Cautare



ATENTIE

Aceste informatii au doar scop informativ si in niciun caz nu trebuie sa inlocuiasca recomandarea medicului sau a personalului medical autorizat. Nu trebuie sa folositi aceste informatii pentru auto-diagnostic sau auto-tratament. Medipedia nu isi asuma responsabilitatea asupra efectelor pe care le poate avea folosirea acestor informatii in alte scopuri decat au fost oferite.

CELSENTRI 150mg
Denumire CELSENTRI 150mg
Descriere CELSENTRI este indicat, în asociere cu alte medicamente antiretrovirale, în tratamentul pacienţilor infectaţi cu virusul HIV-1, cu tropism detectabil numai pentru CCR5, şi care au urmat anterior tratament anti-retroviral.
Denumire comuna internationala MARAVIROCUM
Actiune terapeutica ANTIVIRALE CU ACTIUNE DIRECTA ALTE ANTIVIRALE
Prescriptie P-RF/R
Forma farmaceutica Comprimate filmate
Concentratia 150mg
Ambalaj Cutie x 1 flac PEIDx 180 compr.film.
Valabilitate ambalaj 2 ani
Cod ATC J05AX09
Firma - Tara producatoare GODECKE GMBH - GERMANIA
Autorizatie de punere pe piata PFIZER LIMITED - MAREA BRITANIE

Ai un comentariu sau o intrebare despre CELSENTRI 150mg ? Intreaba pe forum:  
Nume afisat:
E-mail (optional):
Intrebare:

Introduceti codul de mai sus:



>> CELSENTRI 150mg Comprimate filmate, 150mg >> CELSENTRI 300mg Comprimate filmate, 300mg
Prospect si alte informatii despre CELSENTRI 150mg, comprimate filmate       

ANEXA I

REZUMATUL CARACTERISTICILOR PRODUSULUI

 

1. DENUMIREA COMERCIALĂ A MEDICAMENTULUI

CELSENTRI 150 mg comprimate filmate.

2. COMPOZIŢIA CALITATIVĂ ŞI CANTITATIVĂ

2.1 Descriere generală

Fiecare comprimat filmat conţine maraviroc 150 mg.

2.2 Compoziţia calitativă şi cantitativă

Excipienţi

Fiecare comprimat filmat a 150 mg conţine lecitină din soia 0,84 mg.

Pentru lista tuturor excipienţilor, vezi pct. 6.1.

3. FORMA FARMACEUTICĂ

Comprimat filmat.

Comprimatele sunt de culoare albastră, ovale, biconvexe, filmate şi inscripţionate cu “Pfizer” pe o parte şi “MVC 150” pe cealaltă parte.

4. DATE CLINICE

4.1 Indicaţii terapeutice

CELSENTRI este indicat, în asociere cu alte medicamente antiretrovirale, în tratamentul pacienţilor infectaţi cu virusul HIV-1, cu tropism detectabil numai pentru CCR5, şi care au urmat anterior tratament anti-retroviral (vezi pct. 4.2).

Aceastǎ indicaţie se bazeazǎ pe rezultatele despre siguranţǎ şi eficacitate obţinute din douǎ studii clinice de tip dublu-orb, controlate cu placebo, care au inclus pacienţi trataţi anterior cu medicamente anti-retrovirale (vezi pct. 5.1).

4.2 Doze şi mod de administrare

Tratamentul trebuie iniţiat de un medic cu experienţă în abordarea terapeutică a infecţiei cu HIV.

Înainte de a lua CELSENTRI trebuie utilizată o metodă de detecţie adecvat validată şi sensibilă pe o mostră sanguină proaspăt recoltată pentru a stabili dacă numai virusul HIV-1 cu tropism CCR5 este detectabil (nu este detectabil virusul cu tropism CXCR4 sau dual/mix). În studiile clinice cu CELSENTRI a fost utilizat doar testul Monogram Trofile (vezi pct. 4.4 şi 5.1). Sunt în curs de evaluare alte teste fenotipice şi genotipice. Tropismul viral nu poate fi prevăzut cu siguranţă pe baza tratamentului anterior şi a evaluăriimostrelor păstrate.

La momentul actual nu există date referitoare la reutilizarea CELSENTRI la pacienţi care prezintă doar virus HIV-1 cu tropism pentru CCR5, dar prezintă antecedente de eşec al tratamentului cu CELSENTRI (sau alţi antagonişti CCR5), cu virus cu tropism pentru CXCR4 sau dual/mix. Nu există date referitoare la schimbarea tratamentului de la un medicament dintr-o clasă antiretrovirală diferită la CELSENTRI la pacienţi cu încărcătură virală redusă. Trebuie luate în considerare opţiuni alternative de tratament.

Administrarea la adulţi: Doza recomandatǎ de CELSENTRI este de 150 mg, 300 mg sau 600 mg de douǎ ori pe zi în funcţie de interacţiunea cu terapia antiretrovirală administrată concomitent şi alte medicamente (vezi Tabelul 2 la pct. 4.5). CELSENTRI poate fi administrat cu sau fǎrǎ alimente.

Administrarea la copii: CELSENTRI nu este recomandat pentru utilizarea la copii deoarece nu sunt disponibile date referitoare la siguranţă, eficacitate şi parametri farmacocinetici (vezi pct. 5.2).

Administrarea la vârsnici: existǎ experienţă limitată în utilizarea la pacienţi cu vârsta peste 65 de ani (vezi pct. 5.2) astfel încât CELSENTRI trebuie utilizat cu precauţie la această grupă de vârstă.

Insuficienţǎ renalǎ: se recomandǎ ajustarea dozei zilnice doar la pacienţii cu insuficienţǎ renalǎ care urmează tratament cu inhibitori puternici ai izoenzimei CYP3A4 de exemplu:

· inhibitori de protează (cu excepţia tipranavir/ritonavir),

· ketoconazol, itraconazol, claritromicină, telitromicină.

CELSENTRI trebuie utilizat cu precautie la pacienţi cu insuficienţă renală severă (Clcr < 30ml/min) cărora li se administrează inhibitori puternici ai izoenzimei CYP3A4 (vezi pct. 4.4 şi 5.2).

Doza şi intervalul de administrare pentru Celsentri trebuie modificate la pacienţii cu insuficienţă renală (Clcr < 80ml/min), inclusiv la pacienţii cu nefropatii în stadiu terminal care necesită dializă (vezi mai jos Tabelul 1). În afară de informaţiile obţinute din modelarea datelor farmacocinetice de la pacienţi cu diferite grade de insuficienţă renală, aceste recomandări privind dozele au la bază date dintr-un studiu privind insuficienţa renală (vezi pct 5.2).

Tabelul 1. Ajustări ale intervalelor de administrare şi ale dozelor la pacienţi cu insuficienţă renală

 

Interval recomandat pentru administrarea CELSENTRI

Clearance creatinină<80 ml/min

În cazul administrării fără inhibitori puternici ai CYP3A4 sau în cazul administrării concomitente cu tipranavir/ritonavir.

Nu sunt necesare ajustări ale intervalului de administrare

În cazul administrării concomitente cu fosamprenavir/ritonavir

CELSENTRI 150 mg la fiecare 12 ore

În cazul administrării concomitente cu inhibitori puternici ai CYP3A4, de exemplu saquinavir/ritonavir, lopinavir/ritonavir, darunavir/ritonavir, atazanavir/ritonavir, ketoconazol

CELSENTRI 150 mg la fiecare 24 ore

 

Insuficienţǎ hepaticǎ: existǎ experienţă limitată în utilizarea la pacienţi cu insuficienţă hepatică astfel încât CELSENTRI trebuie utilizat cu precauţie la această grupă de pacienţi. (vezi pct. 4.4 şi 5.2).

4.3 Contraindicaţii

Hipersensibilitate la substanţa activǎ sau la arahide sau soia sau la oricare dintre excipienţi.

4.4 Atenţionări şi precauţii speciale pentru utilizare

CELSENTRI trebuie administrat ca parte a regimului de tratament cu o asociere de medicamente antiretrovirale. Este indicatǎ administrarea CELSENTRI împreunǎ cu alte medicamente antirerovirale la care virusul pacientului este sensibil (vezi pct. 5.1).

CELSENTRI trebuie administrat doar când este detectabil numai virusul HIV-1 cu tropism pentru CCR5 (de exemplu nu este detectabil virusul cu tropism pentru CXCR4 sau dual/mix ) printr-o metodă adecvat validată şi sensibilă de detecţie (vezi pct. 4.1, 4.2 şi 5.1). În studiile clinice cu CELSENTRI a

fost utilizat doar testul Monogram Trofile. Sunt în curs de evaluare alte teste fenotipice şi genotipice. Tropismul viral nu poate fi prevăzut cu siguranţă pe baza tratamentului anterior şi a analizei mostrelor păstrate.

În timp apar modificări ale tropismuli viral la pacienţii infectaţi cu virusul HIV-1. Astfel, este necesară începerea tratamentului imediat după efectuarea testului de tropism.

A fost demonstrat că rezistenţa de fond la alte clase de medicamente antiretrovirale este similară la populaţia virală minoră cu tropism pentru CXCR4 nedetectat anterior, cu cea din populaţia virală cu tropism pentru CCR5.

CELSENTRI nu este recomandat pentru utilizare la pacienţii cărora nu li s-a administrat anterior tratament, pe baza rezultatelor unui studiu clinic efectuat la această populaţie (vezi pct. 5.1).

Ajustarea dozei zilnice: în situaţia administrǎrii asociate a CELSENTRI şi a unui inhibitor şi/sau inductor al izoenzimei CYP3A4, medicul trebuie se asigure cǎ doza zilnicǎ este ajustatǎ corespunzǎtor, deoarece pot fi afectate atâtconcentraţia cât şi efectul terapeutic ale maravirocului (vezi pct. 4.2 şi 4.5). A se citi şi Rezumatul Caracteristicilor Produsului pentru medicamentele utilizate în asociere.

Informarea pacienţilor: este necesarǎ informarea pacienţilor că tratamentul cu medicamente antiretrovirale, incluzând CELSENTRI, nu previne riscul transmiterii virusului HIV prin contact sexual sau prin contaminarea cu sânge. Pacienţii trebuie continue sǎ foloseascǎ precauţii adecvate. De asemenea, este necesarǎ informarea pacienţilor cǎ tratamentul cu CELSENTRI nu vindecă infecţia cu virusul HIV-1.

Hipotensiune arterială posturalǎ: când CELSENTRI a fost administrat la voluntari sănătoşi cǎrora le-au fost administrate doze mai mari decât doza zilnicǎ recomandatǎ a fost observatǎ o frecvenţǎ mai mare de cazuri simptomatice de hipotensiune arterială posturalǎ comparativ cu grupul format din voluntari sǎnǎtoşi cǎrora le-a fost administrat placebo. Cu toate acestea, în studiile clinice de fazǎ 3 desfǎşurate la pacienţi infectaţi cu virusul HIV, a fost observatǎ o ratǎ similarǎ (aproximativ 0,5%) de hipotensiune arterială posturalǎ la grupul de pacienţi cǎrora le-a fost administratǎ doza zilnicǎ recomandatǎ de CELSENTRI comparativ cu grupul de pacienţi cǎrora le-a fost administrat placebo. Administrarea de CELSENTRI trebuie fǎcutǎ cu precauţie la pacienţii cu antecedente de hipotensiune arterialǎ sau care utilizeazǎ concomitent medicamente ce pot reduce tensiunea arterialǎ.

Potenţiale efecte asupra imunităţii: Antagoniştii CCR5 pot afecta răspunsul imun la anumite infecţii. Aceasta trebuie luată în considerare în cazul tratamentului infecţiilor de exemplu tuberculoza activă sau infecţiile fungice invazive. Incidenta infecţiilor în contextul SIDA a fost similară între grupurile cu CELSENTRI şi placebo în studiile pivot.

Siguranţa cardiovasculară: datele referitoare la utilizarea CELSENTRI la pacienţi cu afectare cardiovasculară severă sunt limitate astfel încât CELSENTRI trebuie utilizat cu precauţie la această grupă de pacienţi. În studiile pivot la pacienţi trataţi anterior (MOTIVATE), evenimente de boală cardiacă coronariană au fost mai frecvente la pacienţii trataţi cu CELSENTRI decât cei care au primit placebo (11 în timpul 609 PY faţă de 0 în timpul 111 PY al studiului de urmărire). La pacienţi netrataţi anterior (MERIT) astfel de evenimente au apărut la o rată scăzută asemnătoare pentru CELSENTRI şi medicamentul de control (efavirenz).

Atunci când CELSENTRI a fost administrat unor voluntari sănătoşi în doze mai mari decât dozele recomandate, au fost observate cazuri de hipotensiune posturală simptomatică la o frecvenţă mai mare decât în cazul placebo. Totuşi, atunci când CELSENTRI a fost administrat în doza recomandată la pacienţi infectaţi HIV în cadrul studiilor de Fază 3, hipotensiunea posturală a fost observată la o rată asemănătoare faţă de placebo/comparator. Aministrarea CELSENTRI trebuie realizată cu precauţie la pacienţii cu antecedente de hipotensiune posturală sau care utilizează concomitent medicamente cunoscute pentru scăderea tensiunii arteriale.

Sindromul de reactivare imunǎ: s-a observat cǎ în cazul pacienţilor infectaţi cu virusul HIV şi care prezintǎ deficienţǎ imunǎ severǎ la iniţierea tratamentului antiretroviral combinat (CART), este posibilă apariţia unei reacţii inflamatorii la germeni patogeni asimptomatici sau oportunişti reziduali care poate determina tulburări clinice grave, sau agravarea simptomelor. Tipic, aceste reacţii au fost observate în primele sǎptǎmâni sau luni de la iniţierea tratamentului CART. Exemple relevante sunt retinita determinatǎ de virusul citomegalic, infecţiile generalizate şi/sau localizate cu micobacterii, şi pneumonia determinatǎ de Pneumocystis jiroveci (cunoscut iniţial sub denumirea de Pneumocystis carinii). Trebuie evaluat orice simptom de inflamaţie şi trebuie iniţiat tratamentul corespunzător atunci când este necesar.

Osteonecroza: deşi se consideră că etiologia este multifactorială (incluzând utilizarea corticosteroizilor, consumul de alcool etilic, imunodepresie severă, indice crescut al masei corporale), cazurile de osteonecroză au fost observate în special la pacienţi cu boală HIV avansată şi/sau expunere pe termen lung la terapia asociată antiretrovirală (CART). Pacienţii trebuie avertizaţi să solicite sfatul medicului dacă prezintă artralgii, redoare articulară sau dificultate la mişcare.

Insuficienţǎ hepaticǎ: siguranţa şi eficacitatea administrǎrii CELSENTRI la pacienţii cu boli hepatice semnificative nu au fost specific studiate.

În cadrul unui studiu efectual la voluntari sănătoşi a fost raportat un caz de posibilă hepatotoxicitate indusă de către CELSENTRI, cu caracteristici alergice. În plus, a fost observată o creştere a reacţiilor adverse hepatice cu CELSENTRI în timpul studiilor la pacienţi cu infecţie HIV care au primit tratament antiretroviral anterior, deşi nu a fost observată o creştere globală a anomaliilor rezutlatelor testelor funcţionale hepatice de Grad 3/4 (AIDS Clinical Trial Group ACTG) (vezi pct. 4.8). Tulburările hepatobiliare raportate la pacienţi netrataţi anterior au fost mai puţin frecvente şi echilibrate între grupurile de tratament (vezi pct. 4.8). Pacienţii cu boli hepatice pre-existente, incluzând hepatitǎ cronicǎ activǎ, pot avea pe durata tratamentului cu medicamente antiretrovirale o frecvenţǎ crescută a anomaliilor funcţiei hepatice şi este necesar sǎ fie monitorizaţi în conformitate cu practica clinică standard locală.

Întreruperea tratamentului cu CELSENTRI trebuie luată în considerare la orice pacient cu semne sau simptome de hepatită acută, în special dacă este suspectată hipersensibilitate la medicament sau creşterea valorilor transaminazelor hepatice asociate cu erupţii cutanate sau alte simptome sistemice de potenţială hipersensibilitate ( de exemplu erupţii cutanate pruriginoase, eozinofilie sau valori crescute ale IgE).

Deoarece datele disponibile la pacienţi cu infecţie concomitentă cu virusul hepatitei B/C sunt limitate, tratamentul acestor pacienţi cu CELSENTRI se va face cu precauţie deosebită. În cazul administrǎrii concomitente a tratamentului antiviral pentru hepatitǎ B şi/sau C, a se citi şi informaţiile de prescriere relevante pentru aceste medicamente.

Existǎ date limitate despre utilizarea la pacienţi cu funcţie hepaticǎ redusǎ. De aceea, se recomandǎ utilizarea CELSENTRI cu precauţie la acest grup de pacienţi (vezi pct. 4.2 şi 5.2).

Insuficienţǎ renalǎ: La pacienţii cu insuficienţă renală severă care sunt trataţi cu inhibitori de protează (IP) cu acţiune amplificată şi CELSENTRI, poate apărea un risc crescut de hipotensiune arterială posturală. Acest risc este datorat unor potenţiale creşteri ale concentraţiilor maxime de maraviroc atunci când la aceşti pacienţi CELSENTRI este administrat concomitent cu inhibitori de protează cu acţiune amplificată. Riscul de hipotensiune arterială posturală este cel mai crescut atunci când CELSENTRI este administrat concomitent cu inhibitorii de protează cu actiune amplificată care au cel mai puternic efect inhibitor asupra izoenzimei CYP3A4 (saquinavir/ ritonavir darunavir/ ritonavir lopinavir/ ritonavir). Pacienţii cu insuficienţă renală pot avea frecvent comorbidităţi de natură cardiovasculară şi pot fi supuşi unui risc crescut de reacţii adverse cardiovasculare declanşate de hipotensiunea arterială posturală. Nu au fost realizate studii la pacienţi cu insuficienţă renală severă trataţi concomitent cu inhibitori puternici ai izoenzimei CYP3A4. Ajustarea dozelor a fost realizată pe baza modelării şi a simulărilor (vezi pct. 4.2, 4.5 şi 5.2).

Lecitina din soia: CELSENTRI conţine lecitină din soia. Dacă un pacient este hipersensibil la arahide sau soia, nu trebuie să i se administreze CELSENTRI.

4.5 Interacţiuni cu alte medicamente şi alte forme de interacţiune

Maraviroc este un substrat al izoenzimei CYP3A4 a citocromului P450. Administrarea CELSENTRI în asociere cu alte medicamente care induc activitatea izoenzimei CYP3A4 poate reduce concentraţia plasmaticǎ de maraviroc şi efectul terapeutic al acestuia. Administrarea CELSENTRI în asociere cu medicamente care inhibǎ activitatea izoenzimei CYP3A4 poate determina creşterea concentraţiei plasmatice de maraviroc. Este recomandată ajustarea dozei zilnice de CELSENTRI când acesta este administrat în asociere cu inhibitori şi/sau inductori ai izoenzimei CYP3A4. Detalii suplimentare legate de administrarea în asociere cu alte medicamente sunt prezentate mai jos (vezi Tabelul 2).

Studiile efectuate cu microsomi hepatici umani şi sisteme de enzime recombinante au arǎtat cǎ la concentraţii relevante clinic maraviroc nu inhibǎ activitatea nici uneia dintre izoenzimele importante ale citocromului P450 (CYP1A2, CYP2B6, CYP2C8, CYP2C9, CYP2C19, CYP2D6 şi CYP3A4). Maraviroc nu a avut un efect relevant clinic asupra farmacocineticii midazolam, contraceptivelor orale etinilestradiol şi levonorgestrel, sau a raportului urinar 6β-hidroxicortizol/cortizol, sugerând cǎ in vivo nu este inhibată şi nici nu este indusă izoenzima CYP3A4. În cazul unei expuneri sistemice mai mari la maraviroc, nu poate fi exclusă inhibiţia izoenzimei CYP2D6. Pe baza datelor in vitro şi clinice, maravirocul are un potenţial redus de modificare a farmacocineticii medicamentelor administrate în asociere.

Aproximativ 23% din clearance-ul total al maravirocul se efectueazǎ pe cale renalǎ în cazul administrării maraviroc fără inhibitori ai izoenzimei CYP3A4. Deoarece sunt implicate atât procese active cât şi pasive, existǎ posibilitatea unei competiţii cu alte substanţe active pentru eliminarea renalǎ. Cu toate acestea, administrarea concomitentă a CELSENTRI cu tenofovir (substrat renal) sau Cotrimoxazol (conţine trimetoprim, un inhibitor al transportorului cationic renal) nu a avut efect asupra farmacocineticii maravirocului. De asemenea, administrarea concomitentă a CELSENTRI cu lamivudinǎ/zidovudinǎ nu a demonstrat un efect al maraviroc asupra farmacocineticii lamivudinei (eliminatǎ în principal renal) sau zidovudinei (clearance renal şi fǎrǎ metabolizare la nivel P450). Rezultatele in vitro indică posibilitatea ca maraviroc să inhibe glipoproteina P la nivel intestinal şi astfel să fie afectată biodisponibilitatea unor medicamente.

Tabelul 2. Interacţiuni cu alte medicamente şi recomandări de dozare

 

Medicamentul conform clasei terapeutice

(doza de CELSENTRI utilizată în studiu)

Efectul asupra concentraţiilor de medicament Modificarea mediei geometrice, dacă nu este stabilit altfel

Recomandări referitoare la administrarea în asociere

MEDICAMENTE ANTIINFECŢIOASE

 

 

Medicamente antiretrovirale

 

 

INRT

 

 

Lamivudină 150 mg de două ori pe zi

(maraviroc 300 mg de două ori pe zi)

Lamivudină ASC12: ↔ 1,13

Lamivudină Cmax: ↔ 1,16

Concentraţiile de maraviroc nu au fost măsurate, nu este aşteptat un efect.

Nu au fost observate/nu se aşteaptă interacţiuni semnificative. CELSENTRI 300 mg de două ori pe zi şi INRT pot fi administraţi în asociere fără necesitatea ajustării dozei.

Tenofovir 300 mg o dată pe zi

(maraviroc 300 mg de două ori pe zi)

Maraviroc ASC12: ↔ 1,03

Maraviroc Cmax: ↔ 1,03

Concentraţiile de tenofovir nu au fost măsurate, nu este

 

 

 

aşteptat un efect.

 

Zidovudină 300 mg de două ori pe zi

(maraviroc 300 mg de două ori pe zi)

Zidovudină ASC12: ↔ 0,98

Zidovudină Cmax: ↔ 0,92

Concentraţiile de maraviroc nu au fost măsurate, nu este aşteptat un efect

 

Inhibitori de Integrază

 

 

Raltegravir 400 mg de două ori pe zi (maraviroc 300 mg de două ori pe zi)

Maraviroc ASC12: ↓ 0,86

Maraviroc Cmax: ↓ 0,79

Raltegravir ASC12: ↓ 0,63

Raltegravir Cmax: ↓ 0,67

Raltegravir C12: ↓ 0,72

Nu au fost observate interacţiuni semnificative. CELSENTRI 300 mg de două ori pe zi şi raltegravir pot fi administrate în asociere fără necesitatea ajustării dozei.

INNRT

 

 

Efavirenz 600 mg o dată pe zi

(maraviroc 100 mg de două ori pe zi)

Maraviroc ASC12: ↓ 0,55 Maraviroc Cmax: ↓ 0,49

Concentraţiile de efavirenz nu au fost măsurate, nu este aşteptat un efect

Doza de CELSENTRI trebuie crescută la 600 mg de două ori pe zi în cazul asocierii cu efavirenz în absenţa unui inhibitor puternic al CYP3A4. Pentru administrarea în asociere cu efavirenz şi un IP, vezi recomandările separate mai jos.

Etravirină 200 mg de două ori pe zi

(maraviroc 300 mg de două ori pe zi)

Maraviroc ASC12: ↓ 0,47 Maraviroc Cmax: ↓ 0,40

Etravirină ASC12: ↔ 1,06

Etravirină Cmax: ↔ 1,05

Etravirină C12: ↔ 1,08

Etravirina este aprobată pentru utilizare numai cu inhibitori de protează potenţaţi

Pentru asocierea cu etravirină şi IP, vezi mai jos.

Nevirapină 200 mg mg de două ori pe zi

(maraviroc 300 mg Doză Unică)

Maraviroc ASC12: ↔ comparativ valorile de referinţă din grupul de control în antecedente

Maraviroc Cmax: ↑ comparativ valorile de referinţă din antecedente

Concentraţiile de nevirapină nu au fost măsurate, nu este aşteptat un efect.

Comparaţia cu valorile expunerii în grupul de control în antecedente sugereaza că CELSENTRI 300 mg de două ori pe zi şi nevirapină pot fi administrate în asociere fără necesitatea ajustării dozei.

IP

 

 

Atazanavir 400 mg o dată pe zi

(maraviroc 300 mg de două ori pe zi)

Maraviroc ASC12 ↑ 3,57 Maraviroc Cmax: ↑ 2,09

Concentraţiile de atazanavir nu au fost măsurate, nu este aşteptat un efect.

Doza de CELSENTRI trebue scăzută la 150 mg de două ori pe zi în cazul administrării în asociere cu un IP; excepţie asocierea cu tipranavir/ritonavir sau fosamprenavir/ritonavir unde doza de CELSENTRI trebuie să fie 300 mg de două ori pe zi.

Maraviroc nu afectează semnificativ concentraţiile sanguine ale IP.

Atazanavir/ritonavir 300 mg/100 mg o dată pe zi

(maraviroc 300 mg de două ori pe zi)

Maraviroc ASC12 ↑ 4,88 Maraviroc Cmax: ↑ 2,67

Concentraţiile de atazanavir/ritonavir nu au fost măsurate, nu este aşteptat un efect.

 

Lopinavir/ritonavir 400 mg/100 mg de două ori pe zi

(maraviroc 300 mg de două ori pe zi)

Maraviroc ASC12 ↑ 3,95 Maraviroc Cmax: ↑ 1,97

Concentraţiile de lopinavir/ritonavir nu au fost măsurate, nu este aşteptat un efect.

 

Saquinavir/ritonavir 1000 mg/100 mg de două ori

Maraviroc ASC12 ↑ 9,77 Maraviroc Cmax: ↑ 4,78

 

 

pe zi

(maraviroc 100 mg de două ori pe zi)

Concentraţiile de saquinavir/ritonavir nu au fost măsurate, nu este aşteptat un efect.

 

Darunavir/ritonavir

600 mg/100 mg de două ori pe zi

(maraviroc 150 mg de două ori pe zi)

Maraviroc ASC12 ↑ 4,05 Maraviroc Cmax: ↑ 2,29

Concentraţiile de darunavir/ritonavir au corespuns cu datele anterioare.

 

Nelfinavir

În cazul administrării în asociere cu nelfinavir sunt disponibile date limitate. Nelfinavir este un inhibitor puternic al CYP3A4 şi se aşteaptă să crească concentraţiile de maraviroc.

 

Indinavir

În cazul administrării în asociere cu indinavir sunt disponibile date limitate. Indinavir este un inhibitor puternic al CYP3A4 Analiza farmacocinetică populaţională din studiile de Fază 3 sugerează că reducerea dozelor de maraviroc în cazul administrării în asociere cu indinavir, determină o expunere sistemică corectă la maraviroc.

 

Fosamprenavir/ritonavir

Se consideră ca fosamprenavir este un inhibitor moderat al CYP3A4. Analiza farmacocinetică populaţională sugerează ca nu este necesară ajustarea dozelor de maraviroc.

CELSENTRI 300 mg de două ori pe zi şi tipranavir/ritnavir sau fosamprenavir/ritonavir pot fi administrate în asociere fără ajustarea dozelor.

Tipranavir/ritonavir 500 mg/200 mg de două ori pe zi

(maraviroc 150 mg de două ori pe zi)

Maraviroc ASC12 ↔ 1,02 Maraviroc Cmax: ↔ 0,86

Concentraţiile de tipranavirr/ritonavir au corespuns cu datele anterioare.

 

INNRT + IP

 

 

Efavirenz 600 mg o dată pe zi

+ lopinavir/ritonavir 400mg/100 mg de două ori pe zi

(maraviroc 300 mg de două ori pe zi)

Maraviroc ASC12: ↑ 2,53 Maraviroc Cmax: ↑ 1,25

Concentraţiile de lopinavir/ritonavir nu au fost măsurate, nu este aşteptat un efect.

Doza de CELSENTRI va fi scăzută la 150 mg de două ori pe zi în cazul administrării în asociere cu efavirenz şi un IP (cu excepţia fosamprenavir/ritonavir când doza trebuie să fie 300 mg de două ori pe zi sau tipranavir/ritonavir când doza trebuie să fie 600 mg de două ori pe zi).

Efavirenz 600 mg o dată pe zi

+ saquinavir/ritonavir 1000 mg/100 mg de două ori

Maraviroc ASC12: ↑ 5,00 Maraviroc Cmax: ↑ 2,26

Concentraţiile de efavirenz, saquinavir/ritonavir nu au

 

 

pe zi

(maraviroc 100 mg de două ori pe zi)

fost măsurate, nu este aşteptat un efect.

 

Efavirenz şi atazanavir/ritonavir sau darunavir/ritonavir

Nu au fost studiate. Pe baza dimensiunii inhibiţiei de către atazanavir/ritonavir sau darunavir/ritonavir în absenţa efavirenz, se aşteaptă o creştere a expunerii

 

Etravirina şi darunavir/ritonavir (maraviroc 150 mg de două ori pe zi)

Maraviroc ASC12: ↑ 3,10 Maraviroc Cmax: ↑ 1,77

Etravirină ASC12: ↔ 1,00

Etravirină Cmax: ↔ 1,08

Etravirină C12: ↓ 0,81

Darunavir ASC12: ↓ 0,86

Darunavir Cmax: ↔ 0,96

Darunavir C12: ↓ 0,77

Ritonavir ASC12: ↔ 0,93

Ritonavir Cmax: ↔ 1,02

Ritonavir C12: ↓ 0,74

Doza de CELSENTRI trebuie scăzută la 150 mg de două ori pe zi când este administrată în asociere cu etravirină, şi un IP (excepţie fosamprenavir/ritonavir când doza trebuie să fie 300 mg de două ori pe zi).

Etravirina şi lopinavir/ritonavir, saquinavir/ritonavir sau atazanavir/ritonavir

Nu a fost studiat. Pe baza gradului de inhibare a CYP 3A4 de către lopinavir/ritonavir, saquinavir/ritonavir sau atazanavir/ritonavir în absenţa etravirinei, este aşteptată. o creştere a expunerii

 

Antibiotice

 

 

Sulfametoxazol/ Trimetoprim 800 mg/160 mg de două ori pe zi

(maraviroc 300 mg de două ori pe zi)

Maraviroc ASC12: ↔ 1,11 Maraviroc Cmax: ↔ 1,19

Concentraţiile de sulfametoxazol/ trimetoprim nu au fost măsurate, nu este aşteptat un efect.

CELSENTRI 300 mg de două ori pe zi şi sulfametoxazol/ trimetoprim pot fi administrate concomitent fără necesitatea ajustării dozei.

Rifampicină 600 mg o dată pe zi

(maraviroc 100 mg de două ori pe zi)

Maraviroc ASC: ↓ 0,37 Maraviroc Cmax: ↓ 0,34

Concentraţiile de rifampicină nu au fost măsurate, nu este aşteptat un efect.

Doza de CELSENTRI trebuie crescută la 600 mg de două ori pe zi în cazul administrării concomitente cu rifampicină în absenţa unui inhibitor puternic al CYP3A4. Această ajustare a dozei nu a fost studiată la pacienţii cu HIV. Vezi şi pct. 4.4.

Rifampicină + efavirenz

Asocierea cu doi inductori nu a fost studiată. Poate exista un risc de concentraţii subterapeutice cu riscul pierderii răspunsului virologic şi dezvoltarea rezistenţei.

Utilizarea concomitentă a CELSENTRI şi rifampicină + efavirenz nu este recomandată.

Rifabutină + PI

Nu au fost studiate. Se

Doza de CELSENTRI trebuie

 

 

consideră că rifabutina este un inductor mai slab decât rifampicina. În cazul asocierii rifabutinei cu inhibitori de protează care sunt inhibitori puternici ai CYP3A4 este aşteptat un efect inhibitor net asupra maraviroc.

scăzută la 150 mg de două ori pe zi în cazul administrării concomitente cu rifabutină şi un IP (cu excepţia tipranavir/ritonavir sau fosamprenavir/ritonavir când doza trebuie sa fie 300 mg de două ori pe zi). Vezi de asemenea pct. 4.4.

Claritromicină, Telitromicină

Nu au fost studiate dar ambele sunt inhibitori puternici ai CYP3A4 şi se aşteaptă creşterea concentraţiilor de maraviroc.

Doza de CELSENTRI trebuie scăzută la 150 mg de două ori pe zi în cazul administrării concomitentecu claritromicină sau telitromicină.

Antifungice

 

 

Ketoconazol 400 mg o dată pe zi

(maraviroc 100 mg de două ori pe zi)

Maraviroc ASCtau: ↑ 5,00 Maraviroc Cmax: ↑ 3,38

Concentraţiile de ketoconazol nu au fost măsurate, nu este aşteptat un efect.

Doza de CELSENTRI trebuie scăzută la 150 mg de două ori pe zi în cazul administrării concomitentecu ketoconazol.

Itraconazol

Nu a fost studiat. Itraconazol este un inhibitor puternic al CYP3A4 şi se aşteaptă creşterea concentraţiilor de maraviroc.

Doza de CELSENTRI trebuie scăzută la 150 mg de două ori pe zi în cazul administrării concomitentecu itraconazol.

Fluconazol

Fluconazol este considerat un inhibitor moderat al CYP3A4. Studiile farmacocinetice populaţionale sugerează că nu este necesară ajustarea dozei de maraviroc. .

CELSENTRI 300 mg trebuie administrat cu precauţie în cazul administrării concomitente cu fluconazol.

Antivirale

 

 

Agenţi VHC

Interferonul pegilat şi ribavirina nu au fost studiate, nu sunt asteptate interacţiuni.

CELSENTRI 300 mg de două ori pe zi şi interferonul pegilat sau ribavirina pot fi administrate concomitentfără necesiatea ajustării dozei.

Medicamente cu potenţial de abuz

 

 

Metadona

Nu au fost studiate, nu se aşteaptă interacţiuni.

CELSENTRI 300 mg de două ori pe zi şi metadona pot fi administrate concomitent fără necesiatea ajustării dozei.

Buprenorfina

Nu au fost studiate, nu se aşteaptă interacţiuni.

CELSENTRI 300 mg de două ori pe zi şi metadona pot fi administrate concomitentfără necesiatea ajustării dozei.

MEDICAMENTE CARE REDUC LIPIDELE SANGUINE

 

 

Statine

Nu au fost studiate, nu se aşteaptă interacţiuni.

CELSENTRI 300 mg de două ori pe zi şi statinele pot fi administrate concomitent fără necesitatea

 

 

 

ajustării dozei.

CONTRACEPTIVE ORALE

 

 

Etinilestradiol 30 μg o dată pe zi

(maraviroc 100 mg de două ori pe zi)

Etinilestradiol. ASCt: ↔ 1,00

Etinilestradiol. Cmax: ↔ 0,99

Concentraţiile de etinilestardiol nu au fost măsurate, nu este aşteptat un efect.

CELSENTRI 300 mg de două ori pe zi şi etinilestradiol pot fi administrate concomitentfără necesitatea ajustării dozei.

Levonorgestrel 150 μg o dată pe zi

(maraviroc 100 mg de două ori pe zi)

Levonorgestrel. ASC12: ↔ 0,98

Levonorgestrel. Cmax: ↔ 1,01

Concentraţiile de maraviroc nu au fost măsurate, nu este aşteptat un efect.

CELSENTRI 300 mg de două ori pe zi şi levonorgestrel pot fi administrate concomitentfără necesiattea ajustării dozei

SEDATIVE

 

 

Benzodiazepine

 

 

Midazolam 7,5 mg doză unică

(maraviroc 300 mg de două ori pe zi)

Midazolam. ASC: ↔ 1,18 Midazolam. Cmax: ↔ 1,21

Concentraţiile de maraviroc nu au fost măsurate, nu este aşteptat un efect.

CELSENTRI 300 mg de două ori pe zi şi midazolam pot fi administrate concomitent fără necesiatea ajustării dozei.

MEDICAMENTE PE BAZĂ DE PLANTE

 

 

Sunătoare

Administrarea concomitentă de sunătoare şi maraviroc se aşteaptă să scadă substanţial concentraţiile de maraviroc, poate determina concentraţii subterapeutice de maraviroc şi poate duce la pierderea răspunsului virusologic şi posibilă rezistenţă la maraviroc.

Utilizarea concomitentă a maraviroc cu sunătoare (Hypericum perforatum) sau cu preparate conţinând sunătoare nu este recomandată.

 

4.6 Fertilitatea, sarcina şi alǎptarea

Nu sunt disponibile date relevante clinic referitor la expunerea în sarcină. Studiile la şobolan si iepure au demonstrat toxicitate asupra funcţiei de reproducere la expuneri sistemice mari. Activitatea farmacologică principală (afinitate apentru receptorul CCR5) a fost limitată la aceste specii (vezi pct. 5.3). CELSENTRI trebuie utilizat în sarcină numai dacǎ potenţialele beneficii justificǎ potenţialele riscuri la care poate fi expus fǎtul.

Studiile efectuate la femelele de şobolan în perioada de lactaţie au arǎtat cǎ maraviroc este secretat extensiv în laptele matern. Activitatea farmacologică principală (afinitate apentru receptorul CCR5) a fost redusă la aceste specii. Nu este cunoscut dacǎ maraviroc este excretat în laptele matern uman. Datoritǎ riscului transmiterii virusului HIV şi posibilelor reacţii adverse asupra copiilor care sunt alǎptaţi, mamele trebuie instruite nu alǎpteze dacǎ utilizeazǎ CELSENTRI.

4.7 Efecte asupra capacităţii de a conduce vehicule şi de a folosi utilaje

Nu s-au efectuat studii privind efectele asupra capacităţii de a conduce vehicule sau de a folosi utilaje. Este posibil ca CELSENTRI producǎ ameţeli. Pacienţii trebuie instruiţi ca în situaţia ca în care manifestă ameţeli evite activităţi periculoase cum ar fi conducerea vehiculelor şi folosirea utilajelor.

4.8 Reacţii adverse

Profilul de siguranţǎ al administrǎrii CELSENTRI se bazeazǎ pe datele obţinute din studiile clinice de Fază 2b/3 la 1347 de pacienţi infectaţi cu virusul HIV-1 şi care au primit cel puţin o dozǎ de CELSENTRI. În aceste date sunt incluşi 426 pacienţi trataţi anterior şi 360 pacienţi netrataţi anterior cărora le-a fost administrată doza recomandată de 300 mg CELSENTRI de douǎ ori pe zi, şi alţi 588 pacienţi trataţi anterior şi pacienţi netrataţi anterior la care s-au administrat 300 mg CELSENTRI o datǎ pe zi. Evaluarea reacţiilor adverse legate de tratamentul CELSENTRI se bazeazǎ pe datele globale obţinute din douǎ studii clinice de Fazǎ 2b/3 la pacienţi adulţi trataţi anterior (MOTIVATE-1 şi MOTIVATE-2) şi un studiu la pacienţi adulţi netrataţi anterior (MERIT) infectaţi cu virusul HIV-1 cu tropism CCR5 (vezi pct. 4.4 şi 5.1).

Cel mai frecvent întâlnite reacţii adverse pe perioada studiilor clinice de Fazǎ 2b/3 au fost greaţa, diareea, oboseala şi cefaleea. Aceste reacţii adverse au fost frecvente (≥1/100 până la <1/10). Frecvenţele raportate pentru aceste evenimente şi ratele întreruperii tratamentului datoritǎ oricărei reacţii adverse au fost similare la grupul de pacienţi la care s-a administrat CELSENTRI în cadrul studiilor de Fază 2b/3 comparativ cu grupul de pacienţi care a primit comparatorul.

Reacţiile adverse sunt prezentate conform clasificării pe aparate, sisteme şi organe şi a frecvenţei de apariţie. În cadrul fiecărei grupe de frecvenţă, reacţiile adverse sunt prezentate în ordinea descrescătoare a gravităţii. Frecvenţele apariţiei sunt definite astfel: foarte frecvente (≥ 1/10), frecvente (≥ 1/100 şi < 1/10), mai puţin frecvente (≥ 1/1000 şi < 1/100) şi rare (≥1/10000 şi <1/1000). Reacţiile adverse şi valorile anormale ale rezultatelor testelor de laborator prezentate mai jos nu sunt ajustate în funcţie de expunere.

În urmǎtorul tabel sunt prezentate reacţiile adverse importante din punct de vedere clinic, de intensitate moderată sau mai mare care au aparut la pacienţii care au primit CELSENTRI în studiile de Fază 2b/3, la frecvenţe mai mari decât ale comparatorului.

Tabelul 3. Reacţii adverse importante din punct de vedere clinic, de intensitate moderată sau mai mare care apar la pacienţii care au primit CELSENTRI, la frecvenţe mai mari decât ale comparatorului

 

Clasificarea MedDRA pe aparate, sisteme şi organe

Reacţia adversă

Frecvenţa

Infecţii şi infestări

Pneumonie, candidoză esofagiană

mai puţin frecvente

Neoplasm benign, malign şi nespecificat (incluzând chisturi şi polipi)

Cancer al ductului biliar, limfom difuz cu celule mari B, boala Hodgkin, metastaze osoase, metastaze peritoneale, cancer nazofaringian, carcinom esofagian

rare

Tulburări hematologice şi limfatice

Anemie

frecvente

 

Pancitopenie, granulocitopenie

rare

Tulburări metabolice şi de nutriţie

Anorexie

frecvente

Tulburări psihice

Depresie, insomnie

frecvente

Tulburări ale sistemului nervos

Convulsii şi tulburări convulsive

mai puţin frecvente

Tulburări cardiace

Angină pectorală

rare

Tulburări gastro-intestinale

Durere abdominală,flatulenţă,, greaţă

frecvente

Tulburări hepatobiliare

Creşterea valorilor alanin aminotransferazei, Creşterea valorilor aspartat aminotransferazei

frecvente

 

Hiperbilirubinemie, creşterea valorilor gamma-glutamiltransferazei

mai puţin frecvente

 

Hepatită toxică, insuficienţă hepatică, ciroză hepatică, creşterea valorilor fosfatazei alkaline sanguine

rare

Afecţiuni cutanate şi ale ţesutului subcutanat

Erupţii cutanate

frecvente

 

Sindrom Stevenes-Johnson

rare

Tulburări musculo-scheletice şi ale ţesutului conjunctiv

Miozită, creşterea valorilor creatinfosfochinazei sanguine

mai puţin frecvente

 

Atrofie musculară

rare

Tulburări renale şi ale căilor urinare

Insuficienţă renală, proteinurie

mai puţin frecvente

Tulburări generale şi la nivelul locului de administrare

astenie

frecvente

 

Notă: Reacţiile adverse cuprinse în tabelul 3 au fost evaluate de către investigatori ca fiind posibil legate de medicamentul luat în studiu.

La pacienţii infectaţi cu HIV şi care prezintǎ deficienţǎ imunǎ severǎ la iniţierea tratamentului antiretroviral combinat (CART), poate să apară o reacţie inflamatorie la infecţii oportuniste asimptomatice sau reziduale (vezi pct.4.4).

Valori anormale ale rezultatelor analizelor de laborator

Tabelul 4 prezintǎ valorile anormale de gradul 3-4 (în conformitate cu criteriul ACTG) cu incidenţa ≥1% pe baza modificării maxime a valorilor testelor de laborator farǎ a lua în considerare valorile iniţiale.

Tabel 4: Valori anormale de grad 3-4 (criteriile ACTG –) cu incidenţă >1% pe baza modificării maxime a valorilor rezultatelor testelor de laborator fǎrǎ a lua în considerare valorile iniţiale, studiile MOTIVATE 1 şi MOTIVATE 2 (analiza globală a datelor, pânǎ la 48 de sǎptǎmâni)

 

Parametrul de laborator

Limita

Celsentri 300 mg de douǎ ori pe zi

+ TOB

N =421*

(%)

doar TOB

N =207*

(%)

Tulburări hepatobiliare

 

 

 

Aspartat aminotransferazǎ

>5,0x LSN

4,8

2,9

Alanina aminotransferasǎ

>5,0x LSN

2,6

3,4

Bilirubina totalǎ

>5,0x LSN

5,5

5,3

Tulburări gastrointestinale

 

 

 

Amilazǎ

>2,0x LSN

5,7

5,8

Lipazǎ

>2,0x LSN

4,9

6,3

Tulburări hematologice şi limfatice

 

 

 

Numǎrul absolut al neutrofilelor

<750/mm3

4,3

1,9

 

LSN: Limita superioarǎ a valorilor normale

TOB: Terapia optimizată de bază

* Procentajele sunt bazate pe numǎrul total al pacienţilor evaluaţi pentru fiecare parametru de laborator

La pacienţii netrataţi anterior, incidenţa valorilor anormale, de grad 3 şi 4, ale testelor de laborator, utilizând criteriul ACTG, a fost asemănătoare în rândul grupurilor de tratament cu CELSENTRI şi efavirenz.

Au fost raportate cazuri de osteonecroză, în special la pacienţi cu factori de risc general recunoscuţi, boală HIV avansată sau expunere pe termen lung la terapia combinată antiretrovirală (CART). Frecvenţa de aparitie a acestor cazuri nu este cunoscută (vezi pct.4.4).

4.9 Supradozaj

Doza zilnicǎ maximǎ administratǎ pe durata studiilor clinice a fost de 1200 mg. Reacţia adversǎ care a limitat doza zilnicǎ administratǎ a fost hipotensiunea arterială posturalǎ.

În cadrul studiilor efectuate la câine şi maimuţă a fost observată prelungirea intervalului QT la concentraţii din plasmǎ mai mari de 6 ori şi respectiv 12 ori, faţǎ de concentraţiile aşteptate la om când se administreazǎ doza zilnicǎ maximă recomandatǎ de 300 mg de douǎ ori pe zi. Cu toate acestea, pe durata studiilor clinice de fazǎ 3, nu a fost observatǎ o prelungire semnificativǎ clinic a intervalului QT la grupul de pacienţi la care s-a administrat doza zilnicǎ recomandatǎ de maraviroc comparativ cu grupul de pacienţi la care s-a administrat doar TOB sau într-un studiu farmacocinetic specific condus pentru evaluarea potenţialului CELSENTRI de a prelungi intervalul QT.

Nu existǎ un antidot specific pentru tratamentul supradozajului cu CELSENTRI. Tratamentul supradozajului trebuie să includă mǎsuri suportive generale, incluzând menţinerea pacientului în poziţie supinǎ, evaluarea atentǎ a funcţiilor vitale, a tensiunii arteriale şi ECG.

Dacǎ este necesar, se recomandǎ eliminarea cantitǎţii active, neabsorbite de maraviroc prin lavaj gastric sau prin emezǎ. Se poate de asemenea administra cǎrbune activat pentru a favoriza eliminarea substanţei active neabsorbite. Dializa poate ajuta la eliminarea acestui medicament deoarece maraviroc se leagă moderat de proteinele plasmatice.

5. PROPRIETǍŢI FARMACOLOGICE

5.1 Proprietǎţi farmacodinamice

Grupa farmacoterapeuticǎ: Antivirale pentru utilizare sistemică. Alte antivirale Codul ATC: J05AX09

Mecanismul de acţiune:

Maraviroc aparţine clasei terapeutice denumite antagonişti ai receptorului CCR5. Maraviroc se leagǎ selectiv de receptorul uman chemokinic CCR5, împiedicând astfel celulele virusului HIV-1 cu tropism CCR5, să pǎtrundă în celule.

Activitatea antiviralǎ in vitro:

Maraviroc nu prezintă activitate antivirală in vitro împotriva virusurilor care pot utiliza receptorul CXCR4 drept co-receptor de intrare (virusuri cu tropism dual sau cu tropism pentru CXCR4 denumite colectiv mai jos virusuri care folosesc CXCR4). Valoarea serică ajustată a CE90 pentru 43 tulpini primare izolate în clinică, HIV-1 a fost 0,57 (0,06-10,7) ng/ml fără modificări semnificative între subtipurile testate. Nu a fost evaluată activitatea antivirală a maraviroc împotriva virusului HIV-2. Pentru detalii suplimentare rugăm să consultaţi web-site-ul http://www.ema.europa.eu/htms/human/epar/eparintro.

În cazul utilizării în asociere cu alte medicamente antiretrovirale în culturi celulare, maraviroc nu a fost antagonist cu o gamă de INRT, INNRT, IP sau faţă de inhibitorul de fuziune HIV enfuvirtid.

Rezistenţa

Evitarea maraviroc de către virus poate să se realizeze pe 2 căi: selectarea virusului care poate utiliza CXCR4 drept co-receptor de intrare (virusuri care folosesc CXCR4) sau selectarea virusului care utilizează în continuare CCR5 (virus tropic CCR5).

In vitro:

In vitro au fost selectate variante ale virusului HIV-1 cu sensibilitate redusǎ la maraviroc, în urma a trecerii seriate a douǎ virusuri cu tropism CCR5 (0 tulpini de laborator, 2 tulpini izolate în clinică). Tipurile de virus rezistente la maraviroc şi-au pǎstrat tropismul CCR5 şi nu a existat conversie de la un virus cu tropism CCR5 la un virus care foloseşte CXCR4.

Rezistenţa fenotipică: Graficele concentraţie-răspuns pentru virusurile rezistente la maraviroc au fost caracterizate fenotipic prin curbe care nu au atins o inhibiţie de 100% în testele care utilizează diluţii seriale de maraviroc. Variatia raportului CI50/CI90 utilizată tradiţional nu a reprezentat un parametru util pentru măsurarea rezistentei fenotipice, deoarece aceste valori au rămas câteodată nemodificate în condiţiile sensibilităţii reduse semnificativ.

Rezistenţa genotipică: Mutaţiile s-au concentrat la nivelul glicoproteinei gp120 din anvelopa virală (proteina virală care se conectează la co-receptorul CCR5). Poziţionarea acestor mutaţii nu a fost consecventă între diferite tulpini virale. Astfel, relevanţa acestor mutaţii pentru sensibilitatea virală la maraviroc, nu este cunoscută.

Rezistenţa încrucişată in vitro:

Tulpinile virale HIV-1 izolate în clinică şi rezistente la inhibitori nucleozidici ai revers-transcriptazei (INRT), inhibitori non-nucleozidici ai revers-transcriptazei (INNRT), inhibitori de protează (IP) şi enfuvirtid au fost sensibile la maraviroc în culturi celulare. Virusurile rezistente la maraviroc care au apărut in vitro au rămas sensibile la inhibitorul de fuziune enfuvirtid şi la inhibitorul de protează saquinavir.

In vivo:

Pacienţi cărora li s-a administrat anterior tratament

În studiile pivot (MOTIVATE 1 şi MOTIVATE 2), 7,6% dintre pacienţi au avut o modificare în rezultatul testului de tropism de la CCR5 la CXCR4 sau dual/mixt între momentul selectării pacienţilor şi iniţierea terapiei (o perioadă de 4-6 săptămâni).

Eşecul tratamentului în cazul virusurilor care folosesc CXCR4:

La eşecul tratamentul, virusurile care folosesc CXCR4 au fost detectate la aproximativ 60% dintre pacienţii la care tratamentul cu CELSENTRI a eşuat comparativ cu 6% dintre pacienţii la care tratamentul a eşuat în braţul de studiu cu TOB. Pentru a investiga originea probabilă a virusurilor care folosesc CXCR4 apărute în timpul tratamentului, a fost realizată o analiză clonală detaliată a virusurilor recoltate de la 20 subiecţi reprezentativi (16 subiecţi din braţul cu CELSENTRI şi 4 subiecţi din braţul cu TOB) la care virusurile care folosesc CXCR4 au fost detectate la eşecul tratamenului. Această analiză a demonstrat că virusul CXCR4 a apărut mai curând dintr-un rezervor preexistent de virusuri care folosesc CXCR4, nedetectat iniţial decât din mutaţia virusului cu tropism pentru CCR5 prezent iniţial.

O analiză a tropismului după eşecul tratamentului cu CELSENTRI la pacienţi cu virus care utilizează CXCR4 şi care iniţial au avut virus CCR5, a demosntrat că populaţia virală a revenit la tropismul pentru CCR5 la 33 din 36 de pacienţi care au beneficiat de o perioadă de urmărire de peste 35 de zile.

La momentul eşecului tratamentului în cazul virusurilor care folosesc CXCR4, caracteristicile de rezistenţă la alte medicamente antiretrovirale sunt similare cu cele ale populaţiei virale cu tropism pentru CCR5 la momentul iniţial, conform datelor disponibile. Astfel, pentru selectarea unui regim terapeutic trebuie acceptat că virusurile care sunt parte a populaţiei care utilizează CXCR4, nedetectată iniţial (adică populaţia virală minoră) prezintă aceleaşi caracteristici de rezistentă ca populaţia virală cu tropism pentru CCR5.

Eşecul tratamentului în cazul virusurilor cu tropism pentru CCR5

Rezistenţa fenotipică: la pacienţi cu virus cu tropism pentru CCR5 în timpul eşecului tratamentului cu CELSENTRI, 22 din 58 de pacienţi au avut virus cu sensibilitate redusă la maraviroc. La cei 36 de pacienţi rămaşi nu au fost evidenţiate tulpini virale cu sensibilitate redusă, conform identificării prin analize virusologice exploratorii pe un grup reprezentativ. Acest din urmă grup a avut markeri de complianţă redusă (concentraţii plasmatice scăzute şi variabile ale medicamentului şi deseori un scor mare al sensibilităţii reziduale la TOB. La pacienţii cu eşec terapeutic şi care prezintă numai virusul R5, maraviroc poate fi considerat încă activ, dacă valoarea procentuală a inhibării maxime (PIM)_este > 95% (test Phenosense Entry). Activitatea reziduală in vivo pentru viruşii cu valori PIM < 95% nu a fost încă determinată.

Rezistenta genotipică: Datorită variabilităţii ridicate a secvenţei V3 şi a numărului scăzut de probe analizate, nu a fost determinată până în acest moment prezenţa mutaţiilor cheie (bucla V3).

Date Clinice

Studii efectuate la pacienţi infectaţi cu virus cu tropism pentru CCR-5 şi care au fost trataţi anterior

Eficacitatea clinicǎ a CELSENTRI (în asociere cu alte medicamente antiretrovirale) asupra nivelurilor plasmatice de ARN HIV şi numǎrului de celule CD4+ a fost studiatǎ în cadrul a două studii clinice pivot aflate în desfǎşurare, randomizate, de tip dublu-orb, multicentrice (MOTIVATE 1 şi MOTIVATE 2, n=1076) la pacienţi infectaţi cu virusul HIV-1 având tropism pentru CCR5 conform determinării cu Testul Monogram Trofile.

Pacienţilor care au fost eligibili pentru aceste studii li s-au administrat anterior medicamente din cel puţin 3 clase de medicamente antiretrovirale [≥1 inhibitor nucleozidic al revers transcriptazei (INRT), ≥1 inhibitor non-nucleozidic al reverstranscriptazei (INNRT), ≥2 inhibitori de proteazǎ (IP), şi/sau enfuvirtid], sau au rezistenţǎ documentată la cel puţin un membru al fiecǎrei clase. Pacienţii au fost distribuiţi într-un raport 2:2:1 în grupuri cărora li s-a administrat CELSENTRI 300 mg o dată pe zi (echivalenta dozei), de două ori pe zi sau placebo în asociere cu terapie optimizată care a inclus 3 până la 6 medicamente antiretrovirale (excluzând ritonavir în doză mică). TOB a fost selectată pe baza antecedentelor de tratament ale pacientului şi determinărilor iniţiale ale rezistenţei virale fenotipice şi genotipice.

Tabelul 5: Caracteristicile demografice şi iniţiale ale pacienţilor înrolaţi în studiile MOTIVATE-1 şi MOTIVATE-2 (Analiza comunǎ)

 

Caracteristici Demografice şi Iniţiale

CELSENTRI

300 mg de douǎ ori pe zi

+ TSO

N = 426

doar TOB

N = 209

Vârsta (ani)

(interval, ani)

46,3

21-73

45,7

29-72

Sex masculin

89,7%

88,5%

Rasa (Albă/Neagră/Altele)

85,2%/12%,2,8%

85,2%/12,4%/2,4%

Media valorilor plasmatice iniţiale ARN_HIV-1 (log10 copii/ml)

4,85

4,86

Valoarea mediană a numǎrului iniţial de celule CD4+ (celule/mm3)

(interval, celule/mm3)

166,8

(2,0-820,0)

171,3

(1.0-675,0)

Pacienţi cu încǎrcare viralǎ la momentul selectării >100 000 copii/ml

179 (42,0%)

84 (40,2%)

Pacienţi cu numărul iniţial al celulelor CD4+ ≤200 celule/mm3

250 (58,7%)

118 (56,5%)

Numǎrul (Procentajul) pacienţilor cu scor GSS:

0

1

2

≥3

102 (23,9%)

138 (32,4%)

80 (18,8%)

104 (24,4%)

51 (24,4%)

53 (25,4%)

41 (19,6%)

59 (28,2%)

 

Test de evaluare a rezistenţei GeneSeq™

În studiile clinice pivot au fost incluşi un număr limitat de pacienţi de altă etnie decât cea Caucaziană, astfel încât la aceste grupe de pacienţi sunt disponibile date foarte limitate.

Creşterea medie a numărului celulelor CD4+ faţă de valorile iniţiale, la pacienţi la care terapia a eşuat şi la care a apărut o modificare a rezultatelor testului de tropism către tropism dual/mixt sau CXCR4, în grupul de pacienţi care a primit CELSENTRI 300 mg de două ori pe zi + TOB (+56 celule/mm3) a fost mai mare decât creşterea observată la pacienţii la care terapia doar cu TOB a eşuat (+13,8 celule/mm3), indiferent de rezultatul testului de tropism.

Tabel 6. Rezultatele tratamentului în funcţie de grupele de randomizare la sǎptǎmâna 48 (Date comune din studiile MOTIVATE 1 şi MOTIVATE 2)

 

Rezultate

CELSENTRI 300 mg

de douǎ ori pe zi

+ TOB N=426

Doar TOB

N=209

Diferenţa între tratamente1 (Intervalul de Incredere2)

ARN HIV-1

Modificare faţă de valoarea iniţială

(log10 copii/ml)

-1,84

-0,78

-1,05

(-1,33, -0,78)

Procentul de pacienţi cu ARN HIV-1 <400 copii/ml)

56,1%

22,5%

Odds Ratio

: 4,76

(3,24, 7,00)

Procentul pacienţilor cu ARN HIV <50 copii/ml

45,5%

16,7%

Odds Ratio

: 4,49

(2,96, 6,83)

Numǎrul celulelor CD4+

Modificare faţa de valoarea iniţială (celule/mm3)

124,07

60,93

63,13

(44,28, 81,99)

 

1 valoare p<0,0001

2 Pentru toate obiectivele de eficacitate intervalele de încredere au fost 95%, cu excepţia modificării faţa de valoarea iniţială a ARN HIV-1 care a fost 97,5%.

Tratamentul cu CELSENTRI 300 mg de douǎ ori pe zi + TOB a avut rezultate superioare tratamentului doar cu TOB pentru toate subgrupurile de pacienţi analizaţi. (vezi Tabelul 7). Pacienţii cu un număr foarte scăzut de celule CD4+ iniţial (de exemplu <50 celule/µL) au avut un rezultat mai puţin favorabil. Acest subgroup a avut un grad mai mare de markeri de prognostic negativ, de exemplu rezistenţă crescută şi încărcătură virală mare iniţial. Totuşi, a fost şi în acest caz demonstrat un beneficiu semnificativ al tratamentului cu CELSENTRI comparativ doar cu TOB (vezi Tabelul 7):

Tabel 7. Proporţia pacienţilor care au atins <50 copii/ml la sǎptǎmâna 48 divizaţi în sub-grupuri (date comune din studiile MOTIVATE-1 şi MOTIVATE -2, ITT)

 

Subgrupuri

ARN HIV-1 <50 copii/ml

 

CELSENTRI 300 mg

de douǎ ori pe zi

+ TOB N=426

Doar TOB

N=209

Valoarea iniţială a nivelului ARN HIV-1:

<5,0 log10 copii/ml

≥5,0 log10 copii/ml

58,4%

34,7%

26,0%

9,5%

Valoarea inţiala a CD4+ (celule/ul):

<50

50-100

101-200

201-350

≥ 350

16,5

36,4

56,7

57,8

72,9

2,6

12,0

21,8

21,0

38,5

Numărul de ARVs active în TSO1,2:

0

1

2

≥3

32,7%

44,5%

58,2%

62%

2,0%

7,4%

31,7%

38,6%

 

1Întreruperea tratamentului sau esecul terapeutic din punct de vedere virusologic au fost considerate eşecuri terapeutice.

2Bazat pe scorul GSS.

Studii efectuate la pacienţi infectaţi cu virus fără tropism pentru CCR-5 şi care au fost trataţi anterior

Studiul clinic A4001029 a fost un studiu explorator, la pacienţi infectaţi cu virusul HIV-1 cu tropism dual/mixt sau tropism pentru CXCR4, având un design similar cu studiile MOTIVATE-1 şi MOTIVATE-2. În cadrul acestui studiu nu au fost demonstrate nici superioritatea nici non-inferioritatea comparativ cu tratamentul doar cu TOB deşi nu a existat o afectare negativă a încărcării virale sau numărului celulelor CD4+.

Studii efectuate la pacienţi cărora nu li s-a administrat anterior tratament

Un studiu randomizat, dublu-orb (MERIT), aflat în desfăşurare, cercetează CELSENTRI comparativ cu efavirenz, ambele în asociere cu zidovudină/lamivudină (n=721, 1 :1). După 48 săptămâni de tratament, CELSENTRI nu a atins non-inferioritate comparativ cu evafirenz pentru criteriul final de evaluare ARN HIV-1<50 copii/ml (65,3 comparativ cu 69,3, respectiv, interval de încredere mai mic -11,9%). Mai mulţi pacienţi trataţi cu CELSENTRI au întrerupt tratamentul, din cauza lipsei de eficacitate (43 comparativ cu 15) iar printre pacienţii la care s-a constatat lipsa eficacităţii, proporţia celor care au atins rezistenţa INRT (în principal la lamivudină) a fost mai mare în braţul de tratament asociat cu CELSENTRI. Câţiva pacienţi au întrerupt tratamentul din cauza evenimentelor adverse (15 comparativ cu 49).

5.2 Proprietǎţi farmacocinetice

Absorpţia: absorbţia maraviroc este variabilă cu concentraţii maxime multiple. La voluntarii sǎnǎtoşi valoarea mediană a concentraţiei plasmatice maxime a fost atinsǎ la 2 ore (interval de 0,5-4 ore) dupǎ administrarea unei doze orale unice de 1 comprimat de 300 mg. Farmacocinetica maraviroc după administrare orală nu este proporţionalǎ cu doza în cadrul intervalului de dozare. Biodisponibilitatea absolutǎ a unei doze de 100 mg este 23% şi se prevede ca pentru o dozǎ de 300 mg sǎ fie 33%. Maraviroc este un substrat pentru transportorul de eflux glicoproteina-P.

Administrarea concomitentǎ la voluntarii sǎnǎtoşi a unui comprimat de 300 mg împreunǎ cu un mic dejun bogat în grǎsimi a redus valorile Cmax şi ASC pentru maraviroc cu 33%. Pe perioada desfǎşurǎrii studiilor clinice care au evaluat eficacitatea şi siguranţa maravirocului nu au fost impuse restricţiile alimentare (vezi pct. 5.1). De aceea, doza zilnicǎ recomandată de CELSENTRI poate fi administratǎ cu sau fǎrǎ alimente (vezi pct. 4.2).

Distribuţie: la om maraviroc se leagă de proteinele plasmatice (aproximativ 76%), şi are o afinitate moderatǎ pentru albuminǎ şi alfa-1 glicoproteină acidă. Volumul de distribuţie al maraviroc este de aproximativ 194 l.

Metabolizare: datele obţinute din studiile clinice şi din studiile in vitro folosind microzomi hepatici umani şi sisteme enzimatice au demonstrat cǎ maraviroc este metabolizat în principal de cǎtre citocromul P450 la metaboliţi care sunt esenţial inactivi împotriva virusului HIV-1. Studiile in vitro indicǎ faptul cǎ izoenzima CYP3A4 este principala enzimǎ responsabilǎ pentru metabolizarea maraviroc. Studiile in vitro indicǎ de asmenea cǎ enzimele polimorfice CYP2C9, CYP2D6 şi CYP2C19 nu au o contribuţie semnificativǎ la metabolizarea maraviroc.

În urma administrǎrii pe cale orală a unei doze unice de 300 mg, maraviroc a fost principalul component aflat în circulaţie (aproximativ 42% din radioactivitate). Cel mai important metabolit aflat în circulaţie la om este o aminǎ secundarǎ (aproximativ 22% radioactivitate) formatǎ prin N-dealchilare. Acest metabolit polar nu are o activitate farmacologicǎ activǎ. Alţi metaboliţi sunt produşi prin mono-oxidare şi reprezintă doar componente minore ale radioactivitǎţii plasmatice.

Eliminare: a fost efectuat un studiu privind excreţia folosind o dozǎ unică de 300 mg maraviroc marcat 14C. Aproximativ 20% din cantitatea marcatǎ radioactiv a fost recuperatǎ din urinǎ şi aproximativ 76% a fost recuperatǎ din fecale pe o perioadă de 168 de ore. Maraviroc a fost principala componentă prezentă în urinǎ (o medie de 8% din doza administratǎ) şi fecale (o medie de 25% din doza administratǎ). Restul dozei administrate a fost eliminat sub formă de metaboliţi. În urma administrării intravenoase (30 mg), timpul de înjumătăţire plasmtică a maraviroc a fost de 13,2 ore, 22% din doză a fost eliminată sub formă nemodificată în urină iar valorile clearance-ului total si al clearance-ului renal au fost de 44,0 l/h respectiv 10,17 l/h.

Copii: nu au fost stabiliţi parametrii farmacocinetici ai maraviroc la copii (vezi pct. 4.2).

Pacienţi vârstnici: a fost efectuată analiza populaţională (16-65 ani) din studiile de Fază 1/2° şi Fază 3 şi nu a fost remarcat un efect al vârstei. (vezi pct. 4.2).

Insuficienţǎ renalǎ: un studiu clinic a comparat parametrii farmacocinetici în urma administrării unei doze unice de 300 mg CELSENTRI la pacienţi cu insuficienţă renală severă (Clcr < 30 ml/min, n=6) şi nefropatii în stadiu terminal, faţă de subiecţi sănătoşi (n=6). Pentru CELSENTRI media geometrică pentru ASCinf (VC%) a fost după cum urmează: 1348,4 ng•h/ml(61%) la pacienţi sănătoşi (funcţie renală normală); 4367,7 ng•h/ml (52%) la pacienţi cu insuficienţă renală severă; 2677,4 ng•h/ml (40%) la pacienţi cu nefropatii în stadiu terminal (administrare după dializă); 2805,5 ng•h/ml (45%) la pacienţi cu nefropatii în stadiu terminal (administrare înainte de dializă). Cmax (VC%) a fost 335,6 ng/ml (87%) la pacienţi sănătoşi (funcţie renală normală); 801,2 ng/ml (56%) la pacienţi cu insuficienţă renală severă; 576,7 ng/ml (51%) la pacienţi cu nefropatii în stadiu terminal (administrare după dializă) şi 478,5 ng/ml (38%) la pacienţi cu nefropatii în stadiu terminal (administrare înainte de dializă). La pacienţii cu nefroptii în stadiu terminal, dializa a prezentat un efect minim asupra expunerii. Expunerile observate la pacienţii cu insuficienţă renală severă şi nefropatii în stadiu terminal au fost în intervalul valorilor observate în studii cu doză unică de 300 mg de CELSENTRI la pacienţi sănătoşi cu funcţie renală normală. Prin urmare, nu este necesară ajustarea dozei la pacienţii cu insuficienţă renală cărora li se administrează CELSENTRI în absenţa unui inhibitor puternic al izoenzimei CYP3A4 (vezi pct. 4.2, 4.4 şi 4.5).

În plus, studiul clinic a comparat parametrii farmacocinetici în urma administrării de doze multiple de CELSENTRI în asociere cu saquinavir/ritonavir 1000/100 mg de două ori pe zi (un inhibitor puternic al izoenzimei CYP3A4) timp de 7 zile, la pacienţi cu insuficienţă renală uşoară (Clcr >50 şi £80 ml/min, n=6) şi cu insuficienţă renală moderată (Clcr³30 şi £50 ml/min, n=6) faţă de voluntari sănătoşi (n=6). Subiecţilor li s-a administrat CELSENTRI 150 mg cu frecvenţe de administrare diferite (voluntari sănătoşi – la fiecare 12 ore; pacienţi cu insuficienţă renală uşoară – la fiecare 24 ore; pacienţi cu insuficienţă renală moderată – la fiecare 48 ore). Concentraţia medie (Cm) pentru CELSENTRI pe parcursul a 24 de ore a fost de 445,1 ng/ml la pacienţi cu funcţie renală normală, 338,3 ng/ml la pacienţi cu insuficienţă renală uşoară şi respectiv 223,7 ng/ml la pacienţi cu insuficienţă renală moderată. Cm pentru CELSENTRI în intervalul 24-48 ore a fost scăzută la pacienţii cu insuficienţă renală moderată (Cm: 32,8 ng/ml). Ca urmare, la pacienţii cu insuficienţă renală, frecvenţele de administrare mai mari de 24 ore pot determina expuneri inadecvate în intervalul 24-48 ore.

Ajustarea dozei este necesară la pacienţii cu insuficienţă renală cărora li se administrează CELSENTRI împreună cu un inhibitor puternic al izoenzimei CYP3A4 (vezi pct. 4.2, 4.4 şi 4.5).

Insuficienţǎ hepaticǎ: Maraviroc este metabolizat şi eliminat în principal la nivel hepatic. Un studiu clinic a comparat parametrii farmacocinetici în urma administrării unei doze unice de 300 mg CELSENTRI la pacienţi cu insuficienţă hepatică uşoară (Clasa A Child-Pugh, n=8) şi moderată (Clasa B Child-Pugh, n=8) şi la subiecţi sănătoşi (n=8). Rapoartele mediilor geometrice pentru Cmax şi ASC au fost cu 11% respectiv 25% mai mari la pacienţi cu insuficienţă hepatică uşoară şi cu 32% respectiv 46% mai mari la pacienţi cu insuficienţă hepatică moderată comparativ cu subiecţi cu funcţie hepatică normală. Efectele insuficienţei hepatice moderate pot fi subestimate la aceşti pacienţi datorită datelor limitate disponibile la pacienţi cu capacitate metabolică redusă şi clearance renal crescut. Astfel, rezultatele trebuie interpretate cu precauţie. Nu a fost studiată farmacocinetica maraviroc la subiecţi cu insuficienţă hepatică severă. (vezi pct. 4.2 şi 4.4).

Rasa: Nu a fost observată o diferenţă relevantă între subiecţi caucazieni, asiatici sau negri. Nu a fost evaluată farmacocinetica la alte rase.

Sexul: Nu au fost observate diferenţe relevante ale datelor farmacocinetice.

5.3 Date preclinice de siguranţǎ

Activitatea farmacologică principală (afinitatea pentru receptorul CCR5) a fost completă la maimuţă (ocuparea receptorilor în proporţie de 100%) şi limitată la şoarece, şobolan, iepure şi câine. În situaţia lipsei receptorului CCR5 la şoarece şi om prin îndepărtare genetică, nu au fost observate consecinţe adverse semnificative.

Studiile in vitro şi in vivo au demonstrat potenţialul maraviroc de a creşte durata intervalului QTc la doze supraterapeutice, fără dovezi de apariţie a aritmiei.

În cadrul studiilor de toxicitate a dozelor repetate la şobolan ficatul a fost principala ţintă a toxicităţii de organ (creşterea valorilor transaminazelor, hiperplazia ductului biliar, necroză).

Potenţialul carcinogen al maraviroc a fost evaluat într-un studiu de 6 luni efectuat la şoarece transgenic şi printr-un studiu de 24 luni efectuat la şobolan.La şoarece, nu a fost raportată o creştere semnificativǎ statistic a incidenţei tumorilor la expuneri sistemice de 7 - 39 de ori mai mari decât expunerea sistemică la om după administrarea dozei zilnice de 300 mg de douǎ ori pe zi (determinări ale ASC 0-24h pentru maraviroc liber). La şobolan, administrarea maraviroc a produs adenoame tiroidiene, asociate cu modificări hepatice adaptative, la o expunere sistemicǎ de 21 de ori mai mare decât expunerea asteptată la om. Aceste date sunt considerate ca având relevanţă redusă pentru om. În plus, în studiul la şobolan, au fost raportate colangiocarcinom (2/60 masculi la doze de 900mg/kg) şi colangiom (1/60 femele la doze de 500 mg/kg) la o expunere sistemică de cel puţin 15 ori mai mare decât expunerea sistemică la maraviroc liber aşteptată la om.

Maraviroc nu a fost mutagen sau genotoxic în cadrul unei baterii de teste in vitro şi in vivo, incluzând testul mutaţilor bacteriene, testul aberaţiilor cromozomiale în limfocite umane şi testul micronuleilor în măduva osoasă de şobolan.

Maraviroc nu a afectat împerecherea sau fertilitatea şobolanilor masculi sau femele, şi nu a afectat calitatea spermatozoizilor şobolanilor cărora li s-au administrat doze pânǎ la 1000 mg/kg. Această dozǎ corespunde cu un nivel al expunerii sistemice de 39 de ori mai mare decât ASC pentru maraviroc liber la o dozǎ zilnicǎ de 300 mg de douǎ ori pe zi.

Studiile de dezvoltarea embriofetalǎ s-au desfǎşurat la şobolan şi iepure la valori ale dozei care determină o expunere sistemică de 39 de ori şi respectiv 34 de ori mai mari decât ASC pentru maraviroc liber la o dozǎ zilnicǎ de 300 mg de douǎ ori pe zi. La iepure, 7 fetuşi au avut anomalii externe la doze toxice pentru mamă şi 1 fetus la doza medie de 75 mg/kg.

Studiile de dezvoltare pre şi post-natalǎ s-au desfǎşurat la şobolan la valori al dozelor care determină o expunere sistemică de 27 ori mai mare decât ASC pentru maraviroc liber la o dozǎ zilnicǎ de 300 mg de douǎ ori pe zi. A fost observată o uşoară creştere a activitǎţii motorii la masculi înţărcaţi şi adulti, la care s-au administrat doze marii, în timp ce nu au fost observate efecte la femele. Alţi parametrii de dezvoltare a acestor pui, incluzând fertilitatea şi performanţa reproductivǎ, nu au fost afectaţi de administrarea maternǎ de maraviroc.

6. PROPRIETĂŢI FARMACEUTICE

6.1 Lista excipienţilor

Nucleu

Celulozǎ microcristalinǎ

Hidrogenofosfat de calciu anhidru

Amidon glicolat de sodiu

Stearat de magneziu

Film

Alcool polivinilic

Dioxid de titan

Macrogol (3350)

Talc

Lecitinǎ din soia

Lac de aluminiu indigo carmin (E132)

6.2 Incompatibilităţi

Nu este cazul.

6.3 Perioada de valabilitate

4 ani.

6.4 Precauţii speciale pentru păstrare

Acest medicament nu necesitǎ condiţii speciale de pǎstrare.

6.5 Natura şi conţinutul ambalajului

Flacon din polietilenǎ de înaltǎ densitate (PEÎD), cu sistem de închidere din polietilenǎ securizat pentru copii, şi sigilat cu o folie de aluminiu /polietilenǎ, conţinând 180 comprimate filmate.

Blistere din clorurǎ de polivinil (PVC) sigilate cu folie de aluminiu, în cutii a câte 30, 60, 90 comprimate filmate şi ambalaje multiple conţinând 180 (2 x 90) comprimate filmate.

Este posibil ca nu toate mărimile de ambalaj să fie comercializate.

6.6 Precauţii speciale pentru eliminarea reziduurilor

Orice produs neutilizat sau material rezidual trebuie eliminat în conformitate cu reglementările locale.

7. DEŢINĂTORUL AUTORIZAŢIEI DE PUNERE PE PIAŢĂ

ViiV Healthcare UK Ltd

980 Great West Road

Brentford

Middlesex

TW8 9GS

Marea Britanie

8. NUMĂRUL(ELE) AUTORIZAŢIEI DE PUNERE PE PIAŢĂ

EU/1/07/418/001

EU/1/07/418/002

EU/1/07/418/003

EU/1/07/418/004

EU/1/07/418/005

9. DATA PRIMEI AUTORIZĂRI SAU A REÎNNOIRII AUTORIZAŢIEI

18 Septembrie 2007

10. DATA REVIZUIRII TEXTULUI

Informaţii detaliate privind acest medicament sunt disponibile pe website-ul Agenţiei Europene a Medicamentului http://www.ema.europa.eu/.

  

 

ANEXA II

A. DEŢINĂTORUL AUTORIZAŢIEI DE FABRICATIE

RESPONSABIL PENTRU ELIBERAREA SERIEI

B. CONDIŢII ALE AUTORIZAŢIEI DE PUNERE PE PIAŢĂ

A. DEŢINĂTORUL AUTORIZAŢIEI DE FABRICATIE RESPONSABIL PENTRU ELIBERAREA SERIEI

Numele şi adresa producătorilor responsabili pentru eliberarea seriei

Pfizer Manufacturing Deutschland GmbH

Betriebsstātte Freiburg

Mooswaldalle 1

79090 Freiburg

Germania

B. CONDIŢII ALE AUTORIZAŢIEI DE PUNERE PE PIAŢĂ

· IDNOCŢCIRTSER UAS IIŢII AERAZINRUF DNIVIRP ŞED ESUPMI AERAZILITU IŢNIĂIULUROT AZIROTUAŢENUP ED IEIAIP EP ERŢĂ

Medicament cu eliberare pe bază de prescripţie medicală restrictivă (Vezi Anexa I: Rezumatul caracteristicilor produsului, pct. 4.2).

· IDNOCŢCIRTSER UAS IIŢUC II NARUGIS AL ERIVIRPŢA ŞZILITU AETATICACIFE IĂIULUTNEMACIDEM IIR

Nu este cazul.

· IDNOC ETLAŢII

Sistemul de farmacovigilenţă

Deţinătorul APP trebuie să se asigure că sistemul de farmacovigilenţă prezentat în Modulul 1.8.1 al Autorizaţiei de punere pe piaţă este prezent şi funcţional înainte şi în perioada în care medicamentul este pe piaţă.

Planul de management al riscului

Deţinătorul APP se angajează să efectueze studiile şi activităţile de farmacovigilenţă adiţionale aşa cum sunt detaliate în Planul de farmacovigilenţă, asa cum a fost consimţit în versiunea 1.4 a Planului de management al riscului (PMR) prezentată în Modulul 1.8.2 al Cererii pentru Autorizaţia de punere pe piaţă şi în orice actualizări ulterioare ale PMR consimţite de CHMP.

Conform recomandărilor CHMP cu privire la Sistemul de management al riscului pentru medicamentele de uz uman, PMR actualizat trebuie depus în acelaşi timp cu următorul Raport periodic actualizat referitor la siguranţă (RPAS).

În plus, PMR actualizat trebuie depus

· amrofni ion ienu aerimirp aLţii acificeps arpusa tcapmi aeva etaopţnarugis ed ieiţă ,elautca neligivocamraf ed iulunalPţă tivitca uasăţerecuder ed roli .iulucsir a muminim al

· Îal ed eliz ed 06 ed sruced n neligivocamraf( tnatropmi reper iunu aeregnitaţă al aerecuder uas )iulucsir a muminim

· .AEME aererec aL

ANEXA III

ETICHETAREA ŞI PROSPECTUL

A.ETICHETAREA

INFORMAŢII CARE TREBUIE SĂ APARĂ PE AMBALAJUL PRIMAR

Eticheta de flacon-comprimate filmate 150 mg

1. DENUMIREA COMERCIALĂ A MEDICAMENTULUI

CELSENTRI 150 mg comprimate filmate

maraviroc

2. DECLARAREA SUBSTANŢEI(LOR) ACTIVE

Fiecare comprimat filmat conţine maraviroc 150 mg

3. LISTA EXCIPIENŢILOR

Conţine lecitină din soia: A se vedea prospectul pentru informaţii suplimentare

4. FORMA FARMACEUTICĂ ŞI CONŢINUTUL

180 comprimate filmate

5. MODUL ŞI CALEA(CĂILE) DE ADMINISTRARE

Administrare orală

A se citi prospectul înainte de utilizare.

6. ATENŢIONARE SPECIALĂ PRIVIND FAPTUL CĂ MEDICAMENTUL NU TREBUIE PĂSTRAT LA ÎNDEMÂNA ŞI VEDEREA COPIILOR

A nu se lăsa la îndemâna şi vederea copiilor.

7. ALTĂ(E) ATENŢIONARE(ĂRI) SPECIALĂ(E), DACĂ ESTE(SUNT) NECESARĂ(E)

8. DATA DE EXPIRARE

EXP: {LL-AAAA}

9. CONDIŢII SPECIALE DE PĂSTRARE

10. PRECAUŢII SPECIALE PRIVIND ELIMINAREA MEDICAMENTELOR NEUTILIZATE SAU A MATERIALELOR REZIDUALE PROVENITE DIN ASTFEL DE MEDICAMENTE, DACĂ ESTE CAZUL

11. NUMELE ŞI ADRESA DEŢINĂTORULUI AUTORIZAŢIEI DE PUNERE PE PIAŢĂ

ViiV Healthcare UK Ltd

980 Great West Road

Brentford

Middlesex

TW8 9GS

Marea Britanie

12. NUMĂRUL(ELE) AUTORIZAŢIEI DE PUNERE PE PIAŢĂ

EU/1/07/418/001

13. SERIA DE FABRICAŢIE

Lot: {număr}

14. CLASIFICARE GENERALĂ PRIVIND MODUL DE ELIBERARE

Medicament eliberat pe bază de prescripţie medicală.

15. INSTRUCŢIUNI DE UTILIZARE

16. INFORMAŢII ÎN BRAILLE

B. PROSPECTUL

PROSPECT: INFORMAŢII PENTRU UTILIZATOR

CELSENTRI comprimate filmate 150 mg

maraviroc

Citiţi cu atenţie şi în întregime acest prospect înainte de a începe să luaţi acest medicament.

- Păstraţi acest prospect. S-ar putea să fie necesar să-l recitiţi.

- Dacă aveţi orice întrebări suplimentare, adresaţi-vă medicului dumneavoastră sau farmacistului.

- Acest medicament a fost prescris pentru dumneavoastră. Nu trebuie să-l daţi altor persoane. Le poate face rău, chiar dacă au aceleaşi simptome cu ale dumneavoastră.

- Dacă vreuna dintre reacţiile adverse devine gravǎ sau dacă observaţi orice reacţie adversǎ nemenţionatǎ în acest prospect, rugăm să-i spuneţi medicului dumneavoastră sau farmacistului.

În acest prospect găsiţi:

1. Ce este CELSENTRI şi pentru ce se utilizează

2. Înainte să luaţi CELSENTRI

3. Cum să luaţi CELSENTRI

4. Reacţii adverse posibile

5. Cum se păstrează CELSENTRI

6. Informaţii suplimentare

1. CE ESTE CELSENTRI ŞI PENTRU CE SE UTILIZEAZǍ

CELSENTRI este un medicament antiretroviral utilizat pentru tratamentul infecţiilor cu Virusul Imunodeficienţei Umane de tip 1 (HIV-1). Componenta sa activă, maraviroc, aparţine unei clase de medicamente denumite antagonişti CCR5.

CELSENTRI împiedică pǎtrunderea virusului HIV-1 în celulele din sângele dumneavoastrǎ care sunt atacate de HIV (denumite celule T sau CD4). CELSENTRI acţioneazǎ prin blocarea receptorului denumit CCR5, pe care HIV îl utilizeazǎ pentru a pǎtrunde în aceste celule. CELSENTRI reduce cantitatea de HIV din corpul dumneavoastrǎ şi îmbunătăţeşte sistemul imun.

CELSENTRI trebuie luat în asociere cu alte medicamente utilizate pentru tratamentul HIV.

2. ÎNAINTE SĂ LUAŢI CELSENTRI

Nu luaţi CELSENTRI dacă sunteţi alergic (hipersensibil) la maraviroc sau la arahide sau soia sau la oricare dintre celelalte componente ale CELSENTRI (vezi pct. 2, Informaţii importante privind unele componente ale CELSENTRI).

Aveţi grijă deosebită când utilizaţi CELSENTRI

Medicul dumneavoastrǎ trebuie să vă recolteze probe de sânge pentru a stabili dacǎ CELSENTRI este un tratament adecvat pentru dumneavoastrǎ.

Înainte luaţi CELSENTRI discutaţi cu medicul dumneavoastrǎ dacǎ:

· evaţi titapeh visulcni tacif al emelborpă B ştitapeh iă eceraoed C neirepxeţa îneicap lutnematart nţtapeh emelborp uc rolietse eci tatimilăcnuf ac rasecen if etaoP .ţiulutacif ai să vă mru tneta eifătirăcaD .ă avresboţed emotpmis i titapehă m ed ietfop aeredreip(ârbef ,eracnă, aergţăv/ăsrăirut şuas/i îgnăiileip aerinebl şpure ,)rolihco a iţeleip ep ii şm uas/iâcnăimir eiubert să aul iam unţIRTNESLEC i şs iă amrofniţ.lucidem taidemi i

· evaţi a uasţlairetra enuisnet tuva iǎ csǎtuzǎ şazilitu uas/iţi lairetra aenuisnet cuder erac etnemacidemǎ

· evaţi zolucrebută cefni uasţiuludom azuac nid eceraoed evarg ecignuf ii îca erac nţzaenoiă ,eratinumi elulec rotimuna arpusa IRTNESLEC v IRTNESLECă erc etaopşcefni aeva a ed lucsir etţutoT .iişi tsixe ună erc erpsed ecinilc eliiduts nid izevodşaeret nevcerfţcefni ieţeramru ac ADIS uc etaicosa rolii a zilituă.IRTNESLEC iir

· evaţi a uasţi melborp eciro tuvaă ,ihcinir al îcad laiceps nă aulţi nicimortiralc( ecitoibitna etimunaănicimortilet ,ăetnemacidem ,) )lozanocarti ,lozanocotek( ecignufitna şzaetorp ed irotibihni uas/iă pecxe uc(ţ.)rivanotir/rivanarpit iireicosa ai

· evaţi uc emelborp neirepxe eceraoed rotalucric lutarapa uas aminiţa îlutnematart n neicapţcefa uc roliţtatimil etse pit tseca ed evarg inuiă

Nu se cunoaşte dacă CELSENTRI acţionează la copii. De aceea CELSENTRI nu este recomandat pentru administrare la copii.

CELSENTRI a fost utilizat doar la un număr limitat de pacienţi cu vârsta mai mare de 65 de ani. Dacă încadraţi în această grupă de vârstă vă rugăm să întrebaţi medicul dumneavoastră dacă puteţi utiliza CELSENTRI.

CELSENTRI nu vindecǎ infecţia HIV sau SIDA (o infecţie HIV avansatǎ). CELSENTRI nu reduce riscul trasmiterii HIV altor persoane prin contact sexual, folosirea comunǎ a acelor sau expunerea la sângele dumneavoastrǎ. Este important continuaţi sǎ vǎ luaţi mǎsurile necesare de prevenire a transmiterii HIV altor persoane.

Unii pacienţi cu SIDA şi care au avut infecţii oportuniste (o infecţie care survine atunci când sistemul dumneavoatrǎ imun este slǎbit) pot avea semne şi simptome de inflamaţie ca urmare a unor infecţii anterioare, la scurt timp dupǎ iniţierea tratamentului anti-HIV. Se presupune cǎ aceste simptome se datoreazǎ unei îmbunǎtǎţiri a sistemului imun al organismului, permiţând astfel organismului lupte împotriva unor infecţii care au fost prezente anterior dar nu au avut simptome evidente. Vǎ rugǎm să informaţi imediat medicul dumneavoastrǎ dacǎ observaţi orice simptome ale infecţiei.

La anumiţi pacienţi care iau o asociere de medicamente antiretrovirale poate să apară o afectare a osului denumită osteonecroză (moartea ţesutului osos determinată de pierderea fluxului de sânge către os). Unii dintre multipli factori de risc pentru a avea această boală sunt, printre alţii, durata terapiei antiretrovirale combinate, utilizarea corticosterorizilor, consumul de alcool etilic, supresia severă a sistemului imunitar, indicele de masă corporală crescut. Semnele de osteonecroză sunt înţepenirea articulaţiilor, durerea (în special la nivelul şoldului, genunchiului şi umărului) şi dificultăţi în mişcarea articulaţiilor. Vă rugăm să informaţi medicul dumneavoastra dacă observaţi oricare dintre aceste simptome.

Utilizarea altor medicamente

Vă rugăm să informaţi medicul dumneavoastră sau farmacistul dacă luaţi sau aţi luat recent orice alte medicamente, inclusiv dintre cele eliberate fără prescripţie medicală. Când sunt luate în acelaşi timp cu CELSENTRI, anumite medicamente pot afecta cantitatea de CELSENTRI din organism. Astfel, poate fi necesară ajustarea dozei de CELSENTRI. Informaţi-vă medicul dacă luaţi orice alte medicamente inclusiv alte medicamente utilizate pentru tratamentul infecţiei cu HIV (de exemplu efavirenz, etravirina, lopinavir, saquinavir, darunavir, atazanavir), antibiotice (claritromicină, telitromicină, rifampicină) şi medicamente antifungice (ketoconazol, itraconazol). Astfel, medicul va putea stabili doza adecvatǎ de CELSENTRI.

Este probabil ca medicamente care conţin sunătoare (Hypericum perforatum) să împiedice acţiunea CELSENTRI astfel încât nu trebuie luate împreună cu CELSENTRI.

Utilizarea CELSENTRI cu alimente şi băuturi

CELSENTRI poate fi luat cu sau fǎrǎ alimente.

Sarcina

Vǎ rugǎm vă informaţi medicul dacǎ sunteţi gravidă, intenţionaţi sǎ deveniţi gravidă sau deveniţi gravidă pe durata tratamentului cu acest medicament. Dacǎ sunteţi gravidă, utilizarea CELSENTRI se va face numai în urma unei discuţii atente cu medicul dumneavoastrǎ. Nu a fost stabilitǎ siguranţa utilizǎrii CELSENTRI pe perioada sarcinii.

Adresaţi-vă medicului dumneavoastră sau farmacistului pentru recomandări înainte de a lua orice medicament.

Alǎptarea

Nu se cunoaşte dacǎ componenta activă din CELSENTRI poate ajunge în laptele matern. De aceea, mamele nu trebuie alǎpteze pe durata tratamentului cu CELSENTRI. În general, pacientele infectate cu HIV nu trebuie să alǎpteze deoarece virusul poate fi transmis prin laptele matern.

Conducerea vehiculelor şi folosirea utilajelor

CELSENTRI poate provoca ameţeli. Dacǎ apar ameţeli atunci când luaţi CELSENTRI nu conduceţi vehicule şi nu folosiţi utilaje.

Informaţii importante privind unele componente ale CELSENTRI

CELSENTRI conţine lecitină din soia. Nu utilizaţi acest medicament dacă sunteţi alergic la arahide sau soia.

3. CUM SĂ LUAŢI CELSENTRI

Luaţi întotdeauna CELSENTRI exact aşa cum v-a spus medicul dumneavoastră. Trebuie să discutaţi cu medicul dumneavoastră sau cu farmacistul dacă nu sunteţi sigur cum să luaţi CELSENTRI.

Doza recomandatǎ de CELSENTRI este de 150 mg, 300 mg sau 600 mg de douǎ ori pe zi, în funcţie de alte medicamente pe care le luaţi în asociere cu CELSENTRI. Luaţi întotdeauna doza recomandatǎ de medicul dumneavoastrǎ.

CELSENTRI poate fi luat cu sau fǎrǎ alimente. CELSENTRI trebuie întotdeauna luat pe cale orală.

Trebuie să continuaţi sǎ luaţi CELSENTRI pe toatǎ durata de timp indicatǎ de medicul dumneavoastrǎ.

CELSENTRI trebuie luat în asociere cu alte medicamente utilizate pentru tratamentul HIV. Vă rugǎm citiţi Prospectele pentru Pacient ale acestor medicamente pentru informaţii privind utilizarea lor.

Dacă luaţi mai mult decât trebuie din CELSENTRI

Dacă aţi luat accidental mai multe comprimate de CELSENTRI decât v-au fost recomandate, informaţi imediat medicul sau mergeţi la spital.

Puteţi avea senzaţie de ameţeală sau leşin când ridicaţi sau vă asezaţi rapid. Aceasta este datorată scăderii rapide a tensiunii arteriale. Dacă se întâmplă aceasta, întindeţi-vă până simţiţi mai bine. Când ridicaţi, ridicaţi-vă cât mai încet posibil.

Dacă uitaţi să luaţi CELSENTRI

Dacǎ uitaţi să luaţi un comprimat de CELSENTRI, luaţi-l imediat ce vǎ amintiţi şi apoi luaţi urmǎtorul comprimat programat la ora obişnuitǎ. Dacǎ se apropie momentul luaţi urmǎtorul comprimat, nu

luaţi doza uitatǎ. Aşteptaţi şi luaţi urmǎtoarea dozǎ la ora obişnuitǎ. Nu luaţi o doză dublă pentru a compensa comprimatul uitat.

Dacă încetaţi să luaţi CELSENTRI

S-a demonstrat cǎ administrarea dozelor la orele indicate creşte semnificativ eficacitatea asocierii de medicamente antiretrovirale care v-a fost prescrisă. De aceea, este important sǎ continuaţi sǎ luaţi CELSENTRI aşa cum v-a fost recomandat, şi sǎ încetaţi tratamentul numai la recomandarea medicului dumneavoastrǎ.

Dacă aveţi orice întrebări suplimentare cu privire la acest produs, adresaţi-vă medicului dumneavoastră sau farmacistului.

4. REACŢII ADVERSE POSIBILE

Ca toate medicamentele, CELSENTRI poate provoca reacţii adverse, cu toate că nu apar la toate persoanele.

În cazul tratamentului pentru infecţia HIV, nu este întotdeauna uşor de stabilit dacǎ reacţiile adverse sunt provocate de CELSENTRI, de celelalte medicamente pe care le utilizaţi, sau de infecţia HIV în sine. Vǎ rugǎm vǎ adresaţi medicului dumneavoastrǎ dacǎ observaţi orice modificare a stǎrii dumneavoastrǎ de sǎnǎtate.

Reacţiile adverse frecvent întâlnite (posibil să apară la mai puţin de 1 din 10 pacienţi) includ:

· eeraid, aznesţr ed aiǎnelutalf ,camots ed ererud , uţă

· ererud nelonmos ,pac edţăeiserped ,licifid nmos ,

· pureţei aznes ,eleip epţls ed eiăed ietfop aeredreip ,eimena ,enuicib mâ.eracn

· ercşaeret artnecnoc rolirolavţnatsbus ela eniugnas roliiţerac role măraosă cnufţetavresbo if top aetsecA .iulutacif ai în eniugnas roletset eletatluzer şif top i nu cnuf a erecuder ed nmesţroireted la uas ieiăcaD .iulutacif iiră evaţm ed ietfop aeredreip if ra muc emotpmis iâ,eracn aergţă v uasăsrăirut şuas/i îgnăaerinebl iileip şeiubert rolihco a i să amrofniţ.lucidem i

Reacţii adverse mai puţin frecvente (posibil să apară la mai puţin de 1 din 100 pacienţi) includ:

· cefni ,einomuenPţela ecignuf ii iulugafose

· iisluvnoC

· eralucsum ireruD

· erCşlav aeretroliro artnecnocţnatsbus ienu ieiţcidni erac eă uas aeramalfni um aeraraoiretedş,rolihc ec tavresbo if etaopă îeniugnas eletset n

· neicifusnIţă laneră, rolenietorp aeranimile îniru nă

Reacţii adverse rare (posibil să apară la mai puţin de 1 din 1000 pacienţi) includ:

· mun aerecuderǎnid elulec ed iulur sâs ed iulutibed aerecuder ,egnâc egnămini ertăilob , cs ,ecitapehăcaer ,eralucsum iesam aeredţelenu ,ereves etanatuc ii iulugafose la recnac mucerp recnac ed irupit ş.railib iulutcud la i

Dacă vreuna dintre reacţiile adverse devine gravǎ sau dacă observaţi orice reacţie adversǎ nemenţionatǎ în acest prospect, rugăm să spuneţi medicului dumneavoastră sau farmacistului.

5. CUM SE PĂSTREAZĂ CELSENTRI

A nu se lăsa la îndemâna şi vederea copiilor.

Nu utilizaţi CELSENTRI după data de expirare înscrisă pe cutie, blister sau eticheta flaconului. Data de expirare se referă la ultima zi a lunii respective.

Acest medicament nu necesitǎ condiţii speciale de pǎstrare.

Medicamentele nu trebuie aruncate pe calea apei menajere sau a reziduurilor menajere. Întrebaţi farmacistul cum să eliminaţi medicamentele care nu vă mai sunt necesare. Aceste măsuri vor ajuta la protejarea mediului.

6. INFORMAŢII SUPLIMENTARE

Ce conţine CELSENTRI

· natsbuSţvitca aă SLEC aIRTNE etse .corivaram noc tamlif tamirpmoc eraceiFţuas gm 051 corivaram eni .gm 003

· :tnus etnenopmoc etlaleleC

Nucleu: celulozǎ microcristalinǎ, hidrogenofosfat de calciu anhidru, amidon glicolat de sodiu, stearat de magneziu.

Film: alcool polivinilic, dioxid de titan, macrogol 3350, talc, lecitinǎ de soia, lac de aluminiu indigo carmin (E132)

Cum arată CELSENTRI şi conţinutul ambalajului

Comprimatele filmate CELSENTRI sunt de culoare albastru şi inscripţionate cu “Pfizer” pe o parte şi “MVC 150” sau “MVC 300” pe cealaltă parte.

Comprimatele filmate CELSENTRI 150 mg şi 300 mg sunt disponibile în flacoane a câte 180 de comprimate sau în cutii cu blistere conţinând 30, 60, 90 comprimate filmate şi ambalaje multiple conţinând 180 (2 cutii a 90) comprimate filmate.

Este posibil ca nu toate mărimile de ambalaj să fie comercializate.

Deţinătorul Autorizaţiei de Punere pe Piaţă şi Producătorul

Deţinǎtorul Autorizaţiei de Punere pe Piaţǎ:

ViiV Healthcare UK Ltd, 980 Great West Road, Brentford, Middlesex, TW8 9GS, Marea Britanie

Producǎtorul:

Pfizer Manufacturing Deutschland GmbH, Betriebsstātte Freiburg, Mooswaldallee 1, 79090 Freiburg, Germania.

Acest prospect a fost aprobat în

Informaţii detaliate privind acest medicament sunt disponibile pe website-ul Agenţiei Europene a Medicamentului http://www.ema.europa.eu/

Ai o intrebare despre acest medicament? Poti intreba aici.