Cautare



ATENTIE

Aceste informatii au doar scop informativ si in niciun caz nu trebuie sa inlocuiasca recomandarea medicului sau a personalului medical autorizat. Nu trebuie sa folositi aceste informatii pentru auto-diagnostic sau auto-tratament. Medipedia nu isi asuma responsabilitatea asupra efectelor pe care le poate avea folosirea acestor informatii in alte scopuri decat au fost oferite.

WILZIN 25mg
Denumire WILZIN 25mg
Descriere Tratamentul bolii Wilson
Denumire comuna internationala ACETAT DE ZINC DIHIDRAT
Actiune terapeutica ALTE PRODUSE PENTRU TRACTUL DIGESTIV SI METABOLISM DIFERITE MEDICAMENTE PENTRU TRACT DIGESTIV SI METABOLISM
Prescriptie P-RF/R
Forma farmaceutica Capsule
Concentratia 25 mg
Ambalaj Cutie x 1 flac. PEID x 25 capsule
Valabilitate ambalaj 2 ani
Cod ATC A16AX05
Firma - Tara producatoare ORPHAN EUROPE SARL - FRANTA
Autorizatie de punere pe piata ORPHAN EUROPE SARL - FRANTA

Ai un comentariu sau o intrebare despre WILZIN 25mg ? Intreaba pe forum:  
Nume afisat:
E-mail (optional):
Intrebare:

Introduceti codul de mai sus:



>> dr. Oana Iordache : Nu avem aceasta informatie.
>> ionut (vizitator) : unde se gaseste in romania,acest medicament?
>> dr. Oana Iordache : Nu avem aceasta informatie.
>> ionut (vizitator) : dar ce informatii aveti despre acest medicament?
>> gabrielbutnaru50 (vizitator) : Cit costa o cutie
>> gabrielbutnaru50 (vizitator) : Cit costa o cutie de wilzin 25
>> dr. Oana Iordache : Nu avem aceasta informatie.
>> dr. Oana Iordache : Nu avem informatii despre acest medicament.
>> viz : wilzin 50 mg , 250 cps , 500 euro
>> dr. Oana Iordache : Nu avem aceasta informatie.
Prospect si alte informatii despre WILZIN 25mg, capsule       

ANEXA I

REZUMATUL CARACTERISTICILOR PRODUSULUI

1. DENUMIREA COMERCIALĂ A MEDICAMENTULUI

Wilzin 25 mg capsule

2. COMPOZIŢIA CALITATIVĂ ŞI CANTITATIVĂ

Fiecare capsulă conţine 25 mg zinc (echivalent cu 83,92 mg acetat de zinc dihidrat).

Pentru lista tuturor excipienţilor, vezi pct. 6.1.

3. FORMA FARMACEUTICĂ

Capsulă.

Capsulă cu corp şi capac opac de culoare albastru-verzui, inscripţionată cu „93-376”.

4. DATE CLINICE

4.1 Indicaţii terapeutice

Tratamentul bolii Wilson.

4.2 Doze şi mod de administrare

Iniţierea tratamentului cu Wilzin trebuie să se facă sub supravegherea unui medic cu experienţă în tratamentul bolii Wilson (vezi pct. 4.4). Tratamentul cu Wilzin se face pe întreaga durată a vieţii.

Nu există diferenţe de dozaj între pacienţii simptomatici şi cei presimptomatici.

Wilzin este disponibil sub formă de capsule de 25 mg sau 50 mg.

Adulţi: Doza uzuală este de 50 mg de 3 ori pe zi, cu o doză maximă de 50 mg de 5 ori pe zi.
Copii şi adolescenţi: Datele referitoare la copiii sub 6 ani sunt foarte limitate, dar, întrucât boala este deosebit de penetrantă, instituirea tratamentului profilactic trebuie luată în considerare cât mai curând posibil. Dozele recomandate sunt următoarele: - pentru vârste cuprinse între 1 şi 6 ani: 25 mg de două ori pe zi - pentru vârste cuprinse între 6 şi 16 ani, dacă greutatea corporală este mai mică de 57 kg: 25 mg de trei ori pe zi - pentru vârste mai mari de 16 ani sau dacă greutatea corporală este mai mare de 57 kg: 50 mg de trei ori pe zi.
Gravide: Doza de 25 mg de 3 ori pe zi este, de obicei, eficace, dar ea trebuie ajustată în funcţie de valorile cuprului (vezi pct. 4.4 şi 4.6).

În toate cazurile, doza trebuie ajustată în funcţie de valorile terapeutice (vezi pct. 4.4).

Wilzin trebuie luat pe stomacul gol, cu cel puţin 1 oră înainte de masă sau la 2-3 ore după masă. În caz de intoleranţă gastrică, care apare adeseori în cazul dozei de dimineaţă, această doză poate fi amânată până mai târziu în cursul dimineţii, la jumătatea intervalului dintre micul dejun şi prânz. Este posibilă, de asemenea, administrarea Wilzin împreună cu o mică cantitate de proteine, cum ar fi carne (vezi pct. 4.5).

În cazul copiilor care nu pot înghiţi capsule, se recomandă deschiderea acestora şi pregătirea unei suspensii a conţinutului acestora într-o mică cantitate de apă (posibil, apă cu zahăr sau cu sirop).

La trecerea unui pacient de pe un tratament chelator pe Wilzin în scopul instituirii unui tratament de întreţinere, tratamentul chelator trebuie menţinut şi administrat concomitent timp de 2 până la 3 săptămâni, acesta fiind timpul necesar pentru ca tratamentul cu zinc să realizeze valoarea maximă de inducţie a metalotioneinei şi blocarea completă a absorbţiei cuprului. Administrarea tratamentului chelator şi cea a Wilzin trebuie să se facă la un interval de cel puţin 1 oră.

4.3 Contraindicaţii

Hipersensibilitate la substanţa activă sau la oricare dintre excipienţi.

4.4 Atenţionări speciale şi precauţii speciale pentru utilizare

Acetatul de zinc dihidrat nu este recomandat pentru tratamentul iniţial al pacienţilor simptomatici, datorită ritmului său lent de intrare în acţiune. Pacienţii simptomatici trebuie să fie mai întâi trataţi cu un medicament chelator, iar după ce valorile cuprului sunt aduse sub pragul de toxicitate şi pacienţii sunt stabili din punct de vedere clinic, poate fi luată în considerare instituirea tratamentului de întreţinere cu Wilzin.

Cu toate acestea, în perioada în care se aşteaptă producerea metalotioneinei duodenale, indusă de zinc, şi, în mod consecutiv, inhibarea eficace a absorbţiei cuprului, la pacienţii simptomatici este posibilă administrarea iniţială a acetatului de zinc dihidrat în asociere cu un agent chelator.

Deşi rară, este posibilă o înrăutăţire a situaţiei clinice la începutul tratamentului, această evoluţie fiind raportată şi în cazul medicamentelor chelatoare. Nu este clar dacă acest lucru se datorează mobilizării rezervelor de cupru sau evoluţiei naturale a bolii. În această situaţie se recomandă schimbarea tratamentului.

Trecerea pacienţilor cu hipertensiune portală de pe tratamentul cu un agent chelator pe Wilzin, atunci când starea pacientului este bună, iar tratamentul este tolerat, trebuie să se facă cu precauţie. S-au înregistrat două decese într-un grup de 16 asemenea pacienţi, prin decompensare hepatică şi hipertensiune portală avansată, după trecerea de pe tratamentul cu penicilamină pe tratamentul cu zinc.

Monitorizarea tratamentului

Scopul tratamentului este acela de a menţine valoarea cuprului plasmatic liber (cunoscut şi sub numele de cupru plasmatic non-ceruloplasminic) sub valoarea de 250 micrograme/l (intervalul normal: 100-150 micrograme/l), iar valoarea excreţiei urinare de cupru sub 125 micrograme/24 ore (valoarea normală: < 50 micrograme/24 h). Valoarea cuprului non-ceruloplasminic se calculează scăzând valoarea cuprului legat pe ceruloplasmină din cea a cuprului plasmatic total, dat fiind faptul că fiecare miligram de ceruloplasmină conţine 3 micrograme de cupru.

Excreţia urinară a cuprului reflectă în mod fidel gradul de încărcare a organismului cu excesul de cupru numai atunci când pacienţii nu se află sub tratament chelator. Sub tratamentul cu un agent chelator, cum este penicilamina sau trientina, valorile urinare ale cuprului sunt de obicei crescute.

Valoarea cuprului hepatic nu poate fi utilizată pentru orientarea tratamentului, întrucât el nu realizează o diferenţiere între cuprul liber, cu potenţial toxic, şi cuprul legat pe metalotioneină.

La pacienţii aflaţi sub tratament, dozarea zincului urinar şi/sau plasmatic poate fi utilă pentru urmărirea răspunsului la tratament. În general, valori ale zincului urinar mai mari de 2 mg/24 de ore şi ale zincului plasmatic mai mari de 1250 micrograme/l indică un răspuns adecvat la tratament.

La fel ca în cazul tuturor agenţilor anti-cupru, supradozajul comportă riscul apariţiei unei deficienţe de cupru, care este dăunătoare în special pentru copii şi femei gravide, întrucât cuprul este un element necesar pentru procesul normal de creştere şi dezvoltare mintală. La aceste grupuri de pacienţi, valorile urinare ale cuprului trebuie să fie menţinute puţin deasupra limitei superioare a valorilor normale sau în regiunea superioară a valorilor normale (adică 40 – 50 micrograme/24 ore).

De asemenea, este necesară urmărirea prin mijloace de laborator, inclusiv supravegherea hematologică şi determinarea lipoproteinelor, pentru a detecta manifestările precoce ale deficitului de cupru, cum sunt anemia şi/sau leucopenia generate de depresia măduvei osoase, precum şi scăderea fracţiunii HDL a colesterolului şi a raportului HDL/colesterol total.

4.5 Interacţiuni cu alte medicamente şi alte forme de interacţiune

Alte medicamente anti-cupru

La pacienţi cu boală Wilson s-au efectuat studii de farmacodinamie, pe asocierea terapeutică dintre Wilzin (50 mg de trei ori pe zi) şi acid ascorbic (1 g o dată pe zi), penicilamină (250 mg de patru ori pe zi) şi trientină (250 mg de patru ori pe zi). Ele nu au indicat nici un efect global semnificativ asupra balanţei cuprului, cu toate că a putut fi detectată o uşoară interacţiune a zincului cu chelatorii (penicilamina şi trientina), conducând la o excreţie a cuprului scăzută în fecale dar crescută în urină, prin comparaţie cu administrarea numai a zincului. Acest lucru se datorează, probabil, includerii într-o anumită măsură a zincului într-un complex molecular de către chelator, ceea ce reduce efectul ambelor substanţe active.

La trecerea unui pacient de pe un tratament chelator pe Wilzin în scopul instituirii unui tratament de întreţinere, tratamentul chelator trebuie menţinut şi administrat concomitent timp de 2 până la 3 săptămâni, acesta fiind timpul necesar pentru ca tratamentul cu zinc să realizeze valoarea maximă a inducţiei metalotioneinei şi blocarea completă a absorbţiei cuprului. Administrarea tratamentului chelator şi cea a Wilzin trebuie să se facă la un interval de cel puţin 1 oră.

Alte medicamente

Absorbţia zincului poate fi redusă de către suplimentele de fier şi calciu, tetracicline şi compuşii cu conţinut de fosfor, în timp ce zincul poate reduce absorbţia fierului, tetraciclinelor şi fluorochinolonelor.

Alimente

Studiile referitoare la administrarea concomitentă a zincului cu alimente, efectuate la voluntari sănătoşi, au indicat faptul că absorbţia zincului a fost semnificativ întârziată de multe alimente (incluzând pâinea, ouăle fierte tari, cafeaua şi laptele). Anumite substanţe din alimente, în special fitaţii şi fibrele, leagă zincul şi împiedică intrarea sa în celulele intestinale. Pe de altă parte, proteinele par să prezinte gradul cel mai mic de influenţare.

4.6 Sarcina şi alăptarea

Sarcina

Utilizarea în cursul unui număr limitat de sarcini la pacientele cu boală Wilson nu a indicat efecte dăunătoare ale zincului asupra embrionului/fătului şi mamei. La un număr de 42 de sarcini, au fost raportate cinci cazuri de avort şi 2 malformaţii congenitale (microcefalie şi defect cardiac corectabil).

Studiile la animale efectuate cu diferite săruri de zinc nu au evidenţiat efecte dăunătoare directe sau indirecte asupra sarcinii, dezvoltării embrionare/fetale, naşterii sau dezvoltării post-natale (vezi pct. 5.3).

Este extrem de important ca gravidele care suferă de boala Wilson să îşi continue tratamentul pe durata sarcinii. Decizia asupra tipului de tratament care trebuie folosit, zinc sau medicament chelator, rămâne la latitudinea medicului. Se impun ajustări ale dozei pentru a exista siguranţa că fătul nu suferă de deficit de cupru, iar monitorizarea atentă a pacientei este obligatorie (vezi pct. 4.4).

Alăptarea

La om, zincul este excretat în laptele matern, fiind posibilă apariţia deficitului de cupru indus de zinc la sugar. De aceea, alăptarea trebuie evitată în timpul tratamentului cu Wilzin.

4.7 Efecte asupra capacităţii de a conduce vehicule şi de a folosi utilaje

Nu s-au efectuat studii privind efectele asupra capacităţii de a conduce vehicule şi de a folosi utilaje.

4.8 Reacţii adverse

Reacţiile adverse raportate sunt prezentate mai jos, pe aparate, sisteme şi organe, şi sunt clasificate în funcţie de frecvenţa de apariţie. Frecvenţele sunt definite ca: foarte frecvente (≥ 1/10), frecvente (≥ 1/100 şi < 1/10), mai puţin frecvente (≥ 1/1000 şi < 1/100), rare (≥ 1/10000 şi < 1/1000), foarte rare (<1/10000), cu frecvenţă necunoscută (care nu poate fi estimată din datele disponibile).

În cadrul fiecărei grupe de frecvenţă, reacţiile adverse sunt prezentate în ordinea descrescătoare a gravităţii.

Clasificarea pe aparate, sisteme şi organe

Reacţii adverse la medicament

Tulburări hematologice şi limfatice

mai puţin frecvente:

anemie sideroblastică, leucopenie

Tulburări gastro-intestinale

frecvente:

iritaţie gastrică

Investigaţii diagnostice

frecvente:

creşterea valorilor sanguine ale amilazei, lipazei şi fosfatazei alcaline

Anemia poate fi micro-, normo- sau macrocitară şi se asociază adeseori cu leucopenia. Examenul de măduvă osoasă relevă, de obicei, prezenţa „sideroblaştilor inelari” (globule roşii aflate în dezvoltare, care conţin mitocondrii cu încărcătură excesivă de fier, localizate paranuclear). Ei pot reprezenta o manifestare precoce a deficitului de cupru şi pot dispărea rapid după reducerea dozei de zinc administrate. Pe de altă parte, prezenţa lor trebuie diferenţiată de anemia hemolitică, care apare, de obicei, în cazul existenţei unor valori mari ale cuprului seric liber, în boala Wilson necontrolată.

Cea mai frecventă reacţie adversă este iritaţia gastrică. De regulă, aceasta este, mai puternică la administrarea primei doze, dimineaţa, şi dispare după primele zile de tratament. De obicei, amânarea administrării acestei prime doze până mai târziu, în cursul dimineţii sau administrarea dozei împreună cu o cantitate mică de proteine ameliorează simptomele.

Creşterea valorilor serice ale fosfatazei alcaline, amilazei şi lipazei poate apărea după câteva săptămâni de tratament, acestea revenind, de obicei, la valori apropiate de limita superioară a valorilor normale în decursul primului an sau al primilor doi ani de tratament.

4.9 Supradozaj

În literatura de specialitate au fost raportate trei cazuri de supradozaj oral acut cu săruri de zinc (sulfat sau gluconat). În cazul unei femei de 35 de ani, decesul a intervenit în a cincea zi după ingerarea a 6 g de zinc (de 40 de ori doza terapeutică recomandată) şi a fost atribuit insuficienţei renale şi pancreatitei hemoragice cu comă hipoglicemică. La un adolescent care a fost tratat prin irigarea întregului intestin, o doză similară nu a produs nici un simptom, cu excepţia vărsăturilor. Un alt adolescent care a ingerat 4 g de zinc a avut, 5 ore mai târziu, o valoare a zincului seric de 50 mg/l, şi a prezentat numai greaţă severă, vărsături şi ameţeală.

Tratamentul supradozajului trebuie să includă lavajul gastric sau inducerea vărsăturilor cât mai curând posibil, pentru a înlătura cantitatea neabsorbită de zinc. Tratamentul cu chelatori ai metalelor grele trebuie avut în vedere dacă valorile plasmatice ale zincului sunt crescute marcat (> 10 mg/l).

5 PROPRIETĂŢI FARMACOLOGICE

5.1 Proprietăţi farmacodinamice

Grupa farmacoterapeutică: diferite medicamente pentru tract digestiv şi metabolism; codul ATC: A16AX05.

Boala Wilson (degenerescenţa hepatolenticulară) este un deficit metabolic autozomal-recesiv, care afectează excreţia hepatică a cuprului în bilă. Acumularea de cupru în ficat conduce la afectare hepatocelulară şi, în cele din urmă, la ciroză. Atunci când capacitatea ficatului de a stoca cuprul este depăşită, acesta este eliberat în sânge şi este preluat în zone extrahepatice, cum este creierul, generând tulburări motorii şi manifestări psihice. Pacienţii pot prezenta simptome clinice, în special de natură hepatică, neurologică sau psihică.

Jumătatea activă a acetatului de zinc dihidrat este cationul de zinc, care blochează absorbţia intestinală a cuprului din alimente şi reabsorbţia cuprului secretat endogen. Zincul induce producerea de metalotioneină în enterocite, proteinele care leagă cuprul, prevenind în acest fel trecerea acestuia în sânge. Cuprul astfel legat este apoi eliminat prin materiile fecale, odată cu procesul de descuamare a celulelor intestinale.

Cercetările de farmacodinamie asupra metabolismului cuprului la pacienţii cu boala Wilson au inclus determinări ale balanţei nete a cuprului şi ale preluării de cupru marcat radioactiv. S-a dovedit că un regim de 150 mg de Wilzin pe zi, administrat în trei prize, a fost eficace în sensul reducerii semnificative a absorbţiei de cupru şi inducerii unei balanţe negative a cuprului.

5.2 Proprietăţi farmacocinetice

Întrucât mecanismul de acţiune al zincului este determinat de preluarea cuprului la nivelul celulelor intestinale, evaluările farmacocinetice bazate pe valorile sanguine ale zincului nu furnizează informaţii utile referitoare la biodisponibilitatea zincului la locul de acţiune.

Zincul este absorbit la nivelul intestinului subţire, cinetica absorbţiei sale sugerând o tendinţă de saturare odată cu creşterea dozelor. Proporţia zincului absorbit se corelează în mod negativ cu aportul de zinc. Ea variază între 30 şi 60% în condiţiile aportului dat de o dietă normală (7-15 mg pe zi) şi scade la 7% în cazul dozelor farmacologice de 100 mg pe zi.

În sânge, aproximativ 80% din zincul absorbit este distribuit în eritrocite, majoritatea cantităţii rămase fiind legată pe albumină şi pe alte proteine plasmatice. Ficatul reprezintă principalul organ de depozitare a zincului, iar valorile hepatice ale zincului cresc în timpul tratamentului de întreţinere cu zinc.

La subiecţii sănătoşi, timpul de înjumătăţire plasmatică prin eliminare este de aproximativ 1 oră, după o doză de 45 mg. Eliminarea zincului se face în principal prin excreţie în materiile fecale, iar într-o proporţie relativ mică în urină şi transpiraţie. Excreţia în materiile fecale se datorează în cea mai mare parte pasajului cantităţii neabsorbite de zinc, dar şi secreţiei intestinale endogene.

5.3 Date preclinice de siguranţă

Au fost efectuate studii preclinice cu acetat de zinc şi cu alte săruri de zinc. Datele farmacologice şi toxicologice disponibile au indicat prezenţa unor mari similarităţi între sărurile de zinc, precum şi între speciile de animale.

Valoarea LD50 în cazul administrării orale este de aproximativ 300 mg zinc/kg de greutate corporală (de aproximativ 100 până la 150 de ori mai mare decât doza terapeutică la om). Studiile de toxicitate după doze repetate au stabilit faptul că NOEL (valoarea dozei la care nu se observă reacţii adverse) este de aproximativ 95 mg zinc/kg de greutate corporală (de aproximativ 48 de ori mai mare decât doza terapeutică la om).

Datele existente, provenite din testele in vitro şi in vivo, sugerează faptul că zincul nu are activitate genotoxică relevantă din punct de vedere clinic.

Studiile toxicologice asupra funcţiei de reproducere, efectuate cu diferite săruri de zinc, nu au indicat nici o dovadă relevantă din punct de vedere clinic de embriotoxicitate, toxicitate fetală sau teratogenitate.

Nu a fost efectuat nici un studiu convenţional de carcinogenitate cu acetatul de zinc dihidrat.

6. PROPRIETĂŢI FARMACEUTICE

6.1 Lista excipienţilor

Conţinutul capsulei

amidon de porumb

stearat de magneziu

Capsula

gelatină

dioxid de titan (E171)

albastru strălucitor FCF (E133)

Cerneala de inscripţionare

oxid negru de fer (E172)

shellac

6.2 Incompatibilităţi

Nu este cazul.

6.3 Perioada de valabilitate

2 ani.

6.4 Precauţii speciale pentru păstrare

A nu se păstra la temperaturi peste 25ºC.

6.5 Natura şi conţinutul ambalajului

Flacon alb din PEID, cu un sistem de închidere din polipropilenă şi PEID, şi care conţine un element de umplere (rulou de bumbac). Fiecare flacon conţine 250 de capsule.

6.6 Precauţii speciale pentru eliminarea reziduurilor

Fără cerinţe speciale.

7. DEŢINĂTORUL AUTORIZAŢIEI DE PUNERE PE PIAŢĂ

Orphan Europe SARL

Immeuble “Le Wilson”

70 avenue du Général de Gaulle

F-92800 Puteaux - Franţa

8. NUMĂRUL(ELE) AUTORIZAŢIEI DE PUNERE PE PIAŢĂ

EU/1/04/286/001

9. DATA PRIMEI AUTORIZĂRI SAU A REÎNNOIRII AUTORIZAŢIEI

Data primei autorizări: 13 octombrie 2004

Data ultimei reînnoiri a autorizaţiei:

10. DATA REVIZUIRII TEXTULUI

Informaţii detaliate privind acest medicament sunt disponibile pe website-ul Agenţiei Europene a Medicamentului (EMEA) http://www.emea.europa.eu

1. DENUMIREA COMERCIALĂ A MEDICAMENTULUI

Wilzin 50 mg capsule

2. COMPOZIŢIA CALITATIVĂ ŞI CANTITATIVĂ

Fiecare capsulă conţine 50 mg zinc (echivalent cu 167,84 mg acetat de zinc dihidrat).

Excipienţi:

Fiecare capsulă conţine galben amurg FCF (E110) 1,75 mg

Pentru lista tuturor excipienţilor, vezi pct. 6.1.

3. FORMA FARMACEUTICĂ

Capsulă.

Capsulă cu corp şi capac opac de culoare portocalie, inscripţionată cu „93-377”.

4. DATE CLINICE

4.1 Indicaţii terapeutice

Tratamentul bolii Wilson.

4.2 Doze şi mod de administrare

Iniţierea tratamentului cu Wilzin trebuie să se facă sub supravegherea unui medic cu experienţă în tratamentul bolii Wilson (vezi pct. 4.4). Tratamentul cu Wilzin se face pe întreaga durată a vieţii.

Nu există diferenţe de dozaj între pacienţii simptomatici şi cei presimptomatici.

Wilzin este disponibil sub formă de capsule de 25 mg sau 50 mg.

Adulţi: Doza uzuală este de 50 mg de 3 ori pe zi, cu o doză maximă de 50 mg de 5 ori pe zi.
Copii şi adolescenţi: Datele referitoare la copiii sub 6 ani sunt foarte limitate, dar, întrucât boala este deosebit de penetrantă, instituirea tratamentului profilactic trebuie luată în considerare cât mai curând posibil. Dozele recomandate sunt următoarele: - pentru vârste cuprinse între 1 şi 6 ani: 25 mg de două ori pe zi - pentru vârste cuprinse între 6 şi 16 ani, dacă greutatea corporală este mai mică de 57 kg: 25 mg de trei ori pe zi - pentru vârste mai mari de 16 ani sau dacă greutatea corporală este mai mare de 57 kg: 50 mg de trei ori pe zi.
Gravide: Doza de 25 mg de 3 ori pe zi este, de obicei, eficace, dar ea trebuie ajustată în funcţie de valorile cuprului (vezi pct. 4.4 şi 4.6).

În toate cazurile, doza trebuie ajustată în funcţie de valorile terapeutice (vezi pct. 4.4).

Wilzin trebuie luat pe stomacul gol, cu cel puţin 1 oră înainte de masă sau la 2-3 ore după masă. În caz de intoleranţă gastrică, care apare adeseori în cazul dozei de dimineaţă, această doză poate fi amânată până mai târziu în cursul dimineţii, la jumătatea intervalului dintre micul dejun şi prânz. Este posibilită, de asemenea, administrarea Wilzin împreună cu o mică cantitate de proteine, cum ar fi carne (vezi pct. 4.5).

În cazul copiilor care nu pot înghiţi capsule, se recomandă deschiderea acestora şi pregătirea unei suspensii a conţinutului acestora într-o mică cantitate de apă (posibil, apă cu zahăr sau cu sirop).

La trecerea unui pacient de pe un tratament chelator pe Wilzin în scopul instituirii unui tratament de întreţinere, tratamentul chelator trebuie menţinut şi administrat concomitent timp de 2 până la 3 săptămâni, acesta fiind timpul necesar pentru ca tratamentul cu zinc să realizeze valoareal maximă de inducţie a metalotioneinei şi blocarea completă a absorbţiei cuprului. Administrarea tratamentului chelator şi cea a Wilzin trebuie să se facă la un interval de cel puţin 1 oră.

4.3 Contraindicaţii

Hipersensibilitate la substanţa activă sau la oricare dintre excipienţi.

4.4 Atenţionări speciale şi precauţii speciale pentru utilizare

Acetatul de zinc dihidrat nu este recomandat pentru tratamentul iniţial al pacienţilor simptomatici, datorită ritmului său lent de intrare în acţiune. Pacienţii simptomatici trebuie să fie mai întâi trataţi cu un medicament chelator, iar după ce valorile cuprului sunt aduse sub pragul de toxicitate şi pacienţii sunt stabili din punct de vedere clinic, poate fi luată în considerare instituirea tratamentului de întreţinere cu Wilzin.

Cu toate acestea, în perioada în care se aşteaptă producerea metalotioneinei duodenale, indusă de zinc, şi, în mod consecutiv, inhibarea eficace a absorbţiei cuprului, la pacientii simptomatici este posibilă administrarea iniţială a acetatului de zinc dihidrat în asociere cu un agent chelator.

Deşi rară, este posibilă o înrăutăţire a situaţiei clinice la începutul tratamentului, această evoluţie fiind raportată şi în cazul medicamentelor chelatoare. Nu este clar dacă acest lucru se datorează mobilizării rezervelor de cupru sau evoluţiei naturale a bolii. În această situaţie se recomandă schimbarea tratamentului.

Trecerea pacienţilor cu hipertensiune portală de pe tratamentul cu un agent chelator pe Wilzin, atunci când starea pacientului este bună, iar tratamentul este tolerat, trebuie să se facă cu precauţie. S-au înregistrat două decese într-un grup de 16 asemenea pacienţi, prin decompensare hepatică şi hipertensiune portală avansată, după trecerea de pe tratamentul cu penicilamină pe tratamentul cu zinc.

Monitorizarea tratamentului

Scopul tratamentului este acela de a menţine valoarea cuprului plasmatic liber (cunoscut şi sub numele de cupru plasmatic non-ceruloplasminic) sub valoarea de 250 micrograme/l (intervalul normal: 100-150 micrograme/l), iar valoarea excreţiei urinare de cupru sub 125 micrograme/24 ore (valoarea normală: < 50 micrograme/24 h). Valoarea cuprului non-ceruloplasminic se calculează scăzând valoarea cuprului legat pe ceruloplasmină din cea a cuprului plasmatic total, dat fiind faptul că fiecare miligram de ceruloplasmină conţine 3 micrograme de cupru.

Excreţia urinară a cuprului reflectă în mod fidel gradul de încărcare a organismului cu excesul de cupru numai atunci când pacienţii nu se află sub tratament chelator. Sub tratamentul cu un agent chelator, cum este penicilamina sau trientina, valorile urinare ale cuprului sunt de obicei crescute.

Valoarea cuprului hepatic nu poate fi utilizată pentru orientarea tratamentului, întrucât el nu realizează o diferenţiere între cuprul liber, cu potenţial toxic, şi cuprul legat pe metalotioneină.

La pacienţii aflaţi sub tratament, dozarea zincului urinar şi/sau plasmatic poate fi utilă pentru urmărirea răspunsului la tratament. În general, valori ale zincului urinar mai mari de 2 mg/24 de ore şi ale zincului plasmatic mai mari de 1250 micrograme/l indică un răspuns adecvat la tratament.

La fel ca în cazul tuturor agenţilor anti-cupru, supradozajul comportă riscul apariţiei unei deficienţe de cupru, care este dăunătoare în special pentru copii şi femei gravide, întrucât cuprul este un element necesar pentru procesul normal de creştere şi dezvoltare mintală. La aceste grupuri de pacienţi, valorile urinare ale cuprului trebuie să fie menţinute puţin deasupra limitei superioare a valorilor normale sau în regiunea superioară a valorilor normale (adică 40 – 50 micrograme/24 ore).

De asemenea, este necesară urmărirea prin mijloace de laborator, inclusiv supravegherea hematologică şi determinarea lipoproteinelor, pentru a detecta manifestările precoce ale deficitului de cupru, cum sunt anemia şi/sau leucopenia generate de depresia măduvei osoase, precum şi scăderea fracţiunii HDL a colesterolului şi a raportului HDL/colesterol total.

Capsula conţine colorant galben sunset FCF (E110), care poate provoca reacţii alergice.

4.5 Interacţiuni cu alte medicamente şi alte forme de interacţiune

Alte medicamente anti-cupru

La pacienti cu boală Wilson S-au efectuat studii de farmacodinamie pe asocierea terapeutică dintre Wilzin (50 mg de trei ori pe zi) şi acid ascorbic (1 g o dată pe zi), penicilamină (250 mg de patru ori pe zi) şi trientină (250 mg de patru ori pe zi). Ele nu au indicat nici un efect global semnificativ asupra balanţei cuprului, cu toate că a putut fi detectată o uşoară interacţiune a zincului cu chelatorii (penicilamina şi trientina), conducând la o excreţie a cuprului scăzută în fecale dar crescută în urină, prin comparaţie cu administrarea numai a zincului. Acest lucru se datorează, probabil, includerii într-o anumită măsură a zincului într-un complex molecular de către chelator ceea ce reduce efectul ambelor substanţe active.

La trecerea unui pacient de pe un tratament chelator pe Wilzin în scopul instituirii unui tratament de întreţinere, tratamentul chelator trebuie menţinut şi administrat concomitent timp de 2 până la 3 săptămâni, acesta fiind timpul necesar pentru ca tratamentul cu zinc să realizeze valoarea maximă a inducţiei metalotioneinei şi blocarea completă a absorbţiei cuprului. Administrarea tratamentului chelator şi cea a Wilzin trebuie să se facă la un interval de cel puţin 1 oră.

Alte medicamente

Absorbţia zincului poate fi redusă de către suplimentele de fier şi calciu, tetracicline şi compuşii cu conţinut de fosfor, în timp ce zincul poate reduce absorbţia fierului, tetraciclinelor şi fluorochinolonelor.

Alimente

Studiile referitoare la administrarea concomitentă a zincului cu alimente, efectuate la voluntari sănătoşi, au indicat faptul că absorbţia zincului a fost semnificativ întârziată de multe alimente (incluzând pâinea, ouăle fierte tari, cafeaua şi laptele). Anumite substanţe din alimente, în special fitaţii şi fibrele, leagă zincul şi împiedică intrarea sa în celulele intestinale. Pe de altă parte, proteinele par să prezinte gradul cel mai mic de influenţare.

4.6 Sarcina şi alăptarea

Sarcina

Utilizarea în cursul unui număr limitat de sarcini la pacientele cu boală Wilson nu a indicaţ efecte dăunătoare ale zincului asupra embrionului/fătului şi mamei.La un număr de 42 de sarcini, au fost raportate cinci cazuri de avort şi 2 malformaţii congenitale (microcefalie şi defect cardiac corectabil).

Studiile la animale efectuate cu diferite săruri de zinc nu au evidenţiat efecte dăunătoare directe sau indirecte asupra sarcinii, dezvoltării embrionare/fetale, naşterii sau dezvoltării post-natale (vezi pct. 5.3).

Este extrem de important ca gravidele care suferă de boala Wilson să îşi continue tratamentul pe durata sarcinii. Decizia asupra tipului de tratament care trebuie folosit, zinc sau medicament chelator, rămâne la latitudinea medicului. Se impun ajustări ale dozei pentru a exista siguranţa că fătul nu suferă de deficit de cupru, iar monitorizarea atentă a pacientei este obligatorie (vezi pct. 4.4).

Alăptarea

La om, zincul este excretat în laptele matern, fiind posibilă apariţia deficitului de cupru indus de zinc la sugar. De aceea, alăptarea trebuie evitată în timpul tratamentului cu Wilzin.

4.7 Efecte asupra capacităţii de a conduce vehicule şi de a folosi utilaje

Nu s-au efectuat studii privind efectele asupra capacităţii de a conduce vehicule si de a folosi utilaje.

4.8 Reacţii adverse

Reacţiile adverse raportate sunt prezentate mai jos, pe aparate, sisteme şi organe, şi sunt clasificate în funcţie de frecvenţa de apariţie. Frecvenţele sunt definite ca: foarte frecvente (≥ 1/10), frecvente (≥ 1/100 şi < 1/10), mai puţin frecvente (≥ 1/1000 şi < 1/100), rare (≥ 1/10000 şi < 1/1000), foarte rare (<1/10000), cu frecvenţă necunoscută (care nu poate fi estimată din datele disponibile).

În cadrul fiecărei grupe de frecvenţă, reacţiile adverse sunt prezentate în ordinea descrescătoare a gravităţii.

Clasificarea pe aparate, sisteme şi organe

Reacţii adverse la medicament

Tulburări hematologice şi limfatice

mai puţin frecvente:

anemie sideroblastică, leucopenie

Tulburări gastro-intestinale

frecvente:

iritaţie gastrică

Investigaţii diagnostice

frecvente:

creşterea valorilor sanguine ale amilazei, lipazei şi fosfatazei alcaline

Anemia poate fi micro-, normo- sau macrocitară şi se asociază adeseori cu leucopenia. Examenul de măduvă osoasă relevă, de obicei, prezenţa "sideroblaştilor inelari" (globule roşii aflate în dezvoltare, care conţin mitocondrii cu încărcătură excesivă de fier, localizate paranuclear). Ei pot reprezenta o manifestare precoce a deficitului de cupru şi pot dispărea rapid după reducerea dozei de zinc administrate. Pe de altă parte, prezenţa lor trebuie diferenţiată de anemia hemolitică, care apare de obicei, în cazul existenţei unor valori mari ale cuprului seric liber, în boala Wilson necontrolată.

Cea mai frecventă reacţie adversă este iritaţia gastrică. De regulă, aceasta este mai puternică după administrarea primei doze, dimineaţa, şi dispare după primele zile de tratament. De obicei, amânarea administrării acestei prime doze până mai târziu, în cursul dimineţii sau administrarea dozei împreună cu o cantitate mică de proteine ameliorează simptomele.

Creşterea valorilor serice ale fosfatazei alcaline, amilazei şi lipazei poate apărea după câteva săptămâni de tratament, acestea revenind, de obicei, la valori apropiate de limita superioară a valorilor normale în decursul primului an sau al primilor doi ani de tratament.

4.9 Supradozaj

În literatura de specialitate au fost raportate trei cazuri de supradozaj oral acut cu săruri de zinc (sulfat sau gluconat). În cazul unei femei de 35 de ani, decesul a intervenit în a cincea zi după ingerarea a 6 g de zinc (de 40 de ori doza terapeutică recomandată) şi a fost atribuit insuficienţei renale şi pancreatitei hemoragice cu comă hipoglicemică. La un adolescent care a fost tratat prin irigarea întregului intestin, o doză similară nu a produs nici un simptom cu excepţia vărsăturilor. Un alt adolescent care a ingerat 4 g de zinc a avut, 5 ore mai târziu, o valoare a zincului seric de 50 mg/l, şi a prezentat numai greaţă severă, vărsături şi ameţeală.

Tratamentul supradozajului trebuie să includă lavajul gastric sau inducerea vărsăturilor cât mai curând posibil, pentru a înlătura cantitatea neabsorbită de zinc. Tratamentul cu chelatori ai metalelor grele trebuie avut în vedere dacă valorile plasmatice ale zincului sunt crescute marcat (> 10 mg/l).

5 PROPRIETĂŢI FARMACOLOGICE

5.1 Proprietăţi farmacodinamice

Grupa farmacoterapeutică: diferite medicamente pentru tract digestiv şi metabolism; codul ATC: A16AX05.

Boala Wilson (degenerescenţa hepatolenticulară) este un deficit metabolic autozomal-recesiv care, afectează excreţia hepatică a cuprului în bilă. Acumularea de cupru în ficat conduce la afectare hepatocelulară şi, în cele din urmă, la ciroză. Atunci când capacitatea ficatului de a stoca cuprul este depăşită, acesta este eliberat în sânge şi este preluat în zone extrahepatice, cum este creierul, generând tulburări motorii şi manifestări psihice. Pacienţii pot prezenta simptome clinice, în special de natură hepatică, neurologică sau psihică.

Jumătatea activă a acetatului de zinc dihidrat este cationul de zinc, care blochează absorbţia intestinală a cuprului din alimente şi reabsorbţia cuprului secretat endogen. Zincul induce producerea de metalotioneină în enterocite, proteinele care leagă cuprul, prevenind în acest fel trecerea acestuia în sânge. Cuprul astfel legat este apoi eliminat prin materiile fecale, odată cu procesul de descuamare a celulelor intestinale.

Cercetările de farmacodinamie asupra metabolismului cuprului la pacienţii cu boala Wilson au inclus determinări ale balanţei nete a cuprului şi ale preluării de cupru marcat radioactiv. S-a dovedit că un regim de 150 mg de Wilzin pe zi, administrat în trei prize, a fost eficace în sensul reducerii semnificative a absorbţiei de cupru şi inducerii unei balanţe negative a cuprului.

5.2 Proprietăţi farmacocinetice

Întrucât mecanismul de acţiune al zincului este determinat de preluarea cuprului la nivelul celulelor intestinale, evaluările farmacocinetice bazate pe valorile sanguine ale zincului nu furnizează informaţii utile referitoare la biodisponibilitatea zincului la locul de acţiune.

Zincul este absorbit la nivelul intestinului subţire, cinetica absorbţiei sale sugerând o tendinţă de saturare odată cu creşterea dozelor. Proporţia zincului absorbit se corelează în mod negativ cu aportul de zinc. Ea variază între 30 şi 60% în condiţiile aportului dat de o dietă normală (7-15 mg pe zi) şi scade la 7% în cazul dozelor farmacologice de 100 mg pe zi.

În sânge, aproximativ 80% din zincul absorbit este distribuit în eritrocite, majoritatea cantităţii rămase fiind legată pe albumină şi pe alte proteine plasmatice. Ficatul reprezintă principalul organ de depozitare a zincului, iar valorile hepatice ale zincului cresc în timpul tratamentului de întreţinere cu zinc.

La subiecţii sănătoşi, timpul de înjumătăţire plasmatică prin eliminare este de aproximativ 1 oră, după o doză de 45 mg. Eliminarea zincului se face în principal prin excretie în materiile fecale, iar într-o proporţie relativ mică în urină şi transpiraţie. Excreţia în materiile fecale se datorează în cea mai mare parte pasajului cantităţii neabsorbite de zinc, dar şi secreţiei intestinale endogene.

5.3 Date preclinice de siguranţă

Au fost efectuate studii preclinice cu acetat de zinc şi cu alte săruri de zinc. Datele farmacologice şi toxicologice disponibile au indicat prezenţa unor mari similarităţi între sărurile de zinc, precum şi între speciile de animale.

Valoarea LD50 în cazul administrării orale este de aproximativ 300 mg zinc/kg de greutate corporală (de aproximativ 100 până la 150 de ori mai mare decât doza terapeutică la om). Studiile de toxicitate după doze repetate au stabilit faptul că NOEL (valoarea dozei la care nu se observă reactii adverse) este de aproximativ 95 mg zinc/kg de greutate corporală (de aproximativ 48 de ori mai mare decât doza terapeutică la om).

Datele existente, provenite din testele in vitro şi in vivo, sugerează faptul că zincul nu are activitate genotoxică relevantă din punct de vedere clinic.

Studiile toxicologice asupra funcţiei de reproducere, efectuate cu diferite săruri de zinc, nu au indicat nici o dovadă relevantă din punct de vedere clinic de embriotoxicitate, toxicitate fetală sau teratogenitate.

Nu a fost efectuat nici un studiu convenţional de carcinogenitate cu acetatul de zinc dihidrat.

6. PROPRIETĂŢI FARMACEUTICE

6.1 Lista excipienţilor

Conţinutul capsulei

amidon de porumb

stearat de magneziu

Capsula

gelatină

dioxid de titan (E171)

galben sunset FCF (E110)

Cerneala de inscripţionare

oxid negru de fer (E172)

shellac

6.2 Incompatibilităţi

Nu este cazul.

6.3 Perioada de valabilitate

2 ani.

6.4 Precauţii speciale pentru păstrare

A nu se păstra la temperaturi peste 25ºC.

6.5 Natura şi conţinutul ambalajului

Flacon alb din PEID, cu un sistem de închidere din polipropilenă şi PEID, şi care conţine un element de umplere (rulou de bumbac). Fiecare flacon conţine 250 de capsule.

6.6 Precauţii speciale pentru eliminarea reziduurilor

Fără cerinţe speciale.

7. DEŢINĂTORUL AUTORIZAŢIEI DE PUNERE PE PIAŢĂ

Orphan Europe SARL

Immeuble “Le Wilson”

70 avenue du Général de Gaulle

F-92800 Puteaux - Franţa

8. NUMĂRUL(ELE) AUTORIZAŢIEI DE PUNERE PE PIAŢĂ

EU/1/04/286/002

9. DATA PRIMEI AUTORIZĂRI SAU A REÎNNOIRII AUTORIZAŢIEI

Data primei autorizări: 13 octombrie 2004

Data ultimei reînnoiri a autorizaţiei:

10. DATA REVIZUIRII TEXTULUI

Informaţii detaliate privind acest medicament sunt disponibile pe website-ul Agenţiei Europene a Medicamentului (EMEA) http://www.emea.europa.eu

ANEXA II

A. DEŢINĂTORUL AUTORIZAŢIEI DE FABRICAŢIE RESPONSABIL PENTRU ELIBERAREA SERIEI

B. CONDIŢIILE EMITERII AUTORIZAŢIEI DE PUNERE PE PIAŢĂ

A DEŢINĂTORUL AUTORIZAŢIEI DE FABRICAŢIE RESPONSABIL PENTRU ELIBERAREA SERIEI

Numele şi adresa producătorului responsabil pentru eliberarea seriei

Orphan Europe SARL

Immeuble "Le Wilson"

70 avenue du Général de Gaulle

F-92800 Puteaux

Franţa

B. CONDIŢIILE EMITERII AUTORIZAŢIEI DE PUNERE PE PIAŢĂ

• CONDIŢII SAU RESTRICŢII PRIVIND FURNIZAREA ŞI UTILIZAREA IMPUSE DEŢINĂTORULUI AUTORIZAŢIEI DE PUNERE PE PIAŢĂ

Medicament cu eliberare pe bază de prescripţie medicală restrictivă (Vezi Anexa I: Rezumatul caracteristicilor produsului, pct. 4.2)

• ALTE CONDIŢII

Deţinătorul acestei autorizaţii de punere pe piaţă trebuie să informeze Comisia Europeană cu privire la planurile de comercializare pentru medicamentul autorizat prin această decizie.

ANEXA III

ETICHETAREA ŞI PROSPECTUL

A. ETICHETAREA

INFORMAŢII CARE TREBUIE SĂ APARĂ PE AMBALAJUL SECUNDAR ŞI PE AMBALAJUL PRIMAR

ETICHETA DE PE CUTIE ŞI DE PE FLACON (Wilzin 25 mg, capsule)

1. DENUMIREA COMERCIALĂ A MEDICAMENTULUI

Wilzin 25 mg capsule

Zinc

2. DECLARAREA SUBSTANŢEI(LOR) ACTIVE

Fiecare capsulă conţine zinc 25 mg (echivalent cu acetat de zinc dihidrat 83,92 mg)

3. LISTA EXCIPIENŢILOR

4. FORMA FARMACEUTICĂ ŞI CONŢINUTUL

250 capsule

5. MODUL ŞI CALEA(CĂILE) DE ADMINISTRARE

A se citi prospectul înainte de utilizare.

Utilizare orală.

6. ATENŢIONARE SPECIALĂ PRIVIND FAPTUL CĂ MEDICAMENTUL NU TREBUIE PĂSTRAT LA ÎNDEMÂNA ŞI VEDEREA COPIILOR

A nu se lăsa la îndemâna şi vederea copiilor.

7. ALTĂ(E) ATENŢIONARE(ĂRI) SPECIALĂ(E), DACĂ ESTE(SUNT) NECESARĂ(E)

8. DATA DE EXPIRARE

EXP

9. CONDIŢII SPECIALE DE PĂSTRARE

A nu se păstra la temperaturi peste 25ºC.

10. PRECAUŢII SPECIALE PRIVIND ELIMINAREA MEDICAMENTELOR NEUTILIZATE SAU A MATERIALELOR REZIDUALE PROVENITE DIN ASTFEL DE MEDICAMENTE, DACĂ ESTE CAZUL

11. NUMELE ŞI ADRESA DEŢINĂTORULUI AUTORIZAŢIEI DE PUNERE PE PIAŢĂ

Orphan Europe SARL

Immeuble “Le Wilson”

70 avenue du Général de Gaulle

F-92800 Puteaux - Franţa

12. NUMĂRUL(ELE) AUTORIZAŢIEI DE PUNERE PE PIAŢĂ

EU/1/04/286/001

13. SERIA DE FABRICAŢIE

Lot:

14. CLASIFICARE GENERALĂ PRIVIND MODUL DE ELIBERARE

Medicament eliberat pe bază de prescripţie medicală.

15. INSTRUCŢIUNI DE UTILIZARE

16. INFORMAŢII ÎN BRAILLE

Wilzin 25 mg

INFORMAŢII CARE TREBUIE SĂ APARĂ PE AMBALAJUL SECUNDAR ŞI PE AMBALAJUL PRIMAR

ETICHETA DE PE CUTIE ŞI DE PE FLACON (Wilzin 50 mg, capsule)

1. DENUMIREA COMERCIALĂ A MEDICAMENTULUI

Wilzin 50 mg capsule tari

Zinc

2. DECLARAREA SUBSTANŢEI(LOR) ACTIVE

Fiecare capsulă conţine zinc 50 mg (echivalent cu acetat de zinc dihidrat 167,84 mg)

3. LISTA EXCIPIENŢILOR

Conţine E110. Vezi prospectul pentru informaţii suplimentare.

4. FORMA FARMACEUTICĂ ŞI CONŢINUTUL

250 capsule.

5. MODUL ŞI CALEA(CĂILE) DE ADMINISTRARE

A se citi prospectul înainte de utilizare.

Utilizare orală.

6. ATENŢIONARE SPECIALĂ PRIVIND FAPTUL CĂ MEDICAMENTUL NU TREBUIE PĂSTRAT LA ÎNDEMÂNA ŞI VEDEREA COPIILOR

A nu se lăsa la îndemâna şi vederea copiilor.

7. ALTĂ(E) ATENŢIONARE(ĂRI) SPECIALĂ(E), DACĂ ESTE(SUNT) NECESARĂ(E)

8. DATA DE EXPIRARE

EXP

9. CONDIŢII SPECIALE DE PĂSTRARE

A nu se păstra la temperaturi peste 25ºC.

10. PRECAUŢII SPECIALE PRIVIND ELIMINAREA MEDICAMENTELOR NEUTILIZATE SAU A MATERIALELOR REZIDUALE PROVENITE DIN ASTFEL DE MEDICAMENTE, DACĂ ESTE CAZUL

11. NUMELE ŞI ADRESA DEŢINĂTORULUI AUTORIZAŢIEI DE PUNERE PE PIAŢĂ

Orphan Europe SARL

Immeuble “Le Wilson”

70 avenue du Général de Gaulle

F-92800 Puteaux - Franţa

12. NUMĂRUL(ELE) AUTORIZAŢIEI DE PUNERE PE PIAŢĂ

EU/1/04/286/002

13. SERIA DE FABRICAŢIE

Lot:

14. CLASIFICARE GENERALĂ PRIVIND MODUL DE ELIBERARE

Medicament eliberat pe bază de prescripţie medicală.

15. INSTRUCŢIUNI DE UTILIZARE

16. INFORMAŢII ÎN BRAILLE

Wilzin 50 mg

B. PROSPECTUL

PROSPECTUL: INFORMAŢII PENTRU UTILIZATOR

Wilzin 25 mg capsule

Wilzin 50 mg capsule

zinc

Citiţi cu atenţie şi în întregime acest prospect înainte de a începe să luaţi acest medicament.

- Păstraţi acest prospect. S-ar putea să fie necesar să-l recitiţi.
- Dacă aveţi orice întrebări suplimentare, vă rugăm să vă adresaţi medicului dumneavoastră sau farmacistului.
- Acest medicament a fost prescris numai pentru dumneavoastră. Nu trebuie să-l daţi altor persoane. Le poate face rău, chiar dacă au aceleaşi simptome cu ale dumneavoastră.
- Dacă vreuna dintre reacţiile adverse devine gravă sau dacă observaţi orice reacţie adversă nemenţionată în acest prospect, vă rugăm să-i spuneţi medicului dumneavoastră sau farmacistului.

În acest prospect găsiţi :

1. Ce este Wilzin şi pentru ce se utilizează

2. Înainte să luaţi Wilzin

3. Cum să luaţi Wilzin

4. Reacţii adverse posibile

5 Cum se păstrează Wilzin

6. Informaţii suplimentare

1. CE ESTE WILZIN ŞI PENTRU CE SE UTILIZEAZĂ

Wilzin aparţine unui grup de medicamente numite Diferite medicamente pentru tract digestiv şi metabolism.

Wilzin este indicat în tratamentul bolii Wilson, un defect congenital rar întâlnit care afectează excreţia cuprului. Cuprul din alimentaţie, care nu poate fi eliminat în mod corespunzător, se acumulează mai întâi în ficat, apoi în celelalte organe, cum sunt ochii şi creierul. Această acumulare poate provoca afectarea ficatului şi tulburări neurologice.

Wilzin blochează absorbţia cuprului din intestin, împiedicând în acest fel trecerea lui în sânge şi creşterea acumulării în organism. Cuprul neabsorbit se elimină apoi prin materiile fecale.

Deoarece boala Wilson persistă pe durata întregii vieţi a pacientului, tratamentul este necesar pe toată durata vieţii.

2. ÎNAINTE SĂ LUAŢI WILZIN

Nu luaţi Wilzin:

Dacă sunteţi alergic (hipersensibil) la zinc sau la oricare dintre celelalte componente ale Wilzin.

Aveţi grijă deosebită când utilizaţi Wilzin

De obicei, Wilzin nu este recomandat pentru tratamentul iniţial la pacienţii care prezintă semne şi simptome ale bolii Wilson, datorită modului său lent de intrare în acţiune.

Dacă, în prezent, sunteţi tratat cu un alt medicament anti-cupru, de exemplu penicilamină, este posibil ca medicul dumneavoastră să adauge Wilzin la tratament înainte de a opri administrarea medicamentului iniţial.

La fel ca în cazul altor medicamente anti-cupru, cum este penicilamina, este posibil ca simptomele dumneavoastră să se înrăutăţească după începerea tratamentului. În acest caz trebuie să vă informaţi medicul.

Este posibil ca medicul dumneavoastră să vă facă teste de sânge şi urină, la intervale regulate, cu scopul de a urmări starea dumneavoastră şi mersul tratamentului. Acestea au rolul de a asigura că tratamentul pe care îl primiţi este suficient. Monitorizarea poate detecta dovezi că tratamentul este insuficient (exces de cupru) sau excesiv (deficit de cupru), ambele putând fi dăunătoare, în special pentru copiii aflaţi în procesul de creştere şi pentru femeile gravide.

Utilizarea altor medicamente

Vă rugăm să spuneţi medicului dumneavoastră sau farmacistului dacă luaţi sau aţi luat recent orice alte medicamente, inclusiv dintre cele eliberate fără prescripţie medicală.

Vă rugăm să vă adresaţi medicului dumneavoastră înainte de a lua orice alte medicamente care ar putea scădea eficacitatea Wilzin, cum sunt suplimentele de fier şi de calciu, tetraciclinele (antibiotice) sau fosforul. Pe de altă parte, eficacitatea anumitor medicamente, cum sunt fierul, tetraciclinele sau fluorochinolonele (antibiotice), poate fi redusă de către Wilzin.

Utilizarea Wilzin cu alimente şi băuturi

Wilzin trebuie să fie luat pe stomacul gol, la un alt moment decât în timpul mesei. Fibrele şi, în special, unele produse lactate întârzie absorbţia sărurilor de zinc. Unii pacienţi prezintă neplăceri gastrice după doza de dimineaţă. Dacă vă afectează acest lucru, vă rugăm să discutaţi cu medicul care vă tratează pentru boala Wilson.

Această reacţie adversă poate fi redusă prin luarea primei doze mai târziu, în cursul dimineţii (între micul dejun şi masa de prânz). De asemenea, reacţia poate fi minimizată luând prima doză de Wilzin cu o mică cantitate de alimente cu conţinut mare de proteine, cum este carnea (dar nu şi laptele).

Sarcina

Dacă intenţionaţi să rămâneţi gravidă, vă rugăm să discutaţi cu medicul dumneavoastră. Este foarte important să continuaţi tratamentul anti-cupru pe durata sarcinii.

Dacă rămâneţi gravidă în timpul tratamentului cu Wilzin, medicul dumneavoastră va decide care sunt tratamentul şi doza cea mai bună pentru situaţia dumneavoastră.

Alăptarea

Trebuie să evitaţi să alăptaţi dacă sunteţi tratată cu Wilzin. Vă rugăm să discutaţi acest lucru cu medicul dumneavoastră.

Conducerea vehiculelor şi folosirea utilajelor

Nu s-au efectuat studii privind efectele asupra capacităţii de a conduce vehicule şi de a folosi utilaje.

Informaţii importante privind unele componente ale Wilzin

Wilzin 50 mg capsule conţine galben sunset FCF (E110), care poate determina reacţii alergice.

3. CUM SĂ LUAŢI WILZIN

Luaţi întotdeauna Wilzin exact aşa cum v-a spus medicul dumneavoastră. Trebuie să discutaţi cu medicul dumneavoastră sau cu farmacistul dacă nu sunteţi sigur. Pentru diferite regimuri de tratament, Wilzin este disponibil sub formă de capsule de 25 mg sau 50 mg.

• Pentru adulţi: Doza uzuală este de 1 capsulă Wilzin 50 mg (sau 2 capsule Wilzin 25 mg) de trei ori pe zi, doza maximă fiind de 1 capsulă Wilzin 50 mg (sau 2 capsule Wilzin 25 mg), de cinci ori pe zi.
• Pentru copii şi adolescenţi: Doza uzuală este: - pentru vârste cuprinse între 1 şi 6 ani: 1 capsulă Wilzin 25 mg de două ori pe zi - pentru vârste cuprinse între 6 şi 16 ani, dacă greutatea corporală este mai mică de 57 kg: 1 capsulă Wilzin 25 mg, de trei ori pe zi - pentru vârste mai mari de 16 ani sau dacă greutatea corporală este mai mare de 57 kg: 2 capsule Wilzin 25 mg sau 1 capsulă Wilzin 50 mg de trei ori pe zi.

Wilzin trebuie luat întotdeauna pe stomacul gol, cu cel puţin 1 oră înainte de masă sau la 2-3 ore după masă.

Dacă doza de dimineaţă nu este bine tolerată (vezi pct. 4), este posibil ca aceasta să fie luată mai târziu, în cursul dimineţii, între micul dejun şi masa de prânz. Este posibil, de asemenea, să se ia Wilzin împreună cu o mică cantitate de alimente cu conţinut mare de proteine, cum ar fi carnea.

Dacă vi s-a prescris Wilzin împreună cu un alt medicament anti-cupru, cum este penicilamina, luaţi cele două medicamente la un interval de cel puţin 1 oră între ele.

Pentru a administra Wilzin la copiii care nu pot înghiţi capsule, deschideţi capsula şi amestecaţi pulberea cu o cantitate mică de apă (posibil, apă cu zahăr sau cu sirop).

Dacă luaţi mai mult decât trebuie din Wilzin:

Dacă luaţi o cantitate de Wilzin mai mare decât vi s-a prescris, puteţi avea greaţă, vărsături şi ameţeli. În acest caz trebuie să cereţi sfatul medicului dumneavoastră.

Dacă uitaţi să luaţi Wilzin:

Nu luaţi o doză dublă pentru a compensa o doză uitată.

Dacă aveţi orice întrebări suplimentare cu privire la acest produs, adresaţi-vă medicului dumneavoastră.

4. REACŢII ADVERSE POSIBILE

Ca toate medicamentele, Wilzin poate provoca reacţii adverse, cu toate că nu apar la toate persoanele.

Aceste reacţii adverse pot să apară cu anumite frecvenţe, care sunt definite după cum urmează:

• foarte frecvente: afectează mai mult de 1 utilizator din 10
• frecvente: afectează 1 până la 10 utilizatori din 100
• mai puţin frecvente: afectează 1 până la 10 utilizatori din 1000
• rare: afectează 1 până la 10 utilizatori din 10000
• foarte rare: afectează mai puţin de 1 utilizator din 10000
• cu frecvenţă necunoscută: frecvenţa nu poate fi estimată din datele disponibile.

Frecvente

• După ingerarea Wilzin poate apărea iritaţie gastrică, în special la începutul tratamentului.
• Au fost raportate modificări ale rezultatelor testelor de sânge, inclusiv creşteri ale valorilor unor enzime hepatice şi pancreatice.

Mai puţin frecvente

• Poate apărea o scădere a numărului de celule sanguine, roşii şi albe.

Dacă observaţi orice reacţie adversǎ nemenţionatǎ în acest prospect, vă rugăm să-l informaţi pe medicul dumneavoastră sau pe farmacist.

5. CUM SE PĂSTREAZĂ WILZIN

• A nu se lăsa la îndemâna şi vederea copiilor.

• Nu utilizaţi Wilzin după data de expirare înscrisă pe flacon şi cutie, după EXP. Data de expirare se referă la ultima zi a lunii respective.

• A nu se păstra la temperaturi peste 25ºC.

Medicamentele nu trebuie aruncate pe calea apei menajere sau a reziduurilor menajere. Întrebaţi farmacistul cum să eliminaţi medicamentele care nu vă mai sunt necesare. Aceste măsuri vor ajuta la protejarea mediului.

6. INFORMAŢII SUPLIMENTARE

Ce conţine Wilzin

Substanţa activă este zincul. Fiecare capsulă conţine zinc 25 mg (echivalent cu acetat de zinc dihidrat 83,92 mg) sau zinc 50 mg (echivalent cu acetat de zinc dihidrat 167,84 mg).

Celelalte componente sunt amidonul de porumb şi stearatul de magneziu. Capsula conţine gelatină, dioxid de titan (E171) şi un colorant care poate fi albastru strălucitor FCF (E133) pentru Wilzin 25 mg sau galben amurg FCF (E110) pentru Wilzin 50 mg. Cerneala de imprimare conţine oxid negru de fer (E172) şi şelac.

Cum arată Wilzin şi conţinutul ambalajului

Wilzin 25 mg se prezintă sub formă de capsule de culoare albastru-verzui, imprimate cu „93-376”.

Wilzin 50 mg se prezintă sub formă de capsule opace, de culoare portocalie, imprimate cu „93-377”.

Este disponibil în cutii cu 250 de capsule, într-un flacon din polietilenă închis cu un sistem de închidere din polipropilenă şi polietilenă. Flaconul conţine, de asemenea, un element de umplere din bumbac.

Deţinǎtorul autorizaţiei de punere pe piaţǎ şi producătorul

Orphan Europe SARL

Immeuble “Le Wilson”

70 avenue du Général de Gaulle

F-92800 Puteaux - Franţa

Pentru orice informaţii despre acest medicament, vă rugăm să contactaţi reprezentanţii locali ai deţinătorului autorizaţiei de punere pe piaţă:

Belgique/België/Belgien

Orphan Europe Benelux

Koning Albert laan 48 bus 3

BE-1780 Wemmel

Tel: +32 2 46101 36

Luxembourg/Luxemburg

Orphan Europe Benelux

Koning Albert laan 48 bus 3

BE-1780 Wemmel

Belgique/Belgien

Tel: +32 2 46101 36

България

Orphan Europe (Germany) GmbH

Max-Planck Str. 6

D-63128 Dietzenbach

Германия

Teл.: + 49 6074 914090

Magyarország

Orphan Europe (Germany) GmbH

Max-Planck Str. 6

D - 63128 Dietzenbach

Németország

Tel : +49 6074 914090

Česká republika

Orphan Europe (Germany) GmbH

Max-Planck Str. 6

D - 63128 Dietzenbach

Německo

Tel : +49 6074 914090

Malta

Orphan Europe SARL

Immeuble “Le Wilson”

70 avenue du Général de Gaulle

F – 92800 Puteaux

Franza

Tel : +33 1 47 73 64 58

Danmark

Orphan Europe AB

Banérgatan 37

S- 11522 Stockholm

Sverige

Tlf : +46 8 545 80 230

Nederland

Orphan Europe Benelux

Koning Albert laan 48 bus 3

BE-1780 Wemmel

Belgie

Tel: +32 2 46101 36

Deutschland

Orphan Europe (Germany) GmbH

Max-Planck Str. 6

D - 63128 Dietzenbach

Tel : +49 6074 914090

Norge

Orphan Europe Nordic AB

Banérgatan 37

S- 11522 Stockholm

Švedija

Tlf : +46 8 545 80 230

Eesti

Orphan Europe AB

Banérgatan 37

S- 11522 Stockholm

Rootsi

Tel : +46 8 545 80 230

Österreich

Orphan Europe (Germany) GmbH

Max-Planck Str. 6

D - 63128 Dietzenbach

Deutschland

Tel : +49 6074 914090

Ελλαδα

Orphan Europe SARL

Immeuble “Le Wilson”

70 avenue du Général de Gaulle

F – 92800 Puteaux

Γαλλία

Τηλ : +33 1 47 73 64 58

Polska

Orphan Europe (Germany) GmbH

Max-Planck Str. 6

D - 63128 Dietzenbach

Niemcy

Tel : +49 6074 914090

España

Orphan Europe, S.L.

Gran via de les Cortes Catalanes, 649

Despacho n°1

E – 08010 Barcelona

Tel : +34 93 342 5120

Portugal

Orphan Europe, S.L.

Gran via de les Cortes Catalanes, 649

Despacho n°1

E – 08010 Barcelona - Espanha

Tel : +34 93 342 5120

France

Orphan Europe SARL

Immeuble “Le Wilson”

70 avenue du Général de Gaulle

F – 92800 Puteaux

Tél. : +33 1 47 73 64 58

România

Orphan Europe (Germany) GmbH

Max-Planck Str. 6

D-63128 Dietzenbach

Germania

Tel: + 49 6074 914090

Ireland

Orphan Europe (UK) Ltd.

Isis House, 43 Station road

Henley-on-Thames

Oxfordshire RG9 1AT, UK

United Kingdom

Tel: +44 1491 414333

Slovenija

Orphan Europe (Germany) GmbH

Max-Planck Str. 6

D-63128 Dietzenbach

Nemčija

Tel: +49 6074 914090

Ísland

Orphan Europe AB

Banérgatan 37

S-11522 Stockolm

Svíþjóð

Tel: + 46 8 545 80 230

Slovenská republika

Orphan Europe (Germany) GmbH

Max-Planck Str. 6

D-63128 Dietzenbach

Nemecko

Tel: +49 6074 914090

Italia

Orphan Europe (Italy) Srl

Via Cellini 11

I-20090 Segrate (Milano)

Tel: +39 02 26 95 01 39

Suomi/Finland

Orphan Europe AB

Banérgatan 37

S-11522 Stockolm

Ruotsi

Puh/Tel: + 46 8 545 80 230

Κύπρος

Orphan Europe SARL

Immeuble “Le Wilson”

70 avenue du Général de Gaulle

F – 92800 Puteaux

Γαλλία

Τηλ : +33 1 47 73 64 58

Sverige

Orphan Europe AB

Banérgatan 37

S-11522 Stockolm

Tel: + 46 8 545 80 230

Latvija

Orphan Europe AB

Banérgatan 37

S-11522 Stockolm

Zviedrija

Tel: + 46 8 545 80 230

United Kingdom

Orphan Europe (UK) Ltd.

Isis House, 43 Station road

Henley-on-Thames

Oxfordshire RG9 1AT, UK

Tel: +44 1491 414333

Lietuva

Orphan Europe AB

Banérgatan 37

S-11522 Stockolm

Švedija

Tel: + 46 8 545 80 230

Acest prospect a fost aprobat în:

Informaţii detaliate privind acest medicament sunt disponibile pe website-ul Agenţiei Europene a Medicamentului (EMEA): . Există, de asemenea, link-uri către alte website-uri despre boli rare şi tratamente. http://www.emea.europa.eu

Ai o intrebare despre acest medicament? Poti intreba aici.
Citeste si...
Premieră naţională de transplant hepatic dublu la Institutul Clinic Fundeni O operaţie de transplant hepatic dublu a fost efectuată în premieră naţională la Institutul Clinic Fundeni, în cadrul Centrului de Chirurgie Generală şi Transplant Hepatic "Dan Setlacec".
Intervenţie chirurgicală efectuată în premieră de medicii ieşeni O echipă de medici de la Spitalul de Recuperare din Iaşi a efectuat, vineri, o intervenţie chirurgicală în timpul căreia a fost transplantată o proteză de umăr unui bărbat din judeţul Neamţ diagnosticat cu boala Wilson.
Metoda "split liver" folosită pentru transplant de ficat la doi adulţi, în premieră La Institutul Clinic Fundeni - Centrul pentru Chirurgie Generală şi Transplant de Ficat, echipa condusă de prof. dr. Irinel Popescu a efectuat, în premieră pentru România, două transplanturi de ficat utilizând tehnica "split liver" la doi adulţi.
RETROSPECTIVÃ/ Premiere medicale româneşti în 2012 Anul 2012 a continuat să fie un an al premierelor în medicina românească. Aflat şi în 2012 într-un proces de reorganizare, dar şi de schimbări la nivel înalt ale conducerii ministerului de resort, domeniul sănătăţii româneşti a adus premiere în chirurgia cardiovasculară, în neurochirurgie, în prelevarea...
Hepatitele Virale - Aparenţe înşelătoare Generalităţi afecţiuni hepatice În fiecare an trebuie să ne monitorizăm sănătatea cu ajutorul unor baterii de analize medicale asfel încât să eliminăm din viaţa noastră “surprizele neplăcute”. Această atenţie pe care o acordăm sănătaţii noastre are un caracter preventiv, deorece are ca şi scop ...