina/valsartan 5 mg/80 mg poate controla tensiunea arterială în mod similar cu amlodipina 10 mg, dar cu edem mai puţin pronunţat. În cazul pacienţilor controlaţi cu amlodipină 10 mg dar care prezintă edem inacceptabil de pronunţat, amlodipina/valsartan 5 mg/80 mg poate realiza o tensiune arterială similară, dar cu edem mai puţin pronunţat. Vârsta, sexul şi rasa nu au influenţat răspunsul la tratamentul cu Exforge.

Exforge nu a fost studiat la nici o altă populaţie de pacienţi cu excepţia pacienţilor cu hipertensiune. Valsartanul a fost studiat la pacienţi post infarct miocardic şi cu insuficienţă cardiacă. Amlodipina a fost studiată la pacienţi cu angină stabilă cronică, cu angină spasticăşi cu afecţiuni ale arterelor coronare documentate angiografic.

5.2 Proprietăţi farmacocinetice

LiniaritatAmlodipina şi valsartanul prezintă o farmacocinetică lineară. e

Amlodipina Absorbţie: După administrarea orală a dozelor terapeutice de amlodipină în monoterapie, concentraţia plasmatică maximă de amlodipină se atinge după 6-12 ore. S-a calculat că biodisponibilitatea absolută se situează între 64% şi 80%. Biodisponibilitatea amlodipinei nu este afectată de ingerarea de alimente.

Distribuţie: Volumul de distribuţie este de aproximativ 21 l/kg. Studii in vitro cu amlodipină au demonstrat că la pacienţii hipertensivi aproximativ 97,5% din medicamentul circulant se leagă de proteinele plasmatice.

Biotransformarea: Amlodipina este metabolizată în proporţie mare (aproximativ 90%) la nivelul ficatului în metaboliţi inactivi.

Excreţia: Eliminarea amlodipinei din plasmă este bifazică, cu un timp de înjumătăţire terminal prin eliminare de aproximativ 30 până la 50 ore. Concentraţiile plasmatice la starea de echilibru s-au atins după o administrare continuă timp de 7-8 zile. Zece la sută din cantitatea de iniţială de amlodipinăşi 60% din metaboliţii săi se excretă prin urină.

Valsartan Absorbţie: După administrarea orală de valsartan în monoterapie, concentraţia plasmatică maximă de valsartan se atinge după 2-4 ore. Biodisponibilitatea absolută medie este de 23%. Valsartanul prezintă

o cinetică de degradare multiexponenţială (t½α <1 orăşi t½ß aproximativ 9 ore). Alimentele diminuează expunerea (calculată cu ajutorul ASC) la valsartan cu aproximativ 40%, iar concentraţia plasmatică maximă (Cmax) cu aproximativ 50%, deşi începând cu 8 ore după administrarea dozei, concentraţiile plasmatice ale valsartanului sunt similare la grupurile care au consumat alimente cu ale celor care nu au consumat. Cu toate acestea, scăderea ASC nu este însoţită de o diminuare semnificativă din punct de vedere clinic a efectului terapeutic, astfel valsartanul putând fi administrat cu sau fără alimente.

Distribuţie: Volumul de distribuţie al valsartanului la starea de echilibru, după administrarea intravenoasă, este de aproximativ 17 litri, indicând că valsartanul nu se distribuie în proporţie mare în ţesuturi. Valsartanul se leagă intens de proteinele plasmatice (94-97%), în principal de albumina plasmatică.

Biotransformarea: Valsartanul nu se metabolizează în mod semnificativ, doar 20% din doză fiind recuperată sub formă de metaboliţi. În plasmă s-au identificat concentraţii scăzute ale unui hidroximetabolit (sub 10% din ASC a valsartanului). Acest metabolit este inactiv din punct de vedere farmacologic.

Excreţia: Valsartanul se elimină în principal prin fecale (aproximativ 83% din doză) şi urină (aproximativ 13% din doză), în principal sub formă nemetabolizată. În urma administrării intravenoase, clearence-ul plasmatic al valsartanului este de aproximativ 2 l/oră, iar clearance-ul său renal este de 0,62 l/oră (aproximativ 30% din clearance-ul total). Timpul de înjumătăţire al valsartanului este de 6 ore.

Amlodipină/Valsartan După administrarea orală de Exforge, concentraţiile plasmatice maxime ale valsartanului şi amlodipinei se ating după 3 şi respectiv 6-8 ore. Viteza şi gradul de absorbţie al Exforge sunt echivalente cu biodisponibilitatea valsartanului şi amlodipinei când sunt administrate sub formă de comprimate individuale.

Populaţii speciale

Copii şi adolescenţi (sub 18 ani)

Nu sunt disponibile date farmacocinetice privind populaţia pediatrică.

Pacienţi vârstnici (vârsta de 65 ani şi peste)

Timpul de atingere al concentraţiei plasmatice maxime al amlodipinei este similar pentru pacienţii tineri şi pentru cei vârstnici. La pacienţii vârstnici, clearance-ul amlodipinei tinde să scadă determinând creşterea ariei de sub curbă (ASC) şi a timpului de înjumătăţire prin eliminare. ASC sistemică medie a valsartanului este cu 70% mai mare la vârstnici comparativ cu cei tineri, astfel fiind necesară prudenţă în momentul creşterii dozei.

Insuficienţă renală

Farmacocinetica amlodipinei nu este influenţată în mod semnificativ de insuficienţa renală. După cum se aşteaptă în cazul unui compus al cărui clearance renal reprezintă doar 30% din clearance-ul plasmatic total, nu s-a observat nici o corelaţie între funcţia renalăşi expunerea sistemică la valsartan.

Insuficienţă hepatică

Pacienţii cu insuficienţă hepatică prezintă un clearance al amlodipinei scăzut ceea ce determină o creştere a ASC de aproximativ 40-60%. În medie, la pacienţii cu o boală cronică hepatică uşoară până la moderată expunerea (evaluată în funcţie de valorile ASC) la valsartan este dublă faţă de cea observată la voluntarii sănătoşi (care au caracteristici similare în ceea ce priveşte vârsta, sexul şi greutatea). Trebuie să se manifeste prudenţă în privinţa pacienţilor cu boală hepatică (vezi pct. 4.2).

5.3 Date preclinice de siguranţă

Reacţiile adverse observate în cadrul studiilor la animale, cu o posibilă relevanţă din punct de vedere clinic, sunt următoarele: S-au observat simptome histopatologice de inflamare a stomacului glandular la şobolanii masculi expuşi la aproximativ 1,9 (valsartan) şi 2,6 (amlodipină) ori dozele clinice pentru valsartan 160 mg şi amlodipină 10 mg. În cazul unor expuneri mai mari au apărut ulceraţii şi eroziuni ale mucoasei de la nivelul stomacului atât la femele cât şi la masculi. S-au observat modificări similare şi la grupul tratat cu valsartan în monoterapie (expunere la 8,5-11,0 ori doza clinică pentru valsartan 160 mg).

S-a constatat o creştere a incidenţei şi o agravare a bazofiliei//hialinizării tubulare renale, a dilatării şi desprinderii, precum şi a inflamării limfocitare interstiţiale şi a hipertrofiei arteriolare mediale, la expuneri de 8-13 (valsartan) şi 7-8 (amlodipină) ori dozele clinice pentru valsartan 160 mg şi amlodipină 10 mg. S-au observat modificări similare şi la grupul tratat cu valsartan în monoterapie (expunere la 8,5-11,0 ori doza clinică pentru valsartan 160 mg).

În cadrul unui studiu privind dezvoltarea embrio-fetală la şobolan, s-a observat creşterea incidenţei ureterelor dilatate, a malformaţiilor sternului şi ale falangelor de la membrele anterioare neosificate în cazul expunerii la aproximativ 12 (valsartan) şi 10 (amlodipine) ori dozele clinice pentru valsartan 160 mg şi amlodipină 10 mg. De asemenea, s-au observat uretere dilatate şi la grupul tratat doar cu valsartan în monoterapie (expunere la 12 ori doza clinică pentru valsartan 160 mg). În cadrul acestui studiu s-au observat doar simptome minore de toxicitate maternă (reducere moderată a greutăţii corporale). Doza fără efect toxic observabil asupra dezvoltării s-a observat la o expunere de 3 (valsartan) şi 4 (amlodipină) ori mai mare decât expunerea clinică (pe baza ASC).

La compuşii individuali nu s-au identificat semne de mutagenitate, clastogenitate sau carcinogenitate.

6. PROPRIETĂŢI FARMACEUTICE

6.1 Lista excipienţilor

Nucleu: Celuloză microcristalină Crospovidonă tip A Dioxid de siliciu coloidal anhidru Stearat de magneziu

Film: Hipromeloză Dioxid de titan (E171) Oxid galben de fer (E172) Macrogol 4000 Talc

6.2 Incompatibilităţi

Nu este cazul.

6.3 Perioada de valabilitate

30 luni

6.4 Precauţii speciale pentru păstrare

A nu se păstra la temperaturi peste 30°C. A se păstra în ambalajul original pentru a fi protejat de umiditate.

6.5 Natura şi conţinutul ambalajului

Blistere din PVC/PVDC. Un blister conţine 7, 10 sau 14 comprimate filmate. Mărimile ambalajului: 7, 14, 28, 30, 56, 90, 98 sau 280 comprimate filmate. Blistere perforate din PVC/PVDC pentru eliberarea unei unităţi dozate. Un blister conţine 7, 10 sau

14 comprimate filmate.

Mărimile ambalajului: 56, 98 sau 280 comprimate filmate şi ambalaje colective conţinând 280 (4x70) comprimate filmate. Este posibil ca nu toate mărimile de ambalaj să fie comercializate.

6.6 Precauţii speciale pentru eliminarea reziduurilor şi alte instrucţiuni de manipulare

Fără cerinţe speciale.

7. DEŢINĂTORUL AUTORIZAŢIEI DE PUNERE PE PIAŢĂ

Novartis Europharm Limited Wimblehurst Road Horsham West Sussex, RH12 5AB Marea Britanie

8. NUMĂRUL(ELE) AUTORIZAŢIEI DE PUNERE PE PIAŢĂ

EU/1/06/370/009 EU/1/06/370/010 EU/1/06/370/011 EU/1/06/370/012 EU/1/06/370/013 EU/1/06/370/014 EU/1/06/370/015 EU/1/06/370/016 EU/1/06/370/028 EU/1/06/370/029 EU/1/06/370/030 EU/1/06/370/035

9. DATA PRIMEI AUTORIZĂRI SAU A REÎNNOIRII AUTORIZAŢIEI

17.01.2007

10. DATA REVIZUIRII TEXTULUI

1. DENUMIREA COMERCIALĂ A MEDICAMENTULUI

Exforge 10 mg/160 mg comprimate filmate

2. COMPOZIŢIA CALITATIVĂŞI CANTITATIVĂ

Fiecare comprimat filmat conţine amlodipină 10 mg (sub formă de besilat de amlodipină) şi valsartan 160 mg.

Pentru lista tuturor excipienţilor, vezi pct. 6.1.

3. FORMA FARMACEUTICĂ

Comprimate filmate

Comprimate filmate de culoare galben deschis, ovale, inscripţionate „NVR” pe o faţă şi „UIC” pe cealaltă.

4. DATE CLINICE

4.1 Indicaţii terapeutice

Tratamentul hipertensiunii arteriale esenţiale.

Exforge este indicat pacienţilor a căror tensiune arterială nu este controlată adecvat prin monoterapie cu amlodipină sau valsartan.

4.2 Doze şi mod de administrare

Doza recomandată de Exforge este de un comprimat pe zi.

Exforge 10 mg/160 mg poate fi administrat pacienţilor a căror tensiune arterială nu este controlată adecvat prin monoterapie cu amlodipină 10 mg sau valsartan 160 mg, sau cu Exforge 5 mg/160 mg.

Exforge poate fi administrat cu sau fără alimente. Se recomandă administrarea Exforge cu puţină apă.

Se recomandă ajustarea individuală a dozelor componentelor (şi anume amlodipinăşi valsartan) înainte de alegerea combinaţiei cu doză fixă. Poate fi avută în vedere trecerea directă de la monoterapie la combinaţia cu doză fixă când se consideră adecvat din punct de vedere clinic.

Pentru comoditate, pacienţii cărora li se administrează valsartan şi amlodipină în comprimate/capsule separate pot fi trecuţi la tratamentul Exforge având componentele în aceleaşi doze.

Insuficienţă renală Nu este necesară ajustarea dozei la pacienţii cu insuficienţă renală uşoară până la moderată. Se recomandă monitorizarea concentraţiilor potasiului şi ale creatininei în cazul insuficienţei renale moderate.

Insuficienţă hepatică Se recomandă prudenţă la administrarea Exforge pacienţilor cu insuficienţă hepatică sau cu tulburări biliare obstructive (vezi pct. 4.4). La pacienţii cu insuficienţă hepatică uşoară până la moderată fără colestază, doza maximă recomandată este de 80 mg valsartan.

Pacienţii vârstnici (vârsta de 65 ani şi peste) Este necesară prudenţă când se cresc dozele la pacienţii vârstnici.

Copii şi adolescenţi Exforge nu este recomandat pentru utilizare la pacienţii cu vârsta sub 18 ani datorită lipsei datelor privind siguranţa şi eficacitatea.

4.3 Contraindicaţii

Hipersensibilitatea la substanţele active, la derivaţi ai dihidropiridinei, sau la oricare dintre excipienţi. Insuficienţă hepatică severă, ciroză biliară sau colestază. Insuficienţă renală severă (VFG <30 ml/min/1,73 m2) şi pacienţi dializaţi. Al doilea şi al treilea trimestru de sarcină (vezi pct. 4.4 şi 4.6).

4.4 Atenţionări şi precauţii speciale pentru utilizare

SarcinTratamentul cu antagonişti ai receptorilor de angiotensină II (ARAII) nu trebuie iniţiat în timpul sarcinii. Cu excepţia cazului în care continuarea tratamentului cu ARAII este considerată esenţială, pacientele care planifică o sarcină trebuie trecute pe tratamente antihipertensive alternative care au un profil de siguranţă stabilit pentru utilizarea în timpul sarcinii. Tratamentul cu ARAII trebuie oprit imediat, când sarcina este diagnosticată, şi, dacă este cazul, trebuie început un tratament alternativ (vezi pct. 4.3 şi 4.6). ă

Pacienţi cu depleţie sodicăşi/sau lichidiană S-a observat o hipotensiune arterială pronunţată în cazul a 0,4% dintre pacienţii cu hipotensiune arterială fără complicaţii, care au fost trataţi cu Exforge în cadrul studiilor placebo controlate. În cazul pacienţilor cu sistemul renină-angiotensină activat (cum sunt pacienţii cu depleţie lichidianăşi/sau sodică cărora li se administrează doze mari de diuretice) cărora li se administrează inhibitori ai receptorilor angiotensinei, poate apare hipotensiunea arterială simptomatică. Se recomandă corectarea acestei stări înainte de administrarea Exforge sau o supraveghere medicală atentă la începutul tratamentului.

Dacă apare hipotensiunea arterială după administrarea Exforge, pacientul trebuie menţinut în poziţie orizontalăşi dacă este cazul trebuie să i se administreze o perfuzie intravenoasă cu ser fiziologic. Tratamentul poate fi continuat după stabilizarea tensiunii arteriale.

Hiperkaliemie Utilizarea concomitentă cu suplimentele cu potasiu, diureticele care reţin potasiu, substituente minerale pentru regim hiposodat care conţin potasiu sau alte medicamente care pot creşte concentraţia plasmatică a potasiului (heparina, etc.) trebuie realizată cu prudenţă şi monitorizarea frecventă a concentraţiilor potasiului.

Stenoza arterei renale Nu sunt disponibile date privind utilizarea Exforge la pacienţii cu stenoză bilaterală de arteră renală sau stenoză pe rinichi unic.

Transplant renal Până în prezent nu există date privind siguranţa utilizării Exforge de către pacienţii cărora li s-a efectuat recent un transplant renal.

Insuficienţă hepatică Valsartanul se elimină în general nemetabolizat prin bilă, în timp ce amlodipina este metabolizată în proporţie mare de către ficat. Se recomandă prudenţă la administrarea Exforge la pacienţii cu insuficienţă hepatică uşoară până la moderată sau cu tulburări biliare obstructive.

În cazul pacienţilor cu insuficienţă hepatică uşoară până la moderată fără colestază, doza maximă recomandată este de 80 mg valsartan.

Insuficienţă renală Nu este necesară ajustarea dozei de Exforge la pacienţii cu insuficienţă renală uşoară până la moderată (VFG >30 ml/min/1,73 m2). Se recomandă monitorizarea concentraţiilor potasiului şi ale creatininei în cazul insuficienţei renale moderate.

Hiperaldosteronism primaPacienţii cu hiperaldosteronism primar nu trebuie trataţi cu valsartan, antagonist al angiotensinei II, pentru că sistemul lor renină-angiotensină este afectat de boala de bază. r

Insuficienţă cardiacă Ca o consecinţă a inhibării sistemului renină-angiotensină-aldosteron, se pot aştepta modificări ale funcţiei renale în cazul persoanelor predispuse. La pacienţii cu insuficienţă cardiacă severă a căror funcţie renală poate depinde de activitatea sistemului renină-angiotensină-aldosteron, tratamentul cu inhibitorii enzimei de conversie a angiotensinei (ECA) şi cu antagoniştii receptorilor angiotensinei a fost asociat cu oligurie şi/sau azotemia progresivăşi (rar) cu insuficienţa renală acutăşi/sau cu deces. S-au raportat efecte similare şi în cazul valsartanului.

În cadrul unui studiu pe termen lung (PRAISE-2), placebo controlat, la pacienţii cu insuficienţă cardiacă de gradul III şi IV NYHA (Clasificarea Asociaţiei Cardiologilor din New York) cu etiologie non-ischemică trataţi cu amilodipină, amlodipina a fost asociată cu creşterea numărului de raportări de edem pulmonar în ciuda unor diferenţe nesemnificative privind incidenţa agravării insuficienţei cardiace comparativ cu placebo.

Stenoză valvulară aorticăşi mitrală, cardiomiopatie hipertrofică obstructivă Ca toate celelalte vasodilatatoare, se recomandă precauţie deosebită la pacienţii care suferă de stenoză aortică sau mitrală sau de cardiomiopatie hipertrofică obstructivă.

Exforge nu a fost studiat la nici o altă populaţie de pacienţi cu excepţia pacienţilor cu hipertensiune.

4.5 Interacţiuni cu alte medicamente şi alte forme de interacţiune

Interacţiuni legate de amlodipină

Se recomandă prudenţă în cazul utilizării concomitente Inhibitori CYP3A4

Un studiu la pacienţii vârstnici a demonstrat că diltiazemul inhibă metabolismul amlodipinei, probabil prin intermediul CYP3A4 (concentraţia plasmatică creşte cu aproximativ 50%, crescând astfel şi efectul amlodipinei). Nu se poate exclude posibilitatea ca inhibitorii mai puternici ai CYP3A4 (cum sunt ketoconazol, itraconazol, ritonavir) să poată creşte concentraţia plasmatică a amlodipinei mai mult decât diltiazemul.

Inductorii CYP3A4 (medicamente anticonvulsivante [cum sunt carbamazepină, fenobarbital, fenitoină, fosfenitoină, primidonă], rifampicină, Hypericum perforatum)

Administrarea concomitentă poate determina scăderea concentraţiei plasmatice a amlodipinei. Este indicată monitorizarea clinică, cu posibila ajustare a dozei de amlodipină în timpul tratamentului cu inductor şi după întreruperea acestuia.

A se avea în vedere în cazul utilizării concomitente Alte informaţii

În monoterapie, amlodipina a fost administrată în condiţii de siguranţă împreună cu diuretice tiazidice, betablocante, inhibitori ECA, nitraţi cu acţiune pe termen lung, nitroglicerină administrată sublingual, digoxin, warfarină, atorvastatină, sildenafil, medicamente antiacide (hidroxid de aluminiu gel, hidroxid de magneziu, simeticonă), cimetidină, medicamente antiinflamatoare nesteroidiene, antibiotice şi medicamente hipoglicemiante orale.

Interacţiuni legate de valsartan

Nu se recomandă utilizarea concomitentă Litiu

S-au raportat creşteri reversibile ale concentraţiei plasmatice şi toxicităţii litiului în timpul utilizării concomitente cu inhibitori ECA. În ciuda lipsei de experienţă în ceea ce priveşte utilizarea concomitentă de valsartan şi litiu, această asociere nu este recomandată. Dacă administrarea acestei combinaţii este necesară, se recomandă monitorizarea atentă a concentraţiilor plasmatice ale litiului (vezi pct.4.4).

Diuretice care reţin potasiu, suplimente cu potasiu, substituente minerale pentru regim hiposodat care conţin potasiu sau alte medicamente care pot creşte concentraţia plasmatică a potasiului

În cazul în care se prescrie un medicament care afectează concentraţia potasiului în asociere cu valsartan, se recomandă monitorizarea concentraţiilor plasmatice ale potasiului.

Se recomandă prudenţă în cazul utilizării concomitente Medicamente antiinflamatoare nesteroidiene (AINS), inclusiv inhibitori selectivi COX-2, acid acetilsalicilic (>3 g/zi), şi AINS non-selective

Când antagoniştii angiotensinei II se administrează concomitent cu AINS poate apare atenuarea efectului antihipertensiv. Suplimentar, utilizarea concomitentă de antagonişti ai angiotensinei II şi AINS poate determina creşterea riscului de afectare a funcţiei renale şi creşterea concentraţiei plasmatice a potasiului. Astfel, se recomandă monitorizarea funcţiei renale la începutul tratamentului, precum şi hidratarea adecvată a pacientului.

Alte substanţe

În monoterapie cu valtarsan nu s-au observat interacţiuni semnificative din punct de vedere clinic cu următoarele substanţe: cimetidină, warfarină, furosemid, digoxin, atenolol, indometacin, hidroclorotiazidă, amlodipină, glibenclamid.

Interacţiuni frecvente ale acestei combinaţii Nu s-au efectuat studii privind interacţiunile Exforge cu alte medicamente.

A se avea în vedere în cazul utilizării concomitente Alte medicamente antihipertensive

Medicamentele antihipertensive utilizate frecvent (de exemplu alfablocante, diuretice) şi alte medicamente care pot determina reacţii adverse hipotensive (de exemplu antidepresive triciclice, alfablocante utilizate în tratamentul hiperplaziei benigne de prostată) pot creşte efectul antihipertensiv al combinaţiei.

4.6 Sarcina şi alăptarea

Sarcina

Utilizarea antagoniştilor receptorilor de angiotensină II (ARAII) nu este recomandată în timpul primului trimestru de sarcină (vezi pct. 4.4). Utilizarea ARAII este contraindicată în timpul celui de al doilea şi al treilea trimestru de sarcină (vezi pct. 4.3 şi 4.4).

Dovezile epidemiologice cu privire la riscul de teratogenitate în urma expunerii la inhibitori ECA pe durata primului trimestru de sarcină nu au fost concludente; totuşi, nu poate fi exclusă o creştere uşoară a riscului. Cu toate că nu există date epidemiologice controlate despre riscul asociat cu administrarea de antagonişti ai receptorilor de angiotensină II (ARAII), riscuri similare pot exista pentru această clasă de medicamente. Cu excepţia cazului în care continuarea tratamentului cu ARAII este considerată esenţială, pacientele care planifică o sarcină trebuie trecute pe tratamente antihipertensive alternative care au un profil de siguranţă stabilit pentru utilizarea în timpul sarcinii. Tratamentul cu ARAII trebuie oprit imediat, când sarcina este diagnosticată, şi, dacă este cazul, trebuie început un tratament alternativ.

Se cunoaşte că expunerea la tratamentul cu ARAII în timpul celui de al doilea şi al treilea trimestru de sarcină induce la om fetotoxicitate (funcţie renală diminuată, oligohidramnios, întârzierea osificării craniene) şi toxicitate neonatală (insuficienţă renală, hipotensiune arterială, hiperkaliemie) (vezi pct. 5.3).

Dacă expunerea la ARAII a avut loc din al doilea trimestru de sarcină, se recomandă o verificare cu ultrasunete a funcţiei renale şi a craniului.

Sugarii ale căror mame au utilizat ARAII trebuie atent monitorizaţi în ceea ce priveşte hiptensiunea arterială (vezi pct. 4.3 şi 4.4).

Alăptarea

Deoarece nu există informaţii disponibile privind utilizarea Exforge în timpul alăptării, Exforge nu este recomandat şi sunt de preferat tratamente alternative cu profiluri de siguranţă mai bine determinate în timpul alăptării, în special în cazul alăptării unui nou-născut sau a unui sugar născut prematur.

4.7 Efecte asupra capacităţii de a conduce vehicule şi de a folosi utilaje

Nu s-au efectuat studii privind efectele asupra capacităţii de a conduce vehicule sau de a folosi utilaje. Când se conduc vehicule sau se folosesc utilaje trebuie să se aibă în vedere că uneori poate apare ameţeală sau oboseală.

4.8 Reacţii adverse

Siguranţa Exforge a fost evaluată în cadrul a cinci studii clinice controlate în care au fost înrolaţi 5175 pacienţi, dintre care 2613 au fost trataţi cu valsartan în combinaţie cu amlodipină.

Reacţiile adverse au fost ordonate în funcţie de frecvenţă, folosind următoarea convenţie: foarte frecvente (≥1/10); frecvente (≥1/100, <1/10); mai puţin frecvente (≥1/1000, <1/100); rare (≥1/10000, <1/1000); foarte rare (<1/10000), incluzând cazuri izolate.

În cadrul fiecărei grupe de frecvenţă, reacţiile adverse sunt prezentate în ordinea descrescătoare a gravităţii.

Tulburări cardiace

Mai puţin frecvente: Tahicardie, palpitaţii Rare: Sincopă

Tulburări ale sistemului nervos

Frecvente: Cefalee Mai puţin frecvente: Ameţeală, somnolenţă, ameţeală posturală, parestezie

Tulburări oculare

Rare: Tulburări de vedere

Tulburări acustice şi vestibulare

Mai puţin frecvente: Vertij Rare: Acufene

Tulburări respiratorii, toracice şi mediastinale

Mai puţin frecvente: Tuse, durere faringo-laringiană

Tulburări gastro-intestinale

Mai puţin frecvente: Diaree, greaţă, dureri abdominale, constipaţie, xerostomie

Tulburări renale şi ale căilor urinare

Rare: Polakisurie, poliurie

Afecţiuni cutanate şi ale ţesutului subcutanat

Mai puţin frecvente: Erupţii cutanate, eritem Rare: Hiperhidroză, exantem, prurit

Tulburări musculo-scheletice şi ale ţesutului conjunctiv

Mai puţin frecvente: Tumefierea articulaţiilor, dureri lombare, artralgie Rare: Spasme musculare, senzaţia de greutate

Infecţii şi infestări

Frecvente: Nazofaringită, gripă

Tulburări vasculare

Mai puţin frecvente: Hipotensiune arterială ortostatică Rare: Hipotensiune arterială

Tulburări generale şi la nivelul locului de administrare

Frecvente: Edem, edem cu godeu, edem facial, edem periferic, oboseală, înroşirea pielii, astenie, bufeuri

Tulburări ale sistemului imunitar

Rare: Hipersensibilitate

Tulburări ale aparatului genital şi sânului

Rare: Disfuncţie erectilă

Tulburări psihice

Rare: Anxietate

Informaţii suplimentare privind combinaţia Edemul periferic, o cunoscută reacţie adversă a amlodipinei, a fost în general observat cu o incidenţă mai mică la pacienţii cărora li s-a administrat combinaţia amlodipină/valsartan decât la cei cărora li s-a administrat amlodipină în monoterapie. În studiile clinice dublu-oarbe, controlate, incidenţa edemului periferic în funcţie de doză a fost după cum urmează: Incidenţa medie a edemului periferic, simetric distribuită pentru toate dozele, a fost 5,1% pentru combinaţia amlodipină/valsartan.

% pacienţilor care au prezentat edem periferic Valsartan (mg)
0 40 80 160 320
Amlodipină (mg) 0 3,0 5,5 2,4 1,6 0,9
2,5 8,0 2,3 5,4 2,4 3,9
5 3,1 4,8 2,3 2,1 2,4
10 10,3 Nu este cazul Nu este cazul 9,0 9,5

Informaţii suplimentare privind componentele individuale Reacţiile adverse la medicament semnalate anterior pentru una dintre componentele individuale (amlodipină sau valsartan) pot constitui posibile reacţii adverse şi pentru Exforge, chiar dacă nu au fost observate în timpul studiilor clinice sau în perioada ulterioară punerii pe piaţă.

AmlodipinFrecvente Vărsături. Mai puţin Alopecie, modificarea tranzitului intestinal, dispepsie, dispnee, rinită, gastrită, frecvente hiperplazie gingivală, ginecomastie, hiperglicemie, impotenţă, frecvenţă urinară ă

crescută, leucopenie, stare generală de rău, schimbări de dispoziţie, mialgie, neuropatie periferică, pancreatită, hepatită, trombocitopenie, vasculită, angioedem şi eritem multiform.

Rare Aritmie, infarct miocardic, Rareori, pacienţii, în special cei cu boală arterială coronariană obstructivă severă, au dezvoltat o creştere a frecvenţei, duratei sau severităţii anginei sau infarct miocardic acut la iniţierea terapiei cu blocanţi ai canalelor de calciu sau în momentul creşterii dozei. De asemenea, a fost semnalată aritmie (inclusiv tahicardie ventricularăşi fibrilaţie atrială). Este posibil ca aceste evenimente să nu poată fi deosebite de antecedentele naturale ale bolii preexistente.

Foarte rare Icter colestatic, creşterea valorilor AST şi ALT, purpură, erupţii cutanate şi prurit. Au fost raportate cazuri excepţionale de sindrom extrapiramidal.

Valsartan Cu frecvenţă Scăderea valorii hemoglobinei, scăderea valorii hematocritului, neutropenie, necunoscută trombocitopenie, creşterea valorii kaliemiei, creşterea valorilor indicatorilor funcţiei

hepatice, inclusiv creşterea valorii bilirubinei serice, insuficienţăşi disfuncţie renală, creşterea valorii creatininei serice, angioedem, mialgie, vasculită, hipersensibilitate, inclusiv boală serică.

4.9 Supradozaj

Simptome Nu există experienţă privind supradozajul cu Exforge. Principalul simptom al unui supradozaj cu valtarsan este posibil să fie hipotensiunea arterială marcatăşi o stare de ameţeală. Supradozajul cu amlodipină poate determina vasodilataţie periferică excesivăşi posibil tahicardie reflexă. S-au raportat hipotensiune sistemică pronunţată până la şi inclusiv şoc cu sfârşit letal.

Tratament Dacă ingerarea a avut loc recent se poate lua în considerare inducerea vărsăturilor sau spălăturile gastrice. S-a demonstrat că administrarea de cărbune activat la voluntarii sănătoşi imediat după sau până la două ore de la ingerarea amlodipinei reduce semnificativ absorbţia de amlodipină. Hipotensiunea arterială semnificativă din punct de vedere clinic, cauzată de un supradozaj cu Exforge impune asigurarea de asistenţă cardiovasculară activă incluzând monitorizarea frecventă a funcţiilor cardiace şi respiratorii, aşezarea extremităţilor într-o poziţie superioară faţă de restul corpului şi supravegherea volumului circulant şi a cantităţii de urină produsă. Un vasoconstrictor poate ajuta la restabilirea tonusului vascular şi a tensiunii arteriale cu condiţia ca utilizarea sa să nu fie contraindicată. Gluconatul de calciu administrat intravenos poate fi util pentru inversarea efectelor blocării canalelor de calciu.

Este puţin probabil ca valsartanul şi amlodipina să fie eliminate prin hemodializă.

5. PROPRIETĂŢI FARMACOLOGICE

5.1 Proprietăţi farmacodinamice

Grupa farmacoterapeutică: antagonişti ai angiotensinei II (valsartan), combinaţii cu derivaţi ai dihidropiridinei (amlodipina), codul ATC: C09DB01

Exforge asociază doi compuşi antihipertensivi cu mecanisme complementare, pentru controlul tensiunii arteriale la pacienţii cu hipertensiune esenţială: amlodipina aparţine clasei de antagonişti ai calciului, iar valsartanul clasei de antagonişti ai angiotensinei II. Asocierea acestor substanţe are un efect antihipertensiv aditiv, reducând tensiunea arterială mai mult decât oricare dintre componente în mod individual.

AmlodipinAmlodipina din Exforge inhibă pătrunderea transmembranară a ionilor de calciu la nivelul musculaturii netede cardiace sau vasculare. Mecanismul de acţiune antihipertensiv al amlodipinei se datorează unui efect direct de relaxare a musculaturii vasculare netede producând reducerea rezistenţei vasculare periferice şi scăderea tensiunii arteriale. Datele experimentale sugerează că amlodipina se leagă atât de situsurile dihidropirinice cât şi cele non-dihidropirinice. Funcţia contractilă a miocardului şi musculaturii vasculare netede depinde de deplasarea ionilor extracelulari de calciu în interiorul acestor celule, prin canale ionice specifice. ă

În urma administrării dozelor terapeutice pacienţilor cu hipertensiune arterială, amlodipina produce vasodilatare, având ca rezultat scăderea tensiunii arteriale în clinostatism şi ortostatism. Aceste scăderi ale tensiunii arteriale nu sunt însoţite de modificări semnificative ale ritmului cardiac sau ale valorilor plasmatice ale catecolaminelor în cazul utilizării pe termen lung.

Concentraţiile plasmatice se corelează cu efectul atât la pacienţii tineri cât şi la cei vârstnici.

La pacienţii hipertensivi cu funcţie renală normală, dozele terapeutice de amlodipină au produs scăderea rezistenţei vasculare renale, creşterea vitezei de filtrare glomerularăşi a debitului plasmatic renal real fără modificarea fracţiei de filtrare sau a proteinuriei.

Ca şi în cazul altor blocanţi ai canalelor de calciu, măsurătorile hemodinamice ale funcţiei cardiace efectuate în timpul repausului sau în timpul desfăşurării de activităţi fizice (sau mers) la pacienţii cu funcţie ventriculară normală, trataţi cu amlodipină, au evidenţiat în general o mică creştere a indicelui cardiac fără o influenţă semnificativă asupra dP/dt sau asupra presiunii sau volumului telediastolic al ventriculului stâng. În cadrul studiilor hemodinamice, amlodipina nu a fost asociată cu un efect inotrop negativ când este administrată în dozele din intervalul terapeutic la animale şi oameni sănătoşi, chiar şi atunci când este administrată la oameni concomitent cu betablocante.

Amlodipina nu afectează funcţia sinoatrială nodală sau de conducere atrioventriculară la animale şi oameni sănătoşi. În cadrul studiilor clinice în care amlodipina a fost administrată împreună cu betablocante pacienţilor care suferă fie de hipertensiune arterială fie de angină, nu s-au observat efecte adverse asupra parametrilor electrocardiogramei.

Valsartan Valsartanul este un antagonist puternic, specific receptorilor de angiotensină II, activ după administrare orală. Acesta acţionează selectiv asupra receptorilor de subtip ATurmare a blocării de către valsartan a receptorilor AT1, care sunt responsabili pentru efectele cunoscute ale angiotensinei II. Concentraţiile plasmatice crescute de angiotensină II, ca 1, pot stimula receptorii de subtip AT2 care tind să contrabalanseze efectul receptorilor AT1. Valsartanul nu a demonstrat o activitate agonistă parţială la nivelul receptorilor AT1 şi are o afinitate mult mai mare (de aproximativ 20000 ori) pentru receptorul AT1 decât pentru receptorul AT2.

Valsartanul nu inhibă ECA, cunoscutăşi sub denumirea de kininază II, care transformă angiotensina I în angiotensină II şi degradează bradikinina. Având în vedere că nu s-a constat existenţa unor efecte asupra ECA şi nici a potenţării bradikininei sau a substanţei P, este improbabilă asocierea antagoniştilor angiotensinei II cu tusea. În cadrul studiilor clinice în care valsartanul a fost comparat cu un inhibitor ECA, incidenţa tusei neproductive a fost semnificativ mai scăzută (p <0,05) la pacienţii trataţi cu valtarsan decât la cei trataţi cu inhibitor ECA (2,6% comparativ cu respectiv 7,9%). În cadrul unui studiu clinic la pacienţii cu antecedente de tuse neproductivă în timpul tratamentului cu inhibitori ECA, 19,5% dintre subiecţii studiului care au fost trataţi cu valsartan şi 19,0% dintre cei care fost trataţi cu un diuretic tiazidic au prezentat tuse, comparativ cu 68,5% dintre cei trataţi cu un inhibitor ECA (p <0,05). Valsartanul nu se leagă de sau nu blochează alţi receptori hormonali sau alte canale de ioni cunoscute ca fiind importante pentru reglarea activităţii cardiovasculare.

Administrarea valsartanului pacienţilor cu hipertensiune arterială determină o scădere a tensiunii arteriale fără a afecta pulsul.

La majoritatea pacienţilor declanşarea acţiunii antihipertensive are loc la 2 ore după administrarea unei singure doze orale, iar scăderea maximă a tensiunii arteriale se obţine în 4-6 ore. Efectul antihipertensiv durează peste 24 ore după administrare. În timpul administrării repetate, scăderea maximă a tensiunii arteriale, pentru orice priză, se atinge în general după 2-4 săptămâni şi se menţine în timpul tratamentului de lungă durată. Întreruperea bruscă a tratamentului cu valsartan nu a fost asociată cu hipertensiune arterială de rebound sau cu alte evenimente clinice adverse.

Amlodipină/Valsartan Peste 1400 pacienţi hipertensivi au fost trataţi cu Exforge o dată pe zi în cadrul a două studii placebo controlate. Au fost recrutaţi adulţi cu hipertensiune esenţială uşoară până la moderată, fără complicaţii (presiunea sanguină diastolică măsurată când pacientul este aşezat de ≥95 şi <110 mmHg). Au fost excluşi pacienţii cu risc cardiovascular crescut - insuficienţă cardiacă, diabet de tip I şi de tip II slab controlat şi cu antecedente de infarct miocardic sau accident cerebral în decursul unui an.

Combinaţia de amlodipinăşi valsartan produce o scădere aditivă a tensiunii arteriale, în funcţie de doză, în cadrul intervalului său terapeutic de dozare. Efectul antihipertensiv al unei singure doze de combinaţie s-a menţinut timp de 24 ore.

Un studiu desfăşurat în mai multe centre, dublu orb, controlat activ, pe grupuri paralele a evidenţiat normalizarea tensiunii arteriale (nivelul minim al presiunii arteriale diastolice măsurate când pacientul este aşezat <90 mmHg la finalul studiului) la pacienţii a căror afecţiune nu au fost controlată în mod adecvat cu valsartan 160 mg, la 75% dintre subiecţii trataţi cu amlodipină/valsartan 10 mg/160 mg şi la 62% dintre subiecţii trataţi cu amlodipină/valsartan 5 mg/160 mg, comparativ cu 53% dintre subiecţii care au fost trataţi doar cu valsartan 160 mg. Adăugarea amlodipinei 10 mg şi 5 mg a avut ca rezultat o scădere mai accentuată a presiunii arteriale sistolice/diastolice cu 6,0/4,8 mmHg şi respectiv 3,9/2,9 mmHg, în comparaţie cu pacienţii care au fost trataţi doar cu valsartan 160 mg.

Un studiu desfăşurat în mai multe centre, dublu orb, controlat activ, pe grupuri paralele a evidenţiat normalizarea tensiunii arteriale (nivelul minim al presiunii arteriale diastolice măsurate când pacientul este aşezat <90 mmHg la finalul studiului) la pacienţii a căror afecţiune nu a fost controlată în mod adecvat cu amlodipină 10 mg, la 78% dintre subiecţii trataţi cu amlodipină/valsartan 10 mg/160 mg, comparativ cu 67% dintre subiecţii care au fost trataţi doar cu amlodipină 10 mg. Adăugarea valsartanului 160 mg a avut ca rezultat o scădere mai accentuată a presiunii arteriale sistolice/diastolice cu 2,9/2,1 mmHg comparativ cu pacienţii care au fost trataţi doar cu amlodipină 10 mg.

De asemenea, Exforge a fost studiat în cadrul unui studiu controlat activ la 130 pacienţi hipertensivi cu presiune arterială diastolică≥110 mmHg şi <120 mmHg. În cadrul acestui studiu (valoarea iniţială a tensiunii arteriale 171/113 mmHg), tratamentul cu Exforge de 5 mg/160 mg crescut la 10 mg/160 mg a redus tensiunea arterială măsurată când pacientul este aşezat cu 36/29 mmHg, comparativ cu 32/28 mmHg, rezultatul unui tratament cu lisinopril/hidroclorotiazidă 10 mg/12,5 mg crescut la 20 mg/12,5 mg.

În cadrul extensiilor pe termen lung a două studii, efectul Exforge s-a menţinut timp de peste un an. Întreruperea bruscă a tratamentului cu Exforge nu a fost asociată cu o creştere rapidă a tensiunii arteriale.

În cazul pacienţilor necontrolaţi adecvat cu amlodipină 5 mg, amlodipina/valsartan 5 mg/80 mg poate controla tensiunea arterială în mod similar cu amlodipina 10 mg, dar cu edem mai puţin pronunţat. În cazul pacienţilor controlaţi cu amlodipină 10 mg dar care prezintă edem inacceptabil de pronunţat, amlodipina/valsartan 5 mg/80 mg poate realiza o tensiune arterială similară, dar cu edem mai puţin pronunţat. Vârsta, sexul şi rasa nu au influenţat răspunsul la tratamentul cu Exforge.

Exforge nu a fost studiat la nici o altă populaţie de pacienţi cu excepţia pacienţilor cu hipertensiune. Valsartanul a fost studiat la pacienţi post infarct miocardic şi cu insuficienţă cardiacă. Amlodipina a fost studiată la pacienţi cu angină stabilă cronică, cu angină spasticăşi cu afecţiuni ale arterelor coronare documentate angiografic.

5.2 Proprietăţi farmacocinetice

LiniaritatAmlodipina şi valsartanul prezintă o farmacocinetică lineară. e

Amlodipina Absorbţie: După administrarea orală a dozelor terapeutice de amlodipină în monoterapie, concentraţia plasmatică maximă de amlodipină se atinge după 6-12 ore. S-a calculat că biodisponibilitatea absolută se situează între 64% şi 80%. Biodisponibilitatea amlodipinei nu este afectată de ingerarea de alimente.

Distribuţie: Volumul de distribuţie este de aproximativ 21 l/kg. Studii in vitro cu amlodipină au demonstrat că la pacienţii hipertensivi aproximativ 97,5% din medicamentul circulant se leagă de proteinele plasmatice.

Biotransformarea: Amlodipina este metabolizată în proporţie mare (aproximativ 90%) la nivelul ficatului în metaboliţi inactivi.

Excreţia: Eliminarea amlodipinei din plasmă este bifazică, cu un timp de înjumătăţire terminal prin eliminare de aproximativ 30 până la 50 ore. Concentraţiile plasmatice la starea de echilibru s-au atins după o administrare continuă timp de 7-8 zile. Zece la sută din cantitatea de iniţială de amlodipinăşi 60% din metaboliţii săi se excretă prin urină.

Valsartan Absorbţie: După administrarea orală de valsartan în monoterapie, concentraţia plasmatică maximă de valsartan se atinge după 2-4 ore. Biodisponibilitatea absolută medie este de 23%. Valsartanul prezintă

o cinetică de degradare multiexponenţială (t½α <1 orăşi t½ß aproximativ 9 ore). Alimentele diminuează expunerea (calculată cu ajutorul ASC) la valsartan cu aproximativ 40%, iar concentraţia plasmatică maximă (Cmax) cu aproximativ 50%, deşi începând cu 8 ore după administrarea dozei, concentraţiile plasmatice ale valsartanului sunt similare la grupurile care au consumat alimente cu ale celor care nu au consumat. Cu toate acestea, scăderea ASC nu este însoţită de o diminuare semnificativă din punct de vedere clinic a efectului terapeutic, astfel valsartanul putând fi administrat cu sau fără alimente.

Distribuţie: Volumul de distribuţie al valsartanului la starea de echilibru, după administrarea intravenoasă, este de aproximativ 17 litri, indicând că valsartanul nu se distribuie în proporţie mare în ţesuturi. Valsartanul se leagă intens de proteinele plasmatice (94-97%), în principal de albumina plasmatică.

Biotransformarea: Valsartanul nu se metabolizează în mod semnificativ, doar 20% din doză fiind recuperată sub formă de metaboliţi. În plasmă s-au identificat concentraţii scăzute ale unui hidroximetabolit (sub 10% din ASC a valsartanului). Acest metabolit este inactiv din punct de vedere farmacologic.

Excreţia: Valsartanul se elimină în principal prin fecale (aproximativ 83% din doză) şi urină (aproximativ 13% din doză), în principal sub formă nemetabolizată. În urma administrării intravenoase, clearence-ul plasmatic al valsartanului este de aproximativ 2 l/oră, iar clearance-ul său renal este de 0,62 l/oră (aproximativ 30% din clearance-ul total). Timpul de înjumătăţire al valsartanului este de 6 ore.

Amlodipină/Valsartan După administrarea orală de Exforge, concentraţiile plasmatice maxime ale valsartanului şi amlodipinei se ating după 3 şi respectiv 6-8 ore. Viteza şi gradul de absorbţie al Exforge sunt echivalente cu biodisponibilitatea valsartanului şi amlodipinei când sunt administrate sub formă de comprimate individuale.

Populaţii speciale

Copii şi adolescenţi (sub 18 ani)

Nu sunt disponibile date farmacocinetice privind populaţia pediatrică.

Pacienţi vârstnici (vârsta de 65 ani şi peste)

Timpul de atingere al concentraţiei plasmatice maxime al amlodipinei este similar pentru pacienţii tineri şi pentru cei vârstnici. La pacienţii vârstnici, clearance-ul amlodipinei tinde să scadă determinând creşterea ariei de sub curbă (ASC) şi a timpului de înjumătăţire prin eliminare. ASC sistemică medie a valsartanului este cu 70% mai mare la vârstnici comparativ cu cei tineri, astfel fiind necesară prudenţă în momentul creşterii dozei.

Insuficienţă renală

Farmacocinetica amlodipinei nu este influenţată în mod semnificativ de insuficienţa renală. După cum se aşteaptă în cazul unui compus al cărui clearance renal reprezintă doar 30% din clearance-ul plasmatic total, nu s-a observat nici o corelaţie între funcţia renalăşi expunerea sistemică la valsartan.

Insuficienţă hepatică

Pacienţii cu insuficienţă hepatică prezintă un clearance al amlodipinei scăzut ceea ce determină o creştere a ASC de aproximativ 40-60%. În medie, la pacienţii cu o boală cronică hepatică uşoară până la moderată expunerea (evaluată în funcţie de valorile ASC) la valsartan este dublă faţă de cea observată la voluntarii sănătoşi (care au caracteristici similare în ceea ce priveşte vârsta, sexul şi greutatea). Trebuie să se manifeste prudenţă în privinţa pacienţilor cu boală hepatică (vezi pct. 4.2).

5.3 Date preclinice de siguranţă

Reacţiile adverse observate în cadrul studiilor la animale, cu o posibilă relevanţă din punct de vedere clinic, sunt următoarele: S-au observat simptome histopatologice de inflamare a stomacului glandular la şobolanii masculi expuşi la aproximativ 1,9 (valsartan) şi 2,6 (amlodipină) ori dozele clinice pentru valsartan 160 mg şi amlodipină 10 mg. În cazul unor expuneri mai mari au apărut ulceraţii şi eroziuni ale mucoasei de la nivelul stomacului atât la femele cât şi la masculi. S-au observat modificări similare şi la grupul tratat cu valsartan în monoterapie (expunere la 8,5-11,0 ori doza clinică pentru valsartan 160 mg).

S-a constatat o creştere a incidenţei şi o agravare a bazofiliei//hialinizării tubulare renale, a dilatării şi desprinderii, precum şi a inflamării limfocitare interstiţiale şi a hipertrofiei arteriolare mediale, la expuneri de 8-13 (valsartan) şi 7-8 (amlodipină) ori dozele clinice pentru valsartan 160 mg şi amlodipină 10 mg. S-au observat modificări similare şi la grupul tratat cu valsartan în monoterapie (expunere la 8,5-11,0 ori doza clinică pentru valsartan 160 mg).

În cadrul unui studiu privind dezvoltarea embrio-fetală la şobolan, s-a observat creşterea incidenţei ureterelor dilatate, a malformaţiilor sternului şi ale falangelor de la membrele anterioare neosificate în cazul expunerii la aproximativ 12 (valsartan) şi 10 (amlodipine) ori dozele clinice pentru valsartan 160 mg şi amlodipină 10 mg. De asemenea, s-au observat uretere dilatate şi la grupul tratat doar cu valsartan în monoterapie (expunere la 12 ori doza clinică pentru valsartan 160 mg). În cadrul acestui studiu s-au observat doar simptome minore de toxicitate maternă (reducere moderată a greutăţii corporale). Doza fără efect toxic observabil asupra dezvoltării s-a observat la o expunere de 3 (valsartan) şi 4 (amlodipină) ori mai mare decât expunerea clinică (pe baza ASC).

La compuşii individuali nu s-au identificat semne de mutagenitate, clastogenitate sau carcinogenitate.

6. PROPRIETĂŢI FARMACEUTICE

6.1 Lista excipienţilor

Nucleu: Celuloză microcristalină Crospovidonă tip A Dioxid de siliciu coloidal anhidru Stearat de magneziu

Film: Hipromeloză Dioxid de titan (E171) Oxid galben de fer (E172) Oxid roşu de fer (E172) Macrogol 4000 Talc

6.2 Incompatibilităţi

Nu este cazul.

6.3 Perioada de valabilitate

30 luni

6.4 Precauţii speciale pentru păstrare

A nu se păstra la temperaturi peste 30°C. A se păstra în ambalajul original pentru a fi protejat de umiditate.

6.5 Natura şi conţinutul ambalajului

Blistere din PVC/PVDC. Un blister conţine 7, 10 sau 14 comprimate filmate. Mărimile ambalajului: 7, 14, 28, 30, 56, 90, 98 sau 280 comprimate filmate. Blistere perforate din PVC/PVDC pentru eliberarea unei unităţi dozate. Un blister conţine 7, 10 sau

14 comprimate filmate.

Mărimile ambalajului: 56, 98 sau 280 comprimate filmate şi ambalaje colective conţinând 280 (4x70) comprimate filmate. Este posibil ca nu toate mărimile de ambalaj să fie comercializate.

6.6 Precauţii speciale pentru eliminarea reziduurilor şi alte instrucţiuni de manipulare

Fără cerinţe speciale.

7. DEŢINĂTORUL AUTORIZAŢIEI DE PUNERE PE PIAŢĂ

Novartis Europharm Limited Wimblehurst Road Horsham West Sussex, RH12 5AB Marea Britanie

8. NUMĂRUL(ELE) AUTORIZAŢIEI DE PUNERE PE PIAŢĂ

EU/1/06/370/017 EU/1/06/370/018 EU/1/06/370/019 EU/1/06/370/020 EU/1/06/370/021 EU/1/06/370/022 EU/1/06/370/023 EU/1/06/370/024 EU/1/06/370/031 EU/1/06/370/032 EU/1/06/370/033 EU/1/06/370/036

9. DATA PRIMEI AUTORIZĂRI SAU A REÎNNOIRII AUTORIZAŢIEI

17.01.2007

10. DATA REVIZUIRII TEXTULUI ANEXA II

A. DEŢINĂTORUL AUTORIZAŢIEI DE FABRICAŢIE RESPONSABIL PENTRU ELIBERAREA SERIEI

B. CONDIŢIILE EMITERII AUTORIZAŢIEI DE PUNERE PE PIAŢĂ

A. DEŢINĂTORUL AUTORIZAŢIEI DE FABRICAŢIE RESPONSABIL PENTRU ELIBERAREA SERIEI

Numele şi adresa producătorului responsabil pentru eliberarea seriei

Novartis Pharma GmbH Roonstraße 25 D-90429 Nürnberg Germania

B. CONDIŢIILE EMITERII AUTORIZAŢIEI DE PUNERE PE PIAŢĂ

• CONDIŢII SAU RESTRICŢII PRIVIND FURNIZAREA ŞI UTILIZAREA IMPUSE DEŢINĂTORULUI AUTORIZAŢIEI DE PUNERE PE PIAŢĂ

Medicament cu eliberare pe bază de prescripţie medicală.

• CONDIŢII SAU RESTRICŢII CU PRIVIRE LA SIGURANŢA ŞI EFICACITATEA UTILIZĂRII MEDICAMENTULUI

Nu este cazul.

ANEXA III ETICHETAREA ŞI PROSPECTUL

A. ETICHETAREA

INFORMAŢII CARE TREBUIE SĂ APARĂ PE AMBALAJUL SECUNDAR CUTIE PENTRU UNITATEA COMERCIALĂ

1. DENUMIREA COMERCIALĂ A MEDICAMENTULUI

Exforge 5 mg/80 mg comprimate filmate amlodipină/valsartan

2. DECLARAREA SUBSTANŢEI(LOR) ACTIVE

Fiecare comprimat conţine amlodipină 5 mg (sub formă de besilat de amlodipină) şi valsartan 80 mg.

  1. LISTA EXCIPIENŢILOR
  2. FORMA FARMACEUTICĂŞI CONŢINUTUL

7 comprimate filmate 14 comprimate filmate 28 comprimate filmate 30 comprimate filmate 56 comprimate filmate 90 comprimate filmate 98 comprimate filmate 280 comprimate filmate

5. MODUL ŞI CALEA(CĂILE) DE ADMINISTRARE

Orală. A se citi prospectul înainte de utilizare.

6. ATENŢIONARE SPECIALĂ PRIVIND FAPTUL CĂ MEDICAMENTUL NU TREBUIE PĂSTRAT LA ÎNDEMÂNA ŞI VEDEREA COPIILOR

A nu se lăsa la îndemâna şi vederea copiilor.

  1. ALTĂ(E) ATENŢIONARE(ĂRI) SPECIALĂ(E), DACĂ ESTE(SUNT) NECESARĂ(E)
  2. DATA DE EXPIRARE

EXP

9. CONDIŢII SPECIALE DE PĂSTRARE

A nu se păstra la temperaturi peste 30°C. A se păstra în ambalajul original pentru a fi protejat de umiditate.

  1. PRECAUŢII SPECIALE PRIVIND ELIMINAREA MEDICAMENTELOR NEUTILIZATE SAU A MATERIALELOR REZIDUALE PROVENITE DIN ASTFEL DE MEDICAMENTE, DACĂ ESTE CAZUL
  2. NUMELE ŞI ADRESA DEŢINĂTORULUI AUTORIZAŢIEI DE PUNERE PE PIAŢĂ

Novartis Europharm Limited Wimblehurst Road Horsham West Sussex, RH12 5AB Marea Britanie

12. NUMĂRUL(ELE) AUTORIZAŢIEI DE PUNERE PE PIAŢĂ

EU/1/06/370/001 7 comprimate filmate EU/1/06/370/002 14 comprimate filmate EU/1/06/370/003 28 comprimate filmate EU/1/06/370/004 30 comprimate filmate EU/1/06/370/005 56 comprimate filmate EU/1/06/370/006 90 comprimate filmate EU/1/06/370/007 98 comprimate filmate EU/1/06/370/008 280 comprimate filmate EU/1/06/370/025 56 x 1 comprimate filmate (unitate pe doza) EU/1/06/370/026 98 x 1 comprimate filmate (unitate pe doza) EU/1/06/370/027 280 x 1 comprimate filmate (unitate pe doza)

13. SERIA DE FABRICAŢIE

Lot

14. CLASIFICARE GENERALĂ PRIVIND MODUL DE ELIBERARE

Medicament eliberat pe bază de prescripţie medicală.

15. INSTRUCŢIUNI DE UTILIZARE

16. INFORMAŢII ÎN BRAILLE

Exforge 5 mg/80 mg

INFORMAŢII CARE TREBUIE SĂ APARĂ PE AMBALAJUL SECUNDAR

CUTIE INTERMEDIARĂ PENTRU AMBALAJELE COLECTIVE (FĂRĂ CHENAR ALBASTRU)

1. DENUMIREA COMERCIALĂ A MEDICAMENTULUI

Exforge 5 mg/80 mg comprimate filmate amlodipină/valsartan

2. DECLARAREA SUBSTANŢEI(LOR) ACTIVE

Fiecare comprimat conţine amlodipină 5 mg (sub formă de besilat de amlodipină) şi valsartan 80 mg.

  1. LISTA EXCIPIENŢILOR
  2. FORMA FARMACEUTICĂŞI CONŢINUTUL

70 comprimate filmate Componentă a unui ambalaj colectiv care conţine 4 cutii, fiecare conţinând 70 comprimate filmate.

5. MODUL ŞI CALEA(CĂILE) DE ADMINISTRARE

Orală. A se citi prospectul înainte de utilizare.

6. ATENŢIONARE SPECIALĂ PRIVIND FAPTUL CĂ MEDICAMENTUL NU TREBUIE PĂSTRAT LA ÎNDEMÂNA ŞI VEDEREA COPIILOR

A nu se lăsa la îndemâna şi vederea copiilor.

  1. ALTĂ(E) ATENŢIONARE(ĂRI) SPECIALĂ(E), DACĂ ESTE(SUNT) NECESARĂ(E)
  2. DATA DE EXPIRARE

EXP

  1. CONDIŢII SPECIALE DE PĂSTRARE
  2. PRECAUŢII SPECIALE PRIVIND ELIMINAREA MEDICAMENTELOR NEUTILIZATE SAU A MATERIALELOR REZIDUALE PROVENITE DIN ASTFEL DE MEDICAMENTE, DACĂ ESTE CAZUL
  3. NUMELE ŞI ADRESA DEŢINĂTORULUI AUTORIZAŢIEI DE PUNERE PE PIAŢĂ

A nu se păstra la temperaturi peste 30°C.

A se păstra în ambalajul original pentru a fi protejat de umiditate.

Novartis Europharm Limited Wimblehurst Road Horsham West Sussex, RH12 5AB Marea Britanie

12. NUMĂRUL(ELE) AUTORIZAŢIEI DE PUNERE PE PIAŢĂ

EU/1/06/370/034 280 comprimate filmate (4x70)

13. SERIA DE FABRICAŢIE

Lot

14. CLASIFICARE GENERALĂ PRIVIND MODUL DE ELIBERARE

Medicament eliberat pe bază de prescripţie medicală.

  1. INSTRUCŢIUNI DE UTILIZARE
  2. INFORMAŢII ÎN BRAILLE

Exforge 5 mg/80 mg

INFORMAŢII CARE TREBUIE SĂ APARĂ PE AMBALAJUL SECUNDAR

CUTIE EXTERIOARĂ PENTRU AMBALAJE COLECTIVE (INCLUSIV CHENARUL ALBASTRU)

1. DENUMIREA COMERCIALĂ A MEDICAMENTULUI

Exforge 5 mg/80 mg comprimate filmate amlodipină/valsartan

2. DECLARAREA SUBSTANŢEI(LOR) ACTIVE

Fiecare comprimat conţine amlodipină 5 mg (sub formă de besilat de amlodipină) şi valsartan 80 mg.

  1. LISTA EXCIPIENŢILOR
  2. FORMA FARMACEUTICĂŞI CONŢINUTUL

280 comprimate filmate Ambalaj colectiv care conţine 4 cutii, fiecare conţinând 70 comprimate filmate.

5. MODUL ŞI CALEA(CĂILE) DE ADMINISTRARE

Orală. A se citi prospectul înainte de utilizare.

6. ATENŢIONARE SPECIALĂ PRIVIND FAPTUL CĂ MEDICAMENTUL NU TREBUIE PĂSTRAT LA ÎNDEMÂNA ŞI VEDEREA COPIILOR

A nu se lăsa la îndemâna şi vederea copiilor.

  1. ALTĂ(E) ATENŢIONARE(ĂRI) SPECIALĂ(E), DACĂ ESTE(SUNT) NECESARĂ(E)
  2. DATA DE EXPIRARE

EXP

  1. CONDIŢII SPECIALE DE PĂSTRARE
  2. PRECAUŢII SPECIALE PRIVIND ELIMINAREA MEDICAMENTELOR NEUTILIZATE SAU A MATERIALELOR REZIDUALE PROVENITE DIN ASTFEL DE MEDICAMENTE, DACĂ ESTE CAZUL
  3. NUMELE ŞI ADRESA DEŢINĂTORULUI AUTORIZAŢIEI DE PUNERE PE PIAŢĂ

A nu se păstra la temperaturi peste 30°C.

A se păstra în ambalajul original pentru a fi protejat de umiditate.

Novartis Europharm Limited Wimblehurst Road Horsham West Sussex, RH12 5AB Marea Britanie

12. NUMĂRUL(ELE) AUTORIZAŢIEI DE PUNERE PE PIAŢĂ

EU/1/06/370/034 280 comprimate filmate (4x70)

13. SERIA DE FABRICAŢIE

Lot

14. CLASIFICARE GENERALĂ PRIVIND MODUL DE ELIBERARE

Medicament eliberat pe bază de prescripţie medicală.

  1. INSTRUCŢIUNI DE UTILIZARE
  2. INFORMAŢII ÎN BRAILLE

Exforge 5 mg/80 mg

MINIMUM DE INFORMAŢII CARE TREBUIE SĂ APARĂ PE BLISTER SAU PE FOLIE TERMOSUDATĂ

BLISTER

1. DENUMIREA COMERCIALĂ A MEDICAMENTULUI

Exforge 5 mg/80 mg comprimate filmate amlodipină/valsartan

2. NUMELE DEŢINĂTORULUI AUTORIZAŢIEI DE PUNERE PE PIAŢĂ

Novartis Europharm Limited

3. DATA DE EXPIRARE

EXP

4. SERIA DE FABRICAŢIE

Lot

5. ALTE INFORMAŢII

INFORMAŢII CARE TREBUIE SĂ APARĂ PE AMBALAJUL SECUNDAR CUTIE PENTRU UNITATEA COMERCIALĂ

1. DENUMIREA COMERCIALĂ A MEDICAMENTULUI

Exforge 5 mg/160 mg comprimate filmate amlodipină/valsartan

2. DECLARAREA SUBSTANŢEI(LOR) ACTIVE

Fiecare comprimat conţine amlodipină 5 mg (sub formă de besilat de amlodipină) şi valsartan 160 mg.

  1. LISTA EXCIPIENŢILOR
  2. FORMA FARMACEUTICĂŞI CONŢINUTUL

7 comprimate filmate 14 comprimate filmate 28 comprimate filmate 30 comprimate filmate 56 comprimate filmate 90 comprimate filmate 98 comprimate filmate 280 comprimate filmate

5. MODUL ŞI CALEA(CĂILE) DE ADMINISTRARE

Orală. A se citi prospectul înainte de utilizare.

6. ATENŢIONARE SPECIALĂ PRIVIND FAPTUL CĂ MEDICAMENTUL NU TREBUIE PĂSTRAT LA ÎNDEMÂNA ŞI VEDEREA COPIILOR

A nu se lăsa la îndemâna şi vederea copiilor.

  1. ALTĂ(E) ATENŢIONARE(ĂRI) SPECIALĂ(E), DACĂ ESTE(SUNT) NECESARĂ(E)
  2. DATA DE EXPIRARE

EXP

9. CONDIŢII SPECIALE DE PĂSTRARE

A nu se păstra la temperaturi peste 30°C. A se păstra în ambalajul original pentru a fi protejat de umiditate.

  1. PRECAUŢII SPECIALE PRIVIND ELIMINAREA MEDICAMENTELOR NEUTILIZATE SAU A MATERIALELOR REZIDUALE PROVENITE DIN ASTFEL DE MEDICAMENTE, DACĂ ESTE CAZUL
  2. NUMELE ŞI ADRESA DEŢINĂTORULUI AUTORIZAŢIEI DE PUNERE PE PIAŢĂ

Novartis Europharm Limited Wimblehurst Road Horsham West Sussex, RH12 5AB Marea Britanie

12. NUMĂRUL(ELE) AUTORIZAŢIEI DE PUNERE PE PIAŢĂ

EU/1/06/370/009 7 comprimate filmate EU/1/06/370/010 14 comprimate filmate EU/1/06/370/011 28 comprimate filmate EU/1/06/370/012 30 comprimate filmate EU/1/06/370/013 56 comprimate filmate EU/1/06/370/014 90 comprimate filmate EU/1/06/370/015 98 comprimate filmate EU/1/06/370/016 280 comprimate filmate EU/1/06/370/028 56 x 1 comprimate filmate (unitate pe doza) EU/1/06/370/029 98 x 1 comprimate filmate (unitate pe doza) EU/1/06/370/030 280 x 1 comprimate filmate (unitate pe doza)

13. SERIA DE FABRICAŢIE

Lot

14. CLASIFICARE GENERALĂ PRIVIND MODUL DE ELIBERARE

Medicament eliberat pe bază de prescripţie medicală.

15. INSTRUCŢIUNI DE UTILIZARE

16. INFORMAŢII ÎN BRAILLE

Exforge 5 mg/160 mg

INFORMAŢII CARE TREBUIE SĂ APARĂ PE AMBALAJUL SECUNDAR

CUTIE INTERMEDIARĂ PENTRU AMBALAJELE COLECTIVE (FĂRĂ CHENAR ALBASTRU)

1. DENUMIREA COMERCIALĂ A MEDICAMENTULUI

Exforge 5 mg/160 mg comprimate filmate amlodipină/valsartan

2. DECLARAREA SUBSTANŢEI(LOR) ACTIVE

Fiecare comprimat conţine amlodipină 5 mg (sub formă de besilat de amlodipină) şi valsartan 160 mg.

  1. LISTA EXCIPIENŢILOR
  2. FORMA FARMACEUTICĂŞI CONŢINUTUL

70 comprimate filmate Componentă a unui ambalaj colectiv care conţine 4 cutii, fiecare conţinând 70 comprimate filmate.

5. MODUL ŞI CALEA(CĂILE) DE ADMINISTRARE

Orală. A se citi prospectul înainte de utilizare.

6. ATENŢIONARE SPECIALĂ PRIVIND FAPTUL CĂ MEDICAMENTUL NU TREBUIE PĂSTRAT LA ÎNDEMÂNA ŞI VEDEREA COPIILOR

A nu se lăsa la îndemâna şi vederea copiilor.

  1. ALTĂ(E) ATENŢIONARE(ĂRI) SPECIALĂ(E), DACĂ ESTE(SUNT) NECESARĂ(E)
  2. DATA DE EXPIRARE

EXP

  1. CONDIŢII SPECIALE DE PĂSTRARE
  2. PRECAUŢII SPECIALE PRIVIND ELIMINAREA MEDICAMENTELOR NEUTILIZATE SAU A MATERIALELOR REZIDUALE PROVENITE DIN ASTFEL DE MEDICAMENTE, DACĂ ESTE CAZUL
  3. NUMELE ŞI ADRESA DEŢINĂTORULUI AUTORIZAŢIEI DE PUNERE PE PIAŢĂ

A nu se păstra la temperaturi peste 30°C.

A se păstra în ambalajul original pentru a fi protejat de umiditate.

Novartis Europharm Limited Wimblehurst Road Horsham West Sussex, RH12 5AB Marea Britanie

12. NUMĂRUL(ELE) AUTORIZAŢIEI DE PUNERE PE PIAŢĂ

EU/1/06/370/035 280 comprimate filmate (4x70)

13. SERIA DE FABRICAŢIE

Lot

14. CLASIFICARE GENERALĂ PRIVIND MODUL DE ELIBERARE

Medicament eliberat pe bază de prescripţie medicală.

  1. INSTRUCŢIUNI DE UTILIZARE
  2. INFORMAŢII ÎN BRAILLE

Exforge 5 mg/160 mg

INFORMAŢII CARE TREBUIE SĂ APARĂ PE AMBALAJUL SECUNDAR

CUTIE EXTERIOARĂ PENTRU AMBALAJE COLECTIVE (INCLUSIV CHENARUL ALBASTRU)

1. DENUMIREA COMERCIALĂ A MEDICAMENTULUI

Exforge 5 mg/160 mg comprimate filmate amlodipină/valsartan

2. DECLARAREA SUBSTANŢEI(LOR) ACTIVE

Fiecare comprimat conţine amlodipină 5 mg (sub formă de besilat de amlodipină) şi valsartan 160 mg.

  1. LISTA EXCIPIENŢILOR
  2. FORMA FARMACEUTICĂŞI CONŢINUTUL

280 comprimate filmate Ambalaj colectiv care conţine 4 cutii, fiecare conţinând 70 comprimate filmate.

5. MODUL ŞI CALEA(CĂILE) DE ADMINISTRARE

Orală. A se citi prospectul înainte de utilizare.

6. ATENŢIONARE SPECIALĂ PRIVIND FAPTUL CĂ MEDICAMENTUL NU TREBUIE PĂSTRAT LA ÎNDEMÂNA ŞI VEDEREA COPIILOR

A nu se lăsa la îndemâna şi vederea copiilor.

  1. ALTĂ(E) ATENŢIONARE(ĂRI) SPECIALĂ(E), DACĂ ESTE(SUNT) NECESARĂ(E)
  2. DATA DE EXPIRARE

EXP

  1. CONDIŢII SPECIALE DE PĂSTRARE
  2. PRECAUŢII SPECIALE PRIVIND ELIMINAREA MEDICAMENTELOR NEUTILIZATE SAU A MATERIALELOR REZIDUALE PROVENITE DIN ASTFEL DE MEDICAMENTE, DACĂ ESTE CAZUL
  3. NUMELE ŞI ADRESA DEŢINĂTORULUI AUTORIZAŢIEI DE PUNERE PE PIAŢĂ

A nu se păstra la temperaturi peste 30°C.

A se păstra în ambalajul original pentru a fi protejat de umiditate.

Novartis Europharm Limited Wimblehurst Road Horsham West Sussex, RH12 5AB Marea Britanie

12. NUMĂRUL(ELE) AUTORIZAŢIEI DE PUNERE PE PIAŢĂ

EU/1/06/370/035 280 comprimate filmate (4x70)

13. SERIA DE FABRICAŢIE

Lot

14. CLASIFICARE GENERALĂ PRIVIND MODUL DE ELIBERARE

Medicament eliberat pe bază de prescripţie medicală.

  1. INSTRUCŢIUNI DE UTILIZARE
  2. INFORMAŢII ÎN BRAILLE

Exforge 5 mg/160 mg

MINIMUM DE INFORMAŢII CARE TREBUIE SĂ APARĂ PE BLISTER SAU PE FOLIE TERMOSUDATĂ

BLISTER

1. DENUMIREA COMERCIALĂ A MEDICAMENTULUI

Exforge 5 mg/160 mg comprimate filmate amlodipină/valsartan

2. NUMELE DEŢINĂTORULUI AUTORIZAŢIEI DE PUNERE PE PIAŢĂ

Novartis Europharm Limited

3. DATA DE EXPIRARE

EXP

4. SERIA DE FABRICAŢIE

Lot

5. ALTE INFORMAŢII

INFORMAŢII CARE TREBUIE SĂ APARĂ PE AMBALAJUL SECUNDAR CUTIE PENTRU UNITATEA COMERCIALĂ

1. DENUMIREA COMERCIALĂ A MEDICAMENTULUI

Exforge 10 mg/160 mg comprimate filmate amlodipină/valsartan

2. DECLARAREA SUBSTANŢEI(LOR) ACTIVE

Fiecare comprimat conţine amlodipină 10 mg (sub formă de besilat de amlodipină) şi valsartan 160 mg.

  1. LISTA EXCIPIENŢILOR
  2. FORMA FARMACEUTICĂŞI CONŢINUTUL

7 comprimate filmate 14 comprimate filmate 28 comprimate filmate 30 comprimate filmate 56 comprimate filmate 90 comprimate filmate 98 comprimate filmate 280 comprimate filmate

5. MODUL ŞI CALEA(CĂILE) DE ADMINISTRARE

Orală. A se citi prospectul înainte de utilizare.

6. ATENŢIONARE SPECIALĂ PRIVIND FAPTUL CĂ MEDICAMENTUL NU TREBUIE PĂSTRAT LA ÎNDEMÂNA ŞI VEDEREA COPIILOR

A nu se lăsa la îndemâna şi vederea copiilor.

7. ALTĂ(E) ATENŢIONARE(ĂRI) SPECIALĂ(E), DACĂ ESTE(SUNT) NECESARĂ(E)

8. DATA DE EXPIRARE

EXP

9. CONDIŢII SPECIALE DE PĂSTRARE

A nu se păstra la temperaturi peste 30°C. A se păstra în ambalajul original pentru a fi protejat de umiditate.

  1. PRECAUŢII SPECIALE PRIVIND ELIMINAREA MEDICAMENTELOR NEUTILIZATE SAU A MATERIALELOR REZIDUALE PROVENITE DIN ASTFEL DE MEDICAMENTE, DACĂ ESTE CAZUL
  2. NUMELE ŞI ADRESA DEŢINĂTORULUI AUTORIZAŢIEI DE PUNERE PE PIAŢĂ

Novartis Europharm Limited Wimblehurst Road Horsham West Sussex, RH12 5AB Marea Britanie

12. NUMĂRUL(ELE) AUTORIZAŢIEI DE PUNERE PE PIAŢĂ

EU/1/06/370/017 7 comprimate filmate EU/1/06/370/018 14 comprimate filmate EU/1/06/370/019 28 comprimate filmate EU/1/06/370/020 30 comprimate filmate EU/1/06/370/021 56 comprimate filmate EU/1/06/370/022 90 comprimate filmate EU/1/06/370/023 98 comprimate filmate EU/1/06/370/024 280 comprimate filmate EU/1/06/370/031 56 x 1 comprimate filmate (unitate pe doza) EU/1/06/370/032 98 x 1 comprimate filmate (unitate pe doza) EU/1/06/370/033 280 x 1 comprimate filmate (unitate pe doza

13. SERIA DE FABRICAŢIE

Lot

  1. CLASIFICARE GENERALĂ PRIVIND MODUL DE ELIBERARE
  2. INSTRUCŢIUNI DE UTILIZARE
  3. INFORMAŢII ÎN BRAILLE

Medicament eliberat pe bază de prescripţie medicală. Exforge 10 mg/160 mg

INFORMAŢII CARE TREBUIE SĂ APARĂ PE AMBALAJUL SECUNDAR

CUTIE INTERMEDIARĂ PENTRU AMBALAJELE COLECTIVE (FĂRĂ CHENAR ALBASTRU)

1. DENUMIREA COMERCIALĂ A MEDICAMENTULUI

Exforge 10 mg/160 mg comprimate filmate amlodipină/valsartan

2. DECLARAREA SUBSTANŢEI(LOR) ACTIVE

Fiecare comprimat conţine amlodipină 10 mg (sub formă de besilat de amlodipină) şi valsartan 160 mg.

  1. LISTA EXCIPIENŢILOR
  2. FORMA FARMACEUTICĂŞI CONŢINUTUL

70 comprimate filmate Componentă a unui ambalaj colectiv care conţine 4 cutii, fiecare conţinând 70 comprimate filmate.

5. MODUL ŞI CALEA(CĂILE) DE ADMINISTRARE

Orală. A se citi prospectul înainte de utilizare.

6. ATENŢIONARE SPECIALĂ PRIVIND FAPTUL CĂ MEDICAMENTUL NU TREBUIE PĂSTRAT LA ÎNDEMÂNA ŞI VEDEREA COPIILOR

A nu se lăsa la îndemâna şi vederea copiilor.

  1. ALTĂ(E) ATENŢIONARE(ĂRI) SPECIALĂ(E), DACĂ ESTE(SUNT) NECESARĂ(E)
  2. DATA DE EXPIRARE

EXP

9. CONDIŢII SPECIALE DE PĂSTRARE

A nu se păstra la temperaturi peste 30°C. A se păstra în ambalajul original pentru a fi protejat de umiditate.

  1. PRECAUŢII SPECIALE PRIVIND ELIMINAREA MEDICAMENTELOR NEUTILIZATE SAU A MATERIALELOR REZIDUALE PROVENITE DIN ASTFEL DE MEDICAMENTE, DACĂ ESTE CAZUL
  2. NUMELE ŞI ADRESA DEŢINĂTORULUI AUTORIZAŢIEI DE PUNERE PE PIAŢĂ

Novartis Europharm Limited Wimblehurst Road Horsham West Sussex, RH12 5AB Marea Britanie

12. NUMĂRUL(ELE) AUTORIZAŢIEI DE PUNERE PE PIAŢĂ

EU/1/06/370/036 280 comprimate filmate (4x70)

13. SERIA DE FABRICAŢIE

Lot

14. CLASIFICARE GENERALĂ PRIVIND MODUL DE ELIBERARE

Medicament eliberat pe bază de prescripţie medicală.

  1. INSTRUCŢIUNI DE UTILIZARE
  2. INFORMAŢII ÎN BRAILLE

Exforge 10 mg/160 mg

INFORMAŢII CARE TREBUIE SĂ APARĂ PE AMBALAJUL SECUNDAR

CUTIE EXTERIOARĂ PENTRU AMBALAJE COLECTIVE (INCLUSIV CHENARUL ALBASTRU)

1. DENUMIREA COMERCIALĂ A MEDICAMENTULUI

Exforge 10 mg/160 mg comprimate filmate amlodipină/valsartan

2. DECLARAREA SUBSTANŢEI(LOR) ACTIVE

Fiecare comprimat conţine amlodipină 10 mg (sub formă de besilat de amlodipină) şi valsartan 160 mg.

  1. LISTA EXCIPIENŢILOR
  2. FORMA FARMACEUTICĂŞI CONŢINUTUL

280 comprimate filmate Ambalaj colectiv care conţine 4 cutii, fiecare conţinând 70 comprimate filmate.

5. MODUL ŞI CALEA(CĂILE) DE ADMINISTRARE

Orală. A se citi prospectul înainte de utilizare.

6. ATENŢIONARE SPECIALĂ PRIVIND FAPTUL CĂ MEDICAMENTUL NU TREBUIE PĂSTRAT LA ÎNDEMÂNA ŞI VEDEREA COPIILOR

A nu se lăsa la îndemâna şi vederea copiilor.

  1. ALTĂ(E) ATENŢIONARE(ĂRI) SPECIALĂ(E), DACĂ ESTE(SUNT) NECESARĂ(E)
  2. DATA DE EXPIRARE

EXP

9. CONDIŢII SPECIALE DE PĂSTRARE

A nu se păstra la temperaturi peste 30°C. A se păstra în ambalajul original pentru a fi protejat de umiditate.

  1. PRECAUŢII SPECIALE PRIVIND ELIMINAREA MEDICAMENTELOR NEUTILIZATE SAU A MATERIALELOR REZIDUALE PROVENITE DIN ASTFEL DE MEDICAMENTE, DACĂ ESTE CAZUL
  2. NUMELE ŞI ADRESA DEŢINĂTORULUI AUTORIZAŢIEI DE PUNERE PE PIAŢĂ

Novartis Europharm Limited Wimblehurst Road Horsham West Sussex, RH12 5AB Marea Britanie

12. NUMĂRUL(ELE) AUTORIZAŢIEI DE PUNERE PE PIAŢĂ

EU/1/06/370/036 280 comprimate filmate (4x70)

13. SERIA DE FABRICAŢIE

Lot

14. CLASIFICARE GENERALĂ PRIVIND MODUL DE ELIBERARE

Medicament eliberat pe bază de prescripţie medicală.

  1. INSTRUCŢIUNI DE UTILIZARE
  2. INFORMAŢII ÎN BRAILLE

Exforge 10 mg/160 mg

MINIMUM DE INFORMAŢII CARE TREBUIE SĂ APARĂ PE BLISTER SAU PE FOLIE TERMOSUDATĂ

BLISTER

1. DENUMIREA COMERCIALĂ A MEDICAMENTULUI

Exforge 10 mg/160 mg comprimate filmate amlodipină/valsartan

2. NUMELE DEŢINĂTORULUI AUTORIZAŢIEI DE PUNERE PE PIAŢĂ

Novartis Europharm Limited

3. DATA DE EXPIRARE

EXP

4. SERIA DE FABRICAŢIE

Lot

5. ALTE INFORMAŢII

B. PROSPECTUL

PROSPECT: INFORMAŢII PENTRU UTILIZATOR

Exforge 5 mg/80 mg comprimate filmate

amlodipină/valsartan

Citiţi cu atenţie şi în întregime acest prospect înainte de a începe să utilizaţi acest medicament.

-Păstraţi acest prospect. S-ar putea să fie necesar să-l recitiţi. -Dacă aveţi orice întrebări suplimentare, adresaţi-vă medicului dumneavoastră sau farmacistului. -Acest medicament a fost prescris pentru dumneavoastră. Nu trebuie să-l daţi altor persoane. Le

poate face rău, chiar dacă au aceleaşi simptome cu ale dumneavoastră.

-Dacă vreuna dintre reacţiile adverse devine gravă sau dacă observaţi orice reacţie adversă nemenţionată în acest prospect, vă rugăm să-i spuneţi medicului dumneavoastră sau farmacistului.

În acest prospect găsiţi:

  1. Ce este Exforge şi pentru ce se utilizează
  2. Înainte să utilizaţi Exforge
  3. Cumsă utilizaţi Exforge
  4. Reacţii adverse posibile
  5. Cum se păstrează Exforge
  6. Informaţii suplimentare

1. CE ESTE EXFORGE ŞI PENTRU CE SE UTILIZEAZĂ

Exforge comprimate conţine două substanţe numite amlodipinăşi valsartan. Ambele substanţe ajută la controlul tensiunii arteriale crescute.

− Amlodipina aparţine unui grup de substanţe numite „blocanţi ai canalelor de calciu”. Amlodipina împiedică pătrunderea calciului în pereţii vaselor de sânge ceea ce previne îngustarea acestora.

− Valsartanul aparţine unui grup de substanţe numite „antagoniştii ai receptorilor angiotensinei II”. Angiotensina II este produsă de corp şi determină îngustarea vaselor de sânge provocând astfel creşterea tensiunii arteriale. Valsartanul acţionează prin blocarea efectului angiotensinei II.

Acest lucru înseamnă că ambele substanţe ajută la împiedicarea îngustării vaselor de sânge. Ca rezultat vasele de sânge se relaxeazăşi tensiunea arterială scade.

Exforge este utilizat pentru tratarea tensiunii arteriale crescute la pacienţii a căror tensiune arterială nu este controlată suficient, în mod individual, nici cu amlodipina nici cu valsartan.

2. ÎNAINTE SĂ UTILIZAŢI EXFORGE

Nu utilizaţi Exforge

− dacă sunteţi alergic (hipersensibil) la amlodipină sau la alte medicamente de tipul dihidropiridinei.

− dacă sunteţi alergic (hipersensibil) la valsartan sau la oricare dintre celelalte componente ale Exforge. Dacă dumneavoastră credeţi că este posibil să fiţi alergic, discutaţi cu medicul dumneavoastră înainte de a utiliza Exforge.

− dacă aveţi probleme hepatice grave, cum sunt ciroza biliară sau colestaza.

− dacă aveţi probleme renale grave sau dacă faceţi dializă. − dacă sunteţi gravidă în mai mult de 3 luni. (De asemenea, este de preferat să se evite Exforge şi în primele luni de sarcină – vezi pct. Sarcina.)

Dacă vi se aplică oricare dintre cele prezentate mai sus, nu utilizaţi Exforge şi discutaţi cu medicul dumneavoastră.

Aveţi grijă deosebită când utilizaţi Exforge

− dacă aţi fost bolnav(ă) (vărsături sau diaree). − dacă utilizaţi diuretice (un tip de medicamente numite şi „medicamente pentru eliminarea apei” care cresc cantitatea de urină pe care o produce corpul dumneavoastră).

− dacă utilizaţi şi alte medicamente sau substanţe care cresc concentraţia potasiului din sânge (de exemplu unele tipuri de diuretice, suplimente cu potasiu sau substituenţi de sare care conţin potasiu).

− dacă aveţi probleme hepatice sau renale. − dacă aveţi o afecţiune care influenţează glandele renale denumită „hiperaldosteronism primar”. − dacă aveţi insuficienţă cardiacă. − dacă medicul dumneavoastră v-a informat că valvele inimii dumneavoastră s-au îngustat

(afecţiune numită „stenoză aortică sau mitrală” sau muşchiul inimii s-a îngroşat anormal (afecţiune numită „cardiomiopatie hipertrofică obstructivă”).

Dacă vă aflaţi în oricare dintre aceste situaţii, informaţi-vă medicul înainte de utilizarea Exforge.

Trebuie să-i spuneţi medicului dumneavoastră dacă credeţi că sunteţi (sau aţi putea deveni) gravidă. Exforge nu este recomandat la începutul sarcinii şi nu trebuie administrat dacă sunteţi gravidă în mai mult de 3 luni, deoarece poate provoca vătămări grave copilului dumneavoastră dacă este utilizat în acest stadiu (vezi pct. Sarcina).

Nu se recomandă utilizarea Exforge de către copii şi adolescenţi.

De asemenea, spuneţi medicului dumneavoastră dacă aţi avut un transplant renal sau dacă vi s-a spus că aveţi artele renale îngustate.

Utilizarea altor medicamente

Vă rugăm să spuneţi medicului dumneavoastră sau farmacistului dacă luaţi sau aţi luat recent orice alte medicamente, inclusiv dintre cele eliberate fără prescripţie medicală. Este posibil ca medicul dumneavoastră să fie nevoit să schimbe doza sau să ia alte măsuri de precauţie. Este posibil ca în unele cazuri să fiţi nevoit să întrerupeţi administrarea unuia dintre medicamente. Acest lucru este valabil mai ales pentru medicamentele enumerate mai jos: − litiu (un medicament utilizat pentru tratarea unor tipuri de depresie); − diuretice care reţin potasiu, suplimente cu potasiu, substituenţi de sare care conţin potasiu şi alte

substanţe care pot determina creşterea concentraţiei potasiului; − medicamente anticonvulsivante (de exemplu carbamazepină, fenobarbital, fenitoină,

fosfenitoină, primidonă), rifampicină, sunătoare; − nitroglicerinăşi alţi nitraţi sau alte medicamente numite „vasodilatatoare”; − medicamente utilizate pentru HIV/SIDA (de exemplu ritonavir) sau pentru tratamentul

infecţiilor fungice (de exemplu ketoconazol).

Utilizarea Exforge cu alimente şi băuturi

Puteţi utiliza Exforge cu sau fără alimente.

Exforge şi persoanele vârstnice

Este necesară prudenţă la creşterea dozelor.

Sarcina şi alăptarea

Sarcina Trebuie să-i spuneţi medicului dumneavoastră dacă credeţi că sunteţi (sau aţi putea deveni) gravidă. Medicul dumneavoastră vă va sfătui, în mod normal, să încetaţi administrarea Exforge înainte de a rămâne gravidă sau imediat ce aflaţi că sunteţi gravidăşi vă va sfătui să utilizaţi un alt medicament în loc de Exforge. Exforge nu este recomandat la începutul sarcinii şi nu trebuie administrat după 3 luni de sarcină, deoarece poate provoca vătămări grave copilului dumneavoastră dacă este utilizat după cea de-a treia lună de sarcină.

Alăptarea Informaţi-vă medicul dacă alăptaţi sau dacă sunteţi pe punctul de a începe să alăptaţi. Exforge nu este recomandat pentru mamele care alăpteazăşi medicul dumneavoastră poate alege un alt tratament pentru dumneavoastră dacă doriţi să alăptaţi, în special în cazul în care copilul dumneavoastră este nou-născut sau s-a născut prematur.

Adresaţi-vă medicului dumneavoastră sau farmacistului pentru recomandări înainte de a lua orice medicament.

Conducerea vehiculelor şi folosirea utilajelor

Acest medicament vă poate produce senzaţii de ameţeală. Acest lucru poate afecta cât de bine vă puteţi concentra. Astfel, dacă nu sunteţi sigur cum vă va afecta acest medicament, nu conduceţi vehicule, nu folosiţi utilaje şi nu desfăşuraţi alte activităţi care necesită să vă concentraţi.

3. CUM SĂ UTILIZAŢI EXFORGE

Utilizaţi întotdeauna acest medicament exact aşa cum v-a spus medicul dumneavoastră. Trebuie să discutaţi cu medicul dumneavoastră dacă nu sunteţi sigur. Acest lucru vă va ajuta să obţineţi cele mai bune rezultate şi să scădeţi riscul apariţiei reacţiilor adverse.

Doza obişnuită de Exforge este de un comprimat pe zi. − Este recomandabil să utilizaţi medicamentul la aceeaşi oră în fiecare zi, preferabil dimineaţa. − Înghiţiţi comprimatele cu un pahar cu apă. − Puteţi utiliza Exforge cu sau fără alimente.

În funcţie de răspunsul dumneavoastră la tratament, medicul dumneavoastră poate prescrie o doză mai mare sau mai mică.

Nu depăşiţi doza prescrisă.

Dacă aveţi orice întrebări suplimentare cu privire la acest produs, adresaţi-vă medicului dumneavoastră sau farmacistului.

Dacă utilizaţi mai mult decât trebuie din Exforge

Dacă aţi luat prea multe comprimate de Exforge sau altcineva a utilizat comprimatele dumneavoastră, contactaţi imediat un medic.

Dacă uitaţi să utilizaţi Exforge

Dacă uitaţi să utilizaţi acest medicament, luaţi-l imediat ce vă amintiţi. Apoi utilizaţi doza următoare la ora obişnuită. Cu toate acestea, dacă se apropie ora la care trebuie administrată doza următoare, nu luaţi doza uitată. Nu luaţi o doză dublă pentru a compensa comprimatul uitat.

4. REACŢII ADVERSE POSIBILE

Ca toate medicamentele, Exforge poate provoca reacţii adverse, cu toate că nu apar la toate persoanele.

Unele reacţii adverse pot fi grave:

Câţiva pacienţi au prezentat aceste reacţii adverse grave (afectează mai puţin de 1 pacient din 1000 pacienţi). Dacă apare vreuna dintre următoarele reacţii, informaţi-vă imediat medicul:

Reacţii alergice care se manifestă prin simptome cum sunt erupţiile cutanate, mâncărime, umflarea feţei sau buzelor sau limbii, dificultăţi de respiraţie, tensiune arterială scăzută (senzaţia de leşin, ameţeli).

Alte reacţii adverse posibile:

Frecvente (afectează mai puţin de 1 pacient din 10 pacienţi): Gripă; obstrucţie nazală, dureri de gât şi disconfort la înghiţire; durere de cap; umflarea braţelor, mâinilor, membrelor inferioare, gleznelor sau picioarelor; oboseală; înroşire şi senzaţie de căldură la nivelul feţei şi/sau gâtului. Mai puţin frecvente (afectează mai puţin de 1 pacient din 100 pacienţi): Ameţeală; greaţă şi dureri abdominale; uscăciunea gurii; somnolenţă, furnicături sau amorţeală la nivelul mâinilor sau picioarelor; vertij; puls crescut inclusiv palpitaţii; ameţeală în momentul ridicării în picioare; tuse; diaree; constipaţie; erupţii cutanate, înroşirea pielii; tumefierea articulaţiilor, dureri lombare; dureri articulare. Rare (afectează mai puţin de 1 pacient din 1000 pacienţi): Senzaţia de anxietate; ţiuit în urechi (acufene); leşin; micţiune în exces sau senzaţia mai frecventă a necesităţii de micţiune; incapacitatea de a avea şi de a menţine o erecţie; senzaţie de greutate; tensiune arterială scăzută cu simptome cum sunt ameţeală, confuzie; transpiraţie abundentă; erupţii cutanate pe tot corpul; mâncărime; spasme musculare.

Dacă oricare din aceste reacţii vă afectează grav, informaţi-vă medicul.

Reacţii adverse ale amlodipinei sau valsartanului care pot fi grave:

Aceste reacţii adverse pot apărea cu anumite frecvenţe, care sunt definite astfel: foarte frecvente: afectează mai mult de 1 utilizator din 10 frecvente: afectează 1 până la 10 utilizatori din 100 mai puţin frecvente: afectează 1 până la 10 utilizatori din 1000 rare: afectează 1 până la 10 utilizatori din 10000 foarte rare: afectează mai puţin de 1 utilizator din 10000 cu frecvenţă necunoscută: frecvenţia nu poate fi estimată din datele disponibile

AmlodipinFrecvente: Vărsături. Mai puţin frecvente: Pierderea părului; modificarea tranzitului intestinal, senzaţie de balonare, indigestie, disconfort gastric după masă; dureri gastrice, greaţă; gingii sângerânde, dureroase sau mărite; dispnee; creşterea sânilor la bărbaţi; rinoree sau nas înfundat, strănut; îngălbenire a pielii şi ochilor, greaţă, pierderea apetitului alimentar, decolorarea urinei; nivel ridicat al zahărului în sânge; incapacitatea de a avea sau de a menţine o erecţie; nevoie crescută de a urina; febră, dureri în gât sau ulceraţii ale cavităţii bucale datorate infecţiilor; schimbări de dispoziţie; dureri musculare; senzaţie de amorţire sau furnicături la nivelul degetelor de la mâini şi de la picioare; dureri severe în regiunea superioară a stomacului; sângerare sau apariţie spontană a vânătăilor; erupţii cutanate, pete roşii-violacee, febră, mâncărime; ă

umflarea în special a feţei şi gâtului; înroşirea pielii, formarea de pustule la nivelul buzelor, ochilor sau cavităţii bucale, descuamarea pielii. Rare: Dureri toracice violente, puls neregulat, dureri cauzate de angină. Foarte rare: Îngălbenirea pielii şi a ochilor, modificarea rezultatelor la unele analize pentru testarea funcţiei hepatice; pete violacee pe piele, erupţii cutanate şi mâncărime, rigiditate a membrelor, tremor al mâinilor.

ValsartaCu frecvenţă nescunoscută: Scăderea numărului de eritrocite, febră, dureri în gât sau ulceraţii ale cavităţii bucale datorate infecţiilor, sângerare sau apariţie spontană a vânătăilor, nivel crescut al potasiului în sânge, rezultate anormale ale analizelor hepatice, diminuarea funcţiilor renale şi diminuarea severă a funcţiilor renale, umflarea în special a feţei şi gâtului, dureri musculare, erupţii cutanate, pete roşii-violacee, febră, mâncărime, reacţie alergică. n

Dacă prezentaţi oricare dintre acestea, informaţi-l imediat pe medicul dumneavoastră.

Dacă vreuna dintre reacţiile adverse devine gravă sau dacă observaţi orice reacţie adversă nemenţionată în acest prospect, vă rugăm să spuneţi medicului dumneavoastră sau farmacistului.

5. CUM SE PĂSTREAZĂ EXFORGE

A nu se lăsa la îndemâna şi vederea copiilor. Nu utilizaţi Exforge după data de expirare înscrisă pe cutie şi blister. A nu se păstra la temperaturi peste 30°C. A se păstra în ambalajul original pentru a fi protejat de umiditate. A nu se utiliza nici o cutie de Exforge dacă ambalajul este deteriorat sau prezintă semne de deschidere anterioară.

6. INFORMAŢII SUPLIMENTARE

Ce conţine Exforge

− Substanţele active din Exforge sunt amlodipina (sub formă de besilat de amlodipină) şi valsartan. Fiecare comprimat conţine amlodipină 5 mg şi valsartan 80 mg.

− Celelalte componente sunt celuloza microcristalină; crospovidonă tip A; dioxid de siliciu coloidal anhidru; stearat de magneziu; hipromeloză; macrogol 4000; talc, dioxid de titan (E171); oxid galben de fer (E172).

Cum arată Exforge şi conţinutul ambalajului

Comprimatele de Exforge 5 mg/80 mg sunt de culoare galben închis, rotunde, inscripţionate NVR” pe

o faţă şi „NV” pe cealaltă.

Exforge este disponibil în ambalaje care conţin 7, 14, 28, 30, 56, 90, 98 sau 280 comprimate şi în ambalaje colective care conţin 4 cutii, fiecare conţinând 70 comprimate. Este posibil ca nu toate mărimile de ambalaj să fie comercializate în ţara dumneavoastră.

Deţinătorul autorizaţiei de punere pe piaţă

Novartis Europharm Limited Wimblehurst Road Horsham West Sussex, RH12 5AB Marea Britanie

Producătorul

Novartis Pharma GmbH Roonstraße 25 D-90429 Nürnberg Germania

Pentru orice informaţii despre acest medicament, vă rugăm să contactaţi reprezentanţii locali ai deţinătorului autorizaţiei de punere pe piaţă:

België/Belgique/Belgien Luxembourg/Luxemburg
Novartis Pharma N.V. Novartis Pharma GmbH
Tél/Tel: +32 2 246 16 11 Tel: +49 911 273 0
България Magyarország
Novartis Pharma Services Inc. Novartis Hungária Kft. Pharma
Тел.: +359 2 976 98 28 Tel.: +36 1 457 65 00
Česká republika Malta
Novartis s.r.o. Novartis Pharma Services Inc.
Tel: +420 225 775 111 Tel: +356 2298 3217
Danmark Nederland
Novartis Healthcare A/S Novartis Pharma B.V.
Tlf: +45 39 16 84 00 Tel: +31 26 37 82 111
Deutschland Norge
Novartis Pharma GmbH Novartis Norge AS
Tel: +49 911 273 0 Tlf: +47 23 05 20 00
Eesti Österreich
Novartis Pharma Services Inc. Novartis Pharma GmbH
Tel: +372 60 62 400 Tel: +43 1 86 6570
Ελλάδα Polska
Novartis (Hellas) A.E.B.E. Novartis Poland Sp. z o.o.
Τηλ: +30 210 281 17 12 Tel.: +48 22 550 8888
España Portugal
Novartis Farmacéutica, S.A. Novartis Farma - Produtos Farmacêuticos, S.A.
Tel: +34 93 306 42 00 Tel: +351 21 000 8600
France România
Novartis Pharma S.A.S. Novartis Pharma Services Inc.
Tél: +33 1 55 47 66 00 Tel: +40 21 31299 01

Ireland

Novartis Ireland Limited Tel: +353 1 260 12 55

Ísland

Vistor hf. Sími: +354 535 7000

Italia

Novartis Farma S.p.A. Tel: +39 02 96 54 1

Κύπρος

Δημητριάδης και Παπαέλληνας Λτδ Τηλ: +357 22 690 690

Latvija

Novartis Pharma Services Inc. Tel: +371 7 887 070

Lietuva

Novartis Pharma Services Inc. Tel: +370 5 269 16 50

Acest prospect a fost aprobat în Slovenija

Novartis Pharma Services Inc. Tel: +386 1 300 75 77

Slovenská republika

Novartis Slovakia s.r.o. Tel: +421 2 5542 5439

Suomi/Finland

Novartis Finland Oy Puh/Tel: +358 9 61 33 22 11

Sverige

Novartis Sverige AB Tel: +46 8 732 32 00

United Kingdom

Novartis Pharmaceuticals UK Ltd. Tel: +44 1276 698370

PROSPECT: INFORMAŢII PENTRU UTILIZATOR

Exforge 5 mg/160 mg comprimate filmate

amlodipină/valsartan

Citiţi cu atenţie şi în întregime acest prospect înainte de a începe să utilizaţi acest medicament.

-Păstraţi acest prospect. S-ar putea să fie necesar să-l recitiţi. -Dacă aveţi orice întrebări suplimentare, adresaţi-vă medicului dumneavoastră sau farmacistului. -Acest medicament a fost prescris pentru dumneavoastră. Nu trebuie să-l daţi altor persoane. Le

poate face rău, chiar dacă au aceleaşi simptome cu ale dumneavoastră.

-Dacă vreuna dintre reacţiile adverse devine gravă sau dacă observaţi orice reacţie adversă nemenţionată în acest prospect, vă rugăm să-i spuneţi medicului dumneavoastră sau farmacistului.

În acest prospect găsiţi:

  1. Ce este Exforge şi pentru ce se utilizează
  2. Înainte să utilizaţi Exforge
  3. Cumsă utilizaţi Exforge
  4. Reacţii adverse posibile
  5. Cum se păstrează Exforge
  6. Informaţii suplimentare

1. CE ESTE EXFORGE ŞI PENTRU CE SE UTILIZEAZĂ

Exforge comprimate conţine două substanţe numite amlodipinăşi valsartan. Ambele substanţe ajută la controlul tensiunii arteriale crescute.

− Amlodipina aparţine unui grup de substanţe numite „blocanţi ai canalelor de calciu”. Amlodipina împiedică pătrunderea calciului în pereţii vaselor de sânge ceea ce previne îngustarea acestora.

− Valsartanul aparţine unui grup de substanţe numite „antagoniştii ai receptorilor angiotensinei II”. Angiotensina II este produsă de corp şi determină îngustarea vaselor de sânge provocând astfel creşterea tensiunii arteriale. Valsartanul acţionează prin blocarea efectului angiotensinei II.

Acest lucru înseamnă că ambele substanţe ajută la împiedicarea îngustării vaselor de sânge. Ca rezultat vasele de sânge se relaxeazăşi tensiunea arterială scade.

Exforge este utilizat pentru tratarea tensiunii arteriale crescute la pacienţii a căror tensiune arterială nu este controlată suficient, în mod individual, nici cu amlodipina nici cu valsartan.

2. ÎNAINTE SĂ UTILIZAŢI EXFORGE

Nu utilizaţi Exforge

− dacă sunteţi alergic (hipersensibil) la amlodipină sau la alte medicamente de tipul dihidropiridinei.

− dacă sunteţi alergic (hipersensibil) la valsartan sau la oricare dintre celelalte componente ale Exforge. Dacă dumneavoastră credeţi că este posibil să fiţi alergic, discutaţi cu medicul dumneavoastră înainte de a utiliza Exforge.

− dacă aveţi probleme hepatice grave, cum sunt ciroza biliară sau colestaza.

− dacă aveţi probleme renale grave sau dacă faceţi dializă. − dacă sunteţi gravidă în mai mult de 3 luni. (De asemenea, este de preferat să se evite Exforge şi în primele luni de sarcină – vezi pct. Sarcina.)

Dacă vi se aplică oricare dintre cele prezentate mai sus, nu utilizaţi Exforge şi discutaţi cu medicul dumneavoastră.

Aveţi grijă deosebită când utilizaţi Exforge

− dacă aţi fost bolnav(ă) (vărsături sau diaree). − dacă utilizaţi diuretice (un tip de medicamente numite şi „medicamente pentru eliminarea apei” care cresc cantitatea de urină pe care o produce corpul dumneavoastră).

− dacă utilizaţi şi alte medicamente sau substanţe care cresc concentraţia potasiului din sânge (de exemplu unele tipuri de diuretice, suplimente cu potasiu sau substituenţi de sare care conţin potasiu).

− dacă aveţi probleme hepatice sau renale. − dacă aveţi o afecţiune care influenţează glandele renale denumită „hiperaldosteronism primar”. − dacă aveţi insuficienţă cardiacă. − dacă medicul dumneavoastră v-a informat că valvele inimii dumneavoastră s-au îngustat

(afecţiune numită „stenoză aortică sau mitrală” sau muşchiul inimii s-a îngroşat anormal (afecţiune numită „cardiomiopatie hipertrofică obstructivă”).

Dacă vă aflaţi în oricare dintre aceste situaţii, informaţi-vă medicul înainte de utilizarea Exforge.

Trebuie să-i spuneţi medicului dumneavoastră dacă credeţi că sunteţi (sau aţi putea deveni) gravidă. Exforge nu este recomandat la începutul sarcinii şi nu trebuie administrat dacă sunteţi gravidă în mai mult de 3 luni, deoarece poate provoca vătămări grave copilului dumneavoastră dacă este utilizat în acest stadiu (vezi pct. Sarcina).

Nu se recomandă utilizarea Exforge de către copii şi adolescenţi.

De asemenea, spuneţi medicului dumneavoastră dacă aţi avut un transplant renal sau dacă vi s-a spus că aveţi artele renale îngustate.

Utilizarea altor medicamente

Vă rugăm să spuneţi medicului dumneavoastră sau farmacistului dacă luaţi sau aţi luat recent orice alte medicamente, inclusiv dintre cele eliberate fără prescripţie medicală. Este posibil ca medicul dumneavoastră să fie nevoit să schimbe doza sau să ia alte măsuri de precauţie. Este posibil ca în unele cazuri să fiţi nevoit să întrerupeţi administrarea unuia dintre medicamente. Acest lucru este valabil mai ales pentru medicamentele enumerate mai jos: − litiu (un medicament utilizat pentru tratarea unor tipuri de depresie); − diuretice care reţin potasiu, suplimente cu potasiu, substituenţi de sare care conţin potasiu şi alte

substanţe care pot determina creşterea concentraţiei potasiului; − medicamente anticonvulsivante (de exemplu carbamazepină, fenobarbital, fenitoină,

fosfenitoină, primidonă), rifampicină, sunătoare; − nitroglicerinăşi alţi nitraţi sau alte medicamente numite „vasodilatatoare”; − medicamente utilizate pentru HIV/SIDA (de exemplu ritonavir) sau pentru tratamentul

infecţiilor fungice (de exemplu ketoconazol).

Utilizarea Exforge cu alimente şi băuturi

Puteţi utiliza Exforge cu sau fără alimente.

Exforge şi persoanele vârstnice

Este necesară prudenţă la creşterea dozelor.

Sarcina şi alăptarea

Sarcina Trebuie să-i spuneţi medicului dumneavoastră dacă credeţi că sunteţi (sau aţi putea deveni) gravidă. Medicul dumneavoastră vă va sfătui, în mod normal, să încetaţi administrarea Exforge înainte de a rămâne gravidă sau imediat ce aflaţi că sunteţi gravidăşi vă va sfătui să utilizaţi un alt medicament în loc de Exforge. Exforge nu este recomandat la începutul sarcinii şi nu trebuie administrat după 3 luni de sarcină, deoarece poate provoca vătămări grave copilului dumneavoastră dacă este utilizat după cea de-a treia lună de sarcină.

Alăptarea Informaţi-vă medicul dacă alăptaţi sau dacă sunteţi pe punctul de a începe să alăptaţi. Exforge nu este recomandat pentru mamele care alăpteazăşi medicul dumneavoastră poate alege un alt tratament pentru dumneavoastră dacă doriţi să alăptaţi, în special în cazul în care copilul dumneavoastră este nou-născut sau s-a născut prematur.

Adresaţi-vă medicului dumneavoastră sau farmacistului pentru recomandări înainte de a lua orice medicament.

Conducerea vehiculelor şi folosirea utilajelor

Acest medicament vă poate produce senzaţii de ameţeală. Acest lucru poate afecta cât de bine vă puteţi concentra. Astfel, dacă nu sunteţi sigur cum vă va afecta acest medicament, nu conduceţi vehicule, nu folosiţi utilaje şi nu desfăşuraţi alte activităţi care necesită să vă concentraţi.

3. CUM SĂ UTILIZAŢI EXFORGE

Utilizaţi întotdeauna acest medicament exact aşa cum v-a spus medicul dumneavoastră. Trebuie să discutaţi cu medicul dumneavoastră dacă nu sunteţi sigur. Acest lucru vă va ajuta să obţineţi cele mai bune rezultate şi să scădeţi riscul apariţiei reacţiilor adverse.

Doza obişnuită de Exforge este de un comprimat pe zi. − Este recomandabil să utilizaţi medicamentul la aceeaşi oră în fiecare zi, preferabil dimineaţa. − Înghiţiţi comprimatele cu un pahar cu apă. − Puteţi utiliza Exforge cu sau fără alimente.

În funcţie de răspunsul dumneavoastră la tratament, medicul dumneavoastră poate prescrie o doză mai mare sau mai mică.

Nu depăşiţi doza prescrisă.

Dacă aveţi orice întrebări suplimentare cu privire la acest produs, adresaţi-vă medicului dumneavoastră sau farmacistului.

Dacă utilizaţi mai mult decât trebuie din Exforge

Dacă aţi luat prea multe comprimate de Exforge sau altcineva a utilizat comprimatele dumneavoastră, contactaţi imediat un medic.

Dacă uitaţi să utilizaţi Exforge

Dacă uitaţi să utilizaţi acest medicament, luaţi-l imediat ce vă amintiţi. Apoi utilizaţi doza următoare la ora obişnuită. Cu toate acestea, dacă se apropie ora la care trebuie administrată doza următoare, nu luaţi doza uitată. Nu luaţi o doză dublă pentru a compensa comprimatul uitat.

4. REACŢII ADVERSE POSIBILE

Ca toate medicamentele, Exforge poate provoca reacţii adverse, cu toate că nu apar la toate persoanele.

Unele reacţii adverse pot fi grave:

Câţiva pacienţi au prezentat aceste reacţii adverse grave (afectează mai puţin de 1 pacient din 1000 pacienţi). Dacă apare vreuna dintre următoarele reacţii, informaţi-vă imediat medicul:

Reacţii alergice care se manifestă prin simptome cum sunt erupţiile cutanate, mâncărime, umflarea feţei sau buzelor sau limbii, dificultăţi de respiraţie, tensiune arterială scăzută (senzaţia de leşin, ameţeli).

Alte reacţii adverse posibile:

Frecvente (afectează mai puţin de 1 pacient din 10 pacienţi): Gripă; obstrucţie nazală, dureri de gât şi disconfort la înghiţire; durere de cap; umflarea braţelor, mâinilor, membrelor inferioare, gleznelor sau picioarelor; oboseală; înroşire şi senzaţie de căldură la nivelul feţei şi/sau gâtului. Mai puţin frecvente (afectează mai puţin de 1 pacient din 100 pacienţi): Ameţeală; greaţă şi dureri abdominale; uscăciunea gurii; somnolenţă, furnicături sau amorţeală la nivelul mâinilor sau picioarelor; vertij; puls crescut inclusiv palpitaţii; ameţeală în momentul ridicării în picioare; tuse; diaree; constipaţie; erupţii cutanate, înroşirea pielii; tumefierea articulaţiilor, dureri lombare; dureri articulare. Rare (afectează mai puţin de 1 pacient din 1000 pacienţi): Senzaţia de anxietate; ţiuit în urechi (acufene); leşin; micţiune în exces sau senzaţia mai frecventă a necesităţii de micţiune; incapacitatea de a avea şi de a menţine o erecţie; senzaţie de greutate; tensiune arterială scăzută cu simptome cum sunt ameţeală, confuzie; transpiraţie abundentă; erupţii cutanate pe tot corpul; mâncărime; spasme musculare.

Dacă oricare din aceste reacţii vă afectează grav, informaţi-vă medicul.

Reacţii adverse ale amlodipinei sau valsartanului care pot fi grave:

Aceste reacţii adverse pot apărea cu anumite frecvenţe, care sunt definite astfel: foarte frecvente: afectează mai mult de 1 utilizator din 10 frecvente: afectează 1 până la 10 utilizatori din 100 mai puţin frecvente: afectează 1 până la 10 utilizatori din 1000 rare: afectează 1 până la 10 utilizatori din 10000 foarte rare: afectează mai puţin de 1 utilizator din 10000 cu frecvenţă necunoscută: frecvenţia nu poate fi estimată din datele disponibile

AmlodipinFrecvente: Vărsături. Mai puţin frecvente: Pierderea părului; modificarea tranzitului intestinal, senzaţie de balonare, indigestie, disconfort gastric după masă; dureri gastrice, greaţă; gingii sângerânde, dureroase sau mărite; dispnee; creşterea sânilor la bărbaţi; rinoree sau nas înfundat, strănut; îngălbenire a pielii şi ochilor, greaţă, pierderea apetitului alimentar, decolorarea urinei; nivel ridicat al zahărului în sânge; incapacitatea de a avea sau de a menţine o erecţie; nevoie crescută de a urina; febră, dureri în gât sau ulceraţii ale cavităţii bucale datorate infecţiilor; schimbări de dispoziţie; dureri musculare; senzaţie de amorţire sau furnicături la nivelul degetelor de la mâini şi de la picioare; dureri severe în regiunea superioară a stomacului; sângerare sau apariţie spontană a vânătăilor; erupţii cutanate, pete roşii-violacee, febră, mâncărime; ă

umflarea în special a feţei şi gâtului; înroşirea pielii, formarea de pustule la nivelul buzelor, ochilor sau cavităţii bucale, descuamarea pielii. Rare: Dureri toracice violente, puls neregulat, dureri cauzate de angină. Foarte rare: Îngălbenirea pielii şi a ochilor, modificarea rezultatelor la unele analize pentru testarea funcţiei hepatice; pete violacee pe piele, erupţii cutanate şi mâncărime, rigiditate a membrelor, tremor al mâinilor.

ValsartaCu frecvenţă nescunoscută: Scăderea numărului de eritrocite, febră, dureri în gât sau ulceraţii ale cavităţii bucale datorate infecţiilor, sângerare sau apariţie spontană a vânătăilor, nivel crescut al potasiului în sânge, rezultate anormale ale analizelor hepatice, diminuarea funcţiilor renale şi diminuarea severă a funcţiilor renale, umflarea în special a feţei şi gâtului, dureri musculare, erupţii cutanate, pete roşii-violacee, febră, mâncărime, reacţie alergică. n

Dacă prezentaţi oricare dintre acestea, informaţi-l imediat pe medicul dumneavoastră.

Dacă vreuna dintre reacţiile adverse devine gravă sau dacă observaţi orice reacţie adversă nemenţionată în acest prospect, vă rugăm să spuneţi medicului dumneavoastră sau farmacistului.

5. CUM SE PĂSTREAZĂ EXFORGE

A nu se lăsa la îndemâna şi vederea copiilor. Nu utilizaţi Exforge după data de expirare înscrisă pe cutie şi blister. A nu se păstra la temperaturi peste 30°C. A se păstra în ambalajul original pentru a fi protejat de umiditate. A nu se utiliza nici o cutie de Exforge dacă ambalajul este deteriorat sau prezintă semne de deschidere anterioară.

6. INFORMAŢII SUPLIMENTARE

Ce conţine Exforge

− Substanţele active din Exforge sunt amlodipina (sub formă de besilat de amlodipină) şi valsartan. Fiecare comprimat conţine amlodipină 5 mg şi valsartan 160 mg.

− Celelalte componente sunt celuloza microcristalină; crospovidonă tip A; dioxid de siliciu coloidal anhidru; stearat de magneziu; hipromeloză; macrogol 4000; talc, dioxid de titan (E171); oxid galben de fer (E172).

Cum arată Exforge şi conţinutul ambalajului

Comprimatele de Exforge 5 mg/160 mg sunt de culoare galben închis, ovale, inscripţionate „NVR” pe

o faţă şi „ECE” pe cealaltă.

Exforge este disponibil în ambalaje care conţin 7, 14, 28, 30, 56, 90, 98 sau 280 comprimate şi în ambalaje colective care conţin 4 cutii, fiecare conţinând 70 comprimate. Este posibil ca nu toate mărimile de ambalaj să fie comercializate în ţara dumneavoastră.

Deţinătorul autorizaţiei de punere pe piaţă

Novartis Europharm Limited Wimblehurst Road Horsham West Sussex, RH12 5AB Marea Britanie

Producătorul

Novartis Pharma GmbH Roonstraße 25 D-90429 Nürnberg Germania

Pentru orice informaţii despre acest medicament, vă rugăm să contactaţi reprezentanţii locali ai deţinătorului autorizaţiei de punere pe piaţă:

België/Belgique/Belgien Luxembourg/Luxemburg
Novartis Pharma N.V. Novartis Pharma GmbH
Tél/Tel: +32 2 246 16 11 Tel: +49 911 273 0
България Magyarország
Novartis Pharma Services Inc. Novartis Hungária Kft. Pharma
Тел.: +359 2 976 98 28 Tel.: +36 1 457 65 00
Česká republika Malta
Novartis s.r.o. Novartis Pharma Services Inc.
Tel: +420 225 775 111 Tel: +356 2298 3217
Danmark Nederland
Novartis Healthcare A/S Novartis Pharma B.V.
Tlf: +45 39 16 84 00 Tel: +31 26 37 82 111
Deutschland Norge
Novartis Pharma GmbH Novartis Norge AS
Tel: +49 911 273 0 Tlf: +47 23 05 20 00
Eesti Österreich
Novartis Pharma Services Inc. Novartis Pharma GmbH
Tel: +372 60 62 400 Tel: +43 1 86 6570
Ελλάδα Polska
Novartis (Hellas) A.E.B.E. Novartis Poland Sp. z o.o.
Τηλ: +30 210 281 17 12 Tel.: +48 22 550 8888
España Portugal
Novartis Farmacéutica, S.A. Novartis Farma - Produtos Farmacêuticos, S.A.
Tel: +34 93 306 42 00 Tel: +351 21 000 8600
France România
Novartis Pharma S.A.S. Novartis Pharma Services Inc.
Tél: +33 1 55 47 66 00 Tel: +40 21 31299 01

Ireland

Novartis Ireland Limited Tel: +353 1 260 12 55

Ísland

Vistor hf. Sími: +354 535 7000

Italia

Novartis Farma S.p.A. Tel: +39 02 96 54 1

Κύπρος

Δημητριάδης και Παπαέλληνας Λτδ Τηλ: +357 22 690 690

Latvija

Novartis Pharma Services Inc. Tel: +371 7 887 070

Lietuva

Novartis Pharma Services Inc. Tel: +370 5 269 16 50

Acest prospect a fost aprobat în Slovenija

Novartis Pharma Services Inc. Tel: +386 1 300 75 77

Slovenská republika

Novartis Slovakia s.r.o. Tel: +421 2 5542 5439

Suomi/Finland

Novartis Finland Oy Puh/Tel: +358 9 61 33 22 11

Sverige

Novartis Sverige AB Tel: +46 8 732 32 00

United Kingdom

Novartis Pharmaceuticals UK Ltd. Tel: +44 1276 698370

PROSPECT: INFORMAŢII PENTRU UTILIZATOR

Exforge 10 mg/160 mg comprimate filmate

amlodipină/valsartan

Citiţi cu atenţie şi în întregime acest prospect înainte de a începe să utilizaţi acest medicament.

-Păstraţi acest prospect. S-ar putea să fie necesar să-l recitiţi. -Dacă aveţi orice întrebări suplimentare, adresaţi-vă medicului dumneavoastră sau farmacistului. -Acest medicament a fost prescris pentru dumneavoastră. Nu trebuie să-l daţi altor persoane. Le

poate face rău, chiar dacă au aceleaşi simptome cu ale dumneavoastră.

-Dacă vreuna dintre reacţiile adverse devine gravă sau dacă observaţi orice reacţie adversă nemenţionată în acest prospect, vă rugăm să-i spuneţi medicului dumneavoastră sau farmacistului.

În acest prospect găsiţi:

  1. Ce este Exforge şi pentru ce se utilizează
  2. Înainte să utilizaţi Exforge
  3. Cumsă utilizaţi Exforge
  4. Reacţii adverse posibile
  5. Cum se păstrează Exforge
  6. Informaţii suplimentare

1. CE ESTE EXFORGE ŞI PENTRU CE SE UTILIZEAZĂ

Exforge comprimate conţine două substanţe numite amlodipinăşi valsartan. Ambele substanţe ajută la controlul tensiunii arteriale crescute.

− Amlodipina aparţine unui grup de substanţe numite „blocanţi ai canalelor de calciu”. Amlodipina împiedică pătrunderea calciului în pereţii vaselor de sânge ceea ce previne îngustarea acestora.

− Valsartanul aparţine unui grup de substanţe numite „antagoniştii ai receptorilor angiotensinei II”. Angiotensina II este produsă de corp şi determină îngustarea vaselor de sânge provocând astfel creşterea tensiunii arteriale. Valsartanul acţionează prin blocarea efectului angiotensinei II.

Acest lucru înseamnă că ambele substanţe ajută la împiedicarea îngustării vaselor de sânge. Ca rezultat vasele de sânge se relaxeazăşi tensiunea arterială scade.

Exforge este utilizat pentru tratarea tensiunii arteriale crescute la pacienţii a căror tensiune arterială nu este controlată suficient, în mod individual, nici cu amlodipina nici cu valsartan.

2. ÎNAINTE SĂ UTILIZAŢI EXFORGE

Nu utilizaţi Exforge

− dacă sunteţi alergic (hipersensibil) la amlodipină sau la alte medicamente de tipul dihidropiridinei.

− dacă sunteţi alergic (hipersensibil) la valsartan sau la oricare dintre celelalte componente ale Exforge. Dacă dumneavoastră credeţi că este posibil să fiţi alergic, discutaţi cu medicul dumneavoastră înainte de a utiliza Exforge.

− dacă aveţi probleme hepatice grave, cum sunt ciroza biliară sau colestaza.

− dacă aveţi probleme renale grave sau dacă faceţi dializă. − dacă sunteţi gravidă în mai mult de 3 luni. (De asemenea, este de preferat să se evite Exforge şi în primele luni de sarcină – vezi pct. Sarcina.)

Dacă vi se aplică oricare dintre cele prezentate mai sus, nu utilizaţi Exforge şi discutaţi cu medicul dumneavoastră.

Aveţi grijă deosebită când utilizaţi Exforge

− dacă aţi fost bolnav(ă) (vărsături sau diaree). − dacă utilizaţi diuretice (un tip de medicamente numite şi „medicamente pentru eliminarea apei” care cresc cantitatea de urină pe care o produce corpul dumneavoastră).

− dacă utilizaţi şi alte medicamente sau substanţe care cresc concentraţia potasiului din sânge (de exemplu unele tipuri de diuretice, suplimente cu potasiu sau substituenţi de sare care conţin potasiu).

− dacă aveţi probleme hepatice sau renale. − dacă aveţi o afecţiune care influenţează glandele renale denumită „hiperaldosteronism primar”. − dacă aveţi insuficienţă cardiacă. − dacă medicul dumneavoastră v-a informat că valvele inimii dumneavoastră s-au îngustat

(afecţiune numită „stenoză aortică sau mitrală” sau muşchiul inimii s-a îngroşat anormal (afecţiune numită „cardiomiopatie hipertrofică obstructivă”).

Dacă vă aflaţi în oricare dintre aceste situaţii, informaţi-vă medicul înainte de utilizarea Exforge.

Trebuie să-i spuneţi medicului dumneavoastră dacă credeţi că sunteţi (sau aţi putea deveni) gravidă. Exforge nu este recomandat la începutul sarcinii şi nu trebuie administrat dacă sunteţi gravidă în mai mult de 3 luni, deoarece poate provoca vătămări grave copilului dumneavoastră dacă este utilizat în acest stadiu (vezi pct. Sarcina).

Nu se recomandă utilizarea Exforge de către copii şi adolescenţi.

De asemenea, spuneţi medicului dumneavoastră dacă aţi avut un transplant renal sau dacă vi s-a spus că aveţi artele renale îngustate.

Utilizarea altor medicamente

Vă rugăm să spuneţi medicului dumneavoastră sau farmacistului dacă luaţi sau aţi luat recent orice alte medicamente, inclusiv dintre cele eliberate fără prescripţie medicală. Este posibil ca medicul dumneavoastră să fie nevoit să schimbe doza sau să ia alte măsuri de precauţie. Este posibil ca în unele cazuri să fiţi nevoit să întrerupeţi administrarea unuia dintre medicamente. Acest lucru este valabil mai ales pentru medicamentele enumerate mai jos: − litiu (un medicament utilizat pentru tratarea unor tipuri de depresie); − diuretice care reţin potasiu, suplimente cu potasiu, substituenţi de sare care conţin potasiu şi alte

substanţe care pot determina creşterea concentraţiei potasiului; − medicamente anticonvulsivante (de exemplu carbamazepină, fenobarbital, fenitoină,

fosfenitoină, primidonă), rifampicină, sunătoare; − nitroglicerinăşi alţi nitraţi sau alte medicamente numite „vasodilatatoare”; − medicamente utilizate pentru HIV/SIDA (de exemplu ritonavir) sau pentru tratamentul

infecţiilor fungice (de exemplu ketoconazol).

Utilizarea Exforge cu alimente şi băuturi

Puteţi utiliza Exforge cu sau fără alimente.

Exforge şi persoanele vârstnice

Este necesară prudenţă la creşterea dozelor.

Sarcina şi alăptarea

Sarcina Trebuie să-i spuneţi medicului dumneavoastră dacă credeţi că sunteţi (sau aţi putea deveni) gravidă. Medicul dumneavoastră vă va sfătui, în mod normal, să încetaţi administrarea Exforge înainte de a rămâne gravidă sau imediat ce aflaţi că sunteţi gravidăşi vă va sfătui să utilizaţi un alt medicament în loc de Exforge. Exforge nu este recomandat la începutul sarcinii şi nu trebuie administrat după 3 luni de sarcină, deoarece poate provoca vătămări grave copilului dumneavoastră dacă este utilizat după cea de-a treia lună de sarcină.

Alăptarea Informaţi-vă medicul dacă alăptaţi sau dacă sunteţi pe punctul de a începe să alăptaţi. Exforge nu este recomandat pentru mamele care alăpteazăşi medicul dumneavoastră poate alege un alt tratament pentru dumneavoastră dacă doriţi să alăptaţi, în special în cazul în care copilul dumneavoastră este nou-născut sau s-a născut prematur.

Adresaţi-vă medicului dumneavoastră sau farmacistului pentru recomandări înainte de a lua orice medicament.

Conducerea vehiculelor şi folosirea utilajelor

Acest medicament vă poate produce senzaţii de ameţeală. Acest lucru poate afecta cât de bine vă puteţi concentra. Astfel, dacă nu sunteţi sigur cum vă va afecta acest medicament, nu conduceţi vehicule, nu folosiţi utilaje şi nu desfăşuraţi alte activităţi care necesită să vă concentraţi.

3. CUM SĂ UTILIZAŢI EXFORGE

Utilizaţi întotdeauna acest medicament exact aşa cum v-a spus medicul dumneavoastră. Trebuie să discutaţi cu medicul dumneavoastră dacă nu sunteţi sigur. Acest lucru vă va ajuta să obţineţi cele mai bune rezultate şi să scădeţi riscul apariţiei reacţiilor adverse.

Doza obişnuită de Exforge este de un comprimat pe zi. − Este recomandabil să utilizaţi medicamentul la aceeaşi oră în fiecare zi, preferabil dimineaţa. − Înghiţiţi comprimatele cu un pahar cu apă. − Puteţi utiliza Exforge cu sau fără alimente.

În funcţie de răspunsul dumneavoastră la tratament, medicul dumneavoastră poate prescrie o doză mai mare sau mai mică.

Nu depăşiţi doza prescrisă.

Dacă aveţi orice întrebări suplimentare cu privire la acest produs, adresaţi-vă medicului dumneavoastră sau farmacistului.

Dacă utilizaţi mai mult decât trebuie din Exforge

Dacă aţi luat prea multe comprimate de Exforge sau altcineva a utilizat comprimatele dumneavoastră, contactaţi imediat un medic.

Dacă uitaţi să utilizaţi Exforge

Dacă uitaţi să utilizaţi acest medicament, luaţi-l imediat ce vă amintiţi. Apoi utilizaţi doza următoare la ora obişnuită. Cu toate acestea, dacă se apropie ora la care trebuie administrată doza următoare, nu luaţi doza uitată. Nu luaţi o doză dublă pentru a compensa comprimatul uitat.

4. REACŢII ADVERSE POSIBILE

Ca toate medicamentele, Exforge poate provoca reacţii adverse, cu toate că nu apar la toate persoanele.

Unele reacţii adverse pot fi grave:

Câţiva pacienţi au prezentat aceste reacţii adverse grave (afectează mai puţin de 1 pacient din 1000 pacienţi). Dacă apare vreuna dintre următoarele reacţii, informaţi-vă imediat medicul:

Reacţii alergice care se manifestă prin simptome cum sunt erupţiile cutanate, mâncărime, umflarea feţei sau buzelor sau limbii, dificultăţi de respiraţie, tensiune arterială scăzută (senzaţia de leşin, ameţeli).

Alte reacţii adverse posibile:

Frecvente (afectează mai puţin de 1 pacient din 10 pacienţi): Gripă; obstrucţie nazală, dureri de gât şi disconfort la înghiţire; durere de cap; umflarea braţelor, mâinilor, membrelor inferioare, gleznelor sau picioarelor; oboseală; înroşire şi senzaţie de căldură la nivelul feţei şi/sau gâtului. Mai puţin frecvente (afectează mai puţin de 1 pacient din 100 pacienţi): Ameţeală; greaţă şi dureri abdominale; uscăciunea gurii; somnolenţă, furnicături sau amorţeală la nivelul mâinilor sau picioarelor; vertij; puls crescut inclusiv palpitaţii; ameţeală în momentul ridicării în picioare; tuse; diaree; constipaţie; erupţii cutanate, înroşirea pielii; tumefierea articulaţiilor, dureri lombare; dureri articulare. Rare (afectează mai puţin de 1 pacient din 1000 pacienţi): Senzaţia de anxietate; ţiuit în urechi (acufene); leşin; micţiune în exces sau senzaţia mai frecventă a necesităţii de micţiune; incapacitatea de a avea şi de a menţine o erecţie; senzaţie de greutate; tensiune arterială scăzută cu simptome cum sunt ameţeală, confuzie; transpiraţie abundentă; erupţii cutanate pe tot corpul; mâncărime; spasme musculare.

Dacă oricare din aceste reacţii vă afectează grav, informaţi-vă medicul.

Reacţii adverse ale amlodipinei sau valsartanului care pot fi grave:

Aceste reacţii adverse pot apărea cu anumite frecvenţe, care sunt definite astfel: foarte frecvente: afectează mai mult de 1 utilizator din 10 frecvente: afectează 1 până la 10 utilizatori din 100 mai puţin frecvente: afectează 1 până la 10 utilizatori din 1000 rare: afectează 1 până la 10 utilizatori din 10000 foarte rare: afectează mai puţin de 1 utilizator din 10000 cu frecvenţă necunoscută: frecvenţia nu poate fi estimată din datele disponibile

AmlodipinFrecvente: Vărsături. Mai puţin frecvente: Pierderea părului; modificarea tranzitului intestinal, senzaţie de balonare, indigestie, disconfort gastric după masă; dureri gastrice, greaţă; gingii sângerânde, dureroase sau mărite; dispnee; creşterea sânilor la bărbaţi; rinoree sau nas înfundat, strănut; îngălbenire a pielii şi ochilor, greaţă, pierderea apetitului alimentar, decolorarea urinei; nivel ridicat al zahărului în sânge; incapacitatea de a avea sau de a menţine o erecţie; nevoie crescută de a urina; febră, dureri în gât sau ulceraţii ale cavităţii bucale datorate infecţiilor; schimbări de dispoziţie; dureri musculare; senzaţie de amorţire sau furnicături la nivelul degetelor de la mâini şi de la picioare; dureri severe în regiunea superioară a stomacului; sângerare sau apariţie spontană a vânătăilor; erupţii cutanate, pete roşii-violacee, febră, mâncărime; ă

umflarea în special a feţei şi gâtului; înroşirea pielii, formarea de pustule la nivelul buzelor, ochilor sau cavităţii bucale, descuamarea pielii. Rare: Dureri toracice violente, puls neregulat, dureri cauzate de angină. Foarte rare: Îngălbenirea pielii şi a ochilor, modificarea rezultatelor la unele analize pentru testarea funcţiei hepatice; pete violacee pe piele, erupţii cutanate şi mâncărime, rigiditate a membrelor, tremor al mâinilor.

ValsartaCu frecvenţă nescunoscută: Scăderea numărului de eritrocite, febră, dureri în gât sau ulceraţii ale cavităţii bucale datorate infecţiilor, sângerare sau apariţie spontană a vânătăilor, nivel crescut al potasiului în sânge, rezultate anormale ale analizelor hepatice, diminuarea funcţiilor renale şi diminuarea severă a funcţiilor renale, umflarea în special a feţei şi gâtului, dureri musculare, erupţii cutanate, pete roşii-violacee, febră, mâncărime, reacţie alergică. n

Dacă prezentaţi oricare dintre acestea, informaţi-l imediat pe medicul dumneavoastră.

Dacă vreuna dintre reacţiile adverse devine gravă sau dacă observaţi orice reacţie adversă nemenţionată în acest prospect, vă rugăm să spuneţi medicului dumneavoastră sau farmacistului.

5. CUM SE PĂSTREAZĂ EXFORGE

A nu se lăsa la îndemâna şi vederea copiilor. Nu utilizaţi Exforge după data de expirare înscrisă pe cutie şi blister. A nu se păstra la temperaturi peste 30°C. A se păstra în ambalajul original pentru a fi protejat de umiditate. A nu se utiliza nici o cutie de Exforge dacă ambalajul este deteriorat sau prezintă semne de deschidere anterioară.

6. INFORMAŢII SUPLIMENTARE

Ce conţine Exforge

− Substanţele active din Exforge sunt amlodipina (sub formă de besilat de amlodipină) şi valsartan. Fiecare comprimat conţine amlodipină 10 mg şi valsartan 160 mg.

− Celelalte componente sunt celuloza microcristalină; crospovidonă tip A; dioxid de siliciu coloidal anhidru; stearat de magneziu; hipromeloză; macrogol 4000; talc, dioxid de titan (E171); oxid galben de fer (E172), oxid roşu de fer (E172).

Cum arată Exforge şi conţinutul ambalajului

Comprimatele de Exforge 10 mg/160 mg sunt de culoare galben deschis, ovale, inscripţionate „NVR” pe o faţă şi „UIC” pe cealaltă.

Exforge este disponibil în ambalaje care conţin 7, 14, 28, 30, 56, 90, 98 sau 280 comprimate şi în ambalaje colective care conţin 4 cutii, fiecare conţinând 70 comprimate. Este posibil ca nu toate mărimile de ambalaj să fie comercializate în ţara dumneavoastră.

Deţinătorul autorizaţiei de punere pe piaţă

Novartis Europharm Limited Wimblehurst Road Horsham West Sussex, RH12 5AB Marea Britanie

Producătorul

Novartis Pharma GmbH Roonstraße 25 D-90429 Nürnberg Germania

Pentru orice informaţii despre acest medicament, vă rugăm să contactaţi reprezentanţii locali ai deţinătorului autorizaţiei de punere pe piaţă:

België/Belgique/Belgien Luxembourg/Luxemburg
Novartis Pharma N.V. Novartis Pharma GmbH
Tél/Tel: +32 2 246 16 11 Tel: +49 911 273 0
България Magyarország
Novartis Pharma Services Inc. Novartis Hungária Kft. Pharma
Тел.: +359 2 976 98 28 Tel.: +36 1 457 65 00
Česká republika Malta
Novartis s.r.o. Novartis Pharma Services Inc.
Tel: +420 225 775 111 Tel: +356 2298 3217
Danmark Nederland
Novartis Healthcare A/S Novartis Pharma B.V.
Tlf: +45 39 16 84 00 Tel: +31 26 37 82 111
Deutschland Norge
Novartis Pharma GmbH Novartis Norge AS
Tel: +49 911 273 0 Tlf: +47 23 05 20 00
Eesti Österreich
Novartis Pharma Services Inc. Novartis Pharma GmbH
Tel: +372 60 62 400 Tel: +43 1 86 6570
Ελλάδα Polska
Novartis (Hellas) A.E.B.E. Novartis Poland Sp. z o.o.
Τηλ: +30 210 281 17 12 Tel.: +48 22 550 8888
España Portugal
Novartis Farmacéutica, S.A. Novartis Farma - Produtos Farmacêuticos, S.A.
Tel: +34 93 306 42 00 Tel: +351 21 000 8600
France România
Novartis Pharma S.A.S. Novartis Pharma Services Inc.
Tél: +33 1 55 47 66 00 Tel: +40 21 31299 01

Ireland

Novartis Ireland Limited Tel: +353 1 260 12 55

Ísland

Vistor hf. Sími: +354 535 7000

Italia

Novartis Farma S.p.A. Tel: +39 02 96 54 1

Κύπρος

Δημητριάδης και Παπαέλληνας Λτδ Τηλ: +357 22 690 690

Latvija

Novartis Pharma Services Inc. Tel: +371 7 887 070

Lietuva

Novartis Pharma Services Inc. Tel: +370 5 269 16 50

Acest prospect a fost aprobat în Slovenija

Novartis Pharma Services Inc. Tel: +386 1 300 75 77

Slovenská republika

Novartis Slovakia s.r.o. Tel: +421 2 5542 5439

Suomi/Finland

Novartis Finland Oy Puh/Tel: +358 9 61 33 22 11

Sverige

Novartis Sverige AB Tel: +46 8 732 32 00

United Kingdom

Novartis Pharmaceuticals UK Ltd. Tel: +44 1276 698370

Ai o intrebare despre acest medicament? Poti intreba aici.
Citeste si...
Unul din doi adulti sufera de hipertensiune Unul din doi adulti sufera de hipertensiune, afectiune care reprezinta un factor de risc major pentru accidentul vascular cerebral si pentru demente, a declarat prof. dr. Ovidiu Bajenaru, seful Clinicii de Neurologie a Spitalului Universitar, cu prilejul campaniei de depistare a hipertensiunii.
4 din 10 români suferă de hipertensiune arterială. Tu când ţi-ai măsurat ultima oară tensiunea? Aproape o treime din locuitorii planetei au hipertensiune arterială, iar jumătate dintre ei nu știu acest lucru, arată datele publicate deWorld Hypertension League. Mai mult, reprezentanţii Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii susţin că tensiunea arterială crescută este răspunzătoare de pierderea...
Tensiunea arterială în timpul anotimpului cald Există persoane care suferã în mod constant de dereglări ale tensiunii arteriale şi persoane care sunt afectate ocazional (tensiune arterialã oscilatorie). Indiferent de situaţie, vara este un anotimp în care această afecţiune este mai des întâlnită decât în restul anului. Aceasta şi pentru că temperaturile...
Peste un miliard de persoane din întreaga lume suferă de hipertensiune arterială (studiu) Numărul persoanelor care suferă de hipertensiune în lume s-a dublat în ultimii 40 de ani, ajungând la peste un miliard, din care majoritatea trăiesc în ţări în curs de dezvoltare şi peste jumătate în Asia, conform unui studiu dat publicităţii miercuri, relatează AFP.
Peste 45% din populaţia adultă a României - cu hipertensiune arterială În România, hipertensiunea arterială afectează 45,1% din populaţia adultă, potrivit rezultatelor celui mai recent studiu - SEPHAR III, efectuat de Societatea Română de Hipertensiune şi dat vineri publicităţii.
Studiu: Peste 45% din populaţia adultă a României - cu hipertensiune arterială În România, hipertensiunea arterială afectează 45,1% din populaţia adultă, potrivit rezultatelor celui mai recent studiu - SEPHAR III, efectuat de Societatea Română de Hipertensiune şi dat vineri publicităţii.