Cautare



ATENTIE

Aceste informatii au doar scop informativ si in niciun caz nu trebuie sa inlocuiasca recomandarea medicului sau a personalului medical autorizat. Nu trebuie sa folositi aceste informatii pentru auto-diagnostic sau auto-tratament. Medipedia nu isi asuma responsabilitatea asupra efectelor pe care le poate avea folosirea acestor informatii in alte scopuri decat au fost oferite.

ABSEAMED 2000UI/1,0ml
Denumire ABSEAMED 2000UI/1,0ml
Descriere Tratamentul anemiei simptomatice asociate cu insuficienţa renală cronică (IRC) la pacienţi adulţi, adolescenţi şi copii:Tratamentul anemiei asociate insuficienţei renale cronice la copii, adolescenţi şi adulţi care efectuează hemodializăşi la pacienţii adulţi care efectuează dializă peritoneală ; Tratamentul anemiei severe de origine renală însoţită de simptome clinice la pacienţii adulţi cu insuficienţă renală care nu efectuează încă dializă . Tratamentul anemiei şi reducerea necesarului de transfuzii la pacienţi adulţi cărora li se administreazăchimioterapie pentru tumori solide, limfom malign sau mielom multiplu şi care prezintă riscuri legate de transfuzii, fapt evidenţiat de starea generală a pacientului (de exemplu statusul cardiovascular, anemie preexistentă la începerea chimioterapiei). Abseamed poate fi utilizat pentru stimularea producerii de sânge la pacienţi incluşi într-un program de donare/transfuzie de sânge autolog. Utilizarea sa pentru această indicaţie trebuie evaluată în raport cu riscul raportat de evenimente tromboembolice. Tratamentul trebuie administrat numai pacienţilor cu anemie moderată (hemoglobină (Hb) 10 - 13 g/dl [6,2 - 8,1 mmol/l], fără deficit de fier), dacăprocedurile de conservare a sângelui nu sunt disponibile sau sunt insuficiente, când este programată o intervenţie chirurgicală electivă, majoră, care necesită o cantitate mare de sânge (4 sau mai multe unităţi de sânge pentru femei sau 5 sau mai multe unităţi pentru bărbaţi). Abseamed poate fi utilizat pentru reducerea expunerii la transfuzii de sânge alogen, la pacienţii adulţi fără deficit de fier, înaintea intervenţiilor chirurgicale ortopedice elective, majore, care au un risc potenţial crescut de a prezenta complicaţii ale transfuziei. Utilizarea trebuie limitată la pacienţii cu anemie moderată (de exemplu Hb 10 - 13 g/dl) pentru care nu este disponibil un program de donare/transfuzie de sânge autolog şi la care se aşteaptă pierderi de sânge de 900 până la 1800 ml.
Denumire comuna internationala EPOETINUM ALFA
Actiune terapeutica ALTE PREPARATE ANTIANEMICE ALTE PREPARATE ANTIANEMICE
Prescriptie S/P-RF/R
Forma farmaceutica SOL. INJ. IN SERINGA PREUMPLUTA
Concentratia 2000UI/1,0ml
Ambalaj Cutie x 1 seringa preumpluta x 1ml sol. inj.
Valabilitate ambalaj 2 ani
Volum ambalaj 1ml
Cod ATC B03XA01
Firma - Tara producatoare HEXAL BIOTECH FORSCHUNGS GMBH - GERMANIA
Autorizatie de punere pe piata MEDICE ARZNEIMITTEL PUTTER GMBH & CO KG - GERMANIA

Ai un comentariu sau o intrebare despre ABSEAMED 2000UI/1,0ml ? Intreaba pe forum:  
Nume afisat:
E-mail (optional):
Intrebare:

Introduceti codul de mai sus:



>> ABSEAMED 10000UI/1,0ml SOL. INJ. IN SERINGA PREUMPLUTA, 10000UI/1,0ml >> ABSEAMED 1000UI/0,5ml SOL. INJ. IN SERINGA PREUMPLUTA, 1000UI/0,5ml >> ABSEAMED 2000UI/1,0ml SOL. INJ. IN SERINGA PREUMPLUTA, 2000UI/1,0ml >> ABSEAMED 3000UI/0,3ml SOL. INJ. IN SERINGA PREUMPLUTA, 3000UI/0,3ml >> ABSEAMED 4000UI/0,4ml SOL. INJ. IN SERINGA PREUMPLUTA, 4000UI/0,4ml >> ABSEAMED 5000UI/0,5ml SOL. INJ. IN SERINGA PREUMPLUTA, 5000UI/0,5ml >> ABSEAMED 6000UI/0,6ml SOL. INJ. IN SERINGA PREUMPLUTA, 6000UI/0,6ml >> ABSEAMED 7000UI/0,7ml SOL. INJ. IN SERINGA PREUMPLUTA, 7000UI/0,7ml >> ABSEAMED 8000UI/0,8ml SOL. INJ. IN SERINGA PREUMPLUTA, 8000UI/0,8ml >> ABSEAMED 9000UI/0,9ml SOL. INJ. IN SERINGA PREUMPLUTA, 9000UI/0,9ml
Prospect si alte informatii despre ABSEAMED 2000UI/1,0ml, sol. inj. in seringa preumpluta       

ANEXA I
REZUMATUL CARACTERISTICILOR PRODUSULUI

 

1. DENUMIREA COMERCIALĂ A MEDICAMENTULUI

Abseamed 2000 UI/1 ml soluţie injectabilă în seringă preumplută

2. COMPOZIŢIA CALITATIVĂŞI CANTITATIVĂ

Fiecare ml soluţie conţine epoetină alfa* 2000 UI echivalent a 16,8 micrograme pe ml 1 seringă preumplută a 1 ml conţine epoetină alfa 2000 unităţi internaţionale (UI) echivalent a 16,8 micrograme

* Produs pe linie de celule ovariene de hamster chinezesc prin tehnologie ADN recombinant

Pentru lista tuturor excipienţilor, vezi pct. 6.1.

3. FORMA FARMACEUTICĂ

Soluţie injectabilă în seringă preumplută (injecţie) Soluţie limpede incoloră

4. DATE CLINICE

4.1 Indicaţii terapeutice

Tratamentul anemiei simptomatice asociate cu insuficienţa renală cronică (IRC) la pacienţi adulţi, adolescenţi şi copii:

-Tratamentul anemiei asociate insuficienţei renale cronice la copii, adolescenţi şi adulţi care efectuează hemodializăşi la pacienţii adulţi care efectuează dializă peritoneală (vezi pct. 4.4).

-Tratamentul anemiei severe de origine renală însoţită de simptome clinice la pacienţii adulţi cu insuficienţă renală care nu efectuează încă dializă (vezi pct. 4.4).

Tratamentul anemiei şi reducerea necesarului de transfuzii la pacienţi adulţi cărora li se administrează chimioterapie pentru tumori solide, limfom malign sau mielom multiplu şi care prezintă riscuri legate de transfuzii, fapt evidenţiat de starea generală a pacientului (de exemplu statusul cardiovascular, anemie preexistentă la începerea chimioterapiei).

Abseamed poate fi utilizat pentru stimularea producerii de sânge la pacienţi incluşi într-un program de donare/transfuzie de sânge autolog. Utilizarea sa pentru această indicaţie trebuie evaluată în raport cu riscul raportat de evenimente tromboembolice. Tratamentul trebuie administrat numai pacienţilor fără deficit de fier, cu anemie moderată (hemoglobină (Hb) 10-13 g/dl [6,2-8,1 mmol/l]), dacă procedurile de conservare a sângelui nu sunt disponibile sau sunt insuficiente, când este programată o intervenţie chirurgicală electivă, majoră, care necesită o cantitate mare de sânge (4 sau mai multe unităţi de sânge pentru femei sau 5 sau mai multe unităţi pentru bărbaţi).

Abseamed poate fi utilizat pentru reducerea expunerii la transfuzii de sânge alogen, la pacienţii adulţi fără deficit de fier, înaintea intervenţiilor chirurgicale ortopedice elective, majore, care au un risc potenţial crescut de a prezenta complicaţii ale transfuziei. Utilizarea trebuie limitată la pacienţii cu anemie moderată (de exemplu Hb 10-13 g/dl sau 6,2-8,1 mmol/l) pentru care nu este disponibil un program de donare/transfuzie de sânge autolog şi la care se aşteaptă pierderi de sânge de 900 până la 1800 ml.

4.2 Doze şi mod de administrare

Tratamentul cu Abseamed trebuie iniţiat sub supravegherea medicilor cu experienţă în tratamentul pacienţilor cu indicaţiile menţionate anterior.

Doze

Tratamentul anemiei simptomatice la pacienţi adulţi, adolescenţi şi copii cu insuficienţă renală cronică:

La pacienţii cu insuficienţă renală cronică, medicamentul trebuie administrat pe cale intravenoasă (vezi pct. 4.4).

Simptomele şi sechelele anemiei pot varia în funcţie de vârstă, sex şi impactul global al afecţiunii; este necesară o evaluare de către medic, a evoluţiei clinice şi stării de sănătate a fiecărui pacient.

Concentraţia ţintă a hemoglobinei este cuprinsă între 10 şi 12 g/dl (6,2-7,5 mmol/l) la adulţi şi între 9,5 şi 11 g/dl (5,9-6,8 mmol/l) la copii şi adolescenţi.

Trebuie evitate concentraţiile hemoglobinei care depăşesc constant 12 g/dl (7,5 mmol/l). Dacă hemoglobina creşte cu mai mult de 2 g/dl (1,25 mmol/l) pe lună, sau dacă valorile hemoglobinei depăşesc constant 12 g/dl (7,5 mmol/l), doza de epoetină alfa trebuie redusă cu 25%. Dacă hemoglobina depăşeşte 13 g/dl (8,1 mmol/l), tratamentul se întrerupe până când valorile scad sub 12 g/dl (7,5 mmol/l) şi apoi tratamentul cu epoetină alfa se reintroduce în doză cu 25% mai mică decât valoarea anterioară. Datorită variabilităţii intra-individuale, pot fi observate ocazional valori ale hemoglobinei superioare sau inferioare valorilor dorite ale hemoglobinei pentru un anumit pacient.

Pacienţii trebuie monitorizaţi cu atenţie pentru a fi siguri că se utilizează doza minimă aprobată de epoetină alfa pentru asigurarea controlului adecvat al anemiei şi a simptomelor de anemie.

Statusul fierului trebuie evaluat înaintea şi în timpul tratamentului şi dacă este necesar trebuie administrate suplimente de fier. În plus, înaintea instituirii tratamentului cu epoetină alfa trebuie excluse alte cauze de anemie, precum deficitul de vitamină B12 sau acid folic. Lipsa de răspuns la tratamentul cu epoetină alfa poate avea următoarele cauze: deficit de fier, folat sau vitamina B12, intoxicaţie cu aluminiu, infecţii intercurente, episoade inflamatorii sau traumatice, pierderi oculte de sânge, hemolizăşi fibroza măduvei osoase indiferent de cauză.

Pacienţi adulţi care efectuează hemodializă:

Tratamentul este împărţit în două faze:

Faza de corecţie:
50 UI/kg de 3 ori pe săptămână pe cale intravenoasă. Când este necesară o ajustare a dozei, aceasta trebuie efectuată în etape de cel puţin patru săptămâni. La fiecare etapă, creşterea sau reducerea dozei trebuie să fie de 25 UI/kg de 3 ori pe săptămână.

Faza de întreţinere:
Ajustarea dozei pentru menţinerea valorilor hemoglobinei la nivelul dorit: Hb între 10 şi 12 g/dl(6,2-7,5 mmol/l). Doza săptămânală totală recomandată este cuprinsă între 75 şi 300 UI/kg, administrată în doze de 25-100 UI/kg de trei ori pe săptămână, pe cale intravenoasă. Datele clinice disponibile sugerează faptul că acei pacienţi cu valori iniţiale ale hemoglobinei foarte scăzute (< 6 g/dl sau < 3,75 mmol/l) pot necesita doze de întreţinere mai mari decât cei a căror anemie iniţială este mai puţin severă (Hb > 8 g/dl sau > 5 mmol/l).

Copii şi adolescenţi care efectuează hemodializă:

Tratamentul este împărţit în două faze:

Faza de corecţie:
50 UI/kg de 3 ori pe săptămână pe cale intravenoasă. Când este necesară o ajustare a dozei, aceasta trebuie făcută în etape de 25 UI/kg de 3 ori pe săptămână, la intervale de cel puţin 4 săptămâni, pânăse atinge obiectivul dorit.

Faza de întreţinere:
Ajustarea dozei pentru menţinerea valorilor hemoglobinei la nivelul dorit: Hb între 9,5 şi 11 g/dl (5,9-6,8 mmol/l). În general, copiii cu greutate sub 30 kg necesită doze de întreţinere mai mari decât copiii cu greutate peste 30 kg şi adulţii.

Următoarele doze de întreţinere au fost observate în studiile clinice după 6 luni de tratament:

 

 

Doza (UI/kg administrată de 3 ori pe săptămână)

Greutatea (kg)

Valoare mediană

Doza de întreţinere obişnuită

< 10

100

75-150

10-30

75

60-150

> 30

33

30-100

 

Datele clinice disponibile sugerează faptul că acei pacienţi copii şi adolescenţi cu valori iniţiale ale hemoglobinei foarte scăzute (< 6,8 g/dl sau < 4,25 mmol/l) pot necesita doze de întreţinere mai mari decât pacienţii a căror anemie iniţială este mai puţin severă (Hb > 6,8 g/dl sau > 4,25 mmol/l).

Pacienţi adulţi care efectuează dializă peritoneală:

Tratamentul este împărţit în doză faze:

Faza de corecţie:
Doza iniţială este 50 UI/kg de două ori pe săptămână, pe cale intravenoasă.

Faza de întreţinere:
Ajustarea dozei pentru menţinerea valorilor hemoglobinei la nivelul dorit: Hb între 10 şi 12 g/dl(6,2--7,5 mmol/l). Doza de întreţinere între 25 şi 50 UI/kg de două ori pe săptămână în 2 injecţii egale.

Pacienţii adulţi cu insuficienţă renală care nu efectuează încă dializă:

Tratamentul este împărţit în doză faze:

Faza de corecţie:
Doza iniţială de 50 UI/kg de 3 ori pe săptămână, pe cale intravenoasă, urmată, dacă este necesar, de o creştere a dozei cu 25 UI/kg (de 3 ori pe săptămână), până este atins obiectivul dorit (această fază rebuie efectuată în etape de cel puţin patru săptămâni).

Faza de întreţinere:
Ajustarea dozei pentru menţinerea valorilor hemoglobinei la nivelul dorit: Hb între 10 şi 12 g/dl(6,2-7,5 mmol/l). Doza de întreţinere între 17 şi 33 UI/kg de 3 ori pe săptămână, pe cale intravenoasă. Doza maximă nu trebuie să depăşească 200 UI/kg de 3 ori pe săptămână.

Tratamentul pacienţilor cu anemie indusă de chimioterapie:

Epoetina alfa trebuie administrată pe cale subcutanată la pacienţii cu anemie (de exemplu cu concentraţia hemoglobinei ≤ 10 g/dl (6,2 mmol/l). Simptomele de anemie şi sechelele acesteia pot varia în funcţie de vârstă, sex şi complicaţiile generale ale bolii; se impune evaluarea, de către medic, a evoluţiei clinice şi stării individuale a fiecărui pacient.

Datorită variabilităţii intra-individuale, se pot observa ocazional valori individuale ale hemoglobinei care depăşesc sau sunt inferioare valorilor dorite ale hemoglobinei pentru un anumit pacient. Variabilitatea valorilor hemoglobinei trebuie controlată prin ajustarea dozei, luând în considerare un interval ţintă al hemoglobinei cuprins între 10 g/dl (6,2 mmol/l) şi 12 g/dl (7,5 mmol/l). Trebuie evitate concentraţiile hemoglobinei care depăşesc constant 12 g/dl (7,5 mmol/l); în continuare sunt descrise recomandările pentru ajustarea corespunzătoare a dozei când se observă valori ale hemoglobinei care depăşesc 12 g/dl (7,5 mmol/l).

Pacienţii trebuie monitorizaţi cu atenţie pentru a fi siguri că se utilizează doza minimă aprobată de epoetină alfa pentru asigurarea controlului adecvat al simptomelor de anemie.

Tratamentul cu epoetină alfa trebuie continuat până la o lună după terminarea chimioterapiei.

Doza iniţială este de 150 UI/kg administrată subcutanat, de 3 ori pe săptămână. Alternativ, epoetina alfa poate fi administrată într-o doză iniţială de 450 UI/kg subcutanat, odată pe săptămână. -Dacă valorile hemoglobinei au crescut cu cel puţin 1 g/dl (> 0,62 mmol/l) sau numărul reticulocitelor a crescut ≥ 40000 celule/µl faţă de valorile iniţiale după 4 săptămâni de tratament, doza trebuie să rămână la 150 UI/kg de 3 ori pe săptămână sau 450 UI/kg odată pe săptămână.

-Dacă hemoglobina creşte cu mai puţin de 1 g/dl (< 0,62 mmol/l) şi numărul reticulocitelor a crescut cu < 40000 celule/µl faţă de valorile iniţiale, se creşte doza la 300 UI/kg de 3 ori pe săptămână. Dacă după încă 4 săptămâni de tratament cu 300 UI/kg de 3 ori pe săptămână, hemoglobina a crescut ≥ 1 g/dl (≥ 0,62 mmol/l) sau numărul reticulocitelor a crescut ≥ 40000 celule/µl, doza trebuie să rămână 300 UI/kg de 3 ori pe săptămână. Cu toate acestea, dacă hemoglobina a crescut < 1 g/dl (< 0,62 mmol/l) şi numărul reticulocitelor a crescut < 40000 celule/µl faţă de valorile iniţiale, răspunsul la tratamentul cu epoetină alfa este puţin probabil şi tratamentul trebuie întrerupt.

Oprirea tratamentului

Ajustarea dozajului pentru menţinerea concentraţiei de hemoglobină între 10 g/dl-12 g/dl (6,2-7,5 mmol/l): Dacă hemoglobina creşte cu mai mult de 2 g/dl (1,25 mmol/l) pe lună, sau dacă valorile hemoglobinei depăşesc 12 g/dl (7,5 mmol/l), doza trebuie redusă cu aproximativ 25 până la 50%. Dacă hemoglobina depăşeşte 13 g/dl (8,1 mmol/l), tratamentul se întrerupe până când hemoglobina scade sub 12 g/dl (7,5 mmol/l) şi apoi tratamentul cu epoetină alfa se reintroduce în doză cu 25% mai mică decât doza anterioară.

Pacienţi adulţi programaţi pentru o intervenţie chirurgicală incluşi într-un program de donare/transfuzie de sânge autolog:

Abseamed trebuie administrat pe cale intravenoasă.

La momentul donării de sânge, Abseamed trebuie administrat după completarea procedurii de donare de sânge.

Pacienţii cu anemie uşoară (hematocrit de 33-39%) care necesită o rezervă de sânge de ≥ 4 unităţi de sânge trebuie trataţi cu Abseamed în doză de 600 UI/kg, de două ori pe săptămână, timp de 3 săptămâni înaintea intervenţiei chirurgicale.

Toţi pacienţii cărora li se administrează Abseamed trebuie să beneficieze de suplimentare adecvată cu fer (de exemplu administrare orală zilnică de 200 mg fer elementar) pe toată durata tratamentului.

Suplimentarea cu fer trebuie începută cât mai curând posibil, eventual cu câteva săptămâni înaintea iniţierii formării rezervei de sânge autolog, pentru obţinerea unor depozite crescute de fer înaintea iniţierii terapiei cu Abseamed.

Tratamentul pacienţilor adulţi programaţi pentru chirurgie ortopedică majoră electivă:

Trebuie folosită calea de administrare subcutanată.

Doza recomandată este 600 UI/kg epoetină alfa, administrată o dată pe săptămână, timp de trei săptămâni (zilele a 21-a, a 14-a şi a 7-a) înaintea intervenţiei chirurgicale şi în ziua intervenţiei chirurgicale (ziua 0). În cazurile în care situaţia clinică impune scurtarea intervalului de timp până la intervenţia chirurgicală la mai puţin de trei săptămâni, trebuie administrate zilnic 300 UI/kg epoetină alfa, timp de 10 zile consecutiv, înaintea intervenţiei chirurgicale, în ziua intervenţiei chirurgicale şi timp de patru zile imediat după aceea. Când se efectuează evaluarea hematologică în timpul perioadei preoperatorii, dacă valoarea hemoglobinei atinge 15 g/dl (9,38 mmol/l), sau mai mult, administrarea epoetinei alfa trebuie oprităşi nu trebuie administrate alte doze.

Trebuie acordată atenţie pentru a fi siguri că la începutul tratamentului pacienţii nu prezintă deficit de fier.

Toţi pacienţii cărora li s-a administrat epoetină alfa trebuie să beneficieze de suplimentare adecvată cu fer (de exemplu administrare orală zilnică de 200 mg Fe 2+) pe durata tratamentului cu epoetină alfa. Suplimentarea cu fer trebuie începută înaintea tratamentului cu epoetină alfa, pentru obţinerea unor depozite adecvate de fer.

Mod de administrare

Abseamed este un medicament steril dar care nu conţine conservanţi, pentru administrare unică. A se administra doza necesară. Acest medicament nu trebuie administrat în perfuzie intravenoasă sau amestecat cu alte medicamente.

Injecţie intravenoasă: timp de cel puţin unu până la cinci minute, în funcţie de doza totală. La pacienţii hemodializaţi, se poate administra o injecţie în bolus, în timpul şedinţei de dializă, printr-un abord venos adecvat în linia de dializă. Alternativ, injecţia poate fi administrată la sfârşitul şedinţei de dializă prin fistula tubului, urmată de 10 ml soluţie salină izotonă, pentru clătirea tubului şi asigurarea injectării satisfăcătoare a medicamentului în circulaţie. Este de preferat o injectare mai lentă în cazul pacienţilor care reacţionează la tratament cu simptome asemănătoare gripei.

Injecţie subcutanată: în general, nu trebuie depăşit un volum maxim de 1 ml la un loc de injectare. În cazul volumelor mai mari, trebuie ales mai mult de un loc pentru injectare. Injecţiile se administrează la nivelul coapsei sau al peretelui abdominal anterior.

4.3 Contraindicaţii

- Hipersensibilitate la substanţa activă sau la oricare dintre excipienţi.

- Pacienţilor care prezintă aplazia pură a seriei eritrocitare (APSE) după tratamentul cu orice eritropoetină nu trebuie să li se administreze Abseamed sau orice altă eritropoetină (vezi pct. 4.4-Aplazia pură a seriei eritrocitare).

- Hipertensiune arterială necontrolată.

- Pacienţi care, indiferent de motiv, nu pot primi profilaxie antitrombotică adecvată.

Utilizarea epoetinei alfa pentru indicaţia „stimularea producerii de sânge autolog” este contraindicată a pacienţi cu infarct miocardic sau accident vascular cerebral în luna care precede tratamentul, angină pectorală instabilă, risc crescut de tromboză venoasă profundă, cum sunt antecedentele de boală venoasă tromboembolică.

La pacienţii programaţi pentru o intervenţie chirurgicală ortopedică electivă majorăşi care nu au participat la un program anterior de donare de sânge autolog, administrarea epoetinei alfa este contraindicată în cazul în care aceşti pacienţi prezintă boală coronariană severă, boală arterială periferică, boală carotidiană sau boală vasculară cerebrală, inclusiv pacienţi cu infarct miocardic recent sau accident vascular cerebral.

4.4 Atenţionări şi precauţii speciale pentru utilizare

Generale

Dacă este necesar, tensiunea arterială trebuie atent monitorizatăşi controlată la toţi pacienţii trataţi cu epoetină alfa. Epoetina alfa trebuie utilizată cu atenţie în prezenţa hipertensiunii arteriale netratate, inadecvat tratate sau slab controlate. Poate fi necesară adăugarea sau creşterea dozelor tratamentului antihipertensiv. Dacă tensiunea arterială nu poate fi controlată, tratamentul cu epoetină alfa trebuie întrerupt.

Epoetina alfa trebuie utilizată cu prudenţă în prezenţa epilepsiei şi insuficienţei hepatice cronice.

La pacienţii cu insuficienţă renală cronicăşi cancer, trataţi cu epoetină alfa, concentraţiile plasmatice ale hemoglobinei trebuie măsurate la intervale regulate până se atinge un nivel stabil şi ulterior, în mod periodic.

Concentraţiile plasmatice ale hemoglobinei trebuie monitorizate îndeaproape la toţi pacienţii, datorită riscului potenţial crescut de evenimente tromboembolice şi potenţial letal când pacienţii sunt trataţi în prezenţa concentraţiilor hemoglobinei superioare valorilor ţintă indicate pentru utilizare.

În timpul tratamentului cu epoetină alfa poate exista o creştere moderată, dependentă de doză, a numărului trombocitelor, în limite normale. Aceasta regresează pe măsura continuării tratamentului. Se recomandă monitorizarea periodică a numărului trombocitelor în timpul primelor 8 săptămâni de tratament.

Toate celelalte cauze de anemie (deficit de fier, hemoliză, pierdere de sânge, deficit de vitamina B12 sau folat) trebuie avute în vedere şi tratate înainte de iniţierea tratamentului cu epoetină alfa. În multe cazuri, valorile feritinei serice scad simultan cu creşterea hematocritului. Pentru asigurarea unui răspuns optim la epoetina alfa, trebuie asigurate depozite de fier adecvate: -suplimentarea fierului, de exemplu 200-300 mg Fe2+/zi, oral (100-200 mg Fe2+/zi la copii şi adolescenţi) este recomandată pentru pacienţii cu insuficienţă renală cronică, la care valorile feritinei serice sunt sub 100 ng/ml -substituţia orală cu fier în doză de 200-300 mg Fe2+/zi este recomandată pentru toţi pacienţii cu cancer la care saturaţia transferinei este sub 20 %.

Toţi aceşti factori adiţionali ai anemiei trebuie, de asemenea luaţi în considerare, când se decide creşterea dozei de epoetină alfa la pacienţii cu cancer.

În condiţii perioperatorii trebuie întotdeauna utilizate procedee corecte de tratament cu produse de sânge.

În scopul îmbunătăţirii trasabilităţii medicamentelor de stimulare a eritropoiezei (MSE), denumirea MSE administrat trebuie înregistrată (sau menţionată) în fişa pacientului.

Aplazia pură a seriei eritrocitare (APSE)

APSE mediată de anticorpi a fost foarte rar raportată după luni până la ani de tratament subcutanat cu eritropoetină. La pacienţii care prezintă pierderea bruscă a eficacităţii, definită prin scăderea valorilor hemoglobinei (1 până la 2 g/dl sau 0,62 până la 1,25 mmol/l pe lună) şi creşterea necesarului de transfuzii, trebuie efectuată numărătoarea reticulocitelor şi trebuie cercetate cauzele tipice ale lipsei răspunsului (de exemplu deficit de fier, folat sau vitamina B12, intoxicaţie cu aluminiu, infecţie sau inflamaţie, hemoragie şi hemoliză).

Dacă numărul reticulocitelor corectat pentru anemie (adică “indexul” reticulocitar ) este scăzut (< 20000/mm3 sau < 20000/microlitru sau < 0,5%), numărul trombocitelor şi leucocitelor este normal şi dacă nu au fost găsite alte cauze ale pierderii efectului, trebuie determinaţi anticorpii antieritropoetinăşi examinată măduva osoasă în vederea stabilirii diagnosticului de APSE.

Dacă se suspectează APSE mediată de anticorpi anti-eritropoetină, tratamentul cu Abseamed trebuie întrerupt imediat. Nu trebuie iniţiat nici un alt tratament eritropoetic deoarece există riscul reacţiilor încrucişate. Când este necesar, trebuie administrat tratament adecvat pacienţilor, de exemplu transfuzii de sânge.

O scădere paradoxală a concentraţiilor plasmatice ale hemoglobinei şi apariţia anemiei severe asociate cu un număr mic de reticulocite trebuie să determine întreruperea tratamentului cu epoetinăşi efectuarea testării pentru anticorpi anti-eritropoetină. S-au raportat cazuri la pacienţii cu hepatita C trataţi cu interferon şi ribavirină, la administrarea concomitentă de epoetine. Epoetinele nu sunt aprobate pentru tratamentul anemiei asociate cu hepatita C.

Pacienţii cu insuficienţă renală cronică

Nu există date suficiente privind imunogenitatea în cazul administrării Abseamed pe cale subcutanată la pacienţii cu risc de APSE indusă de anticorpi. În consecinţă, medicamentul trebuie administrat pe cale intravenoasă la pacienţii cu anemie de etiologie renală.

La pacienţii cu insuficienţă renală cronică, rata creşterii hemoglobinei trebuie să fie de aproximativ 1 g/dl (0,62 mmol/l) pe lunăşi nu trebuie să depăşească 2 g/dl (1,25 mmol/l) pe lună pentru a minimaliza riscul de apariţie a hipertensiunii arteriale.

La pacienţii cu insuficienţă renală cronică, menţinerea concentraţiilor hemoglobinei nu trebuie să depăşească limita superioară a concentraţiei ţintă a hemoglobinei recomandată la punctul 4.2. În studiile clinice s-au observat un risc crescut de deces şi evenimente cardiovasculare grave când s-au administrat medicamente stimulatoare ale eritropoezei (MSE) pentru atingerea unor valori ţintă ale hemoglobinei mai mari de 12 g/dl (7,5 mmol/l).

Studiile clinice controlate nu au prezentat beneficii semnificative care să poată fi atribuite administrării epoetinelor, când concentraţia hemoglobinei creşte peste valoarea necesară pentru a controla simptomele anemiei şi a evita transfuzia de sânge.

La pacienţii hemodializaţi au apărut tromboze de şunt, în special la pacienţii care au o predispoziţie la hipotensiune arterială sau care manifestă complicaţii la nivelul fistulelor arteriovenoase (de exemplu stenoze, anevrisme, etc). La aceşti pacienţi se recomandă un control prealabil al şuntului şi profilaxia trombozei, de exemplu prin administrarea de acid acetilsalicilic.

În cazuri izolate a fost observată hiperpotasemie.Corectarea anemiei poate provoca creşterea apetitului şi a aportului de potasiu şi proteine. Prescrierea dializei poate fi ajustată periodic pentru menţinerea valorilor ureei, creatininei şi potasiului în limitele dorite. Electroliţii serici trebuie monitorizaţi la pacienţii cu insuficienţă renală cronică. Dacă se detectează o valoare crescută (sau în creştere) a potasiului seric, trebuie avută în vedere oprirea administrării epoetinei alfa până când hiperpotasemia este corectată.

O creştere a dozei de heparină în timpul hemodializei este frecvent necesară în timpul tratamentului cu epoetină alfa ca rezultat al creşterii hematocritului. Dacă heparinizarea nu este optimă este posibilă ocluzia sistemului de dializă.

Pe baza informaţiilor disponibile, corectarea anemiei cu epoetină alfa nu accelerează rata progresiei insuficienţei renale la pacienţii adulţi cu insuficienţă renală care nu efectuează încă dializă.

Pacienţii adulţi cu cancer şi anemie simptomatică, cărora li se administrează chimioterapie

Eritropoetinele sunt factori de creştere care stimulează în principal producerea eritrocitelor. Receptorii pentru eritropoetină pot fi exprimaţi pe suprafaţa unei varietăţi de celule tumorale. Similar celorlalţi factori de creştere, există preocupări privind faptul că epoetinele ar putea stimula creşterea tumorilor. În unele studii controlate, epoetinele nu au prezentat o îmbunătăţire a supravieţuirii globale sau o scădere a riscului de progresie a tumorii la pacienţi cu anemie asociată cu cancer.

În studiile clinice controlate, utilizarea epoetinei alfa şi a altor MSE a arătat:

-control locoregional scăzut la pacienţii cu cancer avansat de cap şi gât supuşi radioterapiei, când aceste medicamente sunt administrate pentru a atinge valori ţintă ale hemoglobinei mai mari de 14 g/dl (8,7 mmol/l),

-scurtarea supravieţuirii globale şi creşterea cazurilor de deces atribuite progresiei bolii la 4 luni, la pacienţii cu cancer mamar metastatic care au urmat chimioterapie, când aceste medicamente sunt administrate pentru a atinge valori ţintă ale hemoglobinei de 12-14 g/dl (7,5-8,7 mmol/l),

-risc crescut de deces când aceste medicamente sunt administrate pentru a atinge valori ţintă ale hemoglobinei de 12 g/dl (7,5 mmol/l), la pacienţi cu boală malignă activă, cărora nu li s-a administrat chimioterapie şi nici radioterapie. MSE nu sunt indicate pentru a fi utilizate la această categorie de pacienţi.

Conform celor de mai sus, în unele situaţii clinice, transfuziile de sânge trebuie să constituie tratamentul preferat pentru controlul anemiei la pacienţii cu cancer. Decizia administrării eritropoetinelor recombinante trebuie să se bazeze pe o evaluare beneficiu-risc, cu participarea pacientului respectiv; această evaluare trebuie săţină cont de contextul clinic specific. Factorii care trebuie luaţi în considerare în cadrul acestei evaluări trebuie să includă tipul tumorii şi stadiul acesteia, gradul anemiei, speranţa de viaţă, mediul în care pacientul este tratat şi preferinţele pacientului (vezi pct. 5.1). La pacienţii cu cancer cărora li se administrează chimioterapie, trebuie avută în vedere o întârziere de 2-3 săptămâni între administrarea epoetinei alfa şi formarea hematiilor indusă de eritropoetină, când se evaluează dacă tratamentul cu epoetină alfa este adecvat (pacienţi cu risc de a necesita transfuzie).

Pentru a minimaliza riscul evenimentelor trombotice, valorile hemoglobinei şi rata creşterii nu trebuie să depăşească limitele hemoglobinei descrise la pct. 4.2.

Deoarece a fost observată o creştere a incidenţei evenimentelor trombotice vasculare (ETV) la pacienţii cu cancer cărora li se administrează medicamente care stimulează eritropoeza (vezi pct. 4.8), acest risc trebuie evaluat cu atenţie în comparaţie cu beneficiul rezultat din tratament (cu epoetină alfa), în special la pacienţii cu cancer care prezintă un risc crescut de evenimente trombotice vasculare, de exemplu obezitate şi pacienţi cu antecedente de ETV (de exemplu tromboză venoasă profundă sau embolie pulmonară). S-a efectuat un studiu experimental (studiul BEST) la femei cu cancer mamar metastatic, pentru a stabili dacă tratamentul cu epoetină alfa care depăşeşte perioada necesară corectării anemiei, poate îmbunătăţi rezultatele tratamentului. În acest studiu, frecvenţa evenimentelor tromboembolice letale a fost mai mare la pacienţii cărora li s-a administrat epoetină alfa în comparaţie cu cei cărora li s-a administrat placebo (vezi pct. 5.1).

Pacienţi adulţi programaţi pentru o intervenţie chirurgicală incluşi într-un program de donare de sânge autolog

Trebuie respectate toate precauţiile şi avertizările speciale referitoare la programele de donare de sânge autolog, în special cu privire la substituţia de rutină a volumului de sânge.

Pacienţi programaţi pentru chirurgie majoră ortopedică electivă

La pacienţii programaţi pentru chirurgie majoră electivă ortopedică, cauza anemiei trebuie identificată şi tratată, dacă este posibil, înaintea începerii tratamentului cu epoetină alfa. Evenimentele trombotice pot constitui un risc în cazul acestei grupe de pacienţi şi această posibilitate trebuie evaluată cu atenţie în comparaţie cu beneficiul care ar putea rezulta din tratamentul la aceşti pacienţi.

Pacienţii programaţi pentru chirurgie majoră electivă ortopedică trebuie să urmeze profilaxie antitrombotică adecvată, deoarece evenimentele trombotice şi vasculare pot să apară la pacienţii chirurgicali, în special la cei cu afecţiuni cardiace preexistente. În plus, este necesară o precauţie specială în cazul pacienţilor cu predispoziţie în dezvoltarea trombozei venoase profunde (TVP). Mai mult, la pacienţii cu valori iniţiale ale hemoglobinei > 13 g/dl (> 8,1 mmol/l), nu poate fi exclusă posibilitatea ca tratamentul cu epoetină alfa să se asocieze cu un risc crescut al evenimentelor trombotice/vasculare postoperatorii. De aceea, medicamentul nu trebuie administrat la pacienţii cu valori iniţiale ale hemoglobinei > 13 g/dl (> 8,1 mmol/l).

Excipienţi

Acest medicament conţine mai puţin de 1 mmol sodiu (23 mg) pe seringă preumplută, adică este practic “fără sodiu”.

4.5 Interacţiuni cu alte medicamente şi alte forme de interacţiune

Nu există dovezi privind faptul că tratamentul cu epoetină alfa modifică metabolizarea altor medicamente. Cu toate acestea, există un potenţial de interacţiune, deoarece ciclosporina se leagă de hematii. Dacă epoetina alfa este administrată concomitent cu ciclosporina, trebuie monitorizate concentraţiile sanguine ale ciclosporinei şi doza de ciclosporină trebuie ajustată dacă creşte hematocritul.

Nu există dovezi privind o interacţiune între epoetina alfa şi factorul de stimulare a coloniilor de grnaulocite (G-CSF) sau factorul de stimulare a coloniilor de granulocite şi macrofage (GM-CSF) cu privire la diferenţierea hematologică sau proliferarea probelor bioptice tumorale in vitro.

4.6 Sarcina şi alăptarea

Nu există studii adecvate şi bine controlate efectuate cu epoetină alfa la femeile gravide. Studiile la animale au evidenţiat efecte toxice asupra funcţiei de reproducere (vezi pct. 5.3).

În consecinţă:

-La pacientele cu insuficienţă renală cronică, Abseamed poate fi utilizat în timpul sarcinii numai dacă beneficiul potenţial depăşeşte riscul potenţial pentru făt.

-La paciente gravide sau care alăptează, care sunt programate pentru o intervenţie chirurgicalăşi care participă la un program de donare/transfuzie de sânge autolog, utilizarea epoetinei alfa nu este recomandată.

4.7 Efecte asupra capacităţii de a conduce vehicule şi de a folosi utilaje

Abseamed nu are nici o influenţă asupra capacităţii de a conduce vehicule şi de a folosi utilaje.

4.8 Reacţii adverse

Generale

Cea mai frecventă reacţie adversă apărută în timpul tratamentului cu epoetină alfa la pacienţii cu cancer şi insuficienţă renală cronică este o creştere a tensiunii arteriale dependentă de doză sau agravarea hipertensiunii arteriale existente. Se recomandă monitorizarea tensiunii arteriale, în special la începutul tratamentului (vezi pct. 4.4). Alte reacţii adverse frecvente observate în studiile clinice cu epoetină alfa sunt tromboză venoasă profundă, embolie pulmonară, convulsii, diaree, greaţă, cefalee, simptome asemănătoare gripei, pirexie, erupţie cutanată tranzitorie şi vărsături. În special la începutul tratamentului, pot să apară simptome asemănătoare gripei cum sunt: cefalee, artralgie, mialgie, şi pirexie. Frecvenţa apariţiei reacţiilor adverse poate varia, în funcţie de indicaţie (vezi tabelul de mai jos).

Reacţiile adverse grave includ tromboze venoase şi arteriale şi embolie (inclusiv unele cu evoluţii letale), cum sunt tromboza venoasă profundă, embolie pulmonară, tromboză arterială (inclusiv infarct miocardic şi ischemie miocardică), tromboză retinianăşi tromboză de şunt (inclusiv a echipamentului de dializă). În plus, în studiile clinice cu epoetină alfa s-au raportat accidente vasculare cerebrale (incluzând infarct cerebral şi hemoragie cerebrală) şi accidente ischemice tranzitorii.

Au fost raportate anevrisme.

Au fost raportate reacţii hipersensibilitate, incluzând cazuri de erupţie cutanată tranzitorie, urticarie, reacţii anafilactice şi edem angioneurotic.

În timpul tratamentului cu epoetină alfa la pacienţi cu valori iniţial normale sau scăzute ale tensiunii arteriale au apărut, de asemenea crize hipertensive cu encefalopatie şi convulsii, care au necesitat atenţia imediată a unui medic şi tratament medical de urgenţă. O atenţie deosebită trebuie acordată cefaleei bruşte de tip criză migrenoasă, ca posibil semn de avertizare.

Aplazia pură a seriei eritrocitare mediată de anticorpi a fost raportată foarte rar (în < 1/10000 cazuri pe pacient an), după luni până la ani de tratament cu epoetină alfa (vezi pct. 4.4).

Profilul general de siguranţă al epoetinei alfa a fost evaluat la 142 subiecţi cu insuficienţă renală cronicăşi la 765 subiecţi cu cancer, care au participat în studii de înregistrare clinică controlate cu placebo, dublu-orb. Reacţiile adverse la medicament raportate de ≥ 0,2% dintre pacienţii trataţi cu epoetină alfa în cadrul acestor studii clinice, în cadrul unor studii clinice suplimentare şi din experienţa după punerea pe piaţă a medicamentului sunt prezentate mai jos, în funcţie de clasificarea pe aparate, sisteme şi organe şi de frecvenţă.

Frecvenţele sunt definite astfel: Foarte frecvente (≥ 1/10); frecvente (≥ 1/100, < 1/10); mai puţin frecvente (≥ 1/1000, < 1/100); rare (≥ 1/10000, < 1/1000); foarte rare (< 1/10000), cu frecvenţă necunoscută (care nu poate fi estimată din datele disponibile).

În cadrul fiecărei grupe de frecvenţă, reacţiile adverse sunt prezentate în ordinea descrescătoare a gravităţii.

 

Clasificare pe aparate, sisteme

Frecvenţă

Reacţie adversă

şi organe

 

 

Tulburări hematologice şi

Mai puţin frecvente

Trombocitemie (pacienţi cu

limfatice

 

cancer)

 

Cu frecvenţă necunoscută

Aplazia pură a seriei eritrocitare

 

 

mediată de anticorpi anti- eritropoetină1

 

 

Trombocitemie (pacienţi cu

 

 

insuficienţă renală cronică)

Tulburări ale sistemului

Cu frecvenţă necunoscută

Reacţie anafilactică

imunitar

 

Hipersensibilitate

 

Tulburări ale sistemului nervos

Foarte frecvente Cefalee (pacienţi cu cancer)

Frecvente Convulsii (pacienţi cu insuficienţă renală cronică) Cefalee (pacienţi cu insuficienţă renală cronică)

Mai puţin frecvente Hemoragie cerebrală2 Convulsii (pacienţi cu cancer)

Cu frecvenţă necunoscută Accident vascular cerebral2 Encefalopatie hipertensivă Accidente ischemice tranzitorii

Tulburări oculare Cu frecvenţă necunoscută Tromboză retiniană

 

Clasificare pe aparate, sisteme

Frecvenţă

Reacţie adversă

şi organe Tulburări vasculare

Frecvente

Tromboză venoasă profundă2

 

 

(pacienţi cu cancer)

 

Cu frecvenţă necunoscută

Hipertensiune arterială Tromboză venoasă profundă2

 

 

(pacienţi cu insuficienţă renală

 

 

cronică)

 

 

Tromboză arterială

Tulburări respiratorii,

Frecvente

Crize hipertensive Embolie pulmonară2 (pacienţi cu

toracice şi mediastinale

Cu frecvenţă necunoscută

cancer) Embolie pulmonară2 (pacienţi

 

 

cu insuficienţă renală cronică)

Tulburări gastro-intestinale

Foarte frecvente

Greaţă

 

Frecvente

Diaree (pacienţi cu cancer)

 

 

Vărsături

 

Mai puţin frecvente

Diaree (pacienţi cu insuficienţă

 

 

renală cronică)

Afecţiuni cutanate şi ale

Frecvente

Erupţie cutanată tranzitorie

ţesutului subcutanat

Cu frecvenţă necunoscută

Edem angioneurotic

 

 

Urticarie

Tulburări musculo-scheletice, ale ţesutului conjunctiv şi ale osului Afecţiuni congenitale, familiale şi genetice Tulburări generale şi la nivelul locului de administrare Investigaţii diagnostice Leziuni, intoxicaţii şi complicaţii legate de procedurile utilizate

Foarte frecvente Frecvente Mai puţin frecvente Cu frecvenţă necunoscutăCu frecvenţă necunoscutăFoarte frecvente Frecvente Cu frecvenţă necunoscutăCu frecvenţă necunoscutăFrecvente

Artralgie (pacienţi cu insuficienţă renală cronică) Artralgie (pacienţi cu cancer) Mialgie (pacienţi cu cancer) Mialgie (pacienţi cu insuficienţă renală cronică) Porfirie Pirexie (pacienţi cu cancer) Simptome asemănătoare gripei (pacienţi cu insuficienţă renală cronică) Simptome asemănătoare gripei (pacienţi cu cancer) Ineficacitatea medicamentului Edem periferic Pirexie (pacienţi cu insuficienţă renală cronică) Reacţii la locul injectării Anticorpi anti-eritropoetină prezenţi1 Tromboze de şunt, inclusiv a echipamentului de dializă (pacienţi cu insuficienţă renală cronică)

 

1 Frecvenţa nu poate fi estimată din studiile clinice 2 Incluzând cazuri cu evoluţie letală.

Pacienţi cu insuficienţă renală cronică

La pacienţii cu insuficienţă renală cronică, valori ale hemoglobinei mai mari de 12 g/dl (7,5 mmol/l) pot fi asociate cu un risc mai mare de evenimente cardiovasculare, incluzând deces (vezi pct. 4.4).

La pacienţii hemodializaţi au apărut tromboze de şunt, în special la cei care au tendinţă la hipotensiune arterială sau care prezintă complicaţii la nivelul fistulelor arteriovenoase (de exemplu stenoze, anevrisme, etc) (vezi pct. 4.4).

Pacienţii cu cancer

A fost observată o creştere a incidenţei evenimentelor tromboembolice la pacienţii cu cancer cărora li se administrează medicamente stimulatoare ale eritropoezei (MSE), inclusiv epoetină alfa (vezi pct. 4.4).

Pacienţi cu intervenţii chirurgicale

La pacienţii programaţi pentru chirurgie majoră electivă ortopedică, cu valori iniţiale ale hemoglobinei de 10 până la 13 g/dl (6,2-8,1 mmol/l), incidenţa evenimentelor trombotice/vasculare (majoritatea au fost tromboze venoase profunde, TVP), la toţi pacienţii incluşi în studiile clinice, a fost similară în grupurile cu diferite doze de epoetină alfa şi în grupul placebo; cu toate acestea, experienţa clinică este limitată.

În plus, la pacienţii cu valori iniţiale ale hemoglobinei > 13 g/dl (8,1 mmol/l), nu poate fi exclusă posibilitatea ca tratamentul cu epoetină alfa să fie asociat cu o creştere a riscului evenimentelor trombotice/vasculare postoperatorii.

4.9 Supradozaj

Intervalul de siguranţă terapeutică a epoetinei alfa este foarte larg. Supradozajul cu epoetină alfa poate produce efecte care sunt extensii ale efectelor farmacologice ale hormonului (creşterea critică a valorilor hemoglobinei sau hematocritului). Poate fi efectuată flebotomie dacă apar valori crescute excesiv ale hemoglobinei sau hematocritului. Dacă este necesar, trebuie asigurat tratament de susţinere adiţional.

5. PROPRIETĂŢI FARMACOLOGICE

5.1 Proprietăţi farmacodinamice

Grupa farmacoterapeutică: alte medicamente antianemice, codul ATC: B03XA01.

Eritropoetina este o glicoproteină care stimulează formarea eritrocitelor din precursorii compartimentului celulelor stem. Acţionează ca factor de stimulare a mitozelor şi ca hormon de diferenţiere.

Greutatea moleculară aparentă a eritropoetinei este 32000 până la 40000 daltoni. Fracţiunea proteică a moleculei reprezintă aproximativ 58% şi constă în 165 aminoacizi. Patru lanţuri de carbohidraţi sunt ataşate prin trei legături N-glicozidice şi o legătură O-glicozidică la proteină. Epoetina alfa obţinută prin tehnologie genetică este glicozilatăşi este identică, ca şi compoziţie în aminoacizi şi carbohidraţi, cu eritropoetina umană endogenă care a fost izolată din urina pacienţilor cu anemie.

Conform datelor actuale, Abseamed are cea mai mare puritate posibilă. În particular, nu au fost detectate reziduuri ale liniei celulare utilizate pentru producţie, la concentraţii ale substanţei active utilizate în clinică.

Eficacitatea biologică a epoetinei alfa a fost demonstrată la diferite modele animale in vivo (şobolani normali şi cu anemie, şoareci cu policitemie). După administrarea epoetinei alfa, numărul eritrocitelor, valorile Hb şi numărul reticulocitelor au crescut, precum şi proporţia de încorporare a 59Fe.

După incubarea cu epoetină alfa, a fost evidenţiată in vitro o încorporare crescută a 3H-timidinei în celulele splenice nucleate eritroide (culturi celulare de splină de şoarece).

Cu ajutorul culturilor celulare de la nivelul măduvei osoase umane, se poate demonstra că epoetina alfa stimulează specific eritropoeza şi nu afectează leucopoeza. Nu au putut fi detectate acţiuni citotoxice ale epoetinei alfa asupra ce lulelor măduvei osoase.

721 pacienţi cu cancer cărora li s-a administrat chimioterapie fără platină au fost incluşi în trei studii controlate cu placebo: 389 pacienţi cu boli hematologice maligne (221 cu mielom multiplu, 144 cu limfom non-Hodgkin şi 24 cu alte boli hematologice maligne) şi 332 cu tumori solide (172 cazuri de tumori mamare, 64 tumori ginecologice, 23 tumori pulmonare, 22 tumori de prostată, 21 tumori gastro-intestinale şi 30 alte tipuri de tumori). În două studii clinice mari, deschise, au fost incluşi 2697 pacienţi cu cancer cărora li s-a administrat chimioterapie fără platină: 1895 pacienţi cu tumori solide (683 tumori mamare, 260 tumori plămân, 174 tumori ginecologice, 300 tumori gastrointestinale şi 478 alte tipuri de tumori) şi 802 cu boli hematologice maligne.

Într-un studiu prospectiv, randomizat, de tip dublu-orb, controlat cu placebo, efectuat la 375 pacienţi cu anemie şi diferite boli maligne non-mieloide, cărora li s-a administrat chimioterapie fără platină, s-a constatat o reducere semnificativă a sechelelor provocate de anemie (de exemplu oboseală, scăderea energiei şi reducerea activităţii), măsurate cu ajutorul următoarelor instrumente şi scale: scala generală de evaluare funcţională a anemiei din cursul tratamentului cancerului (FACT-An), scala de evaluare a oboselii FACT-An şi scala liniară analogă a cancerului (CLAS). Alte două studii mai mici, randomizate, controlate cu placebo, nu au reuşit să evidenţieze o îmbunătăţire semnificativă a parametrilor privind calitatea vieţii pe scala EORTC-QLQ-C30 sau, respectiv, pe scala CLAS.

Eritropoetina este un factor de creştere care stimulează în principal producţia hematiilor. Receptorii pentru eritropoetină pot fi exprimaţi pe suprafaţa unei varietăţi de celule tumorale.

Supravieţuirea şi progresia tumorii au fost studiate în cinci studii clinice mari, controlate, care au inclus un număr total de 2833 pacienţi; dintre acestea, patru au fost studii de tip dublu-orb controlate cu placebo şi unul a fost un studiu cu design deschis. Studiile au inclus fie pacienţi cărora le fusese administrată chimioterapie (două studii clinice), fie au utilizat populaţii de pacienţi la care medicamentele care stimulează eritropoeza nu sunt indicate: anemie la pacienţii cu cancer cărora nu li se administrează chimioterapie şi pacienţi cu cancer de cap şi gât supuşi radioterapiei. În două studii clinice, concentraţia ţintă a hemoglobinei a fost > 13 g/dl (8,1 mmol/l); în celelalte trei studii clinice, concentraţia ţintă a hemoglobinei a fost de 12-14 g/dl (7,5-8,7 mmol/l). În studiul cu design deschis, nu au existat diferenţe privind supravieţuirea globală între pacienţii cărora li s-a administrat eritropoetină umană recombinantăşi grupurile de control. În cele patru studii controlate cu placebo, indicele de risc pentru supravieţuirea globală s-a situat în intervalul 1,25 şi 1,47 în favoarea grupurilor de control. Aceste studii au prezentat o creştere consecventă, inexplicabilă, semnificativă din punct de vedere statistic, a mortalităţii la pacienţii cu anemie asociată cu diferite forme comune de cancer, cărora li s-a administrat eritropoetină umană recombinantă, în comparaţie cu grupurile de control. În aceste studii clinice, rezultatele privind supravieţuirea globală nu au putut fi explicate în mod satisfăcător prin diferenţele privind incidenţa trombozei şi complicaţiile asociate acesteia, între pacienţii cărora li s-a administrat eritropoetină umană recombinantăşi cei din grupul de control.

S-a efectuat de asemenea o analiză sistematică care a implicat peste 9000 pacienţi cu cancer, care au participat în 57 studii clinice. Meta--analiza datelor privind supravieţuirea globală a produs un punct de estimare a indicelui de risc de 1,08 în favoarea grupurilor de control (IÎ 95%: 0,99, 1,18; 42 studii clinice şi 8167 pacienţi). S-a observat un risc relativ crescut al evenimentelor tromboembolice (RR 1,67, IÎ 95% 1,35, 2,06, 35 studii clinice şi 6769 pacienţi) la pacienţii cărora li s-a administrat eritropoetină umană recombinantă. Există un risc crescut de evenimente tromboembolice la pacienţii cu cancer cărora li se administrează eritropoetină umană recombinantăşi nu poate fi exclus un impact negativ asupra supravieţuirii globale. Nu este clară măsura în care aceste rezultate pot fi valabile în cazul administrării eritropoetinei umane recombinante în scopul obţinerii unor concentraţii de hemoglobină sub 13 g/dl (8,1 mmol/l) la pacienţii cu cancer trataţi prin chimioterapie, deoarece în datele analizate a fost inclus un număr scăzut de pacienţi cu aceste caracteristici.

A fost efectuată, de asemenea, o analiză a datelor la nivel de pacient pe mai mult de 13900 de pacienţi cu cancer (chimioterapie, radioterapie, chimio-radio-terapie sau nicio terapie) care au participat la 53 de studii clinice controlate care implicau mai multe epoetine. Meta-analiza datelor privind supravieţuirea globală a generat o estimare punctuală a riscului relativ de 1,06 în favoarea pacienţilor din grupurile de control (IÎ 95%: 1,00, 1,12; 53 de studii şi 13933 de pacienţi), iar pentru pacienţii cu cancer cărora li se administra chimioterapie, riscul relativ pentru supravieţuirea globală a fost de 1,04(IÎ 95%: 0,97, 1,11; 38 de studii şi 10441 de pacienţi). De asemenea, meta-analizele au indicat în mod sistematic o creştere semnificativă a riscului relativ de evenimente tromboembolice la pacienţii cu cancer cărora li s-a administrat eritropoetină umană recombinantă (vezi pct. 4.4).

5.2 Proprietăţi farmacocinetice

Calea intravenoasă

Măsurarea epoetinei alfa după administrarea intravenoasă a unor doze multiple a evidenţiat un timp de înjumătăţire de aproximativ 4 ore la voluntarii sănătoşi şi un timp de înjumătăţire mai prelungit la pacienţii cu insuficienţă renală, de aproximativ 5 ore. A fost raportat un timp de înjumătăţire de aproximativ 6 ore la copii.

Calea subcutanată

După administrarea subcutanată, concentraţiile serice de epoetină alfa sunt mult mai scăzute decât concentraţiile obţinute după administrarea intravenoasă; concentraţiile serice cresc lent şi ating un maxim între 12 şi 18 ore de la administrarea dozei. Valoarea maximă este întotdeauna sub maximul atins în cazul utilizării căii intravenoase (aproximativ 1/20 din valoare). Nu există acumulare: concentraţiile rămân aceleaşi, indiferent dacă se determină la 24 ore după prima injecţie sau la 24 ore după ultima injecţie. Timpul de înjumătăţire este dificil de evaluat pentru calea subcutanatăşi este estimat la aproximativ 24 ore. Biodisponibilitatea epoetinei alfa administrată subcutanat este mult mai scăzută decât cea a medicamentului administrat intravenos: aproximativ 20%.

5.3 Date preclinice de siguranţă

În unele studii toxicologice preclinice efectuate la câini şi şobolani, dar nu la maimuţe, tratamentul cu epoetină alfa a fost asociat cu fibroza subclinică a măduvei osoase (fibroza măduvei osoase este o complicaţie cunoscută a insuficienţei renale cronice la om şi poate fi legată de hiperparatiroidismul secundar sau de factori necunoscuţi). Incidenţa fibrozei măduvei osoase nu a fost crescută într-un studiu la pacienţi hemodializaţi care au fost trataţi cu epoetină alfa timp de 3 ani, comparativ cu grupul corespunzător de control al pacienţilor dializaţi care nu au fost trataţi cu epoetină alfa.).

În studiile efectuate la animale, s-a demonstrat că epoetina alfa scade greutatea corporală fetală, întârzie osificarea şi creşte mortalitatea fetală când se administrează în doze săptămânale de aproximativ 20 ori mai mari decât doza săptămânală recomandată la oameni. Se consideră că aceste modificări sunt consecinţa unei reduceri a creşterii ponderale materne.

Epoetina alfa nu a prezentat modificări la testele de mutagenicitate pe culturi celulare bacteriene şi de mamifere şi in vivo la testul micronucleilor la şoarece.

Nu s-au efectuat studii de carcinogenicitate pe termen lung. Există raportări contradictorii în literatură privind faptul că eritropoetinele pot juca un rol major ca proliferatori tumorali. Aceste raportări sunt bazate pe constatările in vitro pe probe bioptice de tumori umane, dar semnificaţia acestora este incertă în situaţii clinice.

6. PROPRIETĂŢI FARMACEUTICE

6.1 Lista excipienţilor

Dihidrogenofosfat de sodiu dihidrat Fosfat disodic dihidrat Clorură de sodiu Glicină Polisorbat 80 Apă pentru preparate injectabile Acid clorhidric (pentru ajustarea pH-ului) Hidroxid de sodiu (pentru ajustarea pH-ului)

6.2 Incompatibilităţi

În absenţa studiilor privind compatibilitatea, acest medicament nu trebuie amestecat cu alte medicamente.

6.3 Perioada de valabilitate

2 ani

6.4 Precauţii speciale pentru păstrare

A se păstra şi transporta la frigider (2°C-8°C).
A nu se congela.
A se păstra seringa preumplută în cutie pentru a fi protejată de lumină.

În scopul utilizării în ambulator, pacientul poate scoate Abseamed din frigider şi îl poate păstra la
temperaturi care să nu depăşească 25°C pentru o singură perioadă, de până la 3 zile.

6.5 Natura şi conţinutul ambalajului

Seringi preumplute (sticlă tip I), cu sau fără apărătoare de siguranţă pentru ac, prevăzute cu piston (cauciuc acoperit cu teflon), sigilate într-un blister. Seringile conţin 1 ml (2000 UI) soluţie.

Cutii cu 1 sau 6 seringi.
Este posibil ca nu toate mărimile de ambalaj să fie comercializate.

6.6 Precauţii speciale pentru eliminarea reziduurilor şi alte instrucţiuni de manipulare

Abseamed nu trebuie folosit
-dacă soluţia este tulbure sau prezintă particule.
-dacă sigiliul este distrus.
-dacă soluţia a fost congelată din greşeală.

Seringile preumplute sunt gata pentru utilizare (vezi pct. 4.2). Seringa preumplută nu trebuie agitată..
Seringile sunt marcate cu gradaţii circulare pentru a permite utilizarea parţială, dacă este necesar.
Fiecare inel gradat corespunde unui volum de 0,1 ml. Luaţi numai o singură doză de Abseamed din fiecare seringă, aruncând soluţia nedorită înaintea injectării.

Utilizarea seringii preumplute cu apărătoare de siguranţă pentru ac

Apărătoarea de siguranţă pentru ac acoperă acul după injectare, pentru a preveni leziunile prin înţeparea cu acul. Aceasta nu afectează funcţionarea normală a seringii. Apăsaţi pistonul încet, uniform, până când s-a administrat întreaga dozăşi pistonul nu mai poate fi apăsat. În timp ce menţineţi pistonul apăsat, scoateţi seringa din pacient. Apărătoarea de siguranţă pentru ac va acoperi acul când se eliberează pistonul.

Utilizarea seringii preumplute fără apărătoare de siguranţă pentru ac

Administraţi doza conform protocolului standard.

Orice produs neutilizat sau material rezidual trebuie eliminat în conformitate cu reglementările locale.

7. DEŢINĂTORUL AUTORIZAŢIEI DE PUNERE PE PIAŢĂ

Medice Arzneimittel Pütter GmbH & Co KG Kuhloweg 37 D-58638 Iserlohn Germania

8. NUMĂRUL(ELE) AUTORIZAŢIEI DE PUNERE PE PIAŢĂ

EU/1/07/412/003 EU/1/07/412/004 EU/1/07/412/029 EU/1/07/412/030

9. DATA PRIMEI AUTORIZĂRI SAU A REÎNNOIRII AUTORIZAŢIEI

28 august 2007

10. DATA REVIZUIRII TEXTULUI

Informaţii detaliate privind acest medicament sunt disponibile pe website-ul Agenţiei Europene a Medicamentului http://www.ema.europa.eu /.

1. DENUMIREA COMERCIALĂ A MEDICAMENTULUI

Abseamed 20000 UI/0,5 ml soluţie injectabilă în seringă preumplută

2. COMPOZIŢIA CALITATIVĂŞI CANTITATIVĂ

Fiecare ml soluţie conţine epoetină alfa* 40000 UI echivalent a 336,0 micrograme pe ml. 1 seringă preumplută a 0,5 ml conţine epoetină alfa 20000 unităţi internaţionale (UI) echivalent a 168,0 micrograme

* Produs pe linie de celule ovariene de hamster chinezesc prin tehnologie ADN recombinant

Pentru lista tuturor excipienţilor, vezi pct. 6.1.

3. FORMA FARMACEUTICĂ

Soluţie injectabilă în seringă preumplută (injecţie) Soluţie limpede incoloră

4. DATE CLINICE

4.1 Indicaţii terapeutice

Tratamentul anemiei simptomatice asociate cu insuficienţa renală cronică (IRC) la pacienţi adulţi, adolescenţi şi copii:

-Tratamentul anemiei asociate insuficienţei renale cronice la copii, adolescenţi şi adulţi care efectuează hemodializăşi la pacienţii adulţi care efectuează dializă peritoneală (vezi pct. 4.4).

-Tratamentul anemiei severe de origine renală însoţită de simptome clinice la pacienţii adulţi cu insuficienţă renală care nu efectuează încă dializă (vezi pct. 4.4).

Tratamentul anemiei şi reducerea necesarului de transfuzii la pacienţi adulţi cărora li se administrează chimioterapie pentru tumori solide, limfom malign sau mielom multiplu şi care prezintă riscuri legate de transfuzii, fapt evidenţiat de starea generală a pacientului (de exemplu statusul cardiovascular, anemie preexistentă la începerea chimioterapiei).

Abseamed poate fi utilizat pentru stimularea producerii de sânge la pacienţi incluşi într-un program de donare/transfuzie de sânge autolog. Utilizarea sa pentru această indicaţie trebuie evaluată în raport cu riscul raportat de evenimente tromboembolice. Tratamentul trebuie administrat numai pacienţilor fără deficit de fier, cu anemie moderată (hemoglobină (Hb) 10-13 g/dl [6,2-8,1 mmol/l]), dacă procedurile de conservare a sângelui nu sunt disponibile sau sunt insuficiente, când este programată o intervenţie chirurgicală electivă, majoră, care necesită o cantitate mare de sânge (4 sau mai multe unităţi de sânge pentru femei sau 5 sau mai multe unităţi pentru bărbaţi).

Abseamed poate fi utilizat pentru reducerea expunerii la transfuzii de sânge alogen, la pacienţii adulţi fără deficit de fier, înaintea intervenţiilor chirurgicale ortopedice elective, majore, care au un risc potenţial crescut de a prezenta complicaţii ale transfuziei. Utilizarea trebuie limitată la pacienţii cu anemie moderată (de exemplu Hb 10-13 g/dl sau 6,2-8,1 mmol/l) pentru care nu este disponibil un program de donare/transfuzie de sânge autolog şi la care se aşteaptă pierderi de sânge de 900 până la 1800 ml.

4.2 Doze şi mod de administrare

Tratamentul cu Abseamed trebuie iniţiat sub supravegherea medicilor cu experienţă în tratamentul pacienţilor cu indicaţiile menţionate anterior.

Doze

Tratamentul anemiei simptomatice la pacienţi adulţi, adolescenţi şi copii cu insuficienţă renală cronică:

La pacienţii cu insuficienţă renală cronică, medicamentul trebuie administrat pe cale intravenoasă (vezi pct. 4.4).

Simptomele şi sechelele anemiei pot varia în funcţie de vârstă, sex şi impactul global al afecţiunii; este necesară o evaluare de către medic, a evoluţiei clinice şi stării de sănătate a fiecărui pacient.

Concentraţia ţintă a hemoglobinei este cuprinsă între 10 şi 12 g/dl (6,2-7,5 mmol/l) la adulţi şi între 9,5 şi 11 g/dl (5,9-6,8 mmol/l) la copii şi adolescenţi.

Trebuie evitate concentraţiile hemoglobinei care depăşesc constant 12 g/dl (7,5 mmol/l). Dacă hemoglobina creşte cu mai mult de 2 g/dl (1,25 mmol/l) pe lună, sau dacă valorile hemoglobinei depăşesc constant 12 g/dl (7,5 mmol/l), doza de epoetină alfa trebuie redusă cu 25%. Dacă hemoglobina depăşeşte 13 g/dl (8,1 mmol/l), tratamentul se întrerupe până când valorile scad sub 12 g/dl (7,5 mmol/l) şi apoi tratamentul cu epoetină alfa se reintroduce în doză cu 25% mai mică decât valoarea anterioară. Datorită variabilităţii intra-individuale, pot fi observate ocazional valori ale hemoglobinei superioare sau inferioare valorilor dorite ale hemoglobinei pentru un anumit pacient.

Pacienţii trebuie monitorizaţi cu atenţie pentru a fi siguri că se utilizează doza minimă aprobată de epoetină alfa pentru asigurarea controlului adecvat al anemiei şi a simptomelor de anemie.

Statusul fierului trebuie evaluat înaintea şi în timpul tratamentului şi dacă este necesar trebuie administrate suplimente de fier. În plus, înaintea instituirii tratamentului cu epoetină alfa trebuie excluse alte cauze de anemie, precum deficitul de vitamină B12 sau acid folic. Lipsa de răspuns la tratamentul cu epoetină alfa poate avea următoarele cauze: deficit de fier, folat sau vitamina B12, intoxicaţie cu aluminiu, infecţii intercurente, episoade inflamatorii sau traumatice, pierderi oculte de sânge, hemolizăşi fibroza măduvei osoase indiferent de cauză.

Pacienţi adulţi care efectuează hemodializă:

Tratamentul este împărţit în două faze:

Faza de corecţie:
50 UI/kg de 3 ori pe săptămână pe cale intravenoasă. Când este necesară o ajustare a dozei, aceasta trebuie efectuată în etape de cel puţin patru săptămâni. La fiecare etapă, creşterea sau reducerea dozei trebuie să fie de 25 UI/kg de 3 ori pe săptămână.

Faza de întreţinere:
Ajustarea dozei pentru menţinerea valorilor hemoglobinei la nivelul dorit: Hb între 10 şi 12 g/dl(6,2-7,5 mmol/l). Doza săptămânală totală recomandată este cuprinsă între 75 şi 300 UI/kg, administrată în doze de 25-100 UI/kg de trei ori pe săptămână, pe cale intravenoasă. Datele clinice disponibile sugerează faptul că acei pacienţi cu valori iniţiale ale hemoglobinei foarte scăzute (< 6 g/dl sau < 3,75 mmol/l) pot necesita doze de întreţinere mai mari decât cei a căror anemie iniţială este mai puţin severă (Hb > 8 g/dl sau > 5 mmol/l).

Copii şi adolescenţi care efectuează hemodializă:

Tratamentul este împărţit în două faze:

Faza de corecţie:
50 UI/kg de 3 ori pe săptămână pe cale intravenoasă. Când este necesară o ajustare a dozei, aceasta trebuie făcută în etape de 25 UI/kg de 3 ori pe săptămână, la intervale de cel puţin 4 săptămâni, pânăse atinge obiectivul dorit.

Faza de întreţinere:
Ajustarea dozei pentru menţinerea valorilor hemoglobinei la nivelul dorit: Hb între 9,5 şi 11 g/dl (5,9-6,8 mmol/l). În general, copiii cu greutate sub 30 kg necesită doze de întreţinere mai mari decât copiii cu greutate peste 30 kg şi adulţii.

Următoarele doze de întreţinere au fost observate în studiile clinice după 6 luni de tratament:

 

 

Doza (UI/kg administrată de 3 ori pe săptămână)

Greutatea (kg)

Valoare mediană

Doza de întreţinere obişnuită

< 10

100

75-150

10-30

75

60-150

> 30

33

30-100

 

Datele clinice disponibile sugerează faptul că acei pacienţi copii şi adolescenţi cu valori iniţiale ale hemoglobinei foarte scăzute (< 6,8 g/dl sau < 4,25 mmol/l) pot necesita doze de întreţinere mai mari decât pacienţii a căror anemie iniţială este mai puţin severă (Hb > 6,8 g/dl sau > 4,25 mmol/l).

Pacienţi adulţi care efectuează dializă peritoneală:

Tratamentul este împărţit în doză faze:

Faza de corecţie:
Doza iniţială este 50 UI/kg de două ori pe săptămână, pe cale intravenoasă.

Faza de întreţinere:
Ajustarea dozei pentru menţinerea valorilor hemoglobinei la nivelul dorit: Hb între 10 şi 12 g/dl(6,2--7,5 mmol/l). Doza de întreţinere între 25 şi 50 UI/kg de două ori pe săptămână în 2 injecţii egale.

Pacienţii adulţi cu insuficienţă renală care nu efectuează încă dializă:

Tratamentul este împărţit în doză faze:

Faza de corecţie:
Doza iniţială de 50 UI/kg de 3 ori pe săptămână, pe cale intravenoasă, urmată, dacă este necesar, de o creştere a dozei cu 25 UI/kg (de 3 ori pe săptămână), până este atins obiectivul dorit (această fazătrebuie efectuată în etape de cel puţin patru săptămâni).

Faza de întreţinere:
Ajustarea dozei pentru menţinerea valorilor hemoglobinei la nivelul dorit: Hb între 10 şi 12 g/dl(6,2-7,5 mmol/l). Doza de întreţinere între 17 şi 33 UI/kg de 3 ori pe săptămână, pe cale intravenoasă. Doza maximă nu trebuie să depăşească 200 UI/kg de 3 ori pe săptămână.

Tratamentul pacienţilor cu anemie indusă de chimioterapie:

Epoetina alfa trebuie administrată pe cale subcutanată la pacienţii cu anemie (de exemplu cu concentraţia hemoglobinei ≤ 10 g/dl (6,2 mmol/l). Simptomele de anemie şi sechelele acesteia pot varia în funcţie de vârstă, sex şi complicaţiile generale ale bolii; se impune evaluarea, de către medic, a evoluţiei clinice şi stării individuale a fiecărui pacient.

Datorită variabilităţii intra-individuale, se pot observa ocazional valori individuale ale hemoglobinei care depăşesc sau sunt inferioare valorilor dorite ale hemoglobinei pentru un anumit pacient. Variabilitatea valorilor hemoglobinei trebuie controlată prin ajustarea dozei, luând în considerare un interval ţintă al hemoglobinei cuprins între 10 g/dl (6,2 mmol/l) şi 12 g/dl (7,5 mmol/l). Trebuie evitate concentraţiile hemoglobinei care depăşesc constant 12 g/dl (7,5 mmol/l); în continuare sunt descrise recomandările pentru ajustarea corespunzătoare a dozei când se observă valori ale hemoglobinei care depăşesc 12 g/dl (7,5 mmol/l).

Pacienţii trebuie monitorizaţi cu atenţie pentru a fi siguri că se utilizează doza minimă aprobată de epoetină alfa pentru asigurarea controlului adecvat al simptomelor de anemie.

Tratamentul cu epoetină alfa trebuie continuat până la o lună după terminarea chimioterapiei.

Doza iniţială este de 150 UI/kg administrată subcutanat, de 3 ori pe săptămână. Alternativ, epoetina alfa poate fi administrată într-o doză iniţială de 450 UI/kg subcutanat, odată pe săptămână. -Dacă valorile hemoglobinei au crescut cu cel puţin 1 g/dl (> 0,62 mmol/l) sau numărul reticulocitelor a crescut ≥ 40000 celule/µl faţă de valorile iniţiale după 4 săptămâni de tratament, doza trebuie să rămână la 150 UI/kg de 3 ori pe săptămână sau 450 UI/kg odată pe săptămână.

-Dacă hemoglobina creşte cu mai puţin de 1 g/dl (< 0,62 mmol/l) şi numărul reticulocitelor a crescut cu < 40000 celule/µl faţă de valorile iniţiale, se creşte doza la 300 UI/kg de 3 ori pe săptămână. Dacă după încă 4 săptămâni de tratament cu 300 UI/kg de 3 ori pe săptămână, hemoglobina a crescut ≥ 1 g/dl (≥ 0,62 mmol/l) sau numărul reticulocitelor a crescut ≥ 40000 celule/µl, doza trebuie să rămână 300 UI/kg de 3 ori pe săptămână. Cu toate acestea, dacă hemoglobina a crescut < 1 g/dl (< 0,62 mmol/l) şi numărul reticulocitelor a crescut < 40000 celule/µl faţă de valorile iniţiale, răspunsul la tratamentul cu epoetină alfa este puţin probabil şi tratamentul trebuie întrerupt.

Oprirea tratamentului

Ajustarea dozajului pentru menţinerea concentraţiei de hemoglobină între 10 g/dl-12 g/dl (6,2-7,5 mmol/l): Dacă hemoglobina creşte cu mai mult de 2 g/dl (1,25 mmol/l) pe lună, sau dacă valorile hemoglobinei depăşesc 12 g/dl (7,5 mmol/l), doza trebuie redusă cu aproximativ 25 până la 50%. Dacă hemoglobina depăşeşte 13 g/dl (8,1 mmol/l), tratamentul se întrerupe până când hemoglobina scade sub 12 g/dl (7,5 mmol/l) şi apoi tratamentul cu epoetină alfa se reintroduce în doză cu 25% mai mică decât doza anterioară.

Pacienţi adulţi programaţi pentru o intervenţie chirurgicală incluşi într-un program de donare/transfuzie de sânge autolog:

Abseamed trebuie administrat pe cale intravenoasă.

La momentul donării de sânge, Abseamed trebuie administrat după completarea procedurii de donare de sânge.

Pacienţii cu anemie uşoară (hematocrit de 33-39%) care necesită o rezervă de sânge de ≥ 4 unităţi de sânge trebuie trataţi cu Abseamed în doză de 600 UI/kg, de două ori pe săptămână, timp de 3 săptămâni înaintea intervenţiei chirurgicale.

Toţi pacienţii cărora li se administrează Abseamed trebuie să beneficieze de suplimentare adecvată cu fer (de exemplu administrare orală zilnică de 200 mg fer elementar) pe toată durata tratamentului.

Suplimentarea cu fer trebuie începută cât mai curând posibil, eventual cu câteva săptămâni înaintea iniţierii formării rezervei de sânge autolog, pentru obţinerea unor depozite crescute de fer înaintea iniţierii terapiei cu Abseamed.

Tratamentul pacienţilor adulţi programaţi pentru chirurgie ortopedică majoră electivă:

Trebuie folosită calea de administrare subcutanată.

Doza recomandată este 600 UI/kg epoetină alfa, administrată o dată pe săptămână, timp de trei săptămâni (zilele a 21-a, a 14-a şi a 7-a) înaintea intervenţiei chirurgicale şi în ziua intervenţiei chirurgicale (ziua 0). În cazurile în care situaţia clinică impune scurtarea intervalului de timp până la intervenţia chirurgicală la mai puţin de trei săptămâni, trebuie administrate zilnic 300 UI/kg epoetină alfa, timp de 10 zile consecutiv, înaintea intervenţiei chirurgicale, în ziua intervenţiei chirurgicale şi timp de patru zile imediat după aceea. Când se efectuează evaluarea hematologică în timpul perioadei preoperatorii, dacă valoarea hemoglobinei atinge 15 g/dl (9,38 mmol/l), sau mai mult, administrarea epoetinei alfa trebuie oprităşi nu trebuie administrate alte doze.

Trebuie acordată atenţie pentru a fi siguri că la începutul tratamentului pacienţii nu prezintă deficit de fier.

Toţi pacienţii cărora li s-a administrat epoetină alfa trebuie să beneficieze de suplimentare adecvată cu fer (de exemplu administrare orală zilnică de 200 mg Fe 2+) pe durata tratamentului cu epoetină alfa. Suplimentarea cu fer trebuie începută înaintea tratamentului cu epoetină alfa, pentru obţinerea unor depozite adecvate de fer.

Mod de administrare

Abseamed este un medicament steril dar care nu conţine conservanţi, pentru administrare unică. A se administra doza necesară. Acest medicament nu trebuie administrat în perfuzie intravenoasă sau amestecat cu alte medicamente.

Injecţie intravenoasă: timp de cel puţin unu până la cinci minute, în funcţie de doza totală. La pacienţii hemodializaţi, se poate administra o injecţie în bolus, în timpul şedinţei de dializă, printr-un abord venos adecvat în linia de dializă. Alternativ, injecţia poate fi administrată la sfârşitul şedinţei de dializă prin fistula tubului, urmată de 10 ml soluţie salină izotonă, pentru clătirea tubului şi asigurarea injectării satisfăcătoare a medicamentului în circulaţie. Este de preferat o injectare mai lentă în cazul pacienţilor care reacţionează la tratament cu simptome asemănătoare gripei.

Injecţie subcutanată: în general, nu trebuie depăşit un volum maxim de 1 ml la un loc de injectare. În cazul volumelor mai mari, trebuie ales mai mult de un loc pentru injectare. Injecţiile se administrează la nivelul coapsei sau al peretelui abdominal anterior.

4.3 Contraindicaţii

- Hipersensibilitate la substanţa activă sau la oricare dintre excipienţi.

- Pacienţilor care prezintă aplazia pură a seriei eritrocitare (APSE) după tratamentul cu orice eritropoetină nu trebuie să li se administreze Abseamed sau orice altă eritropoetină (vezi pct. 4.4-Aplazia pură a seriei eritrocitare).

- Hipertensiune arterială necontrolată.

- Pacienţi care, indiferent de motiv, nu pot primi profilaxie antitrombotică adecvată.

Utilizarea epoetinei alfa pentru indicaţia „stimularea producerii de sânge autolog” este contraindicatăla pacienţi cu infarct miocardic sau accident vascular cerebral în luna care precede tratamentul, angină pectorală instabilă, risc crescut de tromboză venoasă profundă, cum sunt antecedentele de boală venoasă tromboembolică.

La pacienţii programaţi pentru o intervenţie chirurgicală ortopedică electivă majorăşi care nu au participat la un program anterior de donare de sânge autolog, administrarea epoetinei alfa este contraindicată în cazul în care aceşti pacienţi prezintă boală coronariană severă, boală arterială periferică, boală carotidiană sau boală vasculară cerebrală, inclusiv pacienţi cu infarct miocardic recent sau accident vascular cerebral.

4.4 Atenţionări şi precauţii speciale pentru utilizare

Generale

Dacă este necesar, tensiunea arterială trebuie atent monitorizatăşi controlată la toţi pacienţii trataţi cu epoetină alfa. Epoetina alfa trebuie utilizată cu atenţie în prezenţa hipertensiunii arteriale netratate, inadecvat tratate sau slab controlate. Poate fi necesară adăugarea sau creşterea dozelor tratamentului antihipertensiv. Dacă tensiunea arterială nu poate fi controlată, tratamentul cu epoetină alfa trebuie întrerupt.

Epoetina alfa trebuie utilizată cu prudenţă în prezenţa epilepsiei şi insuficienţei hepatice cronice.

La pacienţii cu insuficienţă renală cronicăşi cancer, trataţi cu epoetină alfa, concentraţiile plasmatice ale hemoglobinei trebuie măsurate la intervale regulate până se atinge un nivel stabil şi ulterior, în mod periodic.

Concentraţiile plasmatice ale hemoglobinei trebuie monitorizate îndeaproape la toţi pacienţii, datorită riscului potenţial crescut de evenimente tromboembolice şi potenţial letal când pacienţii sunt trataţi în prezenţa concentraţiilor hemoglobinei superioare valorilor ţintă indicate pentru utilizare.

În timpul tratamentului cu epoetină alfa poate exista o creştere moderată, dependentă de doză, a numărului trombocitelor, în limite normale. Aceasta regresează pe măsura continuării tratamentului. Se recomandă monitorizarea periodică a numărului trombocitelor în timpul primelor 8 săptămâni de tratament.

Toate celelalte cauze de anemie (deficit de fier, hemoliză, pierdere de sânge, deficit de vitamina B12 sau folat) trebuie avute în vedere şi tratate înainte de iniţierea tratamentului cu epoetină alfa. În multe cazuri, valorile feritinei serice scad simultan cu creşterea hematocritului. Pentru asigurarea unui răspuns optim la epoetina alfa, trebuie asigurate depozite de fier adecvate: -suplimentarea fierului, de exemplu 200-300 mg Fe2+/zi, oral (100-200 mg Fe2+/zi la copii şi adolescenţi) este recomandată pentru pacienţii cu insuficienţă renală cronică, la care valorile feritinei serice sunt sub 100 ng/ml -substituţia orală cu fier în doză de 200-300 mg Fe2+/zi este recomandată pentru toţi pacienţii cu cancer la care saturaţia transferinei este sub 20 %.

Toţi aceşti factori adiţionali ai anemiei trebuie, de asemenea luaţi în considerare, când se decide creşterea dozei de epoetină alfa la pacienţii cu cancer.

În condiţii perioperatorii trebuie întotdeauna utilizate procedee corecte de tratament cu produse de sânge.

În scopul îmbunătăţirii trasabilităţii medicamentelor de stimulare a eritropoiezei (MSE), denumirea MSE administrat trebuie înregistrată (sau menţionată) în fişa pacientului.

Aplazia pură a seriei eritrocitare (APSE)

APSE mediată de anticorpi a fost foarte rar raportată după luni până la ani de tratament subcutanat cu eritropoetină. La pacienţii care prezintă pierderea bruscă a eficacităţii, definită prin scăderea valorilor hemoglobinei (1 până la 2 g/dl sau 0,62 până la 1,25 mmol/l pe lună) şi creşterea necesarului de transfuzii, trebuie efectuată numărătoarea reticulocitelor şi trebuie cercetate cauzele tipice ale lipsei răspunsului (de exemplu deficit de fier, folat sau vitamina B12, intoxicaţie cu aluminiu, infecţie sau inflamaţie, hemoragie şi hemoliză).

Dacă numărul reticulocitelor corectat pentru anemie (adică “indexul” reticulocitar ) este scăzut (< 20000/mm3 sau < 20000/microlitru sau < 0,5%), numărul trombocitelor şi leucocitelor este normal şi dacă nu au fost găsite alte cauze ale pierderii efectului, trebuie determinaţi anticorpii antieritropoetinăşi examinată măduva osoasă în vederea stabilirii diagnosticului de APSE.

Dacă se suspectează APSE mediată de anticorpi anti-eritropoetină, tratamentul cu Abseamed trebuie întrerupt imediat. Nu trebuie iniţiat nici un alt tratament eritropoetic deoarece există riscul reacţiilor încrucişate. Când este necesar, trebuie administrat tratament adecvat pacienţilor, de exemplu transfuzii de sânge.

O scădere paradoxală a concentraţiilor plasmatice ale hemoglobinei şi apariţia anemiei severe asociate cu un număr mic de reticulocite trebuie să determine întreruperea tratamentului cu epoetinăşi efectuarea testării pentru anticorpi anti-eritropoetină. S-au raportat cazuri la pacienţii cu hepatita C trataţi cu interferon şi ribavirină, la administrarea concomitentă de epoetine. Epoetinele nu sunt aprobate pentru tratamentul anemiei asociate cu hepatita C.

Pacienţii cu insuficienţă renală cronică

Nu există date suficiente privind imunogenitatea în cazul administrării Abseamed pe cale subcutanată la pacienţii cu risc de APSE indusă de anticorpi. În consecinţă, medicamentul trebuie administrat pe cale intravenoasă la pacienţii cu anemie de etiologie renală.

La pacienţii cu insuficienţă renală cronică, rata creşterii hemoglobinei trebuie să fie de aproximativ 1 g/dl (0,62 mmol/l) pe lunăşi nu trebuie să depăşească 2 g/dl (1,25 mmol/l) pe lună pentru a minimaliza riscul de apariţie a hipertensiunii arteriale.

La pacienţii cu insuficienţă renală cronică, menţinerea concentraţiilor hemoglobinei nu trebuie să depăşească limita superioară a concentraţiei ţintă a hemoglobinei recomandată la punctul 4.2. În studiile clinice s-au observat un risc crescut de deces şi evenimente cardiovasculare grave când s-au administrat medicamente stimulatoare ale eritropoezei (MSE) pentru atingerea unor valori ţintă ale hemoglobinei mai mari de 12 g/dl (7,5 mmol/l).

Studiile clinice controlate nu au prezentat beneficii semnificative care să poată fi atribuite administrării epoetinelor, când concentraţia hemoglobinei creşte peste valoarea necesară pentru a controla simptomele anemiei şi a evita transfuzia de sânge.

La pacienţii hemodializaţi au apărut tromboze de şunt, în special la pacienţii care au o predispoziţie la hipotensiune arterială sau care manifestă complicaţii la nivelul fistulelor arteriovenoase (de exemplu stenoze, anevrisme, etc). La aceşti pacienţi se recomandă un control prealabil al şuntului şi profilaxia trombozei, de exemplu prin administrarea de acid acetilsalicilic.

În cazuri izolate a fost observată hiperpotasemie.Corectarea anemiei poate provoca creşterea apetitului şi a aportului de potasiu şi proteine. Prescrierea dializei poate fi ajustată periodic pentru menţinerea valorilor ureei, creatininei şi potasiului în limitele dorite. Electroliţii serici trebuie monitorizaţi la pacienţii cu insuficienţă renală cronică. Dacă se detectează o valoare crescută (sau în creştere) a potasiului seric, trebuie avută în vedere oprirea administrării epoetinei alfa până când hiperpotasemia este corectată.

O creştere a dozei de heparină în timpul hemodializei este frecvent necesară în timpul tratamentului cu epoetină alfa ca rezultat al creşterii hematocritului. Dacă heparinizarea nu este optimă este posibilă ocluzia sistemului de dializă.

Pe baza informaţiilor disponibile, corectarea anemiei cu epoetină alfa nu accelerează rata progresiei insuficienţei renale la pacienţii adulţi cu insuficienţă renală care nu efectuează încă dializă.

Pacienţii adulţi cu cancer şi anemie simptomatică, cărora li se administrează chimioterapie

Eritropoetinele sunt factori de creştere care stimulează în principal producerea eritrocitelor. Receptorii pentru eritropoetină pot fi exprimaţi pe suprafaţa unei varietăţi de celule tumorale. Similar celorlalţi factori de creştere, există preocupări privind faptul că epoetinele ar putea stimula creşterea tumorilor. În unele studii controlate, epoetinele nu au prezentat o îmbunătăţire a supravieţuirii globale sau o scădere a riscului de progresie a tumorii la pacienţi cu anemie asociată cu cancer.

În studiile clinice controlate, utilizarea epoetinei alfa şi a altor MSE a arătat: control locoregional scăzut la pacienţii cu cancer avansat de cap şi gât supuşi radioterapiei, când aceste medicamente sunt administrate pentru a atinge valori ţintă ale hemoglobinei mai mari de 14 g/dl (8,7 mmol/l), scurtarea supravieţuirii globale şi creşterea cazurilor de deces atribuite progresiei bolii la 4 luni, la pacienţii cu cancer mamar metastatic care au urmat chimioterapie, când aceste medicamente sunt administrate pentru a atinge valori ţintă ale hemoglobinei de 12-14 g/dl (7,5-8,7 mmol/l), risc crescut de deces când aceste medicamente sunt administrate pentru a atinge valori ţintă ale hemoglobinei de 12 g/dl (7,5 mmol/l), la pacienţi cu boală malignă activă, cărora nu li s-a administrat chimioterapie şi nici radioterapie. MSE nu sunt indicate pentru a fi utilizate la această categorie de pacienţi.

Conform celor de mai sus, în unele situaţii clinice, transfuziile de sânge trebuie să constituie tratamentul preferat pentru controlul anemiei la pacienţii cu cancer. Decizia administrării eritropoetinelor recombinante trebuie să se bazeze pe o evaluare beneficiu-risc, cu participarea pacientului respectiv; această evaluare trebuie săţină cont de contextul clinic specific. Factorii care trebuie luaţi în considerare în cadrul acestei evaluări trebuie să includă tipul tumorii şi stadiul acesteia, gradul anemiei, speranţa de viaţă, mediul în care pacientul este tratat şi preferinţele pacientului (vezi pct. 5.1). La pacienţii cu cancer cărora li se administrează chimioterapie, trebuie avută în vedere o întârziere de 2-3 săptămâni între administrarea epoetinei alfa şi formarea hematiilor indusă de eritropoetină, când se evaluează dacă tratamentul cu epoetină alfa este adecvat (pacienţi cu risc de a necesita transfuzie).

Pentru a minimaliza riscul evenimentelor trombotice, valorile hemoglobinei şi rata creşterii nu trebuie să depăşească limitele hemoglobinei descrise la pct. 4.2.

Deoarece a fost observată o creştere a incidenţei evenimentelor trombotice vasculare (ETV) la pacienţii cu cancer cărora li se administrează medicamente care stimulează eritropoeza (vezi pct. 4.8), acest risc trebuie evaluat cu atenţie în comparaţie cu beneficiul rezultat din tratament (cu epoetină alfa), în special la pacienţii cu cancer care prezintă un risc crescut de evenimente trombotice vasculare, de exemplu obezitate şi pacienţi cu antecedente de ETV (de exemplu tromboză venoasă profundă sau embolie pulmonară). S-a efectuat un studiu experimental (studiul BEST) la femei cu cancer mamar metastatic, pentru a stabili dacă tratamentul cu epoetină alfa care depăşeşte perioada necesară corectării anemiei, poate îmbunătăţi rezultatele tratamentului. În acest studiu, frecvenţa evenimentelor tromboembolice letale a fost mai mare la pacienţii cărora li s-a administrat epoetină alfa în comparaţie cu cei cărora li s-a administrat placebo (vezi pct. 5.1).

Pacienţi adulţi programaţi pentru o intervenţie chirurgicală incluşi într-un program de donare de sânge autolog

Trebuie respectate toate precauţiile şi avertizările speciale referitoare la programele de donare de sânge autolog, în special cu privire la substituţia de rutină a volumului de sânge.

Pacienţi programaţi pentru chirurgie majoră ortopedică electivă

La pacienţii programaţi pentru chirurgie majoră electivă ortopedică, cauza anemiei trebuie identificată şi tratată, dacă este posibil, înaintea începerii tratamentului cu epoetină alfa. Evenimentele trombotice pot constitui un risc în cazul acestei grupe de pacienţi şi această posibilitate trebuie evaluată cu atenţie în comparaţie cu beneficiul care ar putea rezulta din tratamentul la aceşti pacienţi.

Pacienţii programaţi pentru chirurgie majoră electivă ortopedică trebuie să urmeze profilaxie antitrombotică adecvată, deoarece evenimentele trombotice şi vasculare pot să apară la pacienţii chirurgicali, în special la cei cu afecţiuni cardiace preexistente. În plus, este necesară o precauţie specială în cazul pacienţilor cu predispoziţie în dezvoltarea trombozei venoase profunde (TVP). Mai mult, la pacienţii cu valori iniţiale ale hemoglobinei > 13 g/dl (> 8,1 mmol/l), nu poate fi exclusă posibilitatea ca tratamentul cu epoetină alfa să se asocieze cu un risc crescut al evenimentelor trombotice/vasculare postoperatorii. De aceea, medicamentul nu trebuie administrat la pacienţii cu valori iniţiale ale hemoglobinei > 13 g/dl (> 8,1 mmol/l).

Excipienţi

Acest medicament conţine mai puţin de 1 mmol sodiu (23 mg) pe seringă preumplută, adică este practic “fără sodiu”.

4.5 Interacţiuni cu alte medicamente şi alte forme de interacţiune

Nu există dovezi privind faptul că tratamentul cu epoetină alfa modifică metabolizarea altor medicamente. Cu toate acestea, există un potenţial de interacţiune, deoarece ciclosporina se leagă de hematii. Dacă epoetina alfa este administrată concomitent cu ciclosporina, trebuie monitorizate concentraţiile sanguine ale ciclosporinei şi doza de ciclosporină trebuie ajustată dacă creşte hematocritul.

Nu există dovezi privind o interacţiune între epoetina alfa şi factorul de stimulare a coloniilor de grnaulocite (G-CSF) sau factorul de stimulare a coloniilor de granulocite şi macrofage (GM-CSF) cu privire la diferenţierea hematologică sau proliferarea probelor bioptice tumorale in vitro.

4.6 Sarcina şi alăptarea

Nu există studii adecvate şi bine controlate efectuate cu epoetină alfa la femeile gravide. Studiile la animale au evidenţiat efecte toxice asupra funcţiei de reproducere (vezi pct. 5.3).

În consecinţă:

-La pacientele cu insuficienţă renală cronică, Abseamed poate fi utilizat în timpul sarcinii numai dacă beneficiul potenţial depăşeşte riscul potenţial pentru făt.

-La paciente gravide sau care alăptează, care sunt programate pentru o intervenţie chirurgicalăşi care participă la un program de donare/transfuzie de sânge autolog, utilizarea epoetinei alfa nu este recomandată.

4.7 Efecte asupra capacităţii de a conduce vehicule şi de a folosi utilaje

Abseamed nu are nici o influenţă asupra capacităţii de a conduce vehicule şi de a folosi utilaje.

4.8 Reacţii adverse

Generale

Cea mai frecventă reacţie adversă apărută în timpul tratamentului cu epoetină alfa la pacienţii cu cancer şi insuficienţă renală cronică este o creştere a tensiunii arteriale dependentă de doză sau agravarea hipertensiunii arteriale existente. Se recomandă monitorizarea tensiunii arteriale, în special la începutul tratamentului (vezi pct. 4.4). Alte reacţii adverse frecvente observate în studiile clinice cu epoetină alfa sunt tromboză venoasă profundă, embolie pulmonară, convulsii, diaree, greaţă, cefalee, simptome asemănătoare gripei, pirexie, erupţie cutanată tranzitorie şi vărsături. În special la începutul tratamentului, pot să apară simptome asemănătoare gripei cum sunt: cefalee, artralgie, mialgie, şi pirexie. Frecvenţa apariţiei reacţiilor adverse poate varia, în funcţie de indicaţie (vezi tabelul de mai jos).

Reacţiile adverse grave includ tromboze venoase şi arteriale şi embolie (inclusiv unele cu evoluţii letale), cum sunt tromboza venoasă profundă, embolie pulmonară, tromboză arterială (inclusiv infarct miocardic şi ischemie miocardică), tromboză retinianăşi tromboză de şunt (inclusiv a echipamentului de dializă). În plus, în studiile clinice cu epoetină alfa s-au raportat accidente vasculare cerebrale (incluzând infarct cerebral şi hemoragie cerebrală) şi accidente ischemice tranzitorii.

Au fost raportate anevrisme.

Au fost raportate reacţii hipersensibilitate, incluzând cazuri de erupţie cutanată tranzitorie, urticarie, reacţii anafilactice şi edem angioneurotic.

În timpul tratamentului cu epoetină alfa la pacienţi cu valori iniţial normale sau scăzute ale tensiunii arteriale au apărut, de asemenea crize hipertensive cu encefalopatie şi convulsii, care au necesitat atenţia imediată a unui medic şi tratament medical de urgenţă. O atenţie deosebită trebuie acordată cefaleei bruşte de tip criză migrenoasă, ca posibil semn de avertizare.

Aplazia pură a seriei eritrocitare mediată de anticorpi a fost raportată foarte rar (în < 1/10000 cazuri pe pacient an), după luni până la ani de tratament cu epoetină alfa (vezi pct. 4.4).

Profilul general de siguranţă al epoetinei alfa a fost evaluat la 142 subiecţi cu insuficienţă renală cronicăşi la 765 subiecţi cu cancer, care au participat în studii de înregistrare clinică controlate cu placebo, dublu-orb. Reacţiile adverse la medicament raportate de ≥ 0,2% dintre pacienţii trataţi cu epoetină alfa în cadrul acestor studii clinice, în cadrul unor studii clinice suplimentare şi din experienţa după punerea pe piaţă a medicamentului sunt prezentate mai jos, în funcţie de clasificarea pe aparate, sisteme şi organe şi de frecvenţă.

Frecvenţele sunt definite astfel: Foarte frecvente (≥ 1/10); frecvente (≥ 1/100, < 1/10); mai puţin frecvente (≥ 1/1000, < 1/100); rare (≥ 1/10000, < 1/1000); foarte rare (< 1/10000), cu frecvenţă necunoscută (care nu poate fi estimată din datele disponibile).

În cadrul fiecărei grupe de frecvenţă, reacţiile adverse sunt prezentate în ordinea descrescătoare a gravităţii.

 

Clasificare pe aparate, sisteme

Frecvenţă

Reacţie adversă

şi organe

 

 

Tulburări hematologice şi

Mai puţin frecvente

Trombocitemie (pacienţi cu

limfatice

 

cancer)

 

Cu frecvenţă necunoscută

Aplazia pură a seriei eritrocitare

 

 

mediată de anticorpi anti- eritropoetină1

 

 

Trombocitemie (pacienţi cu

 

 

insuficienţă renală cronică)

Tulburări ale sistemului

Cu frecvenţă necunoscută

Reacţie anafilactică

imunitar

 

Hipersensibilitate

 

Tulburări ale sistemului nervos

Foarte frecvente Cefalee (pacienţi cu cancer)

Frecvente Convulsii (pacienţi cu insuficienţă renală cronică) Cefalee (pacienţi cu insuficienţă renală cronică)

Mai puţin frecvente Hemoragie cerebrală2 Convulsii (pacienţi cu cancer)

Cu frecvenţă necunoscută Accident vascular cerebral2 Encefalopatie hipertensivă Accidente ischemice tranzitorii

Tulburări oculare Cu frecvenţă necunoscută Tromboză retiniană

 

Clasificare pe aparate, sisteme

Frecvenţă

Reacţie adversă

şi organe Tulburări vasculare

Frecvente

Tromboză venoasă profundă2

 

 

(pacienţi cu cancer)

 

Cu frecvenţă necunoscută

Hipertensiune arterială Tromboză venoasă profundă2

 

 

(pacienţi cu insuficienţă renală

 

 

cronică)

 

 

Tromboză arterială

Tulburări respiratorii,

Frecvente

Crize hipertensive Embolie pulmonară2 (pacienţi cu

toracice şi mediastinale

Cu frecvenţă necunoscută

cancer) Embolie pulmonară2 (pacienţi

 

 

cu insuficienţă renală cronică)

Tulburări gastro-intestinale

Foarte frecvente

Greaţă

 

Frecvente

Diaree (pacienţi cu cancer)

 

 

Vărsături

 

Mai puţin frecvente

Diaree (pacienţi cu insuficienţă

 

 

renală cronică)

Afecţiuni cutanate şi ale

Frecvente

Erupţie cutanată tranzitorie

ţesutului subcutanat

Cu frecvenţă necunoscută

Edem angioneurotic

 

 

Urticarie

Tulburări musculo-scheletice, ale ţesutului conjunctiv şi ale osului Afecţiuni congenitale, familiale şi genetice Tulburări generale şi la nivelul locului de administrare Investigaţii diagnostice Leziuni, intoxicaţii şi complicaţii legate de procedurile utilizate

Foarte frecvente Frecvente Mai puţin frecvente Cu frecvenţă necunoscutăCu frecvenţă necunoscutăFoarte frecvente Frecvente Cu frecvenţă necunoscutăCu frecvenţă necunoscutăFrecvente

Artralgie (pacienţi cu insuficienţă renală cronică) Artralgie (pacienţi cu cancer) Mialgie (pacienţi cu cancer) Mialgie (pacienţi cu insuficienţă renală cronică) Porfirie Pirexie (pacienţi cu cancer) Simptome asemănătoare gripei (pacienţi cu insuficienţă renală cronică) Simptome asemănătoare gripei (pacienţi cu cancer) Ineficacitatea medicamentului Edem periferic Pirexie (pacienţi cu insuficienţă renală cronică) Reacţii la locul injectării Anticorpi anti-eritropoetină prezenţi1 Tromboze de şunt, inclusiv a echipamentului de dializă (pacienţi cu insuficienţă renală cronică)

 

1 Frecvenţa nu poate fi estimată din studiile clinice 2 Incluzând cazuri cu evoluţie letală.

Pacienţi cu insuficienţă renală cronică

La pacienţii cu insuficienţă renală cronică, valori ale hemoglobinei mai mari de 12 g/dl (7,5 mmol/l) pot fi asociate cu un risc mai mare de evenimente cardiovasculare, incluzând deces (vezi pct. 4.4).

La pacienţii hemodializaţi au apărut tromboze de şunt, în special la cei care au tendinţă la hipotensiune arterială sau care prezintă complicaţii la nivelul fistulelor arteriovenoase (de exemplu stenoze, anevrisme, etc) (vezi pct. 4.4).

Pacienţii cu cancer

A fost observată o creştere a incidenţei evenimentelor tromboembolice la pacienţii cu cancer cărora li se administrează medicamente stimulatoare ale eritropoezei (MSE), inclusiv epoetină alfa (vezi pct. 4.4).

Pacienţi cu intervenţii chirurgicale

La pacienţii programaţi pentru chirurgie majoră electivă ortopedică, cu valori iniţiale ale hemoglobinei de 10 până la 13 g/dl (6,2-8,1 mmol/l), incidenţa evenimentelor trombotice/vasculare (majoritatea au fost tromboze venoase profunde, TVP), la toţi pacienţii incluşi în studiile clinice, a fost similară în grupurile cu diferite doze de epoetină alfa şi în grupul placebo; cu toate acestea, experienţa clinică este limitată.

În plus, la pacienţii cu valori iniţiale ale hemoglobinei > 13 g/dl (8,1 mmol/l), nu poate fi exclusă posibilitatea ca tratamentul cu epoetină alfa să fie asociat cu o creştere a riscului evenimentelor trombotice/vasculare postoperatorii.

4.9 Supradozaj

Intervalul de siguranţă terapeutică a epoetinei alfa este foarte larg. Supradozajul cu epoetină alfa poate produce efecte care sunt extensii ale efectelor farmacologice ale hormonului (creşterea critică a valorilor hemoglobinei sau hematocritului). Poate fi efectuată flebotomie dacă apar valori crescute excesiv ale hemoglobinei sau hematocritului. Dacă este necesar, trebuie asigurat tratament de susţinere adiţional.

5. PROPRIETĂŢI FARMACOLOGICE

5.1 Proprietăţi farmacodinamice

Grupa farmacoterapeutică: alte medicamente antianemice, codul ATC: B03XA01

Eritropoetina este o glicoproteină care stimulează formarea eritrocitelor din precursorii compartimentului celulelor stem. Acţionează ca factor de stimulare a mitozelor şi ca hormon de diferenţiere.

Greutatea moleculară aparentă a eritropoetinei este 32000 până la 40000 daltoni. Fracţiunea proteică a moleculei reprezintă aproximativ 58% şi constă în 165 aminoacizi. Patru lanţuri de carbohidraţi sunt ataşate prin trei legături N-glicozidice şi o legătură O-glicozidică la proteină. Epoetina alfa obţinută prin tehnologie genetică este glicozilatăşi este identică, ca şi compoziţie în aminoacizi şi carbohidraţi, cu eritropoetina umană endogenă care a fost izolată din urina pacienţilor cu anemie.

Conform datelor actuale, Abseamed are cea mai mare puritate posibilă. În particular, nu au fost detectate reziduuri ale liniei celulare utilizate pentru producţie, la concentraţii ale substanţei active utilizate în clinică.

Eficacitatea biologică a epoetinei alfa a fost demonstrată la diferite modele animale in vivo (şobolani normali şi cu anemie, şoareci cu policitemie). După administrarea epoetinei alfa, numărul eritrocitelor, valorile Hb şi numărul reticulocitelor au crescut, precum şi proporţia de încorporare a 59Fe.

După incubarea cu epoetină alfa, a fost evidenţiată in vitro o încorporare crescută a 3H-timidinei în celulele splenice nucleate eritroide (culturi celulare de splină de şoarece).

Cu ajutorul culturilor celulare de la nivelul măduvei osoase umane, se poate demonstra că epoetina alfa stimulează specific eritropoeza şi nu afectează leucopoeza. Nu au putut fi detectate acţiuni citotoxice ale epoetinei alfa asupra ce lulelor măduvei osoase.

721 pacienţi cu cancer cărora li s-a administrat chimioterapie fără platină au fost incluşi în trei studii controlate cu placebo: 389 pacienţi cu boli hematologice maligne (221 cu mielom multiplu, 144 cu limfom non-Hodgkin şi 24 cu alte boli hematologice maligne) şi 332 cu tumori solide (172 cazuri de tumori mamare, 64 tumori ginecologice, 23 tumori pulmonare, 22 tumori de prostată, 21 tumori gastro-intestinale şi 30 alte tipuri de tumori). În două studii clinice mari, deschise, au fost incluşi 2697 pacienţi cu cancer cărora li s-a administrat chimioterapie fără platină: 1895 pacienţi cu tumori solide (683 tumori mamare, 260 tumori plămân, 174 tumori ginecologice, 300 tumori gastrointestinale şi 478 alte tipuri de tumori) şi 802 cu boli hematologice maligne.

Într-un studiu prospectiv, randomizat, de tip dublu-orb, controlat cu placebo, efectuat la 375 pacienţi cu anemie şi diferite boli maligne non-mieloide, cărora li s-a administrat chimioterapie fără platină, s-a constatat o reducere semnificativă a sechelelor provocate de anemie (de exemplu oboseală, scăderea energiei şi reducerea activităţii), măsurate cu ajutorul următoarelor instrumente şi scale: scala generală de evaluare funcţională a anemiei din cursul tratamentului cancerului (FACT-An), scala de evaluare a oboselii FACT-An şi scala liniară analogă a cancerului (CLAS). Alte două studii mai mici, randomizate, controlate cu placebo, nu au reuşit să evidenţieze o îmbunătăţire semnificativă a parametrilor privind calitatea vieţii pe scala EORTC-QLQ-C30 sau, respectiv, pe scala CLAS.

Eritropoetina este un factor de creştere care stimulează în principal producţia hematiilor. Receptorii pentru eritropoetină pot fi exprimaţi pe suprafaţa unei varietăţi de celule tumorale.

Supravieţuirea şi progresia tumorii au fost studiate în cinci studii clinice mari, controlate, care au inclus un număr total de 2833 pacienţi; dintre acestea, patru au fost studii de tip dublu-orb controlate cu placebo şi unul a fost un studiu cu design deschis. Studiile au inclus fie pacienţi cărora le fusese administrată chimioterapie (două studii clinice), fie au utilizat populaţii de pacienţi la care medicamentele care stimulează eritropoeza nu sunt indicate: anemie la pacienţii cu cancer cărora nu li se administrează chimioterapie şi pacienţi cu cancer de cap şi gât supuşi radioterapiei. În două studii clinice, concentraţia ţintă a hemoglobinei a fost > 13 g/dl (8,1 mmol/l); în celelalte trei studii clinice, concentraţia ţintă a hemoglobinei a fost de 12-14 g/dl (7,5-8,7 mmol/l). În studiul cu design deschis, nu au existat diferenţe privind supravieţuirea globală între pacienţii cărora li s-a administrat eritropoetină umană recombinantăşi grupurile de control. În cele patru studii controlate cu placebo, indicele de risc pentru supravieţuirea globală s-a situat în intervalul 1,25 şi 1,47 în favoarea grupurilor de control. Aceste studii au prezentat o creştere consecventă, inexplicabilă, semnificativă din punct de vedere statistic, a mortalităţii la pacienţii cu anemie asociată cu diferite forme comune de cancer, cărora li s-a administrat eritropoetină umană recombinantă, în comparaţie cu grupurile de control. În aceste studii clinice, rezultatele privind supravieţuirea globală nu au putut fi explicate în mod satisfăcător prin diferenţele privind incidenţa trombozei şi complicaţiile asociate acesteia, între pacienţii cărora li s-a administrat eritropoetină umană recombinantăşi cei din grupul de control.

S-a efectuat de asemenea o analiză sistematică care a implicat peste 9000 pacienţi cu cancer, care au participat în 57 studii clinice. Meta--analiza datelor privind supravieţuirea globală a produs un punct de estimare a indicelui de risc de 1,08 în favoarea grupurilor de control (IÎ 95%: 0,99, 1,18; 42 studii clinice şi 8167 pacienţi). S-a observat un risc relativ crescut al evenimentelor tromboembolice (RR 1,67, IÎ 95% 1,35, 2,06, 35 studii clinice şi 6769 pacienţi) la pacienţii cărora li s-a administrat eritropoetină umană recombinantă. Există un risc crescut de evenimente tromboembolice la pacienţii cu cancer cărora li se administrează eritropoetină umană recombinantăşi nu poate fi exclus un impact negativ asupra supravieţuirii globale. Nu este clară măsura în care aceste rezultate pot fi valabile în cazul administrării eritropoetinei umane recombinante în scopul obţinerii unor concentraţii de hemoglobină sub 13 g/dl (8,1 mmol/l) la pacienţii cu cancer trataţi prin chimioterapie, deoarece în datele analizate a fost inclus un număr scăzut de pacienţi cu aceste caracteristici.

A fost efectuată, de asemenea, o analiză a datelor la nivel de pacient pe mai mult de 13900 de pacienţi cu cancer (chimioterapie, radioterapie, chimio-radio-terapie sau nicio terapie) care au participat la 53 de studii clinice controlate care implicau mai multe epoetine. Meta-analiza datelor privind supravieţuirea globală a generat o estimare punctuală a riscului relativ de 1,06 în favoarea pacienţilor din grupurile de control (IÎ 95%: 1,00, 1,12; 53 de studii şi 13933 de pacienţi), iar pentru pacienţii cu cancer cărora li se administra chimioterapie, riscul relativ pentru supravieţuirea globală a fost de 1,04(IÎ 95%: 0,97, 1,11; 38 de studii şi 10441 de pacienţi). De asemenea, meta-analizele au indicat în mod sistematic o creştere semnificativă a riscului relativ de evenimente tromboembolice la pacienţii cu cancer cărora li s-a administrat eritropoetină umană recombinantă (vezi pct. 4.4).

5.2 Proprietăţi farmacocinetice

Calea intravenoasă

Măsurarea epoetinei alfa după administrarea intravenoasă a unor doze multiple a evidenţiat un timp de înjumătăţire de aproximativ 4 ore la voluntarii sănătoşi şi un timp de înjumătăţire mai prelungit la pacienţii cu insuficienţă renală, de aproximativ 5 ore. A fost raportat un timp de înjumătăţire de aproximativ 6 ore la copii.

Calea subcutanată

După administrarea subcutanată, concentraţiile serice de epoetină alfa sunt mult mai scăzute decât concentraţiile obţinute după administrarea intravenoasă; concentraţiile serice cresc lent şi ating un maxim între 12 şi 18 ore de la administrarea dozei. Valoarea maximă este întotdeauna sub maximul atins în cazul utilizării căii intravenoase (aproximativ 1/20 din valoare). Nu există acumulare: concentraţiile rămân aceleaşi, indiferent dacă se determină la 24 ore după prima injecţie sau la 24 ore după ultima injecţie. Timpul de înjumătăţire este dificil de evaluat pentru calea subcutanatăşi este estimat la aproximativ 24 ore. Biodisponibilitatea epoetinei alfa administrată subcutanat este mult mai scăzută decât cea a medicamentului administrat intravenos: aproximativ 20%.

5.3 Date preclinice de siguranţă

În unele studii toxicologice preclinice efectuate la câini şi şobolani, dar nu la maimuţe, tratamentul cu epoetină alfa a fost asociat cu fibroza subclinică a măduvei osoase (fibroza măduvei osoase este o complicaţie cunoscută a insuficienţei renale cronice la om şi poate fi legată de hiperparatiroidismul secundar sau de factori necunoscuţi). Incidenţa fibrozei măduvei osoase nu a fost crescută într-un studiu la pacienţi hemodializaţi care au fost trataţi cu epoetină alfa timp de 3 ani, comparativ cu grupul corespunzător de control al pacienţilor dializaţi care nu au fost trataţi cu epoetină alfa.).

În studiile efectuate la animale, s-a demonstrat că epoetina alfa scade greutatea corporală fetală, întârzie osificarea şi creşte mortalitatea fetală când se administrează în doze săptămânale de aproximativ 20 ori mai mari decât doza săptămânală recomandată la oameni. Se consideră că aceste modificări sunt consecinţa unei reduceri a creşterii ponderale materne.

Epoetina alfa nu a prezentat modificări la testele de mutagenicitate pe culturi celulare bacteriene şi de mamifere şi in vivo la testul micronucleilor la şoarece.

Nu s-au efectuat studii de carcinogenicitate pe termen lung. Există raportări contradictorii în literatură privind faptul că eritropoetinele pot juca un rol major ca proliferatori tumorali. Aceste raportări sunt bazate pe constatările in vitro pe probe bioptice de tumori umane, dar semnificaţia acestora este incertă în situaţii clinice.

6. PROPRIETĂŢI FARMACEUTICE

6.1 Lista excipienţilor

Dihidrogenofosfat de sodiu dihidrat Fosfat disodic dihidrat Clorură de sodiu Glicină Polisorbat 80 Apă pentru preparate injectabile Acid clorhidric (pentru ajustarea pH-ului) Hidroxid de sodiu (pentru ajustarea pH-ului)

6.2 Incompatibilităţi

În absenţa studiilor privind compatibilitatea, acest medicament nu trebuie amestecat cu alte medicamente.

6.3 Perioada de valabilitate

2 ani

6.4 Precauţii speciale pentru păstrare

A se păstra şi transporta la frigider (2°C-8°C).
A nu se congela.
A se păstra seringa preumplută în cutie pentru a fi protejată de lumină.

În scopul utilizării în ambulator, pacientul poate scoate Abseamed din frigider şi îl poate păstra la temperaturi care să nu depăşească 25°C pentru o singură perioadă, de până la 3 zile.

6.5 Natura şi conţinutul ambalajului

Seringi preumplute (sticlă tip I), cu sau fără apărătoare de siguranţă pentru ac, prevăzute cu piston (cauciuc acoperit cu teflon), sigilate într-un blister. Seringile conţin 0,5 ml (20000 UI) soluţie.

Cutii cu 1 sau 6 seringi.
Este posibil ca nu toate mărimile de ambalaj să fie comercializate.

6.6 Precauţii speciale pentru eliminarea reziduurilor şi alte instrucţiuni de manipulare

Abseamed nu trebuie folosit
-dacă soluţia este tulbure sau prezintă particule.
-dacă sigiliul este distrus.
-dacă soluţia a fost congelată din greşeală.

Seringile preumplute sunt gata pentru utilizare (vezi pct. 4.2). Seringa preumplută nu trebuie agitată.. Seringile sunt marcate cu gradaţii circulare pentru a permite utilizarea parţială, dacă este necesar. Fiecare inel gradat corespunde unui volum de 0,1 ml. Luaţi numai o singură doză de Abseamed din fiecare seringă, aruncând soluţia nedorită înaintea injectării.

Utilizarea seringii preumplute cu apărătoare de siguranţă pentru ac

Apărătoarea de siguranţă pentru ac acoperă acul după injectare, pentru a preveni leziunile prin înţeparea cu acul. Aceasta nu afectează funcţionarea normală a seringii. Apăsaţi pistonul încet, uniform, până când s-a administrat întreaga dozăşi pistonul nu mai poate fi apăsat. În timp ce menţineţi pistonul apăsat, scoateţi seringa din pacient. Apărătoarea de siguranţă pentru ac va acoperi acul când se eliberează pistonul.

Utilizarea seringii preumplute fără apărătoare de siguranţă pentru ac

Administraţi doza conform protocolului standard.

Orice produs neutilizat sau material rezidual trebuie eliminat în conformitate cu reglementările locale.

7. DEŢINĂTORUL AUTORIZAŢIEI DE PUNERE PE PIAŢĂ

Medice Arzneimittel Pütter GmbH & Co KG Kuhloweg 37 D-58638 Iserlohn Germania

8. NUMĂRUL(ELE) AUTORIZAŢIEI DE PUNERE PE PIAŢĂ

EU/1/07/412/021 EU/1/07/412/022 EU/1/07/412/047 EU/1/07/412/048

9. DATA PRIMEI AUTORIZĂRI SAU A REÎNNOIRII AUTORIZAŢIEI

28 august 2007

10. DATA REVIZUIRII TEXTULUI

Informaţii detaliate privind acest medicament sunt disponibile pe website-ul Agenţiei Europene a Medicamentului http://www.ema.europa.eu /.

 

ANEXA II

A. PRODUCĂTORUL SUBSTANŢEI BIOLOGIC ACTIVE ŞI DEŢINĂTORUL AUTORIZAŢIEI DE FABRICAŢIE RESPONSABIL PENTRU ELIBERAREA SERIEI

B CONDIŢIILE EMITERII AUTORIZAŢIEI DE PUNERE PE PIAŢĂ

A. PRODUCĂTORUL SUBSTANŢEI BIOLOGIC ACTIVE ŞI DEŢINĂTORUL AUTORIZAŢIEI DE FABRICAŢIE RESPONSABIL PENTRU ELIBERAREA SERIEI

Numele şi adresa producătorului substanţei biologic active

Rentschler Biotechnologie GmbH Erwin-Rentschler-Strasse 21 D-88471 Laupheim Germania

Lek Pharmaceuticals d.d. Kolodvorska 27 SI-1234 Menges Slovenia

Numele şi adresa producătorului responsabil pentru eliberarea seriei

Sandoz GmbH Biochemiestr. 10 A-6250 Kundl Austria

B CONDIŢIILE EMITERII AUTORIZAŢIEI DE PUNERE PE PIAŢĂ

• CONDIŢII SAU RESTRICŢII PRIVIND FURNIZAREA ŞI UTILIZAREA IMPUSE DEŢINĂTORULUI AUTORIZAŢIEI DE PUNERE PE PIAŢĂ

Medicament cu eliberare pe bază de prescripţie medicală restrictivă (Vezi Anexa I: Rezumatul caracteristicilor produsului, pct. 4.2).

CONDIŢII SAU RESTRICŢII CU PRIVIRE LA SIGURANŢA ŞI EFICACITATEA UTILIZĂRII MEDICAMENTULUI

Înaintea lansării şi în conformitate cu acordurile stabilite cu autorităţile competente ale statelor membre, DAPP trebuie să furnizeze următoarele elemente, personalului medical din centrele de dializă şi farmaciilor care distribuie medicamentul:

Material educaţional

Rezumatul caracteristicilor produsului (RCP) şi Prospectul şi Etichetarea

Cutii frigorifice pentru pacienţi, etichetate în mod clar cu un material vizual care să indice utilizarea corectă a medicamentului.

Materialul educaţional trebuie să conţină următoarele elemente cheie:

Faptul că medicamentele pe bază de epoetină alfa pot provoca imunogenitate, care în cazuri rare poate conduce la aplazia pură a seriei eritrocitare (APSE).

Faptul că, în cazul altor medicamente pe bază de epoetină, riscul de imunogenitate în insuficienţa renală cronică (IRC) este crescut în cazul administrării pe cale subcutanată (s.c.).

Există informaţii insuficiente despre Abseamed cu privire la riscul crescut de imunogenitate după administrarea pe cale subcutanată

În consecinţă, nu se recomandă calea s.c. la pacienţii cu IRC.

Trebuie investigate pierderea eficacităţii medicamentului sau alte simptome de apariţie a imunogenităţii.

Orice caz suspectat de aplazie pură a seriei eritrocitare sau de apariţie a imunogenităţii trebuie raportat deţinătorului autorizaţiei de punere pe piaţă (DAPP).

ALTE CONDIŢII

Sistemul de farmacovigilenţă

DAPP trebuie să se asigure că sistemul de farmacovigilenţă, descris în versiunea 2.1 prezentată în Modulul 1.8.1. a Cererii de autorizare de punere pe piaţă, existăşi funcţionează înaintea şi în timpul prezenţei medicamentului pe piaţă.

Planul de management al riscului

DAPP se angajează să efectueze studiile şi activităţile suplimentare de farmacovigilenţă, detaliate în Planul de farmacovigilenţă, aprobate în versiunea 10 a Planului de management al riscului (PMR) prezentat în Modulul 1.8.2. a Cererii de autorizare de punere pe piaţă şi orice actualizări ulterioare ale PMR, aprobate de CHMP.

În ceea ce priveşte Recomandările CHMP privind Sistemele de management al riscului pentru medicamente de uz uman, un PMR actualizat trebuie depus în acelaşi timp cu următorul Raport periodic actualizat privind siguranţa (RPAS).

În plus, un PMR actualizat trebuie depus:

Când sunt obţinute informaţii noi care pot avea impact asupra specificaţiei de siguranţă actuale, Planului de farmacovigilenţă sau activităţilor de reducere la minimum a riscului.

În decurs de 60 zile de la atingerea unui reper important (privind farmacovigilenţa sau reducerea la minimum a riscului)

La cererea EMA

ANNEX III
ETICHETAREA ŞI PROSPECTUL

A. ETICHETAREA

INFORMAŢII CARE TREBUIE SĂ APARĂ PE AMBALAJUL SECUNDAR CUTIE

1. DENUMIREA COMERCIALĂ A MEDICAMENTULUI

Abseamed 2000 UI/1 ml soluţie injectabilă în seringă preumplută Epoetină alfa

2. DECLARAREA SUBSTANŢEI(LOR) ACTIVE

1 seringă preumplută a 1 ml conţine epoetină alfa 2000 unităţi internaţionale (UI) echivalent a 16,8 micrograme

3. LISTA EXCIPIENŢILOR

Excipienţi: dihidrogenofosfat de sodiu dihidrat, fosfat disodic dihidrat, clorură de sodiu, glicină, polisorbat 80, acid clorhidric (pentru ajustarea pH-ului), hidroxid de sodiu (pentru ajustarea pH-ului), apă pentru preparate injectabile. Vezi prospectul pentru informaţii suplimentare.

4. FORMA FARMACEUTICĂŞI CONŢINUTUL

Soluţie injectabilă în seringă preumplută 1 seringă preumplută a 1 ml 6 seringi preumplute a câte 1 ml 1 seringă preumplută a 1 ml cu apărătoare de siguranţă pentru ac 6 seringi preumplute a câte 1 ml cu apărătoare de siguranţă pentru ac

5. MODUL ŞI CALEA(CĂILE) DE ADMINISTRARE

Administrare subcutanatăşi intravenoasă A se citi prospectul înainte de utilizare. A nu se agita.

6. ATENŢIONARE SPECIALĂ PRIVIND FAPTUL CĂ MEDICAMENTUL NU TREBUIE PĂSTRAT LA ÎNDEMÂNA ŞI VEDEREA COPIILOR

A nu se lăsa la îndemâna şi vederea copiilor.

ALTĂ(E) ATENŢIONARE(ĂRI) SPECIALĂ(E), DACĂ ESTE (SUNT) NECESARĂ(E)

DATA DE EXPIRARE

EXP

9. CONDIŢII SPECIALE DE PĂSTRARE

A se păstra şi transporta la frigider (2°C-8°C). A nu se congela.

A se păstra seringa preumplută în cutie, pentru a fi protejată de lumină.

PRECAUŢII SPECIALE PRIVIND ELIMINAREA MEDICAMENTELOR NEUTILIZATE SAU A MATERIALELOR REZIDUALE PROVENITE DIN ASTFEL DE MEDICAMENTE, DACĂ ESTE CAZUL

NUMELE ŞI ADRESA DEŢINĂTORULUI AUTORIZAŢIEI DE PUNERE PE PIAŢĂ

Medice Arzneimittel Pütter GmbH & Co KG, Kuhloweg 37, D-58638 Iserlohn, Germania

12. NUMĂRUL(ELE) AUTORIZAŢIEI DE PUNERE PE PIAŢĂ

EU/1/07/412/003 EU/1/07/412/004 EU/1/07/412/029 EU/1/07/412/030

13. SERIA DE FABRICAŢIE

Lot

14. CLASIFICARE GENERALĂ PRIVIND MODUL DE ELIBERARE

Medicament eliberat pe bază de prescripţie medicală.

INSTRUCŢIUNI DE UTILIZARE

INFORMAŢII ÎN BRAILLE

Abseamed 2000 UI/1 ml

MINIMUM DE INFORMAŢII CARE TREBUIE SĂ APARĂ PE AMBALAJELE PRIMARE MICI

ETICHETA/SERINGĂ

1. DENUMIREA COMERCIALĂ A MEDICAMENTULUI ŞI CALEA (CĂILE) DE ADMINISTRARE

Abseamed 2000 UI/1 ml injecţie

Epoetină alfa i.v./s.c.

MODUL DE ADMINISTRARE

DATA DE EXPIRARE

EXP

4. SERIA DE FABRICAŢIE

Lot

INFORMAŢII CARE TREBUIE SĂ APARĂ PE AMBALAJUL SECUNDAR CUTIE

1. DENUMIREA COMERCIALĂ A MEDICAMENTULUI

Abseamed 20000 UI/0,5 ml soluţie injectabilă în seringă preumplută Epoetină alfa

2. DECLARAREA SUBSTANŢEI(LOR) ACTIVE

1 seringă preumplută a 0,5 ml conţine epoetină alfa 20000 unităţi internaţionale (UI) echivalent a 168,0 micrograme

3. LISTA EXCIPIENŢILOR

Excipienţi: dihidrogenofosfat de sodiu dihidrat, fosfat disodic dihidrat, clorură de sodiu, glicină, polisorbat 80, acid clorhidric (pentru ajustarea pH-ului), hidroxid de sodiu (pentru ajustarea pH-ului), apă pentru preparate injectabile. Vezi prospectul pentru informaţii suplimentare.

4. FORMA FARMACEUTICĂŞI CONŢINUTUL

Soluţie injectabilă în seringă preumplută 1 seringă preumplută a 0,5 ml 6 seringi preumplute a câte 0,5 ml 1 seringă preumplută a 0,5 ml cu apărătoare de siguranţă pentru ac 6 seringi preumplute a câte 0,5 ml cu apărătoare de siguranţă pentru ac

5. MODUL ŞI CALEA(CĂILE) DE ADMINISTRARE

Administrare subcutanatăşi intravenoasă A se citi prospectul înainte de utilizare. A nu se agita.

6. ATENŢIONARE SPECIALĂ PRIVIND FAPTUL CĂ MEDICAMENTUL NU TREBUIE PĂSTRAT LA ÎNDEMÂNA ŞI VEDEREA COPIILOR

A nu se lăsa la îndemâna şi vederea copiilor.

ALTĂ(E) ATENŢIONARE(ĂRI) SPECIALĂ(E), DACĂ ESTE (SUNT) NECESARĂ(E)

DATA DE EXPIRARE

EXP

9. CONDIŢII SPECIALE DE PĂSTRARE

A se păstra şi transporta la frigider (2°C-8°C). A nu se congela.

A se păstra seringa preumplută în cutie, pentru a fi protejată de lumină.

PRECAUŢII SPECIALE PRIVIND ELIMINAREA MEDICAMENTELOR NEUTILIZATE SAU A MATERIALELOR REZIDUALE PROVENITE DIN ASTFEL DE MEDICAMENTE, DACĂ ESTE CAZUL

NUMELE ŞI ADRESA DEŢINĂTORULUI AUTORIZAŢIEI DE PUNERE PE PIAŢĂ

Medice Arzneimittel Pütter GmbH & Co KG, Kuhloweg 37, D-58638 Iserlohn, Germania

12. NUMĂRUL(ELE) AUTORIZAŢIEI DE PUNERE PE PIAŢĂ

EU/1/07/412/021 EU/1/07/412/022 EU/1/07/412/047 EU/1/07/412/048

13. SERIA DE FABRICAŢIE

Lot

14. CLASIFICARE GENERALĂ PRIVIND MODUL DE ELIBERARE

Medicament eliberat pe bază de prescripţie medicală.

INSTRUCŢIUNI DE UTILIZARE

INFORMAŢII ÎN BRAILLE

Abseamed 20000 UI/0,5 ml

MINIMUM DE INFORMAŢII CARE TREBUIE SĂ APARĂ PE AMBALAJELE PRIMARE MICI

ETICHETA/SERINGĂ

1. DENUMIREA COMERCIALĂ A MEDICAMENTULUI ŞI CALEA (CĂILE) DE ADMINISTRARE

Abseamed 20000 UI/0,5 ml injecţie

Epoetină alfa i.v./s.c.

MODUL DE ADMINISTRARE

DATA DE EXPIRARE

EXP

4. SERIA DE FABRICAŢIE

Lot

B. PROSPECTUL

PROSPECT: INFORMAŢII PENTRU UTILIZATOR

 

Abseamed 2000 UI/1 ml soluţie injectabilă în seringă preumplută

Abseamed 20000 UI/0,5 ml soluţie injectabilă în seringă preumplută

Epoetină alfa

Citiţi cu atenţie şi în întregime acest prospect înainte de a începe să utilizaţi acest medicament. Păstraţi acest prospect. S-ar putea să fie necesar să-l recitiţi. -Dacă aveţi orice întrebări suplimentare, adresaţi-vă medicului dumneavoastră sau farmacistului. Acest medicament a fost prescris pentru dumneavoastră. Nu trebuie să-l daţi altor persoane. Le poate face rău, chiar dacă au aceleaşi simptome cu ale dumneavoastră. Dacă vreuna dintre reacţiile adverse devine gravă sau dacă observaţi orice reacţie adversă nemenţionată în acest prospect, vă rugăm să-i spuneţi medicului dumneavoastră sau farmacistului.

În acest prospect găsiţi:

Ce este Abseamed şi pentru ce se utilizează

Înainte să utilizaţi Abseamed

Cum să utilizaţi Abseamed

Reacţii adverse posibile

Cum se păstrează Abseamed

Informaţii suplimentare

1. CE ESTE ABSEAMED ŞI PENTRU CE SE UTILIZEAZĂ

Abseamed conţine un hormon numit epoetină alfa, care stimulează producerea globulelor roşii sanguine. Epoetina alfa este produsă printr-o tehnologie genetică specializatăşi acţionează exact în acelaşi mod ca hormonul natural eritropoetina.

Abseamed este utilizat:

-pentru tratamentul unei tulburări în care numărul de globule roşii sanguine este mai mic decât în mod normal sau cantitatea de hemoglobină în sânge este mai mică decât valoarea normală (anemie simptomatică), asociată cu o afecţiune renală: la copii şi adulţi care necesită periodic şedinţe de dializă (un tratament pentru a curăţa şi filtra sângele acestora) ;a adulţi care efectuează dializă peritoneală, care este o altă procedură care înlocuieşte modul cum acţionează rinichii dumneavoastră, utilizând mucoasa care căptuşeşte abdomenul pentru a filtra sângele.

-pentru tratamentul anemiei simptomatice severe provocate de afecţiuni renale la adulţi care nu efectuează încă dializă (se administrează printr-o injecţie într-o venă)

-pentru tratamentul anemiei şi reducerea necesarului de transfuzii de sânge la adulţii cărora li se administrează chimioterapie pentru tumori solide, limfoame maligne sau mielom multiplu şi cu risc în cazul transfuziilor, conform evaluării medicului

-la pacienţi cu anemie moderată care urmează să fie supuşi intervenţiilor chirurgicale şi, înaintea acestora, donează sânge astfel încât să li se poată administra propriul sânge în timpul şi după intervenţia chirurgicală (donare/transfuzie de sânge autolog)

- ca o alternativă la o transfuzie de sânge la pacienţii adulţi care urmează să fie supuşi unei intervenţii chirurgicale ortopedice majore (osoase) unde există un risc potenţial crescut privind complicaţiile legate de transfuzia de sânge.

2. ÎNAINTE SĂ UTILIZAŢI ABSEAMED

Nu utilizaţi Abseamed:

-dacă sunteţi alergic (hipersensibil) la epoetină alfa sau la oricare dintre celelalte componente ale Abseamed -dacă aţi prezentat aplazia pură a seriei eritrocitare (reducerea sau întreruperea producţiei globulelor roşii sanguine) după tratamentul cu orice tip de eritropoetină -dacă aveţi tensiune arterială crescută care nu este controlată adecvat -dacă vă donaţi sângele înaintea intervenţiei chirurgicale şi: aţi avut infarct miocardic sau un accident vascular cerebral în luna dinaintea tratamentului ;veţi angină pectorală instabilă (durere în piept nou apărută sau agravată)  prezentaţi riscul formării unor cheaguri de sânge în vene (tromboză venoasă profundă) – de exemplu, dacă aţi avut cheaguri de sânge anterior

-dacă nu puteţi urma un tratament adecvat pentru prevenirea formării cheagurilor de sânge (profilaxia antitrombotică)

-dacă urmează să fiţi supus unei intervenţii chirurgicale majore şi: aveţi tulburări severe ale circulaţiei sângelui la nivelul inimii (boală coronară cardiacă), arterelor picioarelor sau mâinilor (boală arterială periferică ocluzivă), vaselor gâtului (afecţiuni vasculare ale carotidelor) sau creierului (boală vasculară cerebrală) ;ţi avut recent infarct miocardic sau accident vascular cerebral

Informaţi imediat medicul dacă vă aflaţi în oricare dintre aceste situaţii.

Aveţi grijă deosebită când utilizaţi Abseamed:

Atenţionări generale

Când vi se administrează tratament cu Abseamed, tensiunea arterială trebuie atent monitorizată. Dacă aveţi tensiune arterială crescută (hipertensiune arterială), poate fi necesară începerea tratamentului antihipertensiv sau dacă tensiunea dumneavoastră arterială se menţine crescută cu toate că urmaţi deja tratament pentru tensiune arterială, poate fi necesară iniţierea sau creşterea dozelor tratamentului antihipertensiv. Dacă tensiunea dumneavoastră arterială nu poate fi controlată, tratamentul cu Abseamed trebuie oprit.

Dacă vi se administrează epoetină alfa, valorile hemoglobinei trebuie măsurate în mod regulat până când se obţine un nivel stabil şi, ulterior, periodic. Este posibil un risc crescut de evenimente tromboembolice rare (de exemplu infarct miocardic, accidente vasculare cerebrale şi embolie pulmonară) când hemoglobina atinge valori superioare intervalului ţintă.

Toate celelalte cauze de anemie, de exemplu deficitul de fier, distrugerea hematiilor (hemoliză), pierdere de sânge, deficit de vitamina B12 sau deficit de folat, trebuie avute în vedere şi tratate înaintea iniţierii tratamentului cu Abseamed. Medicul dumneavoastră vă poate face teste de sânge pentru a decide dacă aveţi nevoie de suplimente cu fier pentru a asigura răspunsul optim la Abseamed.

În plus, medicul dumneavoastră vă poate face teste de sânge periodic pentru a vă verifica numărul trombocitelor în timpul primelor 8 săptămâni de tratament. În timpul tratamentului cu Abseamed poate apare o creştere moderată, dependentă de doză, a numărului trombocitelor, în limite normale, care scade treptat pe măsura continuării tratamentului.

Aveţi grijă deosebită când utilizaţi Abseamed, dacă aveţi epilepsie sau boală hepatică cronică.

Au fost raportări rare de pacienţi care au prezentat anticorpi anti-epoetină alfa, care au determinat incapacitatea de a produce globule roşii sanguine, afecţiune denumită aplazia pură a seriei eritrocitare (APSE) mediată de anticorpi. APSE poate provoca anemie bruscăşi severă, ale cărei simptome sunt oboseală neobişnuită, senzaţie de ameţeală sau senzaţia de lipsă de aer. Dacă prezentaţi aceste simptome, trebuie să vă adresaţi imediat medicului dumneavoastră. Dacă prezentaţi APSE, tratamentul dumneavoastră cu Abseamed va fi întrerupt şi medicul dumneavoastră va decide care este cea mai bună metodă de tratament în cazul anemiei dumneavoastră.

Dacă sunteţi pacient cu hepatită C şi vi se administrează interferon şi ribavirină, trebuie să discutaţi acest lucru cu medicul dumneavoastră, deoarece asocierea medicamentelor de stimulare a eritropoiezei (MSE) cu interferon şi ribavirină a determinat o pierdere a efectului şi apariţia unei afecţiuni numite aplazie pură a seriei eritrocitare (APSE), o formă severă de anemie, în cazuri rare. MSE nu sunt aprobate pentru abordarea terapeutică a anemiei asociate cu hepatita C.

Pacienţi cu tulburări renale

Nu există multă experienţă privind utilizarea pe cale subcutanată (injectare sub piele) a Abseamed la pacienţii cu afecţiuni renale. În consecinţă, dacă dumneavoastră sunteţi sub tratament pentru anemie asociată cu afecţiuni renale, Abseamed trebuie administrat printr-o injecţie în venă (intravenos).

Corectarea anemiei dumneavoastră poate provoca creşterea poftei de mâncare, şi deci creşterea aportului de potasiu şi proteine. Dacă se detectează valori crescute sau în creştere ale potasiului, medicul dumneavoastră poate avea în vedere întreruperea tratamentului cu Abseamed până când valorile potasiului revin la limita normală.

În timpul tratamentului cu Abseamed este frecvent necesară creşterea dozei unui medicament specific pentru împiedicarea coagulării sângelui (heparină) în cursul hemodializei. Un control inadecvat al coagulării sângelui cu heparină (heparinizarea) poate provoca astuparea sistemului de dializă.

Pacienţii cu cancer

Pacienţii cu cancer cărora li se administrează tratament cu eritropoetină au un risc crescut de a forma cheaguri de sânge sau de a prezenta tulburări de coagulare a sângelui (evenimente vasculare trombotice), în special dacă sunt obezi sau dacă au evenimente trombotice vasculare în antecedente (de exemplu tromboză venoasă profundă sau embolie pulmonară). Acest risc trebuie evaluat cu atenţie comparativ cu beneficiul rezultat din tratamentul cu epoetină alfa.

Dacă sunteţi un pacient cu cancer, trebuie săştiţi că Abseamed poate acţiona ca un factor de creştere a celulelor sanguine şi în anumite circumstanţe poate avea un efect negativ asupra cancerului. În funcţie de situaţia dumneavoastră individuală, poate fi preferabilă o transfuzie de sânge. Vă rugăm să discutaţi despre aceasta cu medicul dumneavoastră.

Pacienţi care îşi donează sângele înaintea intervenţiei chirurgicale

Medicul dumneavoastră va ţine cont de avertizările şi precauţiile asociate cu donarea anterioară/transfuzia de sânge autolog, în special cu privire la substituţia de volum.

Pacienţii programaţi pentru chirurgie ortopedică

Dacă urmează să fiţi supus unei intervenţii chirurgicale ortopedice majore, trebuie stabilită cauza anemiei şi tratată, dacă este posibil, înaintea începerii tratamentului cu Abseamed. Medicul dumneavoastră va evalua cu atenţie acest risc faţă de beneficiul rezultat din tratamentul cu epoetină alfa. Trebuie să urmaţi măsuri adecvate pentru a preveni cheagurile de sânge (profilaxie trombotică), în special dacă aveţi afecţiuni cardiovasculare.

Dacă valorile dumneavoastră de hemoglobină sunt prea mari, nu trebuie să vi se administreze Abseamed, deoarece aveţi un risc crescut de coagulare a sângelui după intervenţia chirurgicală.

Utilizarea altor medicamente

Vă rugăm să spuneţi medicului dumneavoastră sau farmacistului dacă luaţi sau aţi luat recent orice alte medicamente, inclusiv dintre cele eliberate fără prescripţie medicală.

Dacă utilizaţi ciclosporină (un medicament care blochează sistemul dumneavoastră imun) în timpul tratamentului cu Abseamed, medicul dumneavoastră poate solicita efectuarea unor teste de sânge speciale pentru măsurarea concentraţiilor de ciclosporină.

Aveţi grijă deosebită când utilizaţi alte medicamente care stimulează producerea globulelor roşii din sânge

Abseamed face parte dintr-o grupă de medicamente care stimulează producerea globulelor roşii din sânge în acelaşi fel ca proteina umană eritropoetină. Personalul medical va înregistra întodeauna denumirea exactă a medicamentului pe care îl utilizaţi.

Sarcina şi alăptarea

Nu există suficientă experienţă privind utilizarea epoetinei alfa la gravide sau la femeile care alăptează.

Prin urmare, la pacientele cu afecţiuni renale, Abseamed trebuie utilizat în timpul sarcinii numai dacă beneficiul potenţial pentru mamă depăşeşte riscul potenţial pentru făt. La gravide sau la femeile care alăpteazăşi care participă la un program de donare/transfuzie de sânge autolog înaintea unei intervenţii chirurgicale, utilizarea epoetinei alfa nu este recomandată.

Adresaţi-vă medicului dumneavoastră sau farmacistului pentru recomandări înainte de a lua orice medicament în timpul sarcinii sau alăptării.

Conducerea vehiculelor şi folosirea utilajelor

Nu s-au observat efecte asupra capacităţii de a conduce vehicule sau de a folosi utilaje.

Informaţii importante privind unele componente ale Abseamed

Acest medicament conţine mai puţin de 1 mmol sodiu (23 mg) pe seringă preumplută, adică este practic “fără sodiu”.

3. CUM SĂ UTILIZAŢI ABSEAMED

Informaţii generale

Medicul dumneavoastră va stabili doza corectă de Abseamed pe care trebuie să o utilizaţi şi cât de mult trebuie să dureze tratamentul dumneavoastră. Doza care vi se administrează se calculează pe baza greutăţii dumneavoastră corporale exprimată în kilograme. Seringile preumplute cu Abseamed sunt gata pentru utilizare. Numai soluţiile limpezi, incolore şi fără particule vizibile pot fi injectate. Abseamed este un medicament steril dar fără conservanţi şi este destinat numai unei singure administrări.

Acest medicament nu trebuie administrat în perfuzie intravenoasă sau amestecat cu alte medicamente. La începutul tratamentului dumneavoastră, Abseamed poate fi injectat sub supravegherea personalului medical cu experienţă.

Doze

Adulţi la care se efectueazăşedinţe de hemodializă

Doza iniţială obişnuită este 50 Unităţi Internaţionale (UI) pe kilogram greutate corporală. Aceasta este administrată de trei ori pe săptămână, prin injectare într-o venă (intravenos). A nu se administra prin injecţie sub piele (subcutanat).În funcţie de răspunsul la tratament obţinut, doza poate fi ajustată aproximativ la fiecare patru săptămâni, până când anemia dumneavoastră este controlată. Medicul dumneavoastră poate cere periodic teste de sânge pentru a vedea dacă această condiţie a fost realizatăşi pentru a se asigura că medicamentul dumneavoastră continuă să acţioneze adecvat şi hemoglobina dumneavoastră nu depăşeşte o anumită concentraţie. Când starea dumneavoastră a fost adusă sub control, vi se vor administra doze uzuale de Abseamed. Doza săptămânală recomandată este cuprinsă între 75 şi 300 UI pe kilogram.

Adulţi la care se efectueazăşedinţe de dializă peritoneală

Doza obişnuită iniţială este 50 Unităţi Internaţionale (UI) pe kilogram greutate corporală. Aceasta este administrată de două ori pe săptămână, prin injectare într-o venă. În funcţie de răspunsul la tratament, doza poate fi ajustată până când anemia dumneavoastră este controlată. Medicul dumneavoastră poate recomanda periodic teste de sânge pentru a vedea dacă această condiţie a fost realizatăşi pentru a se asigura că medicamentul dumneavoastră continuă să acţioneze adecvat şi hemoglobina dumneavoastră nu depăşeşte o anumită concentraţie. Când starea dumneavoastră a fost adusă sub control, vi se va administra doza uzuală de Abseamed, care este cuprinsă între 25 şi 50 UI/kg de două ori pe săptămână, în două injectări egale.

Adulţi cu afecţiuni renale la care nu se efectuează încăşedinţe de dializă

În cazurile în care calea intravenoasă nu este imediat disponibilă, Abseamed poate fi injectat sub piele (administrat subcutanat). Doza obişnuită iniţială este 50 Unităţi Internaţionale (UI) pe kilogram greutate corporală. Aceasta se administrează de trei ori pe săptămână, prin injectare într-o venă. Doza iniţială poate fi ajustată de medicul dumneavoastră la aproximativ fiecare patru săptămâni, până când starea dumneavoastră este controlată. Medicul dumneavoastră poate cere teste de sânge periodice pentru a vedea dacă starea dumneavoastră este sub control şi pentru a se asigura că hemoglobina dumneavoastră nu depăşeşte o anumită concentraţie. După ce starea dumneavoastră a fost adusă sub control, veţi primi doze periodice de Abseamed, cuprinse între 17 şi 33 UI/kg, de trei ori pe săptămână. Doza nu trebuie să depăşească în mod normal 200 UI pe kilogram, de trei ori pe săptămână. Medicul dumneavoastră va cere teste de sânge periodice pentru a se asigura că medicamentul dumneavoastră continuă să acţioneze adecvat.

Copii la care se efectuează hemodializă

Doza iniţială obişnuită este 50 Unităţi Internaţionale (UI) pe kilogram greutate corporală. Aceasta se administrează de trei ori pe săptămână, injectată într-o venă. În funcţie de răspunsul la tratament, doza poate fi ajustată aproximativ la fiecare patru săptămâni până când starea clinică este controlată. Medicul va recomanda periodic teste de sânge pentru a vedea dacă această condiţie a fost realizatăşi pentru a se asigura că hemoglobina dumneavoastră nu depăşeşte o anumită concentraţie.

Pacienţi cu cancer

Doza iniţială obişnuită este 150 Unităţi Internaţionale (UI) pe kilogram greutate corporală. Aceasta este administrată de 3 ori pe săptămână sub piele (subcutanat). Alternativ, Abseamed poate fi administrat în doză iniţială de 450 UI/kg odată pe săptămână, prin injectare sub piele. Doza poate fi ajustată de către medicul dumneavoastră, în funcţie de răspunsul la tratament. Medicul dumneavoastră va verifica dacă hemoglobina dumneavoastră nu depăşeşte o anumită concentraţie. Tratamentul cu Abseamed trebuie continuat timp de o lună după terminarea chimioterapiei.

Utilizarea la pacienţi adulţi care efectuează donări/transfuzii cu propriul sânge

Doza obişnuită iniţială este 600 Unităţi Internaţionale (UI) pe kilogram greutate corporală. Aceasta este administrată de două ori pe săptămână, prin injectare într-o venă. Vi se va administra Abseamed timp de 3 săptămâni înaintea intervenţiei chirurgicale. Vi se vor administra suplimentar preparate cu fier înainte şi după tratamentul cu Abseamed, pentru a creşte eficacitatea Abseamed.

Pacienţi adulţi programaţi pentru chirurgie ortopedică

Doza recomandată este 600 Unităţi Internaţionale (UI) pe kilogram greutate corporală, administrată săptămânal, timp de trei săptămâni înaintea intervenţiei chirurgicale şi în ziua intervenţiei chirurgicale. Aceasta este administrată prin injectare sub piele (subcutanat).

În cazurile în care este necesară scurtarea perioadei de tratament înaintea intervenţiei chirurgicale, se administrează o doză de 300 UI/kg în fiecare din următoarele zece zile înaintea intervenţiei chirurgicale, în ziua intervenţiei chirurgicale şi timp de patru zile imediat după aceea. Dacă testele de sânge în perioada dinaintea operaţiei evidenţiază faptul că valoarea hemoglobinei dumneavoastră este prea mare, tratamentul va fi oprit.

Este important ca valorile fierului din sângele dumneavoastră să fie normale pe toată durata tratamentului cu Abseamed. Dacă este necesar, veţi primi doze orale cu fier, cel mai bine înaintea începerii tratamentului cu Abseamed.

Instrucţiuni privind injectarea Abseamed sub piele

Vă rugăm să fiţi atent: Dacă sunteţi un pacient cu afecţiuni renale, Abseamed trebuie administrat prin injectare într-o venă. A nu se administra prin injectare sub piele (subcutanat).

Abseamed nu trebuie agitat.

Cantitatea injectată în orice loc nu trebuie în mod normal să depăşească un mililitru (1 ml). Injecţiile se efectuează de preferinţă la nivelul coapsei sau părţii anterioare a peretelui abdominal. La începutul tratamentului, Abseamed vă poate fi injectat de personalul medical. Cu toate acestea, medicul poate decide că este util pentru dumneavoastră să învăţaţi cum să vă injectaţi singur sub piele Abseamed şi veţi fi instruit în mod adecvat pentru a face acest lucru. În nici un caz nu trebuie săîncercaţi să vă injectaţi singur medicamentul dacă nu aţi fost instruit cum să faceţi acest lucru.

Instrucţiunile despre cum să vă faceţi singur injecţiile cu Abseamed pot fi găsite la sfârşitul acestui prospect.

Dacă utilizaţi mai mult decât trebuie din Abseamed

Trebuie să informaţi imediat medicul dumneavoastră dacă credeţi că vi s-a injectat prea mult Abseamed.

Dacă uitaţi să utilizaţi Abseamed

Dacă aţi uitat să faceţi o injecţie sau aţi injectat prea puţin, adresaţi-vă medicului dumneavoastră. Nu injectaţi o doză dublă pentru a compensa doza uitată.

Dacă aveţi orice întrebări suplimentare cu privire la acest produs, adresaţi-vă medicului dumneavoastră sau farmacistului.

4. REACŢII ADVERSE POSIBILE

Ca toate medicamentele, Abseamed poate provoca reacţii adverse, cu toate că nu apar la toate persoanele.

Adresaţi-vă imediat medicului dumneavoastră sau asistentei dacă observaţi oricare dintre reacţiile din această listă.

Frecvenţa reacţiilor adverse posibile, enumerate mai jos, este definită utilizând următoarea convenţie: foarte frecvente (afectează mai mult de 1 utilizator din 10); frecvente (afectează 1 până la 10 utilizatori din 100); mai puţin frecvente (afectează 1 până la 10 utilizatori din 1000); rare (afectează 1 până la 10 utilizatori din 10000); foarte rare (afectează mai puţin de 1 utilizator din 10000).

Reacţii adverse foarte frecvente

-Simptome asemănătoare gripei, cum sunt: durere de cap, dureri în articulaţii, febră, senzaţie de slăbiciune, obosealăşi ameţeli. Acestea pot fi mai frecvente la începutul tratamentului. Dacă aveţi aceste simptome în timpul administrării injecţiei intravenoase, poate fi utilă administrarea mai lentă a acesteia pentru a evita apariţia acestor simptome în viitor.

Reacţii adverse frecvente

-Creşterea tensiunii arteriale la persoane cu cancer şi la persoane cu anemie simptomatică provocată de o boală renală. Semnele unei creşteri bruşte a tensiunii arteriale pot fi dureri de cap, în special bruşte, ca un junghi, asemănătoare migrenei, senzaţie de confuzie sau apariţia convulsiilor. Acestea necesită tratament urgent. Creşterea tensiunii arteriale poate necesita tratament cu alte medicamente (sau modificarea oricărui tratament pe care îl luaţi deja pentru tensiune arterială crescută).

-Durere în piept, senzaţie de lipsă de aer, umflături dureroase la nivelul picioarelor, care pot fi simptome ale formării cheagurilor de sânge (tromboză), diaree, convulsii.

-Erupţii trecătoare pe piele şi umflături în jurul ochilor (edeme), care pot fi provocate de o reacţie alergică.

Dacă efectuaţi şedinţe de hemodializă:

-Se pot forma cheaguri de sânge (tromboză) în şuntul de dializă. Acestea sunt posibil să apară mai ales dacă aveţi tensiune arterială scăzută sau prezentaţi complicaţii la nivelul fistulei.

-Cheagurile de sânge se pot forma, de asemenea, în sistemul dumneavoastră de hemodializă. Medicul dumneavoastră poate decide să vă crească doza de heparină în timpul dializei.

Reacţii adverse foarte rare

-Aplazia pură a seriei eritrocitare (APSE)

APSE înseamnă incapacitatea măduvei osoase de a produce suficiente globule roşii. APSE poate
provoca anemie bruscăşi severă. Simptomele sunt:
-oboseală neobişnuită,
-senzaţie de ameţeală,
-senzaţie de lipsă de aer.

APSE a fost foarte rar raportată la pacienţi, după luni până la ani de tratament cu epoetină alfa şi alte medicamente care stimulează producerea de globule roşii la pacienţi cu insuficienţă renală cronică.

Dacă efectuaţi şedinţe de hemodializă, în special la începutul tratamentului, este posibil să apară o creştere uşoară a numărului unor celule mici din sânge (numite trombocite), care, în mod normal, sunt, implicate în formarea cheagurilor de sânge. Medicul dumneavoastră va controla acest lucru. Lapacienţii cărora li s-a administrat tratament cu eritropoetină au fost raportate evenimente trombotice (coagularea sângelui) la nivelul vaselor sanguine, cum sunt tulburări de perfuzie sanguină la nivelul inimii, infarct miocardic, hemoragii cerebrale, accident vascular cerebral, tulburarea trecătoare de perfuzie sanguină la nivelul creierului, tromboză venoasă profundă, tromboză arterialăşi apariţia unui cheag de sânge într-un rinichi artificial. Este posibil să prezentaţi înroşire, senzaţie de arsură sau durere la locul injectării.

În cazuri rare s-au raportat reacţii alergice asemănătoare şocului, cu simptome de furnicături, înroşire, mâncărime, bufeuri şi puls accelerat.

Spuneţi imediat medicului dumneavoastră sau asistentei dacă prezentaţi oricare dintre aceste reacţii sau dacă observaţi orice altă reacţie în timp ce vi se administrează tratament cu Abseamed.

Dacă vreuna dintre reacţiile adverse devine gravă sau dacă observaţi orice reacţie adversă nemenţionată în acest prospect, vă rugăm să spuneţi medicului dumneavoastră sau farmacistului.

5. CUM SE PĂSTREAZĂ ABSEAMED

-A nu se lăsa la îndemâna şi vederea copiilor.
-Nu utilizaţi acest medicament după data de expirare înscrisă pe etichetăşi cutie după “EXP”.

Data de expirare se referă la ultima zi a lunii respective. A se păstra şi transporta la frigider (2°C-8°C). A nu se congela sau agita. Păstraţi seringa preumplută în cutie pentru a fi protejată de lumină. Puteţi scoate Abseamed din frigider şi îl puteţi păstra la temperatura camerei (până la 25°C) pentru cel mult 3 zile. Odată ce seringa a fost scoasă din frigider şi a ajuns la temperatura camerei (până la 25°C), trebuie folosită în cel mult 3 zile sau aruncată.

Nu utilizaţi Abseamed
-dacă soluţia este tulbure sau dacă prezintă particule.
-dacă sigiliul a fost rupt.
-dacă soluţia a fost congelată accidental.

Medicamentele nu trebuie aruncate pe calea apei menajere sau a reziduurilor menajere. Întrebaţi farmacistul cum să eliminaţi medicamentele care nu vă mai sunt necesare. Aceste măsuri vor ajuta la protejarea mediului.

6. INFORMAŢII SUPLIMENTARE

Ce conţine Abseamed

-Substanţa activă este epoetină alfa. Abseamed 1000 UI/0,5 ml soluţie injectabilă în seringă preumplută: o seringă preumplută a 0,5 ml soluţie injectabilă conţine epoetină alfa 1000 unităţi internaţionale (UI), echivalent a 8,4 micrograme Abseamed 2000 UI/1 ml soluţie injectabilă în seringă preumplută: o seringă preumplută a 1 ml soluţie injectabilă conţine epoetină alfa 2000 unităţi internaţionale (UI) echivalent a 16,8 micrograme Abseamed 3000 UI/0,3 ml soluţie injectabilă în seringă preumplută: o seringă preumplută a 0,3 ml soluţie injectabilă conţine epoetină alfa 3000 unităţi internaţionale (UI) echivalent a 25,2 micrograme Abseamed 4000 UI/0,4 ml soluţie injectabilă în seringă preumplută: o seringă preumplută a 0,4 ml soluţie injectabilă conţine epoetină alfa 4000 unităţi internaţionale (UI) echivalent a 33,6 micrograme Abseamed 5000 UI/0,5 ml soluţie injectabilă în seringă preumplută: o seringă preumplută a 0,5 ml soluţie injectabilă conţine epoetină alfa 5000 unităţi internaţionale (UI) echivalent a 42,0 micrograme Abseamed 6000 UI/0,6 ml soluţie injectabilă în seringă preumplută: o seringă preumplută a 0,6 ml soluţie injectabilă conţine epoetină alfa 6000 unităţi internaţionale (UI) echivalent a 50,4 micrograme Abseamed 7000 UI/0,7 ml soluţie injectabilă în seringă preumplută: o seringă preumplută a 0,7 ml soluţie injectabilă conţine epoetină alfa 7000 unităţi internaţionale (UI) echivalent a 58,8 micrograme Abseamed 8000 UI/0,8 ml soluţie injectabilă în seringă preumplută: o seringă preumplută a 0,8 ml soluţie injectabilă conţine epoetină alfa 8000 unităţi internaţionale (UI) echivalent a 67,2 micrograme Abseamed 9000 UI/0,9 ml soluţie injectabilă în seringă preumplută: o seringă preumplută a 0,9 ml soluţie injectabilă conţine epoetină alfa 9000 unităţi internaţionale (UI) echivalent a 75,6 micrograme Abseamed 10000 UI/1 ml soluţie injectabilă în seringă preumplută: o seringă preumplută a 1 ml soluţie injectabilă conţine epoetină alfa 10000 unităţi internaţionale (UI) echivalent a 84,0 micrograme Abseamed 20000 UI/0,5 ml soluţie injectabilă în seringă preumplută: o seringă preumplută a 0,5 ml soluţie injectabilă conţine epoetină alfa 20000 unităţi internaţionale (UI) echivalent a 168,0 micrograme Abseamed 30000 UI/0,75 ml soluţie injectabilă în seringă preumplută: o seringă preumplută a 0,75 ml soluţie injectabilă conţine epoetină alfa 30000 unităţi internaţionale (UI) echivalent a 252,0 micrograme Abseamed 40000 UI/1 ml soluţie injectabilă în seringă preumplută: o seringă preumplută a 1 ml soluţie injectabilă conţine epoetină alfa 40000 unităţi internaţionale (UI) echivalent a 336,0 micrograme

-Celelalte componente sunt dihidrogenofosfat de sodiu dihidrat, fosfat disodic dihidrat, clorură de sodiu, glicină, polisorbat 80, acid clorhidric (pentru ajustarea pH-ului), hidroxid de sodiu (pentru ajustarea pH-ului) şi apă pentru preparate injectabile.

Cum arată Abseamed şi conţinutul ambalajului

Abseamed se prezintă sub formă de soluţie injectabilă limpede, incoloră în seringă preumplută. Seringile sunt sigilate într-un blister.

Abseamed 1000 UI/0,5 ml soluţie injectabilă în seringă preumplută. Seringile conţin 0,5 ml (1000 UI) soluţie.

Abseamed 2000 UI/1 ml soluţie injectabilă în seringă preumplută. Seringile conţin 1 ml (2000 UI) soluţie.

Abseamed 3000 UI/0,3 ml soluţie injectabilă în seringă preumplută. Seringile conţin 0,3 ml (3000 UI) soluţie.

Abseamed 4000 UI/0,4 ml soluţie injectabilă în seringă preumplută. Seringile conţin 0,4 ml (4000 UI) soluţie.

Abseamed 5000 UI/0,5 ml soluţie injectabilă în seringă preumplută. Seringile conţin 0,5 ml (5000 UI) soluţie.

Abseamed 6000 UI/0,6 ml soluţie injectabilă în seringă preumplută. Seringile conţin 0,6 ml (6000 UI) soluţie.

Abseamed 7000 UI/0,7 ml soluţie injectabilă în seringă preumplută. Seringile conţin 0,7 ml (7000 UI) soluţie.

Abseamed 8000 UI/0,8 ml soluţie injectabilă în seringă preumplută. Seringile conţin 0,8 ml (8000 UI) soluţie.

Abseamed 9000 UI/0,9 ml soluţie injectabilă în seringă preumplută. Seringile conţin 0,9 ml (9000 UI) soluţie.

Abseamed 10000 UI/1 ml soluţie injectabilă în seringă preumplută. Seringile conţin 1 ml (10000 UI) soluţie.

Abseamed 20000 UI/0,5 ml soluţie injectabilă în seringă preumplută. Seringile conţin 0,5 ml (20000 UI) soluţie.

Abseamed 30000 UI/0,75 ml soluţie injectabilă în seringă preumplută. Seringile conţin 0,75 ml (30000 UI) soluţie.

Abseamed 40000 UI/1 ml soluţie injectabilă în seringă preumplută. Seringile conţin 1 ml (40000 UI) soluţie.

Cutii cu 1 sau 6 seringi preumplute cu sau fără apărătoare de siguranţă pentru ac. Este posibil ca nu toate mărimile de ambalaj să fie comercializate.

Deţinătorul autorizaţiei de punere pe piaţă

Medice Arzneimittel Pütter GmbH & Co KG Kuhloweg 37 D-58638 Iserlohn Germania

Fabricantul

Sandoz GmbH Biochemiestr. 10 A-6250 Kundl Austria

Pentru orice informaţii despre acest medicament, vă rugăm să contactaţi reprezentanţii locali ai deţinătorului autorizaţiei de punere pe piaţă:

België/Belgique/Belgien Luxembourg/Luxemburg

Eurocept B.V. Medice Arzneimittel Pütter GmbH & Co. KG Tél/Tel: + 31-(0)35 5288377 Tél/Tel: + 49-(0)2371 937 0

България Magyarország

Medice Arzneimittel Pütter GmbH & Co. KG Medice Arzneimittel Pütter GmbH & Co. KG Teл.: + 49-(0)2371 937 0 Tel: + 36-(0)1 3187160

Česká republika Malta

Medice Arzneimittel Pütter GmbH & Co. KG Medice Arzneimittel Pütter GmbH & Co. KG Tel: + 420-(0)2 44403003 Tel: + 49-(0)2371 937 0

Danmark Nederland

Medice Arzneimittel Pütter GmbH & Co. KG Eurocept B.V.
Tlf: + 49-(0)2371 937 0 Tel: + 31-(0)35 5288377

Deutschland Norge

Medice Arzneimittel Pütter GmbH & Co. KG Medice Arzneimittel Pütter GmbH & Co. KG Tel: + 49-(0)2371 937 0 Tlf: + 49-(0)2371 937 0

Eesti

Medice Arzneimittel Pütter GmbH & Co. KG Tel: + 49-(0)2371 937 0

Ελλάδα

MEDICE HELLAS Α.Ε. Τηλ: + 30-(0)210 620 4257

España

Medice Arzneimittel Pütter GmbH & Co. KG Tel: + 49-(0)2371 937 0

France

Medice Arzneimittel Pütter GmbH & Co. KG Tel: + 49-(0)2371 937 0

Ireland

Medice Arzneimittel Pütter GmbH & Co. KG Tel: + 49-(0)2371 937 0

Ísland

Medice Arzneimittel Pütter GmbH & Co. KG Sími: + 49-(0)2371 937 0

Italia

FIDIA Farmaceutici S.p.A. Tel: + 39-(0)49 823 2111

Κύπρος

MEDICE HELLAS Α.Ε. Τηλ: + 30-(0)210 620 4257

Latvija

Medice Arzneimittel Pütter GmbH & Co. KG Tel: + 49-(0)2371 937 0

Lietuva

Medice Arzneimittel Pütter GmbH & Co. KG Tel: + 49-(0)2371 937 0

Österreich

Medice Arzneimittel GmbH Tel: + 43-(0)800 29 5193

Polska

Medice Arzneimittel Pütter GmbH & Co. KG Tel.: + 48-(0)22 642 2673

Portugal

Medice Arzneimittel Pütter GmbH & Co. KG Tel: + 49-(0)2371 937 0

România

Medice Arzneimittel Pütter GmbH & Co. KG Tel: + 49-(0)2371 937 0

Slovenija

Medice Arzneimittel Pütter GmbH & Co. KG Tel: + 49-(0)2371 937 0

Slovenská republika

Medice Arzneimittel Pütter GmbH & Co. KG Tel: + 420-(0)2 44403003

Suomi/Finland

Medice Arzneimittel Pütter GmbH & Co. KG Puh/Tel: + 49-(0)2371 937 0

Sverige

Medice Arzneimittel Pütter GmbH & Co. KG Tel: + 49-(0)2371 937 0

United Kingdom

Medice Arzneimittel Pütter GmbH & Co. KG Tel: + 49-(0)2371 937 0

Acest prospect a fost aprobat în {LL/AAAA}.

Informaţii detaliate privind acest medicament sunt disponibile pe website-ul Agenţiei Europene a Medicamentului http://www.ema.europa.eu/ .

Instrucţiuni privind modul de autoinjectare (pentru pacienţi cărora li se administrează chimioterapie, pacienţi adulţi care îşi donează propriul sânge înaintea intervenţiei chirurgicale sau pacienţi adulţi programaţi numai pentru intervenţii ortopedice).

Acest punct conţine informaţii despre cum să vă faceţi singuri injecţiile cu Abseamed. Este important să nu încercaţi să vă injectaţi singur, cu excepţia cazului în care aţi fost special instruit de către medicul dumneavoastră sau de către asistentă. Abseamed este furnizat cu sau fără apărătoare de siguranţă pentru ac şi medicul dumneavoastră sau asistenta vă vor arăta cum să îl utilizaţi. Dacă nu sunteţi sigur despre cum să faceţi injecţia sau dacă aveţi întrebări, cereţi ajutorul medicului dumneavoastră sau asistentei.

Spălaţi-vă mâinile.

Scoateţi o seringă din ambalaj şi înlăturaţi capacul protector fără filet al acului. Seringile sunt imprimate în relief cu inele gradate pentru a permite utilizarea parţială, dacă este necesar. Fiecare inel gradat corespunde unui volum de 0,1 ml. Dacă este necesară utilizarea parţială a seringii, aruncaţi soluţia nedorită înaintea injectării.

Dezinfectaţi pielea la locul de injectare utilizând un tampon cu alcool medicinal.

Formaţi un pliu de piele prin prinderea pielii între degetul mare şi cel arătător.

Introduceţi acul în pliul de piele cu o mişcare rapidă, fermă. Injectaţi soluţia de Abseamed aşa cum v-a arătat medicul dumneavoastră. Trebuie să discutaţi cu medicul dumneavoastră sau cu farmacistul dacă nu sunteţi sigur.

Seringa preumplută fără apărătoare de siguranţă pentru ac

Continuând săţineţi pielea strânsă între degete, apăsaţi pistonul lent şi complet.

După ce aţi injectat lichidul, scoateţi acul şi daţi drumul la piele. Presaţi locul de injecţie cu un tampon uscat, steril.

Aruncaţi orice produs neutilizat sau material rezidual. Utilizaţi fiecare seringă numai pentru o injecţie.

Seringa preumplută cu apărătoare de siguranţă pentru ac

Continuând săţineţi pielea strânsă între degete, apăsaţi pistonul încet, uniform, până când s-a administrat întreaga dozăşi pistonul nu mai poate fi apăsat. Nu daţi drumul la piston!

După ce aţi injectat lichidul, scoateţi acul în timp ce continuaţi săţineţi pistonul apăsat şi apoi daţi drumul la piele. Prresaţi locul de injecţie cu un tampon uscat, steril.

Daţi drumul pistonului. Apărătoarea de siguranţă a acului va acoperi acul rapid.

Aruncaţi orice produs neutilizat sau material rezidual. Utilizaţi fiecare seringă numai pentru o injecţie.

 

Ai o intrebare despre acest medicament? Poti intreba aici.
Citeste si...
Histerectomia (lb.eng.) Animatie a procedurii de extirpare a uterului (histerectomie)