Cautare



ATENTIE

Aceste informatii au doar scop informativ si in niciun caz nu trebuie sa inlocuiasca recomandarea medicului sau a personalului medical autorizat. Nu trebuie sa folositi aceste informatii pentru auto-diagnostic sau auto-tratament. Medipedia nu isi asuma responsabilitatea asupra efectelor pe care le poate avea folosirea acestor informatii in alte scopuri decat au fost oferite.

OPTIMARK 500 µmol/ml
Denumire OPTIMARK 500 µmol/ml
Descriere Acest medicament este utilizat numai în scop diagnostic. Optimark este indicat pentru utilizare în imagistica prin rezonanţă magnetică (IRM) la nivelul sistemului nervos central (SNC) şi ficatului. Acesta determină îmbunătăţirea contrastului şi facilitează vizualizarea şi caracterizarea leziunilor focale şi structurilor anormale de la nivelul SNC şi ficatului, la pacienţii cu patologie diagnosticată sau suspiciune crescută de afectare patologică.
Denumire comuna internationala GADOVERSETAMIDUM
Actiune terapeutica MEDII DE CONTRAST PENTRU IRM MEDII DE CONTRAST PARAMAGNETICE
Prescriptie S - Medicamente si produse medicamentoase care se utilizeaza numai in spatii cu destinatie speciala (spitale, dispensare medicale etc.)
Forma farmaceutica SOL. INJ. IN FLACON
Concentratia 500 µmol/ml
Ambalaj Cutie x 1 flacon x 10 ml
Valabilitate ambalaj 2 ani
Volum ambalaj 10ml
Cod ATC V08CA06
Firma - Tara producatoare MALINCKRODT MEDICAL IMAGING IRELAND - IRLANDA
Autorizatie de punere pe piata TYCO HEALTHCARE DEUTSCHLAND GMBH - GERMANIA

Ai un comentariu sau o intrebare despre OPTIMARK 500 µmol/ml ? Intreaba pe forum:  
Nume afisat:
E-mail (optional):
Intrebare:

Introduceti codul de mai sus:



>> OPTIMARK 500 µmol/ml SOL. INJ. IN SERINGA PREUMPLUTA, 500 µmol/ml >> OPTIMARK 500 µmol/ml SOL. INJ. IN FLACON, 500 µmol/ml >> OPTIMARK 500 µmol/ml SOL. INJ. IN SERINGA PREUMPLUTA, 500 µmol/ml >> OPTIMARK 500 µmol/ml SOL. INJ. IN FLACON, 500 µmol/ml
Prospect si alte informatii despre OPTIMARK 500 µmol/ml, sol. inj. in flacon       

ANEXA I

REZUMATUL CARACTERISTICILOR PRODUSULUI

1. DENUMIREA COMERCIALĂ A MEDICAMENTULUI

Optimark 500 micromol/ml soluţie injectabilă în seringă preumplută

2. COMPOZIŢIA CALITATIVĂ ŞI CANTITATIVĂ

1 ml conţine gadoversetamidă 330,9 mg, corespunzător la 500 micromoli.

Fiecare seringă a 10 ml conţine gadoversetamidă 3309 mg, corespunzător la 5 milimoli.

Fiecare seringă a 15 ml conţine gadoversetamidă 4963,5 mg, corespunzător la 7,5 milimoli.

Fiecare seringă a 20 ml conţine gadoversetamidă 6618 mg, corespunzător la 10 milimoli.

Fiecare seringă a 30 ml conţine gadoversetamidă 9927 mg, corespunzător la 15 milimoli.

Excipient(ţi) cu efect cunoscut:

20 ml soluţie conţin sodiu 28,75 mg.

30 ml soluţie conţin sodiu 43,13 mg.

Pentru lista tuturor excipienţilor, vezi pct. 6.1.

3. FORMA FARMACEUTICĂ

Soluţie injectabilă în seringă preumplută.

Soluţie limpede, incoloră până la uşor gălbuie.

pH: 6,0 – 7,5

Osmolalitate (la 37°C): 1000 – 1200 mOsm/kg

4. DATE CLINICE

4.1 Indicaţii terapeutice

Acest medicament este utilizat numai în scop diagnostic.

Optimark este indicat pentru utilizare în imagistica prin rezonanţă magnetică (IRM) la nivelul sistemului nervos central (SNC) şi ficatului. Acesta determină îmbunătăţirea contrastului şi facilitează vizualizarea şi caracterizarea leziunilor focale şi structurilor anormale de la nivelul SNC şi ficatului, la pacienţii adulţi, adolescenţi şi copii cu vârsta de doi ani şi peste, cu patologie diagnosticată sau suspiciune crescută de afectare patologică.

4.2 Doze şi mod de administrare

Optimark trebuie administrat numai de către medici cu experienţă în practica clinică a IRM.

Pentru a facilita acţiunea imediată în caz de urgenţă, trebuie asigurată disponibilitatea imediată a medicamentelor necesare (de exemplu epinefrină (adrenalină), teofilină, medicamente antihistaminice, corticosteroizi şi atropină), a sondei endotraheale şi ventilaţiei asistate.

Doze

Medicamentul trebuie administrat sub forma unei injecţii intravenoase periferice în bolus, în doză de 0,2 ml/kg (100 micromol/kg). Pentru asigurarea administrării complete a mediului de contrast, injectarea acestuia trebuie urmată de o injecţie de spălare cu 5 ml soluţie injectabilă de clorură de sodiu 9 mg/ml (0,9%). Procedura imagistică trebuie efectuată în interval de o oră de la administrarea mediului de contrast.

Administrarea de doze repetate

În cazul efectuării IRM la nivel cerebral, dacă suspiciunea clinică privind prezenţa unei leziuni se menţine după administrarea unei doze unice de substanţă pentru IRM cu contrast mărit, sau dacă obţinerea unor informaţii mai exacte privind numărul, mărimea, sau extinderea leziunilor, ar putea influenţa atitudinea terapeutică în cazul pacientului respectiv, la subiecţii cu funcţie renală normală se poate administra o a doua injecţie intravenoasă în bolus, în doză de 0,2 ml/kg (100 micromol/kg), în interval de 30 de minute de la prima injecţie; aceasta poate mări eficacitatea diagnostică a examinării.

Nu s-a stabilit siguranţa administrării dozelor repetate la copii (cu vârsta de 2 ani şi peste) şi adolescenţi, la pacienţii cu insuficienţă renală sau la vârstnici. La aceste grupe de pacienţi nu se recomandă administrarea de doze repetate.

Date limitate cu alte substanţe de contrast care conţin gadoliniu sugerează faptul că, pentru excluderea altor metastaze cerebrale la un pacient cu metastază solitară rezecabilă diagnosticată, examenul de RM prin injectarea Optimark în doză de 300 micromol/kg, poate determina mărirea siguranţei diagnostice.

Copii şi adolescenţi

Ajustarea dozei nu este considerată necesară la adolescenţi şi copii cu vârsta peste 2 ani.

Optimark este contraindicat la nou-născuţii cu vârsta sub 4 săptămâni (vezi pct. 4.3).

Optimark nu este recomandat pentru utilizare la copii cu vârsta sub 2 ani, deoarece siguranţa, eficacitatea şi efectele asupra funcţiei rinichiului imatur nu au fost studiate la această grupă de vârstă.

Vârstnici (cu vârsta de 65 ani şi peste)

Nu se consideră necesară ajustarea dozei. Este necesară prudenţă la pacienţii vârstnici (vezi pct. 4.4).

Insuficienţă renală şi insuficienţă hepatică

Optimark este contraindicat la pacienţii cu insuficienţă renală severă (RFG <30 ml/min şi 1,73 m2) şi la pacienţii cărora li s-a efectuat un transplant hepatic sau la cei aflaţi în perioada perioperatorie pentru transplant hepatic (vezi pct. 4.3). Optimark trebuie utilizat numai după o evaluare atentă a raportului risc/beneficiu la pacienţii cu insuficienţă renală moderată (RFG 30-59 ml/min şi 1,73 m2) la doze care să nu depăşească 100 micromol/kg (vezi pct. 4.4). Pe parcursul unei explorări imagistice, nu trebuie să se utilizeze mai mult de o doză. Datorită lipsei informaţiilor privind administrările repetate, injecţiile cu Optimark nu trebuie repetate decât dacă intervalul dintre administrări este de cel puţin 7 zile.

Mod de administrare

Medicamentul trebuie administrat sub formă de injecţie intravenoasă periferică, în bolus. Pentru asigurarea administrării complete a mediului de contrast, injectarea acestuia trebuie urmată de o injecţie de spălare cu 5 ml soluţie injectabilă de clorură de sodiu 9 mg/ml (0,9%). Se recomandă inserarea unui cateter flexibil venos cu poziţionare fixă, vezi pct. 4.4.

La copiii cu vârsta cuprinsă între 2 şi 11 ani, Optimark nu trebuie administrat prin intermediul unui injectomat (vezi pct. 4.4).

Precauţii care trebuie luate înainte de manipularea sau administrarea medicamentului

Ambalajul şi soluţia trebuie inspectate vizual înaintea utilizării, aşa cum este descris la pct. 6.6.

4.3 Contraindicaţii

Hipersensibilitate la gadoversetamidă sau la alte medicamente care conţin gadolinium sau la oricare dintre excipienţii enumeraţi la pct. 6.1.

Optimark este contraindicat:

• la pacienţi cu insuficienţă renală severă (RFG <30 ml/min şi 1,73m²),

• la pacienţii cărora li s-a efectuat un transplant hepatic sau

• la pacienţi aflaţi în perioada perioperatorie pentru transplant hepatic şi

• la nou-născuţii cu vârsta sub 4 săptămâni (vezi pct. 4.4).

4.4 Atenţionări şi precauţii speciale pentru utilizare

Ca în cazul altor substanţe de contrast paramagnetice, îmbunătăţirea contrastului IRM prin gadoversetamidă poate afecta vizualizarea leziunilor existente. Unele dintre aceste leziuni pot fi vizualizate prin IRM fără mărirea contrastului prin administrarea de medii de contrast. În consecinţă, se impune atenţie când se interpretează imagini cu contrast îmbunătăţit în absenţa unei IRM de referinţă fără substanţă de contrast.

Este necesară o atenţie deosebită pentru asigurarea hidratării corespunzătoare a pacienţilor înaintea examinării.

Hipersensibilitate

Reacţiile de tip alergic (alergoide) şi alte reacţii idiosincrazice pot apare de asemenea în cazul utilizării gadoversetamidei şi se pot manifesta sub forma reacţiilor cardiovasculare, respiratorii şi cutanate (vezi pct. 4.8). Majoritatea acestor reacţii apar la cel mult o jumătate de oră de la administrarea mediului de contrast. Ca pentru toate celelalte medii de contrast din aceeaşi grupă, în cazuri rare pot apare reacţii tardive (după ore sau zile); cu toate acestea, nu s-au raportat astfel de reacţii în studiile clinice finalizate.

Dacă apar reacţii de hipersensibilitate, administrarea mediului de contrast trebuie întreruptă imediat şi, dacă este necesar, se va începe tratamentul pe cale intravenoasă.

Pe durata examinării este necesară supravegherea de către un medic şi se recomandă inserţia unui cateter flexibil cu poziţionare îndelungată. Pentru a facilita acţiunea imediată în caz de urgenţă, trebuie asigurată disponibilitatea imediată a medicamentelor necesare (de exemplu epinefrină (adrenalină), teofilină, medicamente antihistaminice, corticosteroizi şi atropină), a sondei endotraheale şi ventilaţiei asistate.

Riscul reacţiilor de hipersensibilitate este crescut în următoarele cazuri:

- pacienţi cu predispoziţie la reacţii alergice

- pacienţi cu astm bronşic; în mod special, riscul de bronhospasm este mărit la aceşti pacienţi

- pacienţi cu reacţii la substanţe de contrast în antecedente, inclusiv antecedente de reacţii alergice la substanţe de contrast pe bază de iod

Înaintea injectării mediului de contrast, pacienţii trebuie întrebaţi dacă au prezentat orice formă de alergie (de exemplu alergii la fructe de mare sau la medicamente, rinită alergică (febra fânului), urticarie), dacă sunt hipersensibili la medii de contrast şi dacă au astm bronşic. Se poate lua în considerare premedicaţia cu antihistaminice şi/sau glucocorticoizi.

Pacienţi care urmează tratament cu beta-blocante

Trebuie luat în considerare faptul că pacienţii care utilizează beta-blocante pot să nu răspundă la beta-agoniştii utilizaţi în mod uzual în tratamentul reacţiilor de hipersensibilitate.

Pacienţi cu afecţiuni cardiovasculare

Reacţiile de hipersensibilitate pot fi severe la acest grup de pacienţi. Reacţiile cardiovasculare pot declanşa decompensări, în special la pacienţii cu afecţiuni cardiace grave (de exemplu insuficienţă cardiacă severă, boală coronariană). Cu toate acestea, studiile clinice cu Optimark nu au evidenţiat asemenea reacţii.

Tulburări ale sistemului nervos

Posibilitatea apariţiei convulsiilor în timpul examinării poate fi crescută la pacienţii cu epilepsie sau leziuni cerebrale. Se impun precauţii când se examinează aceşti pacienţi (de exemplu, monitorizarea pacienţilor) şi trebuie asigurată disponibilitatea imediată a echipamentului medical şi medicamentelor necesare pentru tratamentul rapid al eventualelor convulsii.

Tulburări ale funcţiei renale

Înainte de administrarea Optimark, toţi pacienţii ar trebui examinaţi prin analize de laborator pentru depistarea unei eventuale disfuncţii renale.

Au existat raportări privind fibroza sistemică nefrogenă (FSN), asociată cu utilizarea Optimark şi a unor substanţe de contrast care conţin gadolinium, la pacienţii cu insuficienţă renală severă acută sau cronică (rata filtrării glomerulare (RFG) <30 ml/min şi 1,73 m2). Pacienţii care au fost sau urmează să fie supuşi unui transplant hepatic prezintă un risc deosebit, deoarece incidenţa insuficienţei renale acute este mare la această grupă de pacienţi. În consecinţă, Optimark nu ar trebui utilizat la pacienţii care au fost sau urmează să fie supuşi unui transplant de ficat şi la nou-născuţi (vezi pct. 4.3).

Riscul de apariţie a FSN la pacienţii cu insuficienţă renală moderată (RFG 30-59 ml/min şi 1,73 m2) este necunoscut; de aceea, Optimark trebuie utilizat numai după o evaluare atentă a raportului risc/beneficiu la pacienţii cu insuficienţă renală moderată.

Gadoversetamida este dializabilă. Hemodializa la scurt timp după administrarea Optimark poate fi utilă în îndepărtarea Optimark din organism. Nu există dovezi care să susţină necesitatea iniţierii hemodializei pentru prevenirea sau tratamentul FSN, la pacienţii la care nu se efectuează încă hemodializă.

Copii şi adolescenţi

Optimark nu trebuie administrat printr-un injectomat. Pentru a evita supradozajul produs din eroare, doza necesară trebuie administrată manual la copiii cu vârsta cuprinsă între 2 şi 11 ani.

Nou-născuţi şi sugari

Optimark nu trebuie utilizat la copii cu vârsta sub doi ani. Nu s-au studiat siguranţa şi eficacitatea medicamentului la această grupă de vârstă.

Vârstnici

Deoarece clearance-ul renal al gadoversetamidei poate fi afectat la persoanele vârstnice, este deosebit de important să se examineze pacienţii cu vârsta de 65 ani şi peste pentru depistarea unei eventuale disfuncţii renale.

Sodiu

Acest medicament conţine sodiu <1 mmol (23 mg) peroza de până la 17 ml, adică practic „nu conţine sodiu”.

Seringile a 10 ml şi 15 ml conţin sodiu <1 mmol, adică practic „nu conţin sodiu”.

Dozele mai mari conţin sodiu 1 mmol sau mai mult. Acest lucru trebuie avut în vedere la pacienţii ce urmează o dietă cu restricţie de sodiu.

20 ml soluţie conţin sodiu 28,75 mg.

30 ml soluţie conţin sodiu 43,13 mg.

Fier seric şi zinc seric

Se impun precauţii deoarece în timpul studiilor clinice s-au observat scăderi tranzitorii ale parametrilor serici de fier şi zinc. Nu se cunoaşte semnificaţia clinică a acestor modificări.

4.5 Interacţiuni cu alte medicamente şi alte forme de interacţiune

Nu s-au efectuat studii specifice privind interacţiunile.

Optimark a provocat interferenţe în măsurarea calciului seric prin utilizarea metodei colorimetrice OCP (complexon orto-crezolftaleină). Cu toate acestea, administrarea gadoversetamidei nu provoacă o scădere reală a concentraţiei calciului seric. În prezenţa gadoversetamidei, tehnica OCP determină în mod eronat o valoare redusă a concentraţiei calciului plasmatic. Mărimea acestui artefact de măsurare este proporţională cu concentraţia serică a gadoversetamidei, iar la pacienţii cu clearance renal normal se pot obţine valori exacte după aproximativ 90 minute de la injectare. La pacienţii cu tulburări ale funcţiei renale, clearance-ul gadoversetamidei va fi încetinit şi interferenţa asupra determinării concentraţiei serice a calciului prin metoda OCP va fi prelungită. Gadoversetamida nu afectează alte metode de măsurare a concentraţiei calciului seric, de exemplu metoda colorimetrică arsenazo III, spectroscopia de absorbţie atomică şi spectroscopia de masă cu plasmă cuplată inductiv.

4.6 Fertilitatea, sarcina şi alăptarea

Sarcina

Nu sunt disponibile date cu privire la utilizarea gadoversetamidei la femeile gravide. Studiile la animale nu au evidenţiat efecte toxice nocive directe sau indirecte asupra funcţiei de reproducere (vezi pct. 5.3). Optimark nu trebuie utilizat în timpul sarcinii, cu excepţia cazului în care starea clinică a femeii impune tratamentul cu gadoversetamidă.

Alăptarea

Nu se cunoaşte dacă gadoversetamida se excretă în laptele uman. Există informaţii insuficiente cu privire la excreţia gadoversetamidei în laptele animalelor. Nu se poate exclude un risc pentru sugari. Alăptarea trebuie întreruptă timp de cel puţin 24 ore după administrarea Optimark.

Fertilitatea

Datele non-clinice nu au evidenţiat niciun risc special pentru om pe baza studiilor convenţionale farmacologice privind toxicitatea asupra funcţiei de reproducere. Nu s-au efectuat studii clinice asupra fertilităţii.

4.7 Efecte asupra capacităţii de a conduce vehicule şi de a folosi utilaje

Optimark nu are nicio influenţă sau are influenţă neglijabilă asupra capacităţii de a conduce vehicule şi de a folosi utilaje.

Pacienţii trataţi în ambulator trebuie să ţină cont de faptul că ameţelile acute pot apărea mai puţin frecvent (≥1/1000 şi <1/100) în timp ce conduc vehicule sau folosesc utilaje (vezi pct. 4.8).

4.8 Reacţii adverse

Rezumatul profilului de siguranţă

Cele mai multe reacţii adverse au fost de intensitate uşoară până la moderată şi de tip tranzitor. Cele mai frecvente reacţii adverse au fost disgeuzie, senzaţie de căldură, cefalee şi ameţeli.

Majoritatea reacţiilor adverse observate după utilizarea gadoversetamidei au fost reacţii adverse ale sistemului nervos, urmate de reacţii adverse generale, tulburări gastro-intestinale sau afecţiuni cutanate şi ale ţesutului subcutanat.

S-au raportat reacţii adverse grave şi acestea includ reacţii anafilactice, reacţii cardiovasculare şi tulburări respiratorii alergice. Tratamentul trebuie să fie simptomatic şi în cazul în care apare o reacţie adversă gravă, accesul imediat la medicamentele necesare şi la echipamentul de urgenţă trebuie să fie disponibile.

Tabelul de sinteză a reacţiilor adverse

Următoarele reacţii adverse au fost raportate din studiile clinice şi din utilizarea gadoversetamidei după introducerea pe piaţă. În cadrul fiecărei grupe de frecvenţă, reacţiile adverse sunt prezentate în ordinea descrescătoare a gravităţii.

 

Baza de date MedDRA privind clasificarea pe aparate, sisteme şi organe

Frecvente (≥1/100 şi <1/10)

Mai puţin frecvente (≥1/1000 şi <1/100)

Rare (≥1/10000 şi <1/1000)

Foarte rare (<1/10000)

Cu frecvenţă necunoscută

Tulburări ale sistemului imunitar

 

Reacţii anafilactice

 

 

 

Tulburări metabolice şi de nutriţie

 

 

Reducerea apetitului alimentar

 

 

Tulburări psihice

 

 

Anxietate, tulburări de somn, confuzie şi dezorientare

 

 

Tulburări ale sistemului nervos

Cefalee, disgeuzie

Ameţeli, Hipoestezie, parestezie, parosmie

Convulsii, tremor, somnolenţă, senzaţie de arsură

Sincopă

 

Tulburări oculare

 

 

Eritem palpebral, durere oculară, vedere înceţoşată, conjunctivită, hiperemie oculară

 

 

Tulburări acustice şi vestibulare

 

 

Tinitus, vertij

 

 

Tulburări cardiace

 

 

Palpitaţii, bloc AV de gradul I, extrasistole, tahicardie, aritmie

 

 

Tulburări vasculare

 

Hiperemie facială tranzitorie

Hipotensiune arterială, hipertensiune arterială

 

 

Tulburări respiratorii, toracice şi mediastinale

 

Congestie nazală, senzaţie de iritaţie faringiană

Dispnee, disfonie, rinoree, senzaţie de constricţie faringiană, bronhospasm, tuse, edem laringian/faringian, faringită, rinită, strănut

 

 

Tulburări gastro-intestinale

 

Greaţă, diaree

Hipersecreţie salivară, durere abdominală, constipaţie, xerostomie

Vărsături

 

Afecţiuni cutanate şi ale ţesutului subcutanat

 

Prurit, erupţii cutanate

Urticarie,transpiraţii reci, eritem, hiperhidroză

Edem periorbital

Fibroză sistemică nefrogenă (FSN)

Tulburări renale şi ale căilor urinare

 

 

Concentraţii serice crescute ale creatininei, hematurie

 

 

Baza de date MedDRA privind clasificarea pe aparate, sisteme şi organe

Frecvente (≥1/100 şi <1/10)

Mai puţin frecvente (≥1/1000 şi <1/100)

Rare (≥1/10000 şi <1/1000)

Foarte rare (<1/10000)

Cu frecvenţă necunoscută

Tulburări generale şi la nivelul locului de administrare

Senzaţie de căldură

Disconfort toracic, durere toracică, senzaţie de frig (inclusiv senzaţie de răceală la nivelul extremităţilor), reacţii la nivelul locului de administrare

Frisoane, durere, edem facial, afecţiuni astenice, inclusiv astenie, fatigabilitate şi stare generală de rău, febră, edeme periferice, senzaţii anormale

 

 

Investigaţii diagnostice

 

Concentraţii anormale ale calciului seric

Concentraţii serice crescute ale ALAT, valori anormale ale analizelor de urină, valori anormale ale electroliţilor urinari, albuminurie, concentraţii serice crescute ale CPK, hemoglobină scăzută

Interval QT prelungit pe electro-cardiogramă (ECG)

 

 

La nivelul locului injectării s-au observat reacţii locale, manifestate prin iritaţii locale.

S-au raportat cazuri de fibroză sistemică nefrogenă (FSN) în timpul utilizării Optimark (vezi pct. 4.4).

Copii şi adolescenţi

Optimark a fost studiat la adolescenţi şi copii cu vârsta de 2 ani şi peste, evidenţiind un profil de siguranţă similar cu cel observat la pacienţii adulţi.

4.9 Supradozaj

Gadoversetamida a fost testată la om în doze de până la 700 micromol/kg (de şapte ori doza standard). Nu s-au raportat consecinţe clinice ale supradozajului. Simptomele toxicităţii acute sunt puţin probabile la pacienţii cu funcţie renală normală. Optimark se poate elimina prin hemodializă. Cu toate acestea, nu există dovezi că hemodializa este potrivită pentru prevenirea fibrozei sistemice nefrogene (FSN).

5. PROPRIETĂŢI FARMACOLOGICE

5.1 Proprietăţi farmacodinamice

Grupa farmacoterapeutică: Medii de contrast IRM, codul ATC: V08CA06

Gadoverstamida este o substanţă chelatoare care conţine gadolinium – cu proprietăţi paramagnetice şi este responsabil de îmbunătăţirea contrastului în IRM – şi ligantul versetamidă.

Scopul utilizării unei substanţe de contrast în IRM constă în inducerea unor modificări ale intensităţii semnalului la nivelul leziunii, facilitând astfel, recunoaşterea acesteia printre structurile normale înconjurătoare. În consecinţă, utilizarea unei substanţe de contrast poate scădea pragul de detectare şi de vizualizare a leziunii. Substanţele de contrast utilizate în IRM, conţinând gadolinium (substanţe chelatoare pe bază de gadolinium) sunt create pentru a acţiona în mod indirect asupra mediului magnetic local, prin modificarea timpilor de relaxare a protonilor T1 (spin-mediu) şi T2 (spin-spin). La concentraţia uzuală de 100 micromol/kg, predomină scurtarea timpului T1; scurtarea timpului T2 este nesemnificativă când se utilizează secvenţe de măsurare pe bază de T1.

După administrarea pe cale intravenoasă, gadoversetamida, o substanţă chelatoare extracelulară pe bază de gadolinium, atinge rapid starea de echilibru în lichidul sau spaţiul extracelular şi se elimină în principal prin filtrare glomerulară.

Ca urmare a acestor caracteristici, timpul de achiziţie a imaginilor după administrarea mediului de contrast este esenţial în imagistica la nivelul ficatului. Pentru metastazele hepatice, diferenţa de semnal dintre tumoră şi ţesutul hepatic înconjurător este ameliorată în mod semnificativ în primele 90 secunde după administrarea unei substanţe extracelulare de contrast pe bază de gadolinium. În consecinţă, secvenţa rapidă a imaginilor trebuie iniţiată la 20 secunde după injectarea în bolus a substanţei de contrast, când aceasta este predominantă la nivelul arterelor hepatice şi ulterior, după 60 secunde de la injectare, în timpul fazei venoase portale dominante. Deoarece artera hepatică şi sistemul venos port furnizează aproximativ 20% şi respectiv 80% din sângele hepatic, primele imagini (faza arterei hepatice) oferă vizualizarea optimă a leziunii în cazul leziunilor hipervasculare, iar imaginile fazei venoase portale sunt utile pentru leziunile hipovasculare (cele mai multe leziuni metastatice sunt relativ hipovasculare şi sunt evidenţiate mai bine în timpul fazei venoase portale, manifestându-se sub forma unor zone cu intensităţi mai mici ale semnalului în comparaţie cu cele intens marcate la nivelul ficatului). Vizualizarea leziunilor hipo- şi hipervasculare poate fi redusă dacă imaginea este întârziată mai mult de 3 minute, datorită difuziunii substanţei de contrast în spaţiul interstiţial, atât la nivelul paremchimului hepatic, cât şi la nivelul leziunii (de exemplu metastază), provocând obţinerea unor imagini a căror intensitate la nivelul leziunii este egală cu cea a parenchimului hepatic normal. Imaginile întârziate post-contrast sau de echilibru (după mai mult de 5 minute de la administrare) pot contribui la caracterizarea leziunilor, de exemplu partea centrală a metastazei poate acumula substanţa de contrast în spaţiul interstiţial al leziunii, devenind astfel hiperintensă în comparaţie cu ficatul normal. Această diferenţă în modul de amplificare a contrastului este utilă în formularea diagnosticului diferenţial pe baza caracterizării leziunilor şi a siguranţei diagnostice.

Mărirea contrastului tumorilor cerebrale prin utilizarea substanţelor de contrast conţinând gadolinium (sau iod) depinde de integritatea barierei hematoencefalice (BHE). În consecinţă, aceste substanţe au fost considerate ca markeri ai zonelor de discontinuitate a BHE. Când BHE nu este intactă, moleculele de gadoversetamidă difuzează în compartimentul interstiţial, producând în acest mod, efectul paramagnetic caracteristic de scurtare a timpilor T1 şi T2. În general, adăugarea unei substanţe de contrast la un examen IRM, la o doză clinică standard de 100 micromol/kg, a provocat o creştere semnificativă a capacităţii de detectare a leziunilor, a sensibilităţii şi preciziei diagnostice.

5.2 Proprietăţi farmacocinetice

Distribuţie

Farmacocinetica gadoversetamidei se conformează modelului deschis cu două compartimente. La o doză de 100 micromol/kg, timpul mediu de înjumătăţire plasmatică prin distribuţie la subiecţii sănătoşi, calculat prin metoda reziduurilor, la 12 voluntari sănătoşi, este de 13,3 ± 6,8 min. La doza de 100 micromol/kg, volumul mediu de distribuţie la pacienţii fără tulburări ale funcţiei renale (incluzând atât subiecţi sănătoşi, cât şi pacienţi cu patologie SNC sau hepatică) a fost de 158,7 ± 29,0 până la 214,3 (cu variaţii între 116,4 şi 295,0) ml/kg. Acest volum de distribuţie (aproximativ 10 - 15 l pentru o greutate corporală de 70 kg) corespunde unui medicament care se distribuie în lichidul extracelular. În niciunul dintre aceste studii, nivelul dozei nu a avut un efect semnificativ asupra volumului de distribuţie. Gadoversetamida nu a dovedit legare de proteinele plasmatice in vitro.

Eliminare

La doza de 100 micromol/kg, timpul de înjumătăţire plasmatică prin eliminare variază de la 1,49 ± 0,15 ore la voluntarii sănătoşi, la 2,11 ± 0,62 ore la pacienţii fără tulburări ale funcţiei renale (incluzând atât subiecţi sănătoşi, cât şi pacienţi cu patologie SNC sau hepatică).

Clearance-ul plasmatic mediu al gadoversetamidei la subiecţii sănătoşi (111,0 ± 14,1 ml/min şi 1,73m² suprafaţă corporală) nu diferă în mod semnificativ faţă de clearance-ul renal mediu. Rezultate similare sunt obţinute la subiecţi sănătoşi şi la pacienţi cu diferite disfuncţii asociate la nivel hepatic, SNC şi renal, la care clearance-ul renal al gadoversetamidei reprezintă aproximativ 95% din clearance-ul plasmatic total. Aceste rezultate (raportul clearance renal/clearance plasmatic total aproximativ egal cu 1) indică faptul că epurarea gadoversetamidei se desfăşoară în principal prin rinichi.

Nu a existat o diferenţă sistematică între parametrii cinetici în funcţie de nivelul dozei (100 până la 700 micromol/kg). În consecinţă, în acest interval de dozaj, cinetica gadoversetamidei pare a fi liniară.

Metabolizare

Procentul crescut al dozei regăsite sub forma unui complex nemodificat în urină sugerează faptul că nu are loc un proces semnificativ de metabolizare la om.

Grupe speciale de pacienţi

Influenţa diferenţei de sex:

În două studii farmacocinetice au fost înrolaţi subiecţi adulţi bărbaţi şi femei. Nu s-au identificat diferenţe farmacocinetice semnificative în funcţie de sex.

Influenţa vârstei:

Când este corectat în funcţie de greutatea corporală, clearance-ul total al gadoversetamidei este mai mare la grupa de vârstă cuprinsă între 2 şi 11 ani (143 ± 27,9 ml/h şi kg) decât cel observat la grupa de vârstă cuprinsă între 12 şi 18 ani (117 ± 26,1 ml/h şi kg) şi la cele două grupe de adulţi (82,1 ± 16,8 la grupa de vârstă cuprinsă între 19 şi 64 ani şi respectiv 56,5 ± 9,7 ml/h şi kg la grupa de vârstă ≥ 65 ani).

Timpul de înjumătăţire plasmatică prin eliminare la grupele de vârstă cuprinse între 2 şi 11 ani şi respectiv între 12 şi 18 ani (1,4 ± 0,3 şi respectiv 1,6 ± 0,3 h-1) este mai scăzut în comparaţie cu cel observat la cele două grupe de adulţi (1,9 ± 0,5 la grupa de vârstă cuprinsă între 19 şi 64 ani şi respectiv 2,5± 0,5 h-1 la grupa de vârstă peste 65 ani). Numărul pacienţilor vârstnici la care s-au determinat parametrii farmacocinetici a fost limitat (peste 65 ani, N=3).

Influenţa insuficienţei renale

Concentraţiile plasmatice ale gadoversetamidei cresc liniar cu scăderea funcţiei renale; la pacienţii cu insuficienţă renală severă (CrCl<30 ml/min), aceasta determină o scădere de şase ori a clearance-ului gadoversetamidei şi o creştere corespunzătoare de şase ori a expunerii ASC şi a t½. Deoarece gadoversetamida se administrează numai în doză unică, aceasta va provoca o expunere mai prelungită şi mai mare, pentru o durată limitată de timp. Cu toate acestea, chiar şi la pacienţii cu insuficienţă renală severă, aproape întreaga doză administrată se regăseşte în urină după 72 ore, iar la voluntarii sănătoşi s-au administrat doze de până la 500 micromol/kg fără să apară probleme legate de siguranţa administrării. Cu toate acestea, deoarece s-au raportat cazuri de FSN, care pot fi asociate cu insuficienţă renală în cazul utilizării gadoversetamidei şi a altor substanţe de contrast care conţin gadolinium, Optimark nu trebuie utilizat la aceşti pacienţi.

5.3 Date preclinice de siguranţă

Datele non-clinice nu au evidenţiat niciun risc special pentru om pe baza studiilor convenţionale farmacologice privind evaluarea siguranţei, toxicitatea după doză unică, toxicitatea asupra funcţiei de reproducere, toleranţa locală, antigenitatea şi genotoxicitatea. Nu s-au efectuat studii privind carcinogenitatea.

Studiile privind toxicitatea dozelor repetate la şobolani şi câini au relevat vacuolizarea celulelor tubulare renale, cu evidenţa clară a reversibilităţii efectului. Nu s-a observat insuficienţă funcţională.

Eliminarea Optimark la câinii cu vârsta sub 3 luni a fost semnificativ întârziată din cauza imaturităţii funcţiei renale şi a determinat o expunere sistemică crescută la Optimark. Dozele de două până la douăzeci de ori mai mari decât doza clinică, administrate repetat săptămânal, de la vârsta de o săptămână până la maturizare, au provocat mineralizarea extinsă a ţesuturilor, ceea ce a dus la apariţia unor efecte localizate, cum sunt dermatită ulcerativă, compromiterea circulaţiei şi disfuncţie hepatică.

6. PROPRIETĂŢI FARMACEUTICE

6.1 Lista excipienţilor

Versetamidă

Hidroxid de calciu

Clorură de calciu dihidrat

Hidroxid de sodiu şi/sau acid clorhidric pentru ajustarea pH-ului.

Apă pentru preparate injectabile

6.2 Incompatibilităţi

În absenţa studiilor de compatibilitate, Optimark nu trebuie amestecat cu alte medicamente.

6.3 Perioada de valabilitate

3 ani

Stabilitatea chimică şi fizică în timpul utilizării a fost demonstrată timp de 24 ore la temperaturi de până la 25°C.

Din punct de vedere microbiologic, medicamentul trebuie utilizat imediat. Dacă nu este utilizat imediat, condiţiile şi perioada de păstrare până la utilizare constituie responsabilitatea utilizatorului.

6.4 Precauţii speciale pentru păstrare

A se ţine seringa în cutie pentru a fi protejată de lumină.

A nu se păstra la frigider sau congela.

Pentru condiţiile de păstrare ale medicamentului după prima deschidere, vezi pct. 6.3.

6.5 Natura şi conţinutul ambalajului

Optimark este furnizat în seringi preumplute din polipropilenă. Capacul fără filet al seringii şi pistonul sunt din cauciuc bromobutilic.

Mărimile ambalajului:

1 x 10 ml 10 x 10 ml

1 x 15 ml 10 x 15 ml

1 x 20 ml 10 x 20 ml

1 x 30 ml 10 x 30 ml

Este posibil ca nu toate mărimile de ambalaj să fie comercializate.

6.6 Precauţii speciale pentru eliminarea reziduurilor şi alte instrucţiuni de manipulare

Optimark este destinat numai pentru utilizare unică; orice cantitate de soluţie neutilizată trebuie eliminată.

Nu utilizaţi soluţia dacă prezintă modificări de culoare sau particule în suspensie. Dacă nu se utilizează echipament de unică folosinţă, se impune o atenţie deosebită pentru prevenirea contaminării reziduale cu urme de substanţe dezinfectante.

Seringi preumplute:

Asamblare şi inspectare

Inspectaţi seringa pentru a observa dacă există semne de pierderi de soluţie. Nu utilizaţi seringa dacă se observă pierderi de soluţie..

După utilizare, înlăturaţi seringa şi orice cantitate de soluţie neutilizată.

Orice medicament neutilizat sau material rezidual trebuie eliminat în conformitate cu reglementările locale.

Eticheta de urmărire detaşabilă de pe seringile preumplute trebuie lipită pe fişa pacientului, pentru a permite înregistrarea corectă a substanţei de contrast utilizate care conţine gadoliniu. Doza utilizată trebuie, de asemenea, înregistrată.

7. DEŢINĂTORUL AUTORIZAŢIEI DE PUNERE PE PIAŢĂ

Covidien Deutschland GmbH

Gewerbepark 1

93333 Neustadt/Donau

Germania

8. NUMĂRUL(ELE) AUTORIZAŢIEI DE PUNERE PE PIAŢĂ

1 x 10 ml: EU/1/07/398/007

10 x 10 ml: EU/1/07/398/008

1 x 15 ml: EU/1/07/398/009

10 x 15 ml: EU/1/07/398/010

1 x 20 ml: EU/1/07/398/011

10 x 20 ml: EU/1/07/398/012

1 x 30 ml: EU/1/07/398/013

10 x 30 ml EU/1/07/398/014

9. DATA PRIMEI AUTORIZĂRI SAU A REÎNNOIRII AUTORIZAŢIEI

Data primei autorizări: 23 iulie 2007

Data ultimei reînnoiri a autorizaţiei:

10. DATA REVIZUIRII TEXTULUI

Informaţii detaliate privind acest medicament sunt disponibile pe website-ul Agenţiei Europene a Medicamentului http://www.ema.europa.eu .

1. DENUMIREA COMERCIALĂ A MEDICAMENTULUI

Optimark 500 micromol/ml soluţie injectabilă în flacon

2. COMPOZIŢIA CALITATIVĂ ŞI CANTITATIVĂ

1 ml conţine gadoversetamidă 330,9 mg, corespunzător la 500 micromoli.

Fiecare flacon a 10 ml conţine gadoversetamidă 3309 mg, corespunzător la 5 milimoli.

Fiecare flacon a 15 ml conţine gadoversetamidă 4963,5 mg, corespunzător la 7,5 milimoli.

Fiecare flacon a 20 ml conţine gadoversetamidă 6618 mg, corespunzător la 10 milimoli.

Excipient(ţi) cu efect cunoscut:

20 ml soluţie conţin sodiu 28,75 mg.

Pentru lista tuturor excipienţilor, vezi pct. 6.1.

3. FORMA FARMACEUTICĂ

Soluţie injectabilă în flacon.

Soluţie limpede, incoloră până la uşor gălbuie.

pH: 6,0 – 7,5

Osmolalitate (la 37°C): 1000 – 1200 mOsm/kg

4. DATE CLINICE

4.1 Indicaţii terapeutice

Acest medicament este utilizat numai în scop diagnostic.

Optimark este indicat pentru utilizare în imagistica prin rezonanţă magnetică (IRM) la nivelul sistemului nervos central (SNC) şi ficatului. Acesta determină îmbunătăţirea contrastului şi facilitează vizualizarea şi caracterizarea leziunilor focale şi structurilor anormale de la nivelul SNC şi ficatului, la pacienţii adulţi, adolescenţi şi copii cu vârsta de doi ani şi peste, cu patologie diagnosticată sau suspiciune crescută de afectare patologică.

4.2 Doze şi mod de administrare

Optimark trebuie administrat numai de către medici cu experienţă în practica clinică a IRM.

Pentru a facilita acţiunea imediată în caz de urgenţă, trebuie asigurată disponibilitatea imediată a medicamentelor necesare (de exemplu epinefrină (adrenalină), teofilină, medicamente antihistaminice, corticosteroizi şi atropină), a sondei endotraheale şi ventilaţiei asistate.

Doze

Medicamentul trebuie administrat sub forma unei injecţii intravenoase periferice în bolus, în doză de 0,2 ml /kg (100 micromol/kg). Pentru asigurarea administrării complete a mediului de contrast, injectarea acestuia trebuie urmată de o injecţie de spălare cu 5 ml soluţie injectabilă de clorură de sodiu 9 mg/ml (0,9%). Procedura imagistică trebuie efecuată în interval de o oră de la administrarea mediului de contrast.

Administrarea de doze repetate

În cazul efectuării IRM la nivel cerebral, dacă suspiciunea clinică privind prezenţa unei leziuni se menţine după administrarea unei doze unice de substanţă pentru IRM cu contrast mărit, sau dacă obţinerea unor informaţii mai exacte privind numărul, mărimea, sau extinderea leziunilor, ar putea

influenţa atitudinea terapeutică în cazul pacientului respectiv, la subiecţii cu funcţie renală normală se poate administra o a doua injecţie intravenoasă în bolus în doză de 0,2 ml/kg (100 micromol/kg), în interval de 30 de minute de la prima injecţie; aceasta poate mări eficacitatea diagnostică a examinării.

Nu s-a stabilit siguranţa administrării dozelor repetate la copii (cu vârsta de 2 ani şi peste) şi adolescenţi, la pacienţii cu insuficienţă renală sau la vârstnici. La aceste grupe de pacienţi nu se recomandă administrarea de doze repetate.

Date limitate cu alte substanţe de contrast care conţin gadoliniu sugerează faptul că, pentru excluderea altor metastaze cerebrale la un pacient cu metastază solitară rezecabilă diagnosticată, examenul de RM prin injectarea Optimark în doză de 300 micromol/kg poate determina mărirea siguranţei diagnostice.

Copii şi adolescenţi

Ajustarea dozei nu este considerată necesară la adolescenţi şi copii cu vârsta peste 2 ani.

Optimark este contraindicat la nou-născuţii cu vârsta sub 4 săptămâni (vezi pct. 4.3). Optimark nu este recomandat pentru utilizare la copii cu vârsta sub 2 ani, deoarece siguranţa, eficacitatea şi efectele asupra funcţiei rinichiului imatur nu au fost studiate la această grupă de vârstă.

Vârstnici (cu vârsta de 65 ani şi peste)

Nu se consideră necesară ajustarea dozei. Este necesară prudenţă la pacienţii vârstnici (vezi pct. 4.4).

Insuficienţă renală şi insuficienţă hepatică

Optimark este contraindicat la pacienţii cu insuficienţă renală severă (RFG <30 ml/min şi 1,73 m²) şi la pacienţii cărora li s-a efectuat un transplant hepatic sau la cei aflaţi în perioada perioperatorie pentru transplant hepatic (vezi pct. 4.3). Optimark trebuie utilizat numai după o evaluare atentă a raportului risc/beneficiu la pacienţii cu insuficienţă renală moderată (RFG 30-59 ml/min şi 1,73 m²) la doze care să nu depăşească 100 micromol/kg (vezi pct. 4.4). Pe parcursul unei explorări imagistice, nu trebuie să se utilizeze mai mult de o doză. Datorită lipsei informaţiilor privind administrările repetate, injecţiile cu Optimark nu trebuie repetate decât dacă intervalul dintre administrări este de cel puţin 7 zile.

Mod de administrare

Medicamentul trebuie administrat sub formă de injecţie intravenoasă periferică în bolus. Pentru asigurarea administrării complete a mediului de contrast, injectarea acestuia trebuie urmată de o injecţie de spălare cu 5 ml soluţie injectabilă de clorură de sodiu 9 mg/ml (0,9%). Se recomandă inserţia unui cateter flexibil venos cu poziţionare fixă, vezi pct. 4.4.

La copiii cu vârsta cuprinsă între 2 şi 11 ani, Optimark nu trebuie administrat prin intermediul unui injectomat (vezi pct. 4.4).

Precauţii care trebuie luate înainte de manipularea sau administrarea medicamentului

Ambalajul şi soluţia trebuie inspectate vizual înaintea utilizării, aşa cum este descris la pct. 6.6.

4.3 Contraindicaţii

Hipersensibilitate la gadoversetamidă sau la alte medicamente care conţin gadolinium sau la oricare dintre excipienţii enumeraţi la pct. 6.1.

Optimark este contraindicat:

• la pacienţi cu insuficienţă renală severă (RFG <30 ml/min şi 1,73m2),

• la pacienţii cărora li s-a efectuat un transplant hepatic sau

• la pacienţi aflaţi în perioada perioperatorie pentru transplant hepatic şi

• la nou-născuţii cu vârsta sub 4 săptămâni (vezi pct. 4.4).

4.4 Atenţionări şi precauţii speciale pentru utilizare

Ca în cazul altor substanţe de contrast paramagnetice, îmbunătăţirea contrastului IRM prin gadoversetamidă poate afecta vizualizarea leziunilor existente. Unele dintre aceste leziuni pot fi vizualizate prin IRM fără mărirea contrastului prin administrarea de medii de contrast. În consecinţă, se impune atenţie când se interpretează imagini cu contrast îmbunătăţit în absenţa unei IRM de referinţă fără substanţă de contrast.

Este necesară o atenţie deosebită pentru asigurarea hidratării corespunzătoare a pacienţilor înaintea examinării.

Hipersensibilitate

Reacţiile de tip alergic (alergoide) şi alte reacţii idiosincrazice pot apare de asemenea în cazul utilizării gadoversetamidei şi se pot manifesta sub forma reacţiilor cardiovasculare, respiratorii şi cutanate (vezi pct. 4.8). Majoritatea acestor reacţii apar la cel mult o jumătate de oră de la administrarea mediului de contrast. Ca pentru toate celelalte medii de contrast din aceeaşi grupă, în cazuri rare pot apare reacţii tardive (după ore sau zile); cu toate acestea, nu s-au raportat astfel de reacţii în studiile clinice finalizate.

Dacă apar reacţii de hipersensibilitate, administrarea mediului de contrast trebuie întreruptă imediat şi, dacă este necesar, se va începe tratamentul pe cale intravenoasă.

Pe durata examinării este necesară supravegherea de către un medic şi se recomandă inserţia unui cateter flexibil cu poziţionare îndelungată. Pentru a facilita acţiunea imediată în caz de urgenţă, trebuie asigurată disponibilitatea imediată a medicamentelor necesare (de exemplu epinefrină (adrenalină), teofilină, medicamente antihistaminice, corticosteroizi şi atropină), a sondei endotraheale şi ventilaţiei asistate.

Riscul reacţiilor de hipersensibilitate este crescut în următoarele cazuri:

- pacienţi cu predispoziţie la reacţii alergice

- pacienţi cu astm bronşic; în mod special, riscul de bronhospasm este mărit la aceşti pacienţi

- pacienţi cu reacţii la substanţe de contrast în antecedente, inclusiv antecedente de reacţii alergice la substanţe de contrast pe bază de iod

Înaintea injectării mediului de contrast, pacienţii trebuie întrebaţi dacă au prezentat orice formă de alergie (de exemplu alergii la fructe de mare sau la medicamente, rinită alergică (febra fânului), urticarie), dacă sunt hipersensibili la medii de contrast şi dacă au astm bronşic. Se poate lua în considerare premedicaţia cu antihistaminice şi/sau glucocorticoizi.

Pacienţi care urmează tratament cu beta-blocante

Trebuie luat în considerare faptul că pacienţii care utilizează beta-blocante pot să nu răspundă la beta-agoniştii utilizaţi în mod uzual în tratamentul reacţiilor de hipersensibilitate.

Pacienţi cu afecţiuni cardiovasculare

Reacţiile de hipersensibilitate pot fi severe la acest grup de pacienţi. Reacţiile cardiovasculare pot declanşa decompensări, în special la pacienţii cu afecţiuni cardiace grave (de exemplu insuficienţă cardiacă severă, boală coronariană). Cu toate acestea, studiile clinice cu Optimark nu au evidenţiat asemenea reacţii.

Tulburări ale sistemului nervos

Posibilitatea apariţiei convulsiilor în timpul examinării poate fi crescută la pacienţii cu epilepsie sau leziuni cerebrale. Se impun precauţii când se examinează aceşti pacienţi (de exemplu, monitorizarea pacienţilor) şi trebuie asigurată disponibilitatea imediată a echipamentului medical şi medicamentelor necesare pentru tratamentul rapid al eventualelor convulsii.

Tulburări ale funcţiei renale

Înainte de administrarea Optimark, toţi pacienţii ar trebui examinaţi prin analize de laborator pentru depistarea unei eventuale disfuncţii renale.

Au existat raportări privind fibroza sistemică nefrogenă (FSN), asociată cu utilizarea Optimark şi a unor substanţe de contrast care conţin gadolinium, la pacienţii cu insuficienţă renală severă acută sau cronică (rata filtrării glomerulare (RFG) <30 ml/min şi 1,73 m2). Pacienţii cei care au fost sau urmează să fie supuşi unui transplant hepatic prezintă un risc deosebit, deoarece incidenţa insuficienţei renale acute este mare la această grupă de pacienţi. În consecinţă, Optimark nu ar trebui utilizat la pacienţii care au fost sau urmează să fie supuşi unui transplant de ficat şi la nou-născuţi (vezi pct. 4.3).

Riscul de apariţie a FSN la pacienţii cu insuficienţă renală moderată (RFG 30-59 ml/min şi 1,73 m2) este necunoscut; de aceea, Optimark trebuie utilizat numai după o evaluare atentă a raportului risc/beneficiu la pacienţii cu insuficienţă renală moderată.

Gadoversetamida este dializabilă. Hemodializa la scurt timp după administrarea Optimark poate fi utilă în îndepărtarea Optimark din organism. Nu există dovezi care să susţină necesitatea iniţierii hemodializei pentru prevenirea sau tratamentul FSN, la pacienţii la care nu se efectuează încă hemodializă.

Copii şi adolescenţi

Optimark nu trebuie administrat printr-un injectomat. Pentru a evita supradozajul produs din eroare, doza necesară trebuie administrată manual la copii cu vârsta cuprinsă între 2 şi 11 ani.

Nou-născuţi şi sugari

Optimark nu trebuie utilizat la copii cu vârsta sub doi ani. Nu s-au studiat siguranţa şi eficacitatea medicamentului la această grupă de vârstă.

Vârstnici

Deoarece clearance-ul renal al gadoversetamidei poate fi afectat la persoanele vârstnice, este deosebit de important să se examineze pacienţii cu vârsta de 65 ani şi peste pentru depistarea unei eventuale disfuncţii renale.

Sodiu

Acest medicament conţine sodiu, <1 mmol (23 mg) pe doza de până la 17 ml, adică practic „nu conţine sodiu”.

Flacoanele a 10 ml şi 15 ml conţin sodiu <1 mmol, adică practic „nu conţin sodiu”.

Dozele mai mari conţin sodiu 1 mmol sau mai mult. Acest lucru trebuie avut în vedere la pacienţii ce urmează o dietă cu restricţie de sodiu.

20 ml soluţie conţin sodiu 28,75 mg.

Fier seric şi zinc seric

Se impun precauţii deoarece în timpul studiilor clinice s-au observat scăderi tranzitorii ale parametrilor serici de fier şi zinc. Nu se cunoaşte semnificaţia clinică a acestor modificări.

4.5 Interacţiuni cu alte medicamente şi alte forme de interacţiune

Nu s-au efectuat studii specifice privind interacţiunile.

Optimark a provocat interferenţe în măsurarea calciului seric prin utilizarea metodei colorimetrice OCP (complexon orto-crezolftaleină). Cu toate acestea, administrarea gadoversetamidei nu provoacă o scădere reală a concentraţiei calciului seric. În prezenţa gadoversetamidei, tehnica OCP determină în mod eronat o valoare redusă a concentraţiei calciului plasmatic. Mărimea acestui artefact de măsurare este proporţională cu concentraţia serică a gadoversetamidei, iar la pacienţii cu clearance renal normal se pot obţine valori exacte după aproximativ 90 minute de la injectare. La pacienţii cu tulburări ale funcţiei renale, clearance-ul gadoversetamidei va fi încetinit şi interferenţa asupra determinării concentraţiei serice a calciului prin metoda OCP va fi prelungită. Gadoversetamida nu afectează alte metode de măsurare a concentraţiei calciului seric, de exemplu metoda colorimetrică arsenazo III, spectroscopia de absorbţie atomică şi spectroscopia de masă cu plasmă cuplată inductiv.

4.6 Fertilitatea, sarcina şi alăptarea

Sarcina

Nu sunt disponibile date cu privire la utilizarea gadoversetamidei la femeile gravide. Studiile la animale nu au evidenţiat efecte toxice nocive directe sau indirecte asupra funcţiei de reproducere (vezi pct. 5.3). Optimark nu trebuie utilizat în timpul sarcinii, cu excepţia cazului în care starea clinică a femeii impune tratamentul cu gadoversetamidă.

Alăptarea

Nu se cunoaşte dacă gadoversetamida se excretă în laptele uman. Există informaţii insuficiente cu privire la excreţia gadoversetamidei în laptele animalelor. Nu se poate exclude un risc pentru sugari. Alăptarea trebuie întreruptă timp de cel puţin 24 ore după administrarea Optimark.

Fertilitatea

Datele non-clinice nu au evidenţiat niciun risc special pentru om pe baza studiilor convenţionale farmacologice privind toxicitatea asupra funcţiei de reproducere. Nu s-au efectuat studii clinice asupra fertilităţii.

4.7 Efecte asupra capacităţii de a conduce vehicule şi de a folosi utilaje

Optimark nu are nicio influenţă sau are influenţă neglijabilă asupra capacităţii de a conduce vehicule şi de a folosi utilaje. Pacienţii trataţi în ambulator trebuie să ţină cont de faptul că ameţelile acute pot apărea mai puţin frecvent (≥1/1000 şi <1/100) în timp ce conduc vehicule sau folosesc utilaje (vezi pct. 4.8).

4.8 Reacţii adverse

Rezumatul profilului de siguranţă

Cele mai multe reacţii adverse au fost de intensitate uşoară până la moderată şi de tip tranzitor. Cele mai frecvente reacţii adverse au fost disgeuzie, senzaţie de căldură, cefalee şi ameţeli.

Majoritatea reacţiilor adverse observate după utilizarea gadoversetamidei au fost reacţii adverse ale sistemului nervos, urmate de reacţii adverse generale, tulburări gastro-intestinale sau afecţiuni cutanate şi ale ţesutului subcutanat.

S-au raportat reacţii adverse grave şi acestea includ reacţii anafilactice, reacţii cardiovasculare şi tulburări respiratorii alergice. Tratamentul trebuie să fie simptomatic şi în cazul în care apare o reacţie adversă gravă, accesul imediat la medicamentele necesare şi la echipamentul de urgenţă trebuie să fie disponibile.

Tabelul de sinteză a reacţiilor adverse

Următoarele reacţii adverse au fost raportate din studiile clinice şi din utilizarea gadoversetamidei după introducerea pe piaţă. În cadrul fiecărei grupe de frecvenţă, reacţiile adverse sunt prezentate în ordinea descrescătoare a gravităţii.

 

Baza de date MedDRA privind clasificarea pe aparate, sisteme şi organe

Frecvente (≥1/100 şi <1/10)

Mai puţin frecvente (≥1/1000 şi <1/100)

Rare (≥1/10000 şi <1/1000)

Foarte rare (<1/10000)

Cu frecvenţă necunoscută

Tulburări ale sistemului imunitar

 

Reacţii anafilactice

 

 

 

Tulburări metabolice şi de nutriţie

 

 

Reducerea apetitului alimentar

 

 

Tulburări psihice

 

 

Anxietate, tulburări de somn, confuzie şi dezorientare

 

 

Tulburări ale sistemului nervos

Cefalee, disgeuzie

Ameţeli, hipoestezie, parestezie, parosmie

Convulsii, tremor, somnolenţă, senzaţie de arsură

Sincopă

 

Tulburări oculare

 

 

Eritem palpebral, durere oculară, vedere înceţoşată, conjunctivită, hiperemie oculară

 

 

Tulburări acustice şi vestibulare

 

 

Tinitus, vertij

 

 

Tulburări cardiace

 

 

Palpitaţii, bloc AV de gradul I, extrasistole, tahicardie, aritmie

 

 

Tulburări vasculare

 

Hiperemie facială tranzitorie

Hipotensiune arterială, hipertensiune arterială

 

 

Tulburări respiratorii, toracice şi mediastinale

 

Congestie nazală, senzaţie de iritaţie faringiană

Dispnee, disfonie, rinoree, senzaţie de constricţie faringiană, bronhospasm, tuse, edem laringian/faringian, faringită, rinită, strănut

 

 

Baza de date MedDRA privind clasificarea pe aparate, sisteme şi organe

Frecvente (≥1/100 şi <1/10)

Mai puţin frecvente (≥1/1000 şi <1/100)

Rare (≥1/10000 şi <1/1000)

Foarte rare (<1/10000)

Cu frecvenţă necunoscută

Tulburări gastro-intestinale

 

Greaţă, diaree

Hipersecreţie salivară, durere abdominală, constipaţie, xerostomie

Vărsături

 

Afecţiuni cutanate şi ale ţesutului subcutanat

 

Prurit, erupţii cutanate

Urticarie, transpiraţii reci, eritem, hiperhidroză

Edem periorbital

Fibroză sistemică nefrogenă (FSN)

Tulburări renale şi ale căilor urinare

 

 

Concentraţii serice crescute ale creatininei, hematurie

 

 

Tulburări generale şi la nivelul locului de administrare

Senzaţie de căldură

Disconfort toracic, durere toracică, senzaţie de frig, (inclusiv senzaţie de răceală la nivelul extremităţilor), reacţii la nivelul locului de administrare

Frisoane, durere, edem facial, afecţiuni astenice, inclusiv astenie, fatigabilitate şi stare generală de rău, febră, edeme periferice, senzaţii anormale

 

 

Investigaţii diagnostice

 

Concentraţii anormale ale calciului seric

Concentraţii serice crescute ale ALAT, valori anormale ale analizelor de urină, valori anormale ale electroliţilor urinari, albuminurie, concentraţii serice crescute ale CPK, hemoglobină scăzută

Interval QT prelungit pe

electro-cardiogramă (ECG)

 

La nivelul locului injectării s-au observat reacţii locale, manifestate prin iritaţii locale.

S-au raportat cazuri de fibroză sistemică nefrogenă (FSN) în timpul utilizării Optimark (vezi pct. 4.4).

Copii şi adolescenţi

Optimark a fost studiat la adolescenţi şi copii cu vârsta de 2 ani şi peste, evidenţiind un profil de siguranţă similar cu cel observat la pacienţii adulţi.

4.9 Supradozaj

Gadoversetamida a fost testată la om în doze de până la 700 micromol/kg (de şapte ori doza standard). Nu s-au raportat consecinţe clinice ale supradozajului. Simptomele toxicităţii acute sunt puţin probabile la pacienţii cu funcţie renală normală. Optimark se poate elimina prin hemodializă. Cu toate acestea, nu există dovezi că hemodializa este potrivită pentru prevenirea fibrozei sistemice nefrogene (FSN).

5. PROPRIETĂŢI FARMACOLOGICE

5.1 Proprietăţi farmacodinamice

Grupa farmacoterapeutică: Medii de contrast IRM, codul ATC: V08CA06

Gadoverstamida este o substanţă chelatoare care conţine gadolinium – cu proprietăţi paramagnetice şi este responsabil de îmbunătăţirea contrastului în IRM – şi ligantul versetamidă.

Scopul utilizării unei substanţe de contrast în IRM constă în inducerea unor modificări ale intensităţii semnalului la nivelul leziunii, facilitând astfel, recunoaşterea acesteia printre structurile normale înconjurătoare. În consecinţă, utilizarea unei substanţe de contrast poate scădea pragul de detectare şi de vizualizare a leziunii. Substanţele de contrast utilizate în IRM, conţinând gadolinium (substanţe chelatoare pe bază de gadoliniu) sunt create pentru a acţiona în mod indirect asupra mediului magnetic local, prin modificarea timpilor de relaxare a protonilor T1 (spin-mediu) şi T2 (spin-spin). La concentraţia uzuală de 100 micromol/kg predomină scurtarea timpului T1; scurtarea timpului T2 este nesemnificativă când se utilizează secvenţe de măsurare pe bază de T1.

După administrarea pe cale intravenoasă, gadoversetamida, o substanţă chelatoare extracelulară pe bază de gadolinium, atinge rapid starea de echilibru în lichidul sau spaţiul extracelular şi se elimină în principal prin filtrare glomerulară.

Ca urmare a acestor caracteristici, timpul de achiziţie a imaginilor după administrarea mediului de contrast este esenţial în imagistica la nivelul ficatului. Pentru metastazele hepatice, diferenţa de semnal dintre tumoră şi ţesutul hepatic înconjurător este ameliorată în mod semnificativ în primele 90 secunde după administrarea unei substanţe extracelulare de contrast pe bază de gadolinium. În consecinţă, secvenţa rapidă a imaginilor trebuie iniţiată la 20 secunde după injectarea în bolus a substanţei de contrast, când aceasta este predominantă la nivelul arterelor hepatice şi ulterior, după 60 secunde de la injectare, în timpul fazei venoase portale dominante. Deoarece artera hepatică şi sistemul venos port furnizează aproximativ 20% şi respectiv 80% din sângele hepatic, primele imagini (faza arterei hepatice) oferă vizualizarea optimă a leziunii în cazul leziunilor hipervasculare, iar imaginile fazei venoase portale sunt utile pentru leziunile hipovasculare (cele mai multe leziuni metastatice sunt relativ hipovasculare şi sunt evidenţiate mai bine în timpul fazei venoase portale, manifestându-se sub forma unor zone cu intensităţi mai mici ale semnalului în comparaţie cu cele intens marcate la nivelul ficatului). Vizualizarea leziunilor hipo- şi hipervasculare poate fi redusă dacă imaginea este întârziată mai mult de 3 minute, datorită difuziunii substanţei de contrast în spaţiul interstiţial, atât la nivelul parenchimului hepatic, cât şi la nivelul leziunii (de exemplu metastază), provocând obţinerea unor imagini a căror intensitate la nivelul leziunii este egală cu cea a paremchimului hepatic normal. Imaginile întârziate post-contrast sau de echilibru (după mai mult de 5 minute de la administrare) pot contribui la caracterizarea leziunilor, de exemplu partea centrală a metastazei poate acumula substanţa de contrast în spaţiul interstiţial al leziunii, devenind astfel hiperintensă în comparaţie cu ficatul normal. Această diferenţă în modul de amplificare a contrastului este utilă în formularea diagnosticului diferenţial pe baza caracterizării leziunilor şi a siguranţei diagnostice.

Mărirea contrastului tumorilor cerebrale prin utilizarea substanţelor de contrast conţinând gadolinium (sau iod) depinde de integritatea barierei hematoencefalice (BHE). În consecinţă, aceste substanţe au fost considerate ca markeri ai zonelor de discontinuitate a BHE. Când BHE nu este intactă, moleculele de gadoversetamidă difuzează în compartimentul interstiţial, producând în acest mod, efectul paramagnetic caracteristic de scurtare a timpilor T1 şi T2. În general, adăugarea unei substanţe de contrast la un examen IRM, la o doză clinică standard de 100 micromol/kg, a provocat o creştere semnificativă a capacităţii de detectare a leziunilor, a sensibilităţii şi preciziei diagnostice.

5.2 Proprietăţi farmacocinetice

Distribuţie

Farmacocinetica gadoversetamidei se conformează modelului deschis cu două compartimente. La o doză de 100 micromol/kg, timpul mediu de înjumătăţire plasmatică prin distribuţie la subiecţii sănătoşi, calculat prin metoda reziduurilor, la 12 voluntari sănătoşi, este de 13,3 ± 6,8 min. La doza de 100 micromol/kg, volumul mediu de distribuţie la pacienţii fără tulburări ale funcţiei renale (incluzând atât subiecţi sănătoşi, cât şi pacienţi cu patologie SNC sau hepatică) a fost de 158,7 ± 29,0 până la 214,3 (cu variaţii între 116,4 şi 295,0) ml/kg. Acest volum de distribuţie (aproximativ 10 - 15 l pentru o greutate corporală de 70 kg) corespunde unui medicament care se distribuie în lichidul extracelular. În niciunul dintre aceste studii, nivelul dozei nu a avut un efect semnificativ asupra volumului de distribuţie. Gadoversetamida nu a dovedit legare de proteinele plasmatice in vitro.

Eliminare

La doza de 100 micromol/kg, timpul de înjumătăţire plasmatică prin eliminare variază de la 1,49 ± 0,15 ore la voluntarii sănătoşi, la 2,11 ± 0,62 ore la pacienţii fără tulburări ale funcţiei renale (incluzând atât subiecţi sănătoşi, cât şi pacienţi cu patologie SNC sau hepatică).

Clearance-ul plasmatic mediu al gadoversetamidei la subiecţii sănătoşi (111,0 ± 14,1 ml/min şi 1,73m² suprafaţă corporală) nu diferă în mod semnificativ faţă de clearance-ul renal mediu. Rezultate similare sunt obţinute la subiecţi sănătoşi şi la pacienţi cu diferite disfuncţii asociate la nivel hepatic, SNC şi renal, la care clearance-ul renal al gadoversetamidei reprezintă aproximativ 95% din clearance-ul plasmatic total. Aceste rezultate (raportul clearance renal/clearance plasmatic total aproximativ egal cu 1) indică faptul că epurarea gadoversetamidei se desfăşoară în principal prin rinichi.

Nu a existat o diferenţă sistematică între parametrii cinetici în funcţie de nivelul dozei (100 până la 700 micromol/kg). În consecinţă, în acest interval de dozaj, cinetica gadoversetamidei pare a fi liniară.

Metabolizare

Procentul crescut al dozei regăsite sub forma unui complex nemodificat în urină sugerează faptul că nu are loc un proces semnificativ de metabolizare la om.

Grupe speciale de pacienţi

Influenţa diferenţei de sex:

În două studii farmacocinetice au fost înrolaţi subiecţi adulţi bărbaţi şi femei. Nu s-au identificat diferenţe farmacocinetice semnificative în funcţie de sex.

Influenţa vârstei:

Când este corectat în funcţie de greutatea corporală, clearance-ul total al gadoversetamidei este mai mare la grupa de vârstă cuprinsă între 2 şi 11 ani (143 ± 27,9 ml/h şi kg) decât cel observat la grupa de vârstă cuprinsă între 12 şi 18 ani (117 ± 26,1 ml/h şi kg) şi la cele două grupe de adulţi (82,1 ± 16,8 la grupa de vârstă cuprinsă între 19 şi 64 ani şi respectiv 56,5 ± 9,7 ml/h şi kg la grupa de vârstă ≥ 65 ani).

Timpul de înjumătăţire plasmatică prin eliminare la grupele de vârstă cuprinse între 2 şi 11 ani şi respectiv între 12 şi 18 ani (1,4 ± 0,3 şi respectiv 1,6 ± 0,3 h-1) este mai scăzut în comparaţie cu cel observat la cele două grupe de adulţi (1,9 ± 0,5 la grupa de vârstă cuprinsă între 19 şi 64 ani şi respectiv 2,5± 0,5 h-1 la grupa de vârstă peste 65 ani). Numărul pacienţilor vârstnici la care s-au determinat parametrii farmacocinetici a fost limitat (peste 65 ani, N=3).

Influenţa insuficienţei renale

Concentraţiile plasmatice ale gadoversetamidei cresc liniar cu scăderea funcţiei renale; la pacienţii cu insuficienţă renală severă (CrCl<30 ml/min), aceasta determină o scădere de şase ori a clearance-ului gadoversetamidei şi o creştere corespunzătoare de şase ori a expunerii ASC şi a t½. Deoarece gadoversetamida se administrează numai în doză unică, aceasta va provoca o expunere mai prelungită şi mai mare, pentru o durată limitată de timp. Cu toate acestea, chiar şi la pacienţii cu insuficienţă renală severă, aproape întreaga doză administrată se regăseşte în urină după 72 ore, iar la voluntarii sănătoşi s-au administrat doze de până la 500 micromol/kg fără să apară probleme legate de siguranţa administrării. Cu toate acestea, deoarece s-au raportat cazuri de FSN, care pot fi asociate cu insuficienţă renală în cazul utilizării gadoversetamidei şi a altor substanţe de contrast care conţin gadolinium, Optimark nu trebuie utilizat la aceşti pacienţi.

5.3 Date preclinice de siguranţă

Datele non-clinice nu au evidenţiat niciun risc special pentru om pe baza studiilor convenţionale farmacologice privind evaluarea siguranţei, toxicitatea după doză unică, toxicitatea asupra funcţiei de reproducere, toleranţa locală, antigenitatea şi genotoxicitatea. Nu s-au efectuat studii privind carcinogenitatea.

Studiile privind toxicitatea dozelor repetate la şobolani şi câini au relevat vacuolizarea celulelor tubulare renale, cu evidenţa clară a reversibilităţii efectului. Nu s-a observat insuficienţă funcţională.

Eliminarea Optimark la câini cu vârsta sub 3 luni a fost semnificativ întârziată din cauza imaturităţii funcţiei renale şi a determinat o expunere sistemică crescută la Optimark. Dozele de două până la douăzeci de ori mai mari decât doza clinică, administrate repetat săptămânal, de la vârsta de o săptămână până la maturizare, au provocat mineralizarea extinsă a ţesuturilor, ceea ce a dus la apariţia unor efecte localizate, cum sunt dermatită ulcerativă, compromiterea circulaţiei şi disfuncţie hepatică.

6. PROPRIETĂŢI FARMACEUTICE

6.1 Lista excipienţilor

Versetamidă

Hidroxid de calciu

Clorură de calciu dihidrat

Hidroxid de sodiu şi/sau acid clorhidric pentru ajustarea pH-ului.

Apă pentru preparate injectabile

6.2 Incompatibilităţi

În absenţa studiilor de compatibilitate, Optimark nu trebuie amestecat cu alte medicamente.

6.3 Perioada de valabilitate

3 ani

Stabilitatea chimică şi fizică în timpul utilizării a fost demonstrată timp de 24 ore la temperaturi de până la 25°C.

Din punct de vedere microbiologic, medicamentul trebuie utilizat imediat. Dacă nu este utilizat imediat, condiţiile şi perioada de păstrare până la utilizare constituie responsabilitatea utilizatorului.

6.4 Precauţii speciale pentru păstrare

A se ţine flaconul în cutie pentru a fi protejat de lumină.

A nu se păstra la frigider sau congela.

Pentru condiţiile de păstrare ale medicamentului după prima deschidere, vezi pct. 6.3.

6.5 Natura şi conţinutul ambalajului

Optimark este furnizat în flacoane din sticlă borosilicată incoloră, înalt rezistentă (tip I, F. Eur.). Flacoanele sunt prevăzute cu dopuri din cauciuc bromobutilic, sigilate cu capse de siguranţă din aluminiu şi capse din plastic.

Mărimile ambalajului:

1 x 10 ml 10 x 10 ml

1 x 15 ml 10 x 15 ml

1 x 20 ml 10 x 20 ml

Este posibil ca nu toate mărimile de ambalaj să fie comercializate.

6.6 Precauţii speciale pentru eliminarea reziduurilor şi alte instrucţiuni de manipulare

Optimark este destinat numai pentru utilizare unică; orice cantitate de soluţie neutilizată trebuie eliminată.

Nu utilizaţi soluţia dacă prezintă modificări de culoare sau particule în suspensie. Dacă nu se utilizează echipament de unică folosinţă, se impune o atenţie deosebită pentru prevenirea contaminării reziduale cu urme de substanţe dezinfectante.utilizate pentru curăţare.

Optimark trebuie aspirat în seringă şi utilizat imediat.

Produsul trebuie examinat înaintea utilizării pentru a avea certitudinea că toate particulele solide sunt dizolvate şi că ambalajul şi sistemul de închidere nu sunt deteriorate. Dacă rămân particule în suspensie, flaconul trebuie înlăturat.

După utilizare, înlăturaţi seringa şi orice cantitate de soluţie neutilizată.

Orice medicament neutilizat sau material rezidual trebuie eliminat în conformitate cu reglementările locale.

Eticheta de urmărire detaşabilă de pe flacoane trebuie lipită pe fişa pacientului, pentru a permite înregistrarea corectă a substanţei de contrast utilizate care conţine gadoliniu. Doza utilizată trebuie, de asemenea,înregistrată.

7. DEŢINĂTORUL AUTORIZAŢIEI DE PUNERE PE PIAŢĂ

Covidien Deutschland GmbH

Gewerbepark 1

93333 Neustadt/Donau

Germania

8. NUMĂRUL(ELE) AUTORIZAŢIEI DE PUNERE PE PIAŢĂ

1 x 10 ml: EU/1/07/398/001

10 x 10 ml: EU/1/07/398/002

1 x 15 ml: EU/1/07/398/003

10 x 15 ml: EU/1/07/398/004

1 x 20 ml: EU/1/07/398/005

10 x 20 ml: EU/1/07/398/006

9. DATA PRIMEI AUTORIZĂRI SAU A REÎNNOIRII AUTORIZAŢIEI

Data primei autorizări: 23 iulie 2007

Data ultimei reînnoiri a autorizaţiei:

10. DATA REVIZUIRII TEXTULUI

Informaţii detaliate privind acest medicament sunt disponibile pe website-ul Agenţiei Europene a Medicamentului http://www.ema.europa.eu .

ANEXA II

A. FABRICANTUL(FABRICANŢII) RESPONSABIL(I) PENTRU ELIBERAREA SERIEI

B CONDIŢIIL SAU RESTRICŢII PRIVIND FURNIZAREA ŞI UTILIZAREA

C. ALTE CONDIŢII ŞI CERINŢE ALE AUTORIZAŢIEI DE PUNERE PE PIAŢĂ

A. FABRICANTUL(FABRICANŢII) RESPONSABIL(I) PENTRU ELIBERAREA SERIEI

Numele şi adresa fabricantului responsabil pentru eliberarea seriei

Mallinckrodt Medical Imaging Ireland

Damastown

Mulhuddart

Dublin 15

Irlanda

B. CONDIŢIILE SAU RESTRICŢII PRIVIND FURNIZAREA ŞI UTILIZAREA

Medicament eliberat pe bază de prescripţie medicală restrictivă (Vezi Anexa I: Rezumatul caracteristicilor produsului, pct. 4.2).

C. ALTE CONDIŢII ŞI CERINŢE ALE AUTORIZAŢIEI DE PUNERE PE PIAŢĂ

Sistemul de farmacovigilenţă

DAPP trebuie să asigure că sistemul de farmacovigilenţă prezentat în modulul 1.8.1 al Autorizaţiei de punere pe piaţă este implementat şi funcţional înaintea şi în timpul prezenţei medicamentului pe piaţă.

Planul de management al riscului (PMR)

DAPP se angajează să efectueze activităţile de farmacovigilenţă detaliate în Planul de farmacovigilenţă, conform cu PMR agreat şi prezentat în modulul 1.8.2 al Autorizaţiei de punere pe piaţă şi cu orice actualizări ulterioare ale PMR aprobate de Comitetul pentru medicamente de uz uman (CHMP).

Conform recomandărilor CHMP privind Sistemele de management al riscului pentru medicamentele de uz uman, versiunea actualizată a PMR trebuie depusă în acelaşi timp cu următorul Raport periodic actualizat referitor la siguranţă (RPAS).

În plus, o versiune actualizată a PMR trebuie depusă

• când se primesc informaţii noi care pot avea impact asupra Specificaţiei de siguranţă actuale, Planului de farmacovigilenţă sau activităţilor de reducere la minimum a riscului

• în decurs de 60 de zile de la atingerea unui obiectiv important (de farmacovigilenţă sau de reducere la minimum a riscului

la cererea Agenţiei Europene a Medicamentului

RPAS-uri

Ciclul RPAS al medicamentului trebuie să urmeze ciclul de depunere anual, cu excepţia cazului în care CHMP decide altfel.

• CONDIŢII SAU RESTRICŢII CU PRIVIRE LA SIGURANŢA ŞI EFICACITATEA UTILIZĂRII MEDICAMENTULUI

Înaintea lansării, DAPP trebuie să furnizeze tuturor medicilor care ar putea prescrie acest medicament, o copie a RCP împreună cu o scrisoare de prezentare, care să evidenţieze informaţiile privind siguranţa, incluse la punctele 4.3 şi 4.4. Conţinutul acestora trebuie aprobat de către CHMP şi trebuie să cuprindă şi următorul element cheie:

• Nu se recomandă utilizarea Optimark la copii cu vârsta sub doi ani, deoarece siguranţa, eficacitatea şi efectul asupra funcţiei rinichiului imatur nu s-au studiat la acest grup de vârstă. Optimark a fost studiat la adolescenţi şi copii cu vârsta de 2 ani şi peste, iar profilul de siguranţă a fost similar cu cel observat la pacienţii adulţi.

• OBLIGAŢII PENTRU ÎNDEPLINIREA MĂSURILOR POST-AUTORIZARE

DAPP trebuie să finalizeze, în intervalul de timp specificat, următoarele măsuri:

 

Descriere

Data de finalizare

DAPP trebuie să depună o analiză cumulativă cu privire la cazurile de fibroză sistemică nefrogenă (FSN).

până la data de 1 iulie 2012 şi

până la data de 1 iulie 2013

DAPP trebuie să efectueze un studiu care să evalueze potenţialul de acumulare pe termen lung a gadoliniului în oasele umane, pe baza protocolului aprobat de CHMP.

Raportul final al studiului:

Septembrie 2014

 

ANEXA III

ETICHETAREA ŞI PROSPECTUL

A. ETICHETAREA

INFORMAŢII CARE TREBUIE SĂ APARĂ PE AMBALAJUL SECUNDAR

Text pentru ambalajul secundar pentru seringi preumplute cu 10 ml, 15 ml, 20 ml şi 30 ml.

1. DENUMIREA COMERCIALĂ A MEDICAMENTULUI

Optimark 500 micromol/ml soluţie injectabilă în seringă preumplută

Gadoversetamidă

2. DECLARAREA SUBSTANŢEI(LOR) ACTIVE

1 ml conţine gadoversetamidă 330,9 mg, corespunzător la 500 micromoli.

3. LISTA EXCIPIENŢILOR

Excipienţi: versetamidă, hidroxid de calciu, clorură de calciu dihidrat, hidroxid de sodiu şi/sau acid clorhidric, apă pentru preparate injectabile.

Vezi prospectul pentru informaţii suplimentare.

4. FORMA FARMACEUTICĂ ŞI CONŢINUTUL

Soluţie injectabilă în seringă preumplută

10 ml (1, 10 seringi)

15 ml (1, 10 seringi)

20 ml (1, 10 seringi)

30 ml (1, 10 seringi)

5. MODUL ŞI CALEA (CĂILE) DE ADMINISTRARE

A se citi prospectul înainte de utilizare.

Administrare intravenoasă.

6. ATENŢIONARE SPECIALĂ PRIVIND FAPTUL CĂ MEDICAMENTUL NU TREBUIE PĂSTRAT LA VEDEREA ŞI ÎNDEMÂNA COPIILOR

A nu se lăsa la vederea şi îndemâna copiilor.

7. ALTĂ(E) ATENŢIONARE(ĂRI) SPECIALĂ(E), DACĂ ESTE(SUNT) NECESARĂ(E)

Mediu de contrast pentru imagistica prin rezonanţă magnetică

8. DATA DE EXPIRARE

EXP

9. CONDIŢII SPECIALE DE PĂSTRARE

A se ţine seringa în cutie pentru a fi protejată de lumină.

A nu se păstra la frigider sau congela.

10. PRECAUŢII SPECIALE PRIVIND ELIMINAREA MEDICAMENTELOR NEUTILIZATE SAU A MATERIALELOR REZIDUALE PROVENITE DIN ASTFEL DE MEDICAMENTE, DACĂ ESTE CAZUL

Pentru utilizare unică. Înlăturaţi orice cantitate de soluţie rămasă după prima utilizare.

11. NUMELE ŞI ADRESA DEŢINĂTORULUI AUTORIZAŢIEI DE PUNERE PE PIAŢĂ

Covidien Deutschland GmbH, Gewerbepark 1, 93333 Neustadt/Donau, Germania

12. NUMĂRUL(ELE) AUTORIZAŢIEI DE PUNERE PE PIAŢĂ

EU/1/07/398/007 (1 x 10 ml)

EU/1/07/398/008 (10 x 10 ml)

EU/1/07/398/009 (1 x 15 ml)

EU/1/07/398/010 (10 x 15 ml)

EU/1/07/398/011 (1 x 20 ml)

EU/1/07/398/012 (10 x 20 ml)

EU/1/07/398/013 (1 x 30 ml)

EU/1/07/398/014 (10 x 30 ml)

13. SERIA DE FABRICAŢIE

Lot

14. CLASIFICARE GENERALĂ PRIVIND MODUL DE ELIBERARE

Medicament eliberat pe bază de prescripţie medicală.

15. INSTRUCŢIUNI DE UTILIZARE

16. INFORMAŢII ÎN BRAILLE

Justificare acceptată pentru neincluderea informaţiei în Braille

INFORMAŢII CARE TREBUIE SĂ APARĂ PE AMBALAJUL PRIMAR

Text pentru ambalajul primar pentru seringi preumplute cu 15 ml, 20 ml şi 30 ml.

1. DENUMIREA COMERCIALĂ A MEDICAMENTULUI

Optimark 500 micromol/ml soluţie injectabilă în seringă preumplută

Gadoversetamidă

2. DECLARAREA SUBSTANŢEI(LOR) ACTIVE

1 ml conţine gadoversetamidă 330,9 mg, corespunzător la 500 micromol.

3. LISTA EXCIPIENŢILOR

Excipienţi: versetamidă, hidroxid de calciu, clorură de calciu dihidrat, hidroxid de sodiu şi/sau acid clorhidric, apă pentru preparate injectabile.

4. FORMA FARMACEUTICĂ ŞI CONŢINUTUL

Soluţie injectabilă în seringă preumplută

15 ml

20 ml

30 ml

5. MODUL ŞI CALEA (CĂILE) DE ADMINISTRARE

A se citi prospectul înainte de utilizare.

Administrare intravenoasă.

6. ATENŢIONARE SPECIALĂ PRIVIND FAPTUL CĂ MEDICAMENTUL NU TREBUIE PĂSTRAT LA VEDEREA ŞI ÎNDEMÂNA ŞI COPIILOR

A nu se lăsa la vederea şi îndemâna copiilor.

7. ALTĂ(E) ATENŢIONARE(ĂRI) SPECIALĂ(E), DACĂ ESTE(SUNT) NECESARĂ(E)

8. DATA DE EXPIRARE

EXP

9. CONDIŢII SPECIALE DE PĂSTRARE

A se ţine seringa în cutie pentru a fi protejată de lumină.

A nu se păstra la frigider sau congela.

10. PRECAUŢII SPECIALE PRIVIND ELIMINAREA MEDICAMENTELOR NEUTILIZATE SAU A MATERIALELOR REZIDUALE PROVENITE DIN ASTFEL DE MEDICAMENTE, DACĂ ESTE CAZUL

Pentru utilizare unică. Înlăturaţi orice cantitate de soluţie rămasă după prima utilizare.

11. NUMELE ŞI ADRESA DEŢINĂTORULUI AUTORIZAŢIEI DE PUNERE PE PIAŢĂ

Covidien Deutschland GmbH, Gewerbepark 1, 93333 Neustadt/Donau, Germania

12. NUMĂRUL(ELE) AUTORIZAŢIEI DE PUNERE PE PIAŢĂ

EU/1/07/398/007 (1 x 10 ml)

EU/1/07/398/008 (10 x 10 ml)

EU/1/07/398/009 (1 x 15 ml)

EU/1/07/398/010 (10 x 15 ml)

EU/1/07/398/011 (1 x 20 ml)

EU/1/07/398/012 (10 x 20 ml)

EU/1/07/398/013 (1 x 30 ml)

EU/1/07/398/014 (10 x 30 ml)

13. SERIA DE FABRICAŢIE

Lot

14. CLASIFICARE GENERALĂ PRIVIND MODUL DE ELIBERARE

Medicament eliberat pe bază de prescripţie medicală.

15. INSTRUCŢIUNI DE UTILIZARE

16. INFORMAŢII ÎN BRAILLE

Justificare acceptată pentru neincluderea informaţiei în Braille

MINIMUM DE INFORMAŢII CARE TREBUIE SĂ APARĂ PE AMBALAJELE PRIMARE MICI

Text pentru ambalajele primare pentru seringă preumplută cu 10 ml

1. DENUMIREA COMPERCIALĂ A MEDICAMENTULUI ŞI CALEA(CĂILE) DE ADMINISTRARE

Optimark 500 micromol/ml soluţie injectabilă în seringă preumplută

Gadoversetamidă

i.v.

2. MODUL DE ADMINISTRARE

A se citi prospectul înainte de utilizare.

3. DATA DE EXPIRARE

EXP

4. SERIA DE FABRICAŢIE

Lot

5. CONŢINUTUL PE MASĂ, VOLUM SAU UNITATEA DE DOZĂ

10 ml

6. ALTE INFORMAŢII

A se ţine seringa în cutie pentru a fi protejată de lumină.

A nu se păstra la frigider sau congela.

INFORMAŢII CARE TREBUIE SĂ APARĂ PE AMBALAJUL SECUNDAR

Text pentru ambalajul secundar cu flacoane cu 10 ml, 15 ml şi 20 ml

1. DENUMIREA COMERCIALĂ A MEDICAMENTULUI

Optimark 500 micromol/ml soluţie injectabilă în flacon

Gadoversetamidă

2. DECLARAREA SUBSTANŢEI(LOR) ACTIVE

1 ml conţine gadoversetamidă 330,9 mg, corespunzător la 500 micromoli.

3. LISTA EXCIPIENŢILOR

Excipienţi: versetamidă, hidroxid de calciu, clorură de calciu dihidrat, hidroxid de sodiu şi/sau acid clorhidric, apă pentru preparate injectabile.

4. FORMA FARMACEUTICĂ ŞI CONŢINUTUL

Soluţie injectabilă în flacon

10 ml (1, 10 flacoane)

15 ml (1, 10 flacoane)

20 ml (1, 10 flacoane)

5. MODUL ŞI CALEA (CĂILE) DE ADMINISTRARE

A se citi prospectul înainte de utilizare.

Administrare intravenoasă.

6. ATENŢIONARE SPECIALĂ PRIVIND FAPTUL CĂ MEDICAMENTUL NU TREBUIE PĂSTRAT LA VEDEREA ŞI ÎNDEMÂNA COPIILOR

A nu se lăsa la vederea şi îndemâna copiilor.

7. ALTĂ(E) ATENŢIONARE(ĂRI) SPECIALĂ(E), DACĂ ESTE(SUNT) NECESARĂ(E)

Mediu de contrast pentru imagistica prin rezonanţă magnetică

8. DATA DE EXPIRARE

EXP

9. CONDIŢII SPECIALE DE PĂSTRARE

A se ţine flaconul în cutie pentru a fi protejat de lumină.

A nu se păstra la frigider sau congela.

10. PRECAUŢII SPECIALE PRIVIND ELIMINAREA MEDICAMENTELOR NEUTILIZATE SAU A MATERIALELOR REZIDUALE PROVENITE DIN ASTFEL DE MEDICAMENTE, DACĂ ESTE CAZUL

Pentru utilizare unică. Înlăturaţi orice cantitate de soluţie rămasă după prima utilizare.

11. NUMELE ŞI ADRESA DEŢINĂTORULUI AUTORIZAŢIEI DE PUNERE PE PIAŢĂ

Covidien Deutschland GmbH, Gewerbepark 1, 93333 Neustadt/Donau, Germania

12. NUMĂRUL(ELE) AUTORIZAŢIEI DE PUNERE PE PIAŢĂ

EU/1/07/398/001 (1 x 10 ml)

EU/1/07/398/002 (10 x 10 ml)

EU/1/07/398/003 (1 x 15 ml)

EU/1/07/398/004 (10 x 15 ml)

EU/1/07/398/005 (1 x 20 ml)

EU/1/07/398/006 (10 x 20 ml)

13. SERIA DE FABRICAŢIE

Lot

14. CLASIFICARE GENERALĂ PRIVIND MODUL DE ELIBERARE

Medicament eliberat pe bază de prescripţie medicală.

15. INSTRUCŢIUNI DE UTILIZARE

16. INFORMAŢII ÎN BRAILLE

Justificare acceptată pentru neincluderea informaţiei în Braille

INFORMAŢII CARE TREBUIE SĂ APARĂ PE AMBALAJUL PRIMAR

Text pentru ambalajul primar pentru flacoane cu 15 ml şi 20 ml

1. DENUMIREA COMERCIALĂ A MEDICAMENTULUI

Optimark 500 micromol/ml soluţie injectabilă în flacon

Gadoversetamidă

2. DECLARAREA SUBSTANŢEI(LOR) ACTIVE

1 ml conţine gadoversetamidă 330,9 mg, corespunzător la 500 micromoli.

3. LISTA EXCIPIENŢILOR

Excipienţi: versetamidă, hidroxid de calciu, clorură de calciu dihidrat, hidroxid de sodiu şi/sau acid clorhidric, apă pentru preparate injectabile.

4. FORMA FARMACEUTICĂ ŞI CONŢINUTUL

Soluţie injectabilă în flacon

15 ml

20 ml

5. MODUL ŞI CALEA (CĂILE) DE ADMINISTRARE

A se citi prospectul înainte de utilizare.

Administrare intravenoasă.

6. ATENŢIONARE SPECIALĂ PRIVIND FAPTUL CĂ MEDICAMENTUL NU TREBUIE PĂSTRAT LA VEDEREA ŞI ÎNDEMÂNA COPIILOR

A nu se lăsa la vederea şi îndemâna copiilor.

7. ALTĂ(E) ATENŢIONARE(ĂRI) SPECIALĂ(E), DACĂ ESTE(SUNT) NECESARĂ(E)

8. DATA DE EXPIRARE

EXP

9. CONDIŢII SPECIALE DE PĂSTRARE

A se ţine flaconul în cutie pentru a fi protejat de lumină.

A nu se păstra la frigider sau congela.

10. PRECAUŢII SPECIALE PRIVIND ELIMINAREA MEDICAMENTELOR NEUTILIZATE SAU A MATERIALELOR REZIDUALE PROVENITE DIN ASTFEL DE MEDICAMENTE, DACĂ ESTE CAZUL

Pentru utilizare unică. Înlăturaţi orice cantitate de soluţie rămasă după prima utilizare.

11. NUMELE ŞI ADRESA DEŢINĂTORULUI AUTORIZAŢIEI DE PUNERE PE PIAŢĂ

Covidien Deutschland GmbH, Gewerbepark 1, 93333 Neustadt/Donau, Germania

12. NUMĂRUL(ELE) AUTORIZAŢIEI DE PUNERE PE PIAŢĂ

EU/1/07/398/001 (1 x 10 ml)

EU/1/07/398/002 (10 x 10 ml)

EU/1/07/398/003 (1 x 15 ml)

EU/1/07/398/004 (10 x 15 ml)

EU/1/07/398/005 (1 x 20 ml)

EU/1/07/398/006 (10 x 20 ml)

13. SERIA DE FABRICAŢIE

Lot

14. CLASIFICARE GENERALĂ PRIVIND MODUL DE ELIBERARE

Medicament eliberat pe bază de prescripţie medicală.

15. INSTRUCŢIUNI DE UTILIZARE

16. INFORMAŢII ÎN BRAILLE

Justificare acceptată pentru neincluderea informaţiei în Braille

MINIMUM DE INFORMAŢII CARE TREBUIE SĂ APARĂ PE AMBALAJELE PRIMARE MICI

Text pentru ambalajele primare pentru flacon cu 10 ml

1. DENUMIREA COMPERCIALĂ A MEDICAMENTULUI ŞI CALEA(CĂILE) DE ADMINISTRARE

Optimark 500 micromol/ml soluţie injectabilă în flacon

Gadoversetamidă

i.v.

2. MODUL DE ADMINISTRARE

A se citi prospectul înainte de utilizare.

3. DATA DE EXPIRARE

EXP

4. SERIA DE FABRICAŢIE

Lot

5. CONŢINUTUL PE MASĂ, VOLUM SAU UNITATEA DE DOZĂ

10 ml

6. ALTE INFORMAŢII

A se ţine flaconul în cutie pentru a fi protejat de lumină.

A nu se păstra la frigider sau congela.

B. PROSPECTUL

Prospect: Informaţii pentru utilizator

Optimark 500 micromol/ml soluţie injectabilă în seringă preumplută

Gadoversetamidă

Citiţi cu atenţie şi în întregime acest prospect înainte de a vi se administra acest medicament deoarece conţine informaţii importante pentru dumneavoastră.

- Păstraţi acest prospect. S-ar putea să fie necesar să-l recitiţi.

- Dacă aveţi orice întrebări suplimentare, adresaţi-vă medicului dumneavoastră sau farmacistului.

- Dacă manifestaţi orice reacţii adverse, adresaţi-vă medicului dumneavoastră sau farmacistului. Acestea includ orice posibile reacţii adverse nemenţionate în acest prospect.

Ce găsiţi în acest prospect:

1. Ce este Optimark şi pentru ce se utilizează

2. Ce trebuie să ştiţi înainte să vi se administreze Optimark

3. Cum se administrează Optimark

4. Reacţii adverse posibile

5. Cum se păstrează Optimark

6. Conţinutul ambalajului şi alte informaţii

1. Ce este Optimark şi pentru ce se utilizează

Optimark conţine substanţa activă gadoversetamidă. Gadoversetamida este utilizată ca „substanţă de contrast” în imagistica prin rezonanţa magnetică.

Optimark este utilizat numai în scop diagnostic. Acesta este utilizat la pacienţi adulţi, adolescenţi şi copii cu vârsta de 2 ani şi peste, cărora li se efectuează imagistică prin rezonanţă magnetică (IRM), un tip de scanare în care se obţin imagini ale organelor interne. Optimark este utilizat pentru a se obţine o scanare mai clară la pacienţi care au sau despre care se crede că au anomalii la nivelul creierului, măduvei spinării sau ficatului.

2. Ce trebuie să ştiţi înainte să vi se administreze Optimark

Nu utilizaţi Optimark

dacă sunteţi alergic

• la substanţa activă gadoversetamidă sau

• la oricare dintre celelalte componente ale acestui medicament (vezi pct. 6) sau

la alte substanţe de contrast care conţin gadolinium

Nu trebuie să vi se administreze Optimark dacă:

• aveţi insuficienţă renală severă sau

• urmează să vi se efectueze sau vi s-a efectuat un transplant de ficat, deoarece administrarea Optimark la pacienţii aflaţi în aceste situaţii a fost asociată cu o boală numită fibroză sistemică nefrogenă (FSN). FSN este o afecţiune care implică îngroşarea pielii şi ţesutului conjunctiv. FSN poate provoca imobilizarea debilitantă a articulaţiilor, slăbiciune musculară sau poate afecta funcţionarea normală a organelor interne, care poate pune viaţa în pericol.

• Optimark nu trebuie utilizat la nou-născuţi cu vârsta sub 4 săptămâni.

Înainte de a vi se administra Optimark, va trebui să vi se efectueze o analiză de sânge, pentru a se vedea cât de bine funcţionează rinichii dumneavoastră.

Atenţionări şi precauţii

Înainte de a vi se administra Optimark, adresaţi-vă medicului dumneavoastră dacă:

• aveţi alergii (de exemplu: alergii la medicamente sau fructe de mare, febra fânului, urticarie) sau astm bronşic

• în trecut aţi avut orice reacţii la injectarea unei substanţe de contrast, inclusiv istoric de reacţii alergice la substanţe de contrast pe bază de iod

• rinichii dumneavoastră nu funcţionează în mod corespunzător

• vi s-a efectuat recent sau aşteptaţi să vi se efectueze în curând un transplant de ficat

• aveţi senzaţie de sete şi/sau aţi băut numai cantităţi mici de lichide sau nu aţi băut deloc lichide înaintea examinării

• urmaţi un tratament cu un anumit tip de medicament antihipertensiv, de exemplu un beta-blocant

• aveţi o boală de inimă

• aveţi epilepsie sau leziuni la nivelul creierului

• urmaţi o dietă sodică controlată

Dacă vă aflaţi în oricare dintre aceste situaţii, medicul va decide dacă examinarea programată este sau nu posibilă în cazul dumneavoastră.

Copii şi adolescenţi

Optimark nu este recomandat la copii cu vârsta sub doi ani.

Optimark împreună cu alte medicamente

Vă rugăm să spuneţi medicului dumneavoastră sau farmacistului dacă luaţi sau aţi luat recent orice alte medicamente, inclusiv dintre cele eliberate fără prescripţie medicală.

Sarcina şi alăptarea

Optimark nu trebuie utilizat în timpul sarcinii decât dacă este neapărat necesar.

Alăptarea trebuie întreruptă timp de cel puţin 24 ore după administrarea Optimark.

Dacă sunteţi gravidă sau alăptaţi, credeţi că aţi putea fi gravidă sau intenţionaţi să rămâneţi gravidă, adresaţi-vă medicului pentru recomandări înainte de a lua acest medicament.

Conducerea vehiculelor şi folosirea utilajelor

Dacă vă puteţi deplasa şi intenţionaţi să conduceţi un vehicul sau să folosiţi utilaje, trebuie să ţineţi cont de faptul că uneori pot apare ameţeli, după ce vi s-a efectuat un procedeu diagnostic care a inclus injectarea Optimark.

Poate fi afectată cel mult 1 persoană din 100.

Optimark conţine sodiu

Acest medicament conţine sodiu <1 mmol (23 mg) per doza de până la 17 ml, adică practic „nu conţine sodiu”.

Seringile a 10 ml şi 15 ml conţin sodiu <1 mmol, adică practic „nu conţin sodiu”.

Dozele mai mari conţin sodiu 1 mmol sau mai mult. Acest lucru trebuie avut în vedere la pacienţii ce urmează o dietă cu conţinut redus de sodiu.

20 ml soluţie conţin sodiu 28,75 mg.

30 ml soluţie conţin sodiu 43,13 mg.

3. Cum se administrează Optimark

Procedurile diagnostice care implică utilizarea substanţelor de contrast trebuie efectuate sub supravegherea unui medic cu pregătirea necesară şi cunoştinţe temeinice privind procedura care urmează a fi efectuată.

Doza uzuală

Doza uzuală de 0,2 ml/kg este aceeaşi la adulţi, adolescenţi şi copii cu vârsta de 2 ani şi peste. Aceasta reprezintă administrarea unei doze de 14 ml la o persoană cu greutatea de 70 kg şi acest volum trebuie injectat timp de 7-14 secunde într-o venă, de obicei o venă de la nivelul braţului. Injectarea este urmată de administrarea de soluţie salină fiziologică, cu rol de spălare, pentru a se asigura faptul că nu a rămas nicio cantitate de medicament în ac sau în tubul utilizat pentru injectare. La adulţi este posibil să se administreze a doua doză în interval de 30 minute de la prima injecţie. La adulţi, când se investighează anumite anomalii de la nivelul creierului, poate fi necesar să se administreze Optimark în doze de trei ori mai mari decât doza uzuală, într-o singură injectare. Medicul va decide care este doza de Optimark necesară pentru examinarea dumneavoastră. Trebuie să spuneţi imediat medicului, asistentei sau tehnicianului dacă simţiţi durere în jurul zonei în care este poziţionat acul.

Dozaj la grupurile speciale de pacienţi

La pacienţii cu probleme moderate de rinichi, nu trebuie să se utilizeze mai mult de o doză de Optimark la o explorare imagistică. Injecţiile cu Optimark nu trebuie repetate decât dacă intervalul dintre acestea este de minim 7 zile.

Nu este necesar să vi se ajusteze doza dacă aveţi cel puţin 65 ani, dar vi se va efectua o analiză de sânge, pentru a se vedea cât de bine funcţionează rinichii dumneavoastră.

Dacă vi se administrează mai mult Optimark decât trebuie

Dacă vi s-a injectat prea mult Optimark, este puţin probabil să aibă efecte dăunătoare asupra dumneavoastră, deoarece doze mult mai mari administrate unor persoane nu au provocat nicio problemă. Dacă rinichii dumneavoastră funcţionează normal, este puţin probabil să aveţi probleme. Optimark poate fi îndepărtat prin utilizarea dializei. Dacă dumneavoastră credeţi că vi s-a injectat prea mult Optimark, spuneţi imediat medicului, asistentei sau tehnicianului.

Dacă aveţi orice întrebări suplimentare cu privire la acest medicament, adresaţi-vă medicului dumneavoastră sau farmacistului.

4. Reacţii adverse posibile

Ca toate medicamentele, acest medicament poate provoca reacţii adverse, cu toate că nu apar la toate persoanele.

Trebuie să raportaţi imediat oricare dintre următoarele simptome medicului dumneavoastră, asistentei sau tehnicianului iar aceştia vă vor administra tratament de urgenţă, deoarece aceste reacţii pot fi sau pot deveni foarte grave: reacţii adverse care afectează inima (leşin, bătăi în plus faţă de ritmul normal al bătăilor inimii (extrasistole), durere în piept) sau reacţii adverse care afectează sistemul respirator (scurtare a respiraţiei, constricţie a căilor respiratorii, gât umflat sau senzaţie de constricţie la nivelul gâtului, mâncărime la nivelul nasului sau secreţii nazale, strănut).

Cele mai multe reacţii adverse observate după utilizarea Optimark au fost de intensitate uşoară până la moderată şi de tip tranzitoriu. Cele mai frecvente reacţii adverse au fost: senzaţie de gust neobişnuit, senzaţie de căldură, durere de cap şi ameţeli.

Reacţiile adverse posibile sunt descrise mai detaliat în continuare.

Frecvenţele menţionate mai jos şi următoarele simptome se bazează pe experienţa acumulată în cadrul studiilor clinice şi pe experienţa utilizării Optimark după introducerea pe piaţă.

 

Frecvenţă

Reacţii adverse posibile

Frecvente (pot afecta cel mult 1 din 10 persoane):

durere de cap, senzaţie de gust neobişnuit, senzaţie de căldură

Mai puţin frecvente (pot afecta cel mult 1 din 100 persoane):

reacţii alergice sau de hipersensibilitate, ameţeli, senzaţie de furnicături, amorţeală, scădere a simţului mirosului, piele roşie şi fierbinte, congestie nazală, durere în gât, greaţă, diaree, mâncărimi, erupţii pe piele, senzaţie de disconfort în piept, dureri în piept, senzaţie de frig (inclusiv senzaţie de răceală la nivelul extremităţilor), reacţii la nivelul locului de administrare, concentraţii anormale ale calciului în sânge

Frecvenţă

Reacţii adverse posibile

Rare (pot afecta cel mult 1 din 1000 persoane):

scădere a poftei de mâncare, senzaţie de nelinişte, tulburări de somn, senzaţie de somnolenţă, senzaţie de arsură la nivelul pielii, senzaţie de deplasare sau învârtire, ţiuituri în urechi, înroşire a pleoapelor, durere la nivelul ochilor, vedere înceţoşată, ochi injectaţi, conştientizare a bătăilor inimii, bătăi neregulate ale inimii, extrasistole (bătăi în plus faţă de ritmul normal al bătăilor inimii), scădere a tensiunii arteriale, scurtare a respiraţiei, răguşeală, rinoree (curgere a nasului), constricţie la nivelul gâtului, creştere a cantităţii de salivă, durere abdominală, constipaţie, senzaţie de uscăciune la nivelul gurii, urticarie, transpiraţii reci, înroşire a pielii, concentraţii crescute în sânge ale unei substanţe (creatinină) care în mod normal este eliminată prin rinichi, sânge în urină, umflare a feţei, slăbiciune şi simptome similare cum sunt oboseală şi stare generală de rău, febră, umflare a membrelor, frisoane, durere, senzaţie de frig la nivelul extremităţilor, creştere a concentraţiilor serice ale enzimelor hepatice, valori anormale ale analizelor urinii, creştere a concentraţiilor substanţelor minerale în urină, proteine în urină, creştere a concentraţiei enzimelor cardiace şi musculare în sânge, valoare scăzută a hemoglobinei, senzaţie de confuzie şi dezorientare, tremurături, convulsii, ochi înroşiţi, puls crescut, tensiune arterială mare, constricţie a căilor respiratorii, gât sau laringe umflat, inflamaţie a gâtului, tuse, mâncărimi la nivelul nasului, strănut, transpiraţii în exces

Foarte rare (pot afecta cel mult 1 din 10000 persoane):

umflături în jurul ochilor, modificări ale înregistrărilor inimii la ECG, leşin, vărsături

Cu frecvenţă necunoscută (care nu poate fi estimată din datele disponibile):

întărire a pielii care poate afecta şi ţesuturile moi şi organele interne (fibroză sistemică nefrogenă), stare generală de rău

 

S-au raportat cazuri de fibroză sistemică nefrogenă (care determină întărirea pielii şi, de asemenea, poate afecta ţesuturile moi şi organele interne).

Când Optimark a fost utilizat la adolescenţi şi copii cu vârsta de 2 ani sau peste, aceştia au prezentat aceleaşi reacţii adverse ca şi adulţii.

Dacă manifestaţi orice reacţii adverse, adresaţi-vă medicului dumneavoastră sau farmacistului. Acestea includ orice reacţii adverse nemenţionate în acest prospect.

5. Cum se păstrează Optimark

Nu lăsaţi acest medicament la vederea şi îndemâna copiilor.

Nu utilizaţi acest medicament după data de expirare înscrisă pe cutie şi pe eticheta seringii, după EXP.

A se ţine seringa în cutie pentru a fi protejată de lumină.

A nu se păstra la frigider sau congela.

Medicamentul trebuie utilizat imediat. Dacă nu este utilizat imediat, perioadele de păstrare în timpul utilizării şi condiţiile înaintea utilizării constituie responsabilitatea utilizatorului.

Nu utilizaţi soluţia dacă aceasta prezintă modificări de culoare sau conţine particule solide.

Nu aruncaţi niciun medicament pe calea apei sau a reziduurilor menajere. Întrebaţi farmacistul cum să aruncaţi medicamentele pe care nu le mai folosiţi. Aceste măsuri vor ajuta la protejarea mediului.

6. Conţinutul ambalajului şi alte informaţii

Ce conţine Optimark

• Substanţa activă este gadoversetamidă.

1 ml conţine gadoversetamidă 330,9 mg, corespunzător la 500 micromoli.

Fiecare seringă a 10 ml conţine gadoversetamidă 3309 mg.

Fiecare seringă a 15 ml conţine gadoversetamidă 4963,5 mg.

Fiecare seringă a 20 ml conţine gadoversetamidă 6618 mg.

Fiecare seringă a 30 ml conţine gadoversetamidă 9927 mg.

• Celelalte componente sunt: versetamidă, hidroxid de calciu, clorură de calciu dihidrat, hidroxid de sodiu şi/sau acid clorhidric, apă pentru preparate injectabile.

Cum arată Optimark şi conţinutul ambalajului

Seringile cu Optimark conţin o soluţie limpede, incoloră până la uşor gălbuie.

Optimark este furnizat în seringi preumplute din polipropilenă. Capacul fără filet al seringii şi pistonul sunt din cauciuc bromobutilic.

Seringile preumplute cu Optimark sunt furnizate în următoarele ambalaje:

1 x 10 ml 10 x 10 ml

1 x 15 ml 10 x 15 ml

1 x 20 ml 10 x 20 ml

1 x 30 ml 10 x 30 ml

Este posibil ca nu toate mărimile de ambalaj să fie comercializate.

Deţinătorul autorizaţiei de punere pe piaţă şi fabricantul

Deţinătorul autorizaţiei de punere pe piaţă:

Covidien Deutschland GmbH

Gewerbepark 1

93333 Neustadt/Donau

Germania

Pentru orice informaţii referitoare la medicament, vă rugăm să contactaţi deţinătorul autorizaţiei de punere pe piaţă.

Fabricantul:

Mallinckrodt Medical Imaging Ireland

Damastown

Mulhuddart, Dublin 15

Irlanda

Acest prospect a fost revizuit în:

Alte surse de informaţii

Informaţii detaliate privind acest medicament sunt disponibile pe web-site-ul Agenţiei Europene a Medicamentului http://www.ema.europa.eu .

Următoarele informaţii sunt destinate numai profesioniştilor din domeniul sănătăţii:

Indicaţii terapeutice

Optimark este indicat pentru utilizare în imagistica prin rezonanţa magnetică (IRM) la nivelul sistemului nervos central (SNC) şi ficatului. Acesta determină îmbunătăţirea contrastului şi facilitează vizualizarea şi caracterizarea leziunilor focale şi structurilor anormale de la nivelul SNC şi ficatului, la pacienţii adulţi, adolescenţi şi copii cu vârsta de doi ani şi peste, cu patologie diagnosticată sau suspiciune crescută de afectare patologică.

Contraindicaţii

• Hipersensibilitate la gadoversetamidă, sau la alte medicamente care conţin gadolinium, sau la oricare dintre excipienţi.

• Optimark este contraindicat

• la pacienţi cu insuficienţă renală severă (RFG <30 ml/min şi 1,73m²),

• la pacienţii cărora li s-a efectuat un transplant hepatic sau

• la pacienţi aflaţi în perioada perioperatorie pentru transplant hepatic şi

• la nou-născuţii cu vârsta sub 4 săptămâni.

Atenţionări şi precauţii speciale pentru utilizare

Ca în cazul altor substanţe de contrast paramagnetice, îmbunătăţirea contrastului IRM prin utilizarea Optimark poate afecta vizualizarea leziunilor existente. Unele dintre aceste leziuni pot fi vizualizate prin IRM fără mărirea contrastului prin administrarea de medii de contrast. În consecinţă, se impune atenţie când se interpretează imagini cu contrast îmbunătăţit în absenţa unei IRM de referinţă fără substanţă de contrast.

Este necesară o atenţie deosebită pentru asigurarea hidratării corespunzătoare a pacienţilor înaintea examinării.

Hipersensibilitate

Reacţiile de tip alergic (alergoide) şi alte reacţii idiosincrazice pot apare de asemenea în cazul utilizării gadoversetamidei şi se pot manifesta sub forma reacţiilor cardiovasculare, respiratorii şi cutanate. Majoritatea acestor reacţii apar la cel mult o jumătate de oră de la administrarea mediului de contrast. Ca pentru toate celelalte medii de contrast din aceeaşi grupă, în cazuri rare pot apare reacţii tardive (după ore sau zile); cu toate acestea, nu s-au raportat astfel de reacţii în studiile clinice finalizate.

Dacă apar reacţii de hipersensibilitate, administrarea mediului de contrast trebuie întreruptă imediat şi, dacă este necesar, se va începe tratamentul pe cale intravenoasă.

Pe durata examinării este necesară supravegherea de către un medic şi se recomandă inserţia unui cateter flexibil cu poziţionare îndelungată. Pentru a facilita acţiunea imediată în caz de urgenţă, trebuie asigurată disponibilitatea imediată a medicamentelor necesare (de exemplu epinefrină (adrenalină), teofilină, medicamente antihistaminice, corticosteroizi şi atropină), a sondei endotraheale şi ventilaţiei asistate.

Riscul reacţiilor de hipersensibilitate este crescut în următoarele cazuri:

- pacienţi cu predispoziţie la reacţii alergice

- pacienţi cu astm bronşic; în mod special, riscul de bronhospasm este mărit la aceşti pacienţi

- pacienţi cu reacţii la substanţe de contrast în antecedente, inclusiv antecedente de reacţii alergice la substanţe de contrast pe bază de iod

Înaintea injectării mediului de contrast, pacienţii trebuie întrebaţi dacă au prezentat orice formă de alergie (de exemplu alergii la fructe de mare sau la medicamente, rinită alergică (febra fânului), urticarie), dacă sunt hipersensibili la medii de contrast şi dacă au astm bronşic. Se poate lua în considerare premedicaţia cu antihistaminice şi/sau glucocorticoizi.

Pacienţi care urmează tratament cu beta-blocante

Trebuie luat în considerare faptul că pacienţii care utilizează beta-blocante pot să nu răspundă la beta-agoniştii utilizaţi în mod uzual în tratamentul reacţiilor de hipersensibilitate.

Pacienţi cu afecţiuni cardiovasculare

Reacţiile de hipersensibilitate pot fi severe la acest grup de pacienţi. Reacţiile cardiovasculare pot declanşa decompensări în special la pacienţii cu afecţiuni cardiace grave (de exemplu insuficienţă cardiacă severă, boală coronoariană). Cu toate acestea, studiile clinice cu Optimark nu au evidenţiat asemenea reacţii.

Tulburări ale sistemului nervos

Posibilitatea apariţiei convulsiilor în timpul examinării poate fi crescută la pacienţii cu epilepsie sau cu leziuni cerebrale. Se impun precauţii când se examinează aceşti pacienţi (de exemplu, monitorizarea pacienţilor) şi se va asigura disponibilitatea imediată a echipamentului medical şi medicamentelor necesare pentru tratamentul rapid al eventualelor convulsii.

Funcţie renală alterată

Înainte de administrarea Optimark, toţi pacienţii ar trebui examinaţi pentru depistarea unei eventuale disfuncţii renale prin analize de laborator.

Au existat raportări privind fibroza sistemică nefrogenă (FSN), asociată cu utilizarea Optimark şi a unor substanţe de contrast care conţin gadolinium, la pacienţii cu insuficienţă renală severă acută sau cronică (rata filtrării glomerulare (RFG) < 30 ml/min şi 1,73 m²). Pacienţii care au fost sau urmează să fie supuşi unui transplant de ficat prezintă un risc deosebit, deoarece incidenţa insuficienţei renale acute este mare la această grupă de pacienţi. În consecinţă Optimark nu trebuie utilizat la pacienţii cu insuficienţă renală severă şi la pacienţii care au fost supuşi sau urmează să fie supuşi unui transplant de ficat, precum şi la nou-născuţi. Riscul de apariţie a FSN la pacienţii cu insuficienţă renală moderată (RFG 30-59 ml/min şi 1,73 m2) este necunoscut; de aceea, Optimark ar trebui utilizat numai după o evaluare atentă a raportului riscuri/beneficii la pacienţii cu insuficienţă renală moderată. Gadoversetamida este dializabilă. Hemodializa la scurt timp după administrarea Optimark poate fi utilă în îndepărtarea Optimark din organism. Nu există dovezi care să susţină necesitatea iniţierii hemodializei pentru prevenirea sau tratamentul FSN, la pacienţii la care nu se efectuează încă hemodializă.

Copii şi adolescenţi

Optimark nu trebuie administrat printr-un injectomat. Pentru a evita supradozajul produs din eroare, doza necesară trebuie administrată manual la copii cu vârsta cuprinsă între 2 şi 11 ani.

Nou-născuţi şi sugari

Optimark nu trebuie utilizat la copii sub doi ani. Nu s-au studiat siguranţa şi eficacitatea medicamentului la această grupă de vârstă.

Vârstnici

Deoarece clearance-ul renal al gadoversetamidei poate fi afectat la persoanele vârstnice, este deosebit de important să se examineze pacienţii cu vârsta de 65 ani şi peste pentru depistarea unei eventuale disfuncţii renale.

Sodiu

Acest medicament conţine sodiu <1 mmol (23 mg) per doza de până la 17 ml, adică practic „nu conţine sodiu”.

Seringile a 10 ml şi 15 ml conţin sodiu <1 mmol, adică practic „nu conţin sodiu”.

Dozele mai mari conţin sodiu 1 mmol sau mai mult. Acest lucru trebuie avut în vedere la pacienţii ce urmează o dietă cu restricţie de sodiu.

20 ml soluţie conţin sodiu 28,75 mg.

30 ml soluţie conţin sodiu 43,13 mg.

Fier seric şi zinc seric

Se impun precauţii deoarece în timpul studiilor clinice s-au observat scăderi tranzitorii ale parametrilor serici de fier şi zinc. Nu se cunoaşte semnificaţia clinică a acestor modificări.

Fertilitatea, sarcina şi alăptarea

Sarcina

Nu sunt disponibile date cu privire la utilizarea gadoversetamidei la femeile gravide. Studiile la animale nu au evidenţiat efecte toxice nocive directe sau indirecte asupra funcţiei de reproducere. Optimark nu trebuie utilizat în timpul sarcinii, cu excepţia cazului în care starea clinică a femeii impune tratamentul cu gadoversetamidă.

Alăptarea

Nu se cunoaşte dacă gadoversetamida se excretă în laptele uman. Există informaţii insuficiente cu privire la excreţia gadoversetamidei în laptele animalelor. Nu se poate exclude un risc pentru sugari. Alăptarea trebuie întreruptă timp de cel puţin 24 ore după administrarea Optimark.

Fertilitatea

Datele non-clinice nu au evidenţiat niciun risc special pentru om pe baza studiilor convenţionale farmacologice privind toxicitatea asupra funcţiei de reproducere. Nu s-au efectuat studii clinice asupra fertilităţii.

Doze şi mod de administrare

Optimark trebuie administrat numai de către medici cu experienţă în practica clinica a IRM.

Pentru a facilita acţiunea imediată în caz de urgenţă, trebuie asigurată disponibilitatea imediată a medicamentelor necesare (de exemplu epinefrină (adrenalină), teofilină, medicamente antihistaminice, corticosteroizi şi atropină), a sondei endotraheale şi ventilaţiei asistate.

Doze

Medicamentul trebuie administrat sub forma unei injecţii intravenoase periferice în bolus, în doză de 0,2 ml/kg (100 micromol/kg). Pentru asigurarea administrării complete a mediului de contrast, injectarea acestuia trebuie urmată de o injecţie de spălare cu 5 ml soluţie injectabilă de clorură de sodiu 9 mg/ml (0,9%). Procedura imagistică trebuie efectuată în interval de o oră de la administrarea mediului de contrast.

Administrarea de doze repetate

În cazul efectuării IRM la nivel cerebral, dacă suspiciunea clinică privind prezenţa unei leziuni se menţine după administrarea unei doze unice de substanţă pentru IRM cu contrast mărit, sau dacă obţinerea unor informaţii mai exacte privind numărul, mărimea, sau extinderea leziunilor, ar putea influenţa atitudinea terapeutică în cazul pacientului respectiv, la subiecţii cu funcţie renală normală se poate administra o a doua injecţie intravenoasă în bolus în doză de 0,2 ml/kg (100 micromol/kg), într-un interval de 30 de minute de la prima injecţie; aceasta poate mări eficacitatea diagnostică a examinării.

Nu s-a stabilit siguranţa administrării dozelor repetate la copii (cu vârsta de 2 ani şi peste) şi adolescenţi, la pacienţii cu insuficienţă renală sau la vârstnici. La aceste grupe de pacienţi nu se recomandă administrarea de doze repetate.

Date limitate cu alte substanţe de contrast care conţin gadoliniu sugerează faptul că, pentru excluderea unor metastaze cerebrale suplimentare la pacienţi cu metastază solitară rezecabilă, examenul de RM prin injectarea Optimark în doză de 300 micromol/kg poate determina mărirea siguranţei diagnostice.

Copii şi adolescenţi

Ajustarea dozei nu este considerată necesară la adolescenţi şi copii cu vârsta de 2 ani şi peste.

Optimark este contraindicat la nou-născuţii cu vârsta sub 4 săptămâni. Optimark nu este recomandat pentru utilizare la copii cu vârsta sub 2 ani, deoarece siguranţa, eficacitatea şi efectele asupra funcţiei rinichiului imatur nu s-au studiat la acest grup de vârstă.

Vârstnici (cu vârsta de 65 ani şi peste)

Nu se consideră necesară ajustarea dozei. Este necesară prudenţă la pacienţii vârstnici.

Insuficienţă renală şi insuficienţă hepatică

Optimark este contraindicat la pacienţii cu insuficienţă renală severă (RFG <30 ml/min şi 1,73 m²) şi la pacienţii cărora li s-a efectuat un transplant hepatic sau la cei aflaţi în perioada perioperatorie pentru transplant hepatic. Optimark trebuie utilizat numai după o evaluare atentă a raportului risc/beneficiu la pacienţii cu insuficienţă renală moderată (RFG 30-59 ml/min şi 1,73 m²) la doze care să nu depăşească 100 micromol/kg. Pe parcursul unei explorări imagistice, nu trebuie să se utilizeze mai mult de o doză. Datorită lipsei informaţiilor privind administrările repetate, injecţiile cu Optimark nu trebuie repetate decât dacă intervalul dintre administrări este de cel puţin 7 zile.

Mod de administrare

Medicamentul trebuie administrat sub formă de injecţie intravenoasă periferică, în bolus. Pentru asigurarea administrării complete a mediului de contrast, injectarea acestuia trebuie urmată de o injecţie de spălare cu 5 ml soluţie injectabilă de clorură de sodiu 9 mg/ml (0,9%). Se recomandă inserarea unui cateter flexibil venos cu poziţionare fixă.

La copiii cu vârsta cuprinsă între 2 şi 11 ani, Optimark nu trebuie administrat prin intermediul unui injectomat.

Precauţii care trebuie luate înainte de manipularea sau administrarea medicamentului

Ambalajul şi soluţia trebuie inspectate vizual înaintea utilizării.

Interacţiuni cu alte medicamente şi alte forme de interacţiune

Nu s-au efectuat studii specifice privind interacţiunile.

Gadoversetamida a provocat interferenţe în măsurarea calciului seric prin utilizarea metodei colorimetrice OCP (complexon orto-crezolftaleină). Cu toate acestea, administrarea gadoversetamidei nu provoacă o scădere reală a concentraţiei calciului seric. În prezenţa gadoversetamidei, tehnica OCP determină în mod eronat o valoare redusă a concentraţiei calciului plasmatic. Mărimea acestui artefact de măsurare este proporţională cu concentraţia serică a gadoversetamidei, iar la pacienţii cu clearance renal normal se pot obţine valori exacte după aproximativ 90 minute de la injectare. La pacienţii cu tulburări ale funcţiei renale, clearance-ul gadoversetamidei va fi încetinit şi interferenţa asupra determinării concentraţiei serice a calciului prin metoda OCP va fi prelungită. Gadoversetamida nu afectează ale metode de măsurare a calciului seric, de exemplu metoda colorimetrică arsenazo III, spectroscopia de absorbţie atomică şi spectroscopia de masă cu plasmă cuplată inductiv.

Precauţii speciale pentru eliminarea reziduurilor şi alte instrucţiuni de manipulare

Optimark este destinat numai pentru utilizare unică; orice cantitate de soluţie neutilizată trebuie eliminată.

Nu utilizaţi soluţia dacă aceasta prezintă modificări de culoare sau conţine particule solide. Dacă nu se utilizează echipament de unică folosinţă, se impune o atenţie deosebită pentru prevenirea contaminării reziduale cu urme de substanţe dezinfectante.

Seringi preumplute:

Asamblare şi inspectare

Inspectaţi seringa pentru a observa dacă există semne de scurgere. Nu utilizaţi dacă se observă scurgeri.

După înşurubarea tijei în pistonul seringii, este important să se răsucească tija încă o jumătate de rotaţie, astfel încât pistonul de culoare gri să se rotească în mod liber.

Înainte de utilizarea seringii, răsuciţi capacul de culoare gri şi înlăturaţi-l. Seringa este acum pregătită pentru ataşarea acului sau a tubului de perfuzie.

După utilizare, înlăturaţi seringa şi orice cantitate de soluţie neutilizată.

Orice medicament neutilizat sau material rezidual trebuie eliminat în conformitate cu reglementările locale.

Eticheta de urmărire detaşabilă de pe seringile preumplute trebuie lipită pe fişa pacientului, pentru a permite înregistrarea corectă a substanţei de contrast care conţine gadoliniu. Doza utilizată trebuie de asemenea înregistrată.

Prospect: Informaţii pentru utilizator

Optimark 500 micromol/ml soluţie injectabilă în flacon

Gadoversetamidă

Citiţi cu atenţie şi în întregime acest prospect înainte de a vi se administra acest medicament deoarece conţine informaţii importante pentru dumneavoastră.

- Păstraţi acest prospect. S-ar putea să fie necesar să-l recitiţi.

- Dacă aveţi orice întrebări suplimentare, adresaţi-vă medicului dumneavoastră sau farmacistului.

- Dacă manifestaţi orice reacţii adverse, adresaţi-vă medicului dumneavoastră sau farmacistului. Acestea includ orice posibile reacţii adverse nemenţionate în acest prospect.

Ce găsiţi în acest prospect:

1. Ce este Optimark şi pentru ce se utilizează

2. Ce trebuie să ştiţi înainte să vi se administreze Optimark

3. Cum se administrează Optimark

4. Reacţii adverse posibile

5. Cum se păstrează Optimark

6. Conţinutul ambalajului şi alte informaţii

1. Ce este Optimark şi pentru ce se utilizează

Optimark conţine substanţa activă gadoversetamidă. Gadoversetamida este utilizată ca „substanţă de contrast” în imagistica prin rezonanţa magnetică.

Optimark este utilizat numai în scop diagnostic. Acesta este utilizat la pacienţi adulţi, adolescenţi şi copii cu vârsta de 2 ani şi peste, cărora li se efectuează imagistică prin rezonanţă magnetică (IRM), un tip de scanare în care se obţin imagini ale organelor interne. Optimark este utilizat pentru a se obţine o scanare mai clară la pacienţi care au sau despre care se crede că au anomalii la nivelul creierului, măduvei spinării sau ficatului.

2. Ce trebuie să ştiţi înainte să vi se administreze Optimark

Nu utilizaţi Optimark

dacă sunteţi alergic

• la substanţa activă gadoversetamidă sau

• la oricare dintre celelalte componente ale acestui medicament (vezi pct. 6) sau

la alte substanţe de contrast care conţin gadolinium

Nu trebuie să vi se administreze Optimark dacă:

• aveţi insuficienţă renală severă sau

• urmează să vi se efectueze sau vi s-a efectuat un transplant de ficat, deoarece administrarea Optimark la pacienţii aflaţi în aceste situaţii a fost asociată cu o boală numită fibroză sistemică nefrogenă (FSN). FSN este o afecţiune care implică îngroşarea pielii şi ţesutului conjunctiv. FSN poate provoca imobilizarea debilitantă a articulaţiilor, slăbiciune musculară sau poate afecta funcţionarea normală a organelor interne care pot pune viaţa în pericol.

• Optimark nu trebuie utilizat la nou-născuţi cu vârsta sub 4 săptămâni.

Înainte de a vi se administra Optimark, va trebui să vi se efectueze o analiză de sânge, pentru a se vedea cât de bine funcţionează rinichii dumneavoastră.

Atenţionări şi precauţii

Înainte de a lua Optimark, adresaţi-vă medicului dumneavoastră dacă:

• aveţi alergii (de exemplu: alergii la medicamente sau fructe de mare, febra fânului, urticarie) sau astm bronşic

• în trecut aţi avut orice reacţii la injectarea unei substanţe de contrast, inclusiv istoric de reacţii alergice la substanţe de contrast pe bază de iod

• rinichii dumneavoastră nu funcţionează în mod corespunzător

• vi s-a efectuat recent sau aşteptaţi să vi se efectueze în curând un transplant de ficat

• aveţi senzaţie de sete şi/sau aţi băut numai cantităţi mici de lichide sau nu aţi băut deloc lichide înaintea examinării

• urmaţi un tratament cu un anumit tip de medicament antihipertensiv, de exemplu un beta-blocant

• aveţi o boală de inimă

• aveţi epilepsie sau leziuni la nivelul creierului

• urmaţi o dietă sodică controlată

Dacă vă aflaţi în oricare dintre aceste situaţii, medicul va decide dacă examinarea programată este sau nu posibilă în cazul dumneavoastră.

Copii şi adolescenţi

Optimark nu este recomandat la copii cu vârsta este sub doi ani.

Optimark împreună cu alte medicamente

Vă rugăm să spuneţi medicului dumneavoastră sau farmacistului dacă luaţi sau aţi luat recent orice alte medicamente, inclusiv dintre cele eliberate fără prescripţie medicală.

Sarcina şi alăptarea

Optimark nu trebuie utilizat în timpul sarcinii decât dacă este neapărat necesar.

Alăptarea trebuie întreruptă timp de cel puţin 24 ore după administrarea Optimark.

Dacă sunteţi gravidă sau alăptaţi, credeţi că aţi putea fi gravidă sau intenţionaţi să rămâneţi gravidă, adresaţi-vă medicului pentru recomandări înainte de a lua acest medicament.

Conducerea vehiculelor şi folosirea utilajelor

Dacă vă puteţi deplasa şi intenţionaţi să conduceţi un vehicul sau să folosiţi utilaje, trebuie să ţineţi cont de faptul că uneori pot apare ameţeli, după ce vi s-a efectuat un procedeu diagnostic care a inclus injectarea Optimark.

Poate fi afectată cel mult 1 persoană din 100.

Optimark conţine sodiu

Acest medicament conţine sodiu, <1 mmol (23 mg) pe doza de până la 17 ml, adică practic „nu conţine sodiu”.

Flacoanele a 10 ml şi 15 ml conţin sodiu <1 mmol, adică practic „nu conţin sodiu”.

Dozele mai mari conţin sodiu 1 mmol sau mai mult. Acest lucru trebuie avut în vedere la pacienţii ce urmează o dietă cu restricţie de sodiu.

20 ml soluţie conţin sodiu 28,75 mg.

3. Cum se administrează Optimark

Procedurile diagnostice care implică utilizarea substanţelor de contrast trebuie efectuate sub supravegherea unui medic cu pregătirea necesară şi cunoştinţe temeinice privind procedura care urmează a fi efectuată.

Doza uzuală

Doza uzuală de 0,2 ml/kg greutate corporală este aceeaşi la adulţi, adolescenţi şi copii cu vârsta de 2 ani şi peste.

Aceasta reprezintă administrarea unei doze de 14 ml la o persoană cu greutatea de 70 kg şi acest volum trebuie injectat timp de 7-14 secunde într-o venă, de obicei o venă de la nivelul braţului.

Injectarea este urmată de administrarea de soluţie salină fiziologică, cu rol de spălare, pentru a se asigura faptul că nu a rămas nimic în ac sau în tubul utilizat pentru injectare.

La adulţi este posibil să se administreze a doua doză în interval de 30 minute de la prima injecţie. La adulţi, când se investighează anumite anomalii de la nivelul creierului, poate fi necesar să se administreze Optimark în doze de trei ori mai mari decât doza uzuală, într-o singură injectare. Medicul va decide care este doza de Optimark necesară pentru examinarea dumneavoastră. Trebuie să spuneţi imediat medicului, asistentei sau tehnicianului dacă simţiţi durere în jurul zonei în care este poziţionat acul.

Dozaj la grupurile speciale de pacienţi

La pacienţii cu probleme moderate de rinichi, nu trebuie să se utilizeze mai mult de o doză de Optimark la o explorare imagistică. Injecţiile cu Optimark nu trebuie repetate decât dacă intervalul dintre acestea este de minim 7 zile.

Nu este necesar să vi se ajusteze doza dacă aveţi cel puţin 65 ani, dar vi se va efectua o analiză de sânge, pentru a se vedea cât de bine funcţionează rinichii dumneavoastră.

Dacă vi se administrează mai mult Optimark decât trebuie

Dacă vi s-a injectat prea mult Optimark, este puţin probabil să aibă efecte dăunătoare asupra dumneavoastră, deoarece doze mult mai mari administrate unor persoane nu au provocat nicio problemă. Dacă rinichii dumneavoastră funcţionează normal, este puţin probabil să aveţi probleme. Optimark poate fi îndepărtat prin utilizarea dializei. Dacă dumneavoastră credeţi că vi s-a injectat prea mult Optimark, spuneţi imediat medicului, asistentei sau tehnicianului.

Dacă aveţi orice întrebări suplimentare cu privire la acest medicament, adresaţi-vă medicului dumneavoastră sau farmacistului.

4. Reacţii adverse posibile

Ca toate medicamentele, acest medicament poate provoca reacţii adverse, cu toate că nu apar la toate persoanele.

Trebuie să raportaţi imediat oricare dintre următoarele simptome medicului dumneavoastră, asistentei sau tehnicianului, iar aceştia vă vor administra tratament de urgenţă, deoarece aceste reacţii pot fi sau pot deveni foarte grave: reacţii adverse care afectează inima (leşin, bătăi în plus faţă de ritmul normal al bătăilor inimii (extrasistole), durere în piept) sau reacţii adverse care afectează sistemul respirator (scurtare a respiraţiei, constricţie a căilor respiratorii, gât umflat sau senzaţie de constricţie la nivelul gâtului, mâncărime la nivelul nasului sau secreţii nazale, strănut).

Cele mai multe reacţii adverse observate după utilizarea Optimark au fost de intensitate uşoară până la moderată şi de tip tranzitoriu. Cele mai frecvente reacţii adverse au fost: senzaţie de gust neobişnuit, senzaţie de căldură, durere de cap şi ameţeli.

Reacţiile adverse posibile sunt descrise mai detaliat în continuare.

Frecvenţele menţionate mai jos şi următoarele simptome se bazează pe experienţa acumulată în cadrul studiilor clinice şi pe experienţa utilizării Optimark după introducerea pe piaţă.

 

Frecvenţă

Reacţii adverse posibile

Frecvente

(pot afecta cel mult 1 din 10 persoane):

durere de cap, senzaţie de gust neobişnuit, senzaţie de căldură

Mai puţin frecvente

(pot afecta cel mult 1 din 100 persoane):

reacţii alergice sau de hipersensibilitate, ameţeli, senzaţie de furnicături, amorţeală, scăderea simţului mirosului, piele roşie şi fierbinte, congestie nazală, durere în gât, greaţă, diaree, mâncărimi, erupţii pe piele, senzaţie de disconfort în piept, dureri în piept, senzaţie de frig inclusiv senzaţie de răceală la nivelul extremităţilor, reacţii la nivelul locului de administrare, concentraţii anormale ale calciului în sânge

Rare

(pot afecta cel mult 1 din 1000 persoane):

scădere a poftei de mâncare, senzaţie de nelinişte, tulburări de somn, senzaţie de somnolenţă, senzaţie de arsură la nivelul pielii, senzaţie de deplasare sau învârtire, ţiuituri în urechi, înroşirea pleoapelor, durere la nivelul ochilor, vedere înceţoşată, ochi injectaţi, conştientizarea bătăilor inimii, bătăi neregulate ale inimii, extrasistole (bătăi în plus faţă de ritmul normal al bătăilor inimii), scăderea tensiunii arteriale, scurtare a respiraţiei, răguşeală, rinoree (curgerea nasului), constricţie la nivelul gâtului, creşterea cantităţii de salivă, durere abdominală, constipaţie, senzaţie de uscăciune la nivelul gurii, urticarie, transpiraţii reci, înroşire a pielii, concentraţii crescute în sânge ale unei substanţe (creatinină) care în mod normal este eliminată prin rinichi, sânge în urină, umflarea feţei, slăbiciune şi simptome similare cum sunt oboseală şi stare generală de rău, febră, umflare a membrelor, frisoane, durere, senzaţie de frig la nivelul extremităţilor, proteine în urină, creştere a concentraţiilor serice ale enzimelor hepatice, valori anormale ale analizelor urinii, creştere a concentraţiilor substanţelor minerale în urină, creştere a concentraţiei enzimelor cardiace şi musculare în sânge, valoare scăzută a hemoglobinei, senzaţie de confuzie şi dezorientare, tremurături, convulsii, ochi înroşiţi, puls crescut, tensiune arterială mare, constricţie a căilor respiratorii, gât sau laringe umflat, inflamaţie a gâtului, tuse, mâncărimi la nivelul nasului, strănut, transpiraţii în exces

Foarte rare

(pot afecta cel mult 1 din 10000 persoane):

umflături în jurul ochilor, modificări ale înregistrărilor inimii la ECG, leşin, vărsături

Cu frecvenţă necunoscută

(care nu poate fi estimată din datele disponibile):

întărire a pielii care poate afecta şi ţesuturile moi şi organele interne (fibroză sistemică nefrogenă), stare generală de rău

S-au raportat cazuri de fibroză sistemică nefrogenă (care determină întărirea pielii şi, de asemenea, poate afecta ţesuturile moi şi organele interne).

Când Optimark a fost utilizat la adolescenţi şi copii cu vârsta de 2 ani sau peste, aceştia au prezentat aceleaşi reacţii adverse ca şi adulţii.

Dacă manifestaţi orice reacţii adverse, adresaţi-vă medicului dumneavoastră sau farmacistului. Acestea includ orice reacţii adverse nemenţionate în acest prospect.

5. Cum se păstrează Optimark

Nu lăsaţi acest medicament la vederea şi îndemâna copiilor.

Nu utilizaţi acest medicament după data de expirare înscrisă pe cutie şi pe eticheta seringii după EXP.

A se ţine flaconul în cutie pentru a fi protejat de lumină.

A nu se păstra la frigider sau congela.

Medicamentul trebuie utilizat imediat. Dacă nu este utilizat imediat, perioadele de păstrare în timpul utilizării şi condiţiile înaintea utilizării constituie responsabilitatea utilizatorului.

Nu utilizaţi soluţia dacă aceasta prezintă modificări de culoare sau conţine particule solide.

Nu aruncaţi niciun medicament pe calea apei sau a reziduurilor menajere. Întrebaţi farmacistul cum să aruncaţi medicamentele pe care nu le mai folosiţi. Aceste măsuri vor ajuta la protejarea mediului.

6. Conţinutul ambalajului şi alte informaţii

Ce conţine Optimark

• Substanţa activă este gadoversetamidă.

1 ml conţine gadoversetamidă 330,9 mg, corespunzător la 500 micromoli.

Fiecare flacon a 10 ml conţine gadoversetamidă 3309 mg.

Fiecare flacon a 15 ml conţine gadoversetamidă 4963,5 mg.

Fiecare flacon a 20 ml conţine gadoversetamidă 6618 mg.

• Celelalte componente sunt: versetamidă, hidroxid de calciu, clorură de calciu dihidrat, hidroxid de sodiu şi/sau acid clorhidric, apă pentru preparate injectabile.

Cum arată Optimark şi conţinutul ambalajului

Flacoanele cu Optimark conţin o soluţie limpede, incoloră până la uşor gălbuie.

Optimark este furnizat în flacoane, prevăzute cu dopuri din cauciuc brombutilic şi capse de siguranţă din aluminiu.

Flacoanele cu Optimark sunt furnizate în următoarele ambalaje:

1 x 10 ml 10 x 10 ml

1 x 15 ml 10 x 15 ml

1 x 20 ml 10 x 20 ml

Este posibil ca nu toate mărimile de ambalaj să fie comercializate.

Deţinătorul autorizaţiei de punere pe piaţă şi fabricantul:

Deţinătorul autorizaţiei de punere pe piaţă:

Covidien Deutschland GmbH

Gewerbepark 1

93333 Neustadt/Donau

Germania

Pentru orice informaţii referitoare la acest medicament, vă rugăm să contactaţi deţinătorul autorizaţiei de punere pe piaţă.

Fabricantul:

Mallinckrodt Medical Imaging Ireland

Damastown

Mulhuddart, Dublin 15

Irlanda

Acest prospect a fost revizuit în:

Alte surse de informaţii

Informaţii detaliate privind acest medicament sunt disponibile pe web-site-ul Agenţiei Europene a Medicamentului http://www.ema.europa.eu .

Următoarele informaţii sunt destinate numai profesioniştilor din domeniul sănătăţii:

Indicaţii terapeutice

Optimark este indicat pentru utilizare în imagistica prin rezonanţa magnetică (IRM) la nivelul sistemului nervos central (SNC) şi ficatului. Acesta determină îmbunătăţirea contrastului şi facilitează vizualizarea şi caracterizarea leziunilor focale şi structurilor anormale de la nivelul SNC şi ficatului, la pacienţii adulţi, adolescenţi şi copii cu vârsta de doi ani şi peste, cu patologie diagnosticată sau suspiciune crescută de afectare patologică.

Contraindicaţii

• Hipersensibilitate la gadoversetamidă, sau la alte medicamente care conţin gadolinium, sau la oricare dintre excipienţi.

• Optimark este contraindicat la pacienţi cu insuficienţă renală severă (RFG <30 ml/min şi 1,73m2), la

• pacienţii cărora li s-a efectuat un transplant hepatic sau la

• pacienţii aflaţi în perioada perioperatorie pentru transplant hepatic şi la

• nou-născuţii cu vârsta sub 4 săptămâni.

Atenţionări şi precauţii speciale pentru utilizare

Ca în cazul altor substanţe de contrast paramagnetice, îmbunătăţirea contrastului IRM prin utilizarea Optimark poate afecta vizualizarea leziunilor existente. Unele dintre aceste leziuni pot fi vizualizate prin IRM fără mărirea contrastului prin administrarea de medii de contrast. În consecinţă, se impune atenţie când se interpretează imagini cu contrast îmbunătăţit în absenţa unei IRM de referinţă fără substanţă de contrast.

Este necesară o atenţie deosebită pentru asigurarea hidratării corespunzătoare a pacienţilor înaintea examinării.

Hipersensibilitate

Reacţiile de tip alergic (alergoide) şi alte reacţii idiosincrazice pot apare de asemenea în cazul utilizării gadoversetamidei şi se pot manifesta sub forma reacţiilor cardiovasculare, respiratorii şi cutanate. Majoritatea acestor reacţii apar la cel mult o jumătate de oră de la administrarea mediului de contrast. Ca pentru toate celelalte medii de contrast din aceeaşi grupă, în cazuri rare pot apare reacţii tardive (după ore sau zile); cu toate acestea, nu s-au raportat astfel de reacţii în studiile clinice finalizate.

Dacă apar reacţii de hipersensibilitate, administrarea mediului de contrast trebuie întreruptă imediat şi, dacă este necesar, se va începe tratamentul pe cale intravenoasă.

Pe durata examinării este necesară supravegherea de către un medic şi se recomandă inserţia unui cateter flexibil cu poziţionare îndelungată. Pentru a facilita acţiunea imediată în caz de urgenţă, trebuie asigurată disponibilitatea imediată a medicamentelor necesare (de exemplu epinefrină (adrenalină), teofilină, medicamente antihistaminice, corticosteroizi şi atropină), a sondei endotraheale şi ventilaţiei asistate.

Riscul reacţiilor de hipersensibilitate este crescut în următoarele cazuri:

- pacienţi cu predispoziţie la reacţii alergice

- pacienţi cu astm bronşic; în mod special, riscul de bronhospasm este mărit la aceşti pacienţi

- pacienţi cu reacţii la substanţe de contrast în antecedente, inclusiv antecedente de reacţii alergice la substanţe de contrast pe bază de iod

Înaintea injectării mediului de contrast, pacienţii trebuie întrebaţi dacă au prezentat orice formă de alergie (de exemplu alergii la fructe de mare sau la medicamente, rinită alergică (febra fânului), urticarie), dacă sunt hipersensibili la medii de contrast şi dacă au astm bronşic. Se poate lua în considerare premedicaţia cu antihistaminice şi/sau glucocorticoizi.

Pacienţi care urmează tratament cu beta-blocante

Trebuie luat în considerare faptul că pacienţii care utilizează beta-blocante pot să nu răspundă la beta-agoniştii utilizaţi în mod uzual în tratamentul reacţiilor de hipersensibilitate.

Pacienţi cu afecţiuni cardiovasculare

Reacţiile de hipersensibilitate pot fi severe la acest grup de pacienţi. Reacţiile cardiovasculare pot declanşa decompensări în special la pacienţii cu afecţiuni cardiace grave (de exemplu insuficienţă cardiacă severă, boală coronoariană). Cu toate acestea, studiile clinice cu Optimark nu au evidenţiat asemenea reacţii.

Tulburări ale sistemului nervos

Posibilitatea apariţiei convulsiilor în timpul examinării poate fi crescută la pacienţii cu epilepsie sau cu leziuni cerebrale. Se impun precauţii când se examinează aceşti pacienţi (de exemplu, monitorizarea pacienţilor) şi se va asigura disponibilitatea imediată a echipamentului medical şi medicamentelor necesare pentru tratamentul rapid al eventualelor convulsii.

Funcţie renală alterată

Înainte de administrarea Optimark, toţi pacienţii ar trebui examinaţi pentru depistarea unei eventuale disfuncţii renale prin analize de laborator.

Au existat raportări privind fibroza sistemică nefrogenă (FSN), asociată cu utilizarea Optimark şi a unor substanţe de contrast care conţin gadolinium, la pacienţii cu insuficienţă renală severă acută sau cronică (rata filtrării glomerulare (RFG) < 30 ml/min şi 1,73 m2). Pacienţii care au fost sau urmează să fie supuşi unui transplant hepatic prezintă un risc deosebit, deoarece incidenţa insuficienţei renale acute este mare la această grupă de pacienţi. În consecinţă Optimark nu trebuie utilizat la pacienţii care au fost supuşi sau urmează să fie supuşi unui transplant de ficat, precum şi la nou-născuţi, Riscul de apariţie a FSN la pacienţii cu insuficienţă renală moderată (RFG 30-59 ml/min şi 1,73 m2) este necunoscut; de aceea, Optimark ar trebui utilizat numai după o evaluare atentă a raportului riscuri/beneficii la pacienţii cu insuficienţă renală moderată. Gadoversetamida este dializabilă. Hemodializa la scurt timp după administrarea Optimark poate fi utilă în îndepărtarea Optimark din organism. Nu există dovezi care să susţină necesitatea iniţierii hemodializei pentru prevenirea sau tratamentul FSN, la pacienţii la care nu se efectuează încă hemodializă.

Copii şi adolescenţi

Optimark nu trebuie administrat printr-un injectomat. Pentru a evita supradozajul produs din eroare, doza necesară trebuie administrată manual la copii cu vârsta cuprinsă între 2 şi 11 ani.

Nou-născuţi şi sugari

Optimark nu trebuie utilizat la copii cu vârsta sub doi ani. Nu s-au studiat siguranţa şi eficacitatea medicamentului la această grupă de vârstă.

Vârstnici

Deoarece clearance-ul renal al gadoversetamidei poate fi afectat la persoanele vârstnice, este deosebit de important să se examineze pacienţii cu vârsta de 65 ani şi peste pentru depistarea unei eventuale disfuncţii renale.

Sodiu

Acest medicament conţine sodiu, <1 mmol (23 mg) pe doza de până la 17 ml, adică practic „nu conţine sodiu”.

Flacoanele a 10 ml şi 15 ml conţin sodiu <1 mmol, adică practic „nu conţin sodiu”.

Dozele mai mari conţin sodiu 1 mmol sau mai mult. Acest lucru trebuie avut în vedere la pacienţii ce urmează o dietă cu restricţie de sodiu.

20 ml soluţie conţin sodiu 28,75 mg.

Fier seric şi zinc seric

Se impun precauţii deoarece în timpul studiilor clinice s-au observat scăderi tranzitorii ale parametrilor serici de fier şi zinc. Nu se cunoaşte semnificaţia clinică a acestor modificări.

Fertilitatea, sarcina şi alăptarea

Sarcina

Nu sunt disponibile date cu privire la utilizarea gadoversetamidei la femeile gravide. Studiile la animale nu au evidenţiat efecte toxice nocive directe sau indirecte asupra funcţiei de reproducere. Optimark nu trebuie utilizat în timpul sarcinii, cu excepţia cazului în care starea clinică a femeii impune tratamentul cu gadoversetamidă.

Alăptarea

Nu se cunoaşte dacă gadoversetamida se excretă în laptele uman. Există informaţii insuficiente cu privire la excreţia gadoversetamidei în laptele animalelor. Nu se poate exclude un risc pentru sugari.

Alăptarea trebuie întreruptă timp de cel puţin 24 ore după administrarea Optimark.

Fertilitatea

Datele non-clinice nu au evidenţiat niciun risc special pentru om pe baza studiilor convenţionale farmacologice privind toxicitatea asupra funcţiei de reproducere. Nu s-au efectuat studii clinice asupra fertilităţii.

Doze şi mod de administrare

Optimark trebuie administrat numai de către medici cu experienţă în practica clinica a IRM.

Pentru a facilita acţiunea imediată în caz de urgenţă, trebuie asigurată disponibilitatea imediată a medicamentelor necesare (de exemplu epinefrină (adrenalină), teofilină, medicamente antihistaminice, corticosteroizi şi atropină), a sondei endotraheale şi ventilaţiei asistate.

Doze

Medicamentul trebuie administrat sub forma unei injecţii intravenoase periferice în bolus, în doză de 0,2 ml/kg (100 micromol/kg). Pentru asigurarea administrării complete a mediului de contrast, injectarea acestuia trebuie urmată de o injecţie de spălare cu 5 ml soluţie injectabilă de clorură de sodiu 9 mg/ml (0,9%). Procedura imagistică trebuie efectuată în interval de o oră de la administrarea mediului de contrast.

Administrarea de doze repetate

În cazul efectuării IRM la nivel cerebral, dacă suspiciunea clinică privind prezenţa unei leziuni se menţine după administrarea unei doze unice de substanţă pentru IRM cu contrast mărit, sau dacă obţinerea unor informaţii mai exacte privind numărul, mărimea, sau extinderea leziunilor, ar putea influenţa atitudinea terapeutică în cazul pacientului respectiv, la subiecţii cu funcţie renală normală se poate administra o a doua injecţie intravenoasă în bolus în doză de 0,2 ml/kg (100 micromol/kg), în interval de 30 de minute de la prima injecţie; aceasta poate mări eficacitatea diagnostică a examinării. Nu s-a stabilit siguranţa administrării dozelor repetate la copii (cu vârsta de 2 ani şi peste) şi adolescenţi, la pacienţii cu insuficienţă renală sau la vârstnici. La aceste grupe de pacienţi nu se recomandă administrarea de doze repetate.

Date limitate cu alte substanţe de contrast care conţin gadoliniu sugerează faptul că, pentru excluderea unor metastaze cerebrale suplimentare la pacienţi cu metastază solitară rezecabilă, examenul de RM prin injectarea Optimark în doză de 300 micromol/kg poate determina mărirea siguranţei diagnostice.

Copii şi adolescenţi

Ajustarea dozei nu este considerată necesară la adolescenţi şi copii cu vârsta de 2 ani şi peste.

Optimark este contraindicat la nou-născuţii cu vârsta sub 4 săptămâni. Optimark nu este recomandat pentru utilizare la copii cu vârsta sub 2 ani, deoarece siguranţa, eficacitatea şi efectele asupra funcţiei rinichiului imatur nu s-au studiat la acest grup de vârstă.

Vârstnici (cu vârsta de 65 ani şi peste)

Nu se consideră necesară ajustarea dozei. Este necesară prudenţă la pacienţii vârstnici.

Insuficienţă renală şi insuficienţă hepatică

Optimark este contraindicat la pacienţii cu insuficienţă renală severă (RFG <30 ml/min şi 1,73 m²) şi la pacienţii cărora li s-a efectuat un transplant hepatic sau la cei aflaţi în perioada perioperatorie pentru transplant hepatic. Optimark trebuie utilizat numai după o evaluare atentă a raportului risc/beneficiu la pacienţii cu insuficienţă renală moderată (RFG 30-59 ml/min şi 1,73 m²) la doze care să nu depăşească 100 micromol/kg. Pe parcursul unei explorări imagistice, nu trebuie să se utilizeze mai mult de o doză. Datorită lipsei informaţiilor privind administrările repetate, injecţiile cu Optimark nu trebuie repetate decât dacă intervalul dintre administrări este de cel puţin 7 zile.

Mod de administrare

Medicamentul trebuie administrat sub formă de injecţie intravenoasă periferică în bolus. Pentru asigurarea administrării complete a mediului de contrast, injectarea acestuia trebuie urmată de o injecţie de spălare cu 5 ml soluţie injectabilă de clorură de sodiu 9 mg/ml (0,9%). Se recomandă inserarea unui cateter flexibil venos cu poziţionare fixă.

La copiii cu vârsta cuprinsă între 2 şi 11 ani, Optimark nu trebuie administrat prin intermediul unui injectomat.

Precauţii care trebuie luate înainte de manipularea sau administrarea medicamentului

Ambalajul şi soluţia trebuie inspectate vizual înaintea utilizării.

Interacţiuni cu alte medicamente şi alte forme de interacţiune

Nu s-au efectuat studii specifice privind interacţiunile.

Gadoversetamida a provocat interferenţe în măsurarea calciului seric prin utilizarea metodei colorimetrice OCP (complexon orto-crezolftaleină). Cu toate acestea, administrarea gadoversetamidei nu provoacă o scădere reală a concentraţiei calciului seric. În prezenţa gadoversetamidei, tehnica OCP determină în mod eronat o valoare redusă a concentraţiei calciului plasmatic. Mărimea acestui artefact de măsurare este proporţională cu concentraţia serică a gadoversetamidei, iar la pacienţii cu clearance renal normal se pot obţine valori exacte după aproximativ 90 minute de la injectare. La pacienţii cu tulburări ale funcţiei renale, clearance-ul gadoversetamidei va fi încetinit şi interferenţa asupra determinării concentraţiei serice a calciului prin metoda OCP va fi prelungită. Gadoversetamida nu afectează ale metode de măsurare a calciului seric, de exemplu metoda colorimetrică arsenazo III, spectroscopia de absorbţie atomică şi spectroscopia de masă cu plasmă cuplată inductiv.

Precauţii speciale pentru eliminarea reziduurilor şi alte instrucţiuni de manipulare

Optimark este destinat numai pentru utilizare unică; orice cantitate de soluţie neutilizată trebuie eliminată.

Optimark trebuie aspirat în seringă şi utilizat imediat.

Nu utilizaţi soluţia dacă aceasta prezintă modificări de culoare sau conţine particule solide. Dacă nu se utilizează echipament de unică folosinţă, se impune o atenţie deosebită pentru prevenirea contaminării reziduale cu urme de substanţe dezinfectante.

Produsul trebuie examinat înaintea utilizării pentru a avea certitudinea că toate particulele solide sunt dizolvate şi că ambalajul şi sistemul de închidere nu sunt deteriorate. Dacă particulele solide persistă, flaconul trebuie înlăturat.

După utilizare, înlăturaţi seringa şi orice cantitate de soluţie neutilizată.

Orice produs neutilizat sau material rezidual trebuie eliminat în conformitate cu reglementările locale.

Eticheta de urmărire detaşabilă de pe flacoane trebuie lipită pe fişa pacientului, pentru a permite înregistrarea corectă a substanţei de contrast care conţine gadoliniu. Doza utilizată trebuie de asemenea înregistrată.

Anexa IV

Motive pentru o reînnoire suplimentară

Motive pentru o reînnoire suplimentară

Pe baza datelor disponibile din momentul acordării Autorizaţiei iniţiale de punere pe piaţă, CHMP consideră că raportul beneficiu-risc pentru Optimark rămâne pozitiv, dar consideră că profilul de siguranţă al acestuia trebuie monitorizat strict, din următoarele motive:

• Optimark este o substanţă de contrast liniară, non-ionică, chelatoare, care conţine gadoliniu şi este clasificat în categoria cu risc crescut de apariţie a fibrozei sistemice nefrogene (FSN). Trebuie depuse două revizii cumulative anuale ulterioare cu privire la cazurile de FSN; în plus, trebuie efectuat un studiu pe termen lung pentru a investiga retenţia de gadoliniu la nivelul osului uman. FSN reprezintă o problemă gravă legată de siguranţă şi rezultatele acestor date aşteptate în continuare ar putea avea un impact asupra raportului beneficiu-risc al medicamentului.

CHMP a decis că DAPP trebuie să continue să depună RPAS-uri anual.

Prin urmare, pe baza profilului de siguranţă al Optimark, care necesită depunerea de RPAS-uri anual, CHMP a concluzionat că DAPP trebuie să depună o cerere de reînnoire suplimentară, în termen de 5 ani.

 

Ai o intrebare despre acest medicament? Poti intreba aici.