Cautare



ATENTIE

Aceste informatii au doar scop informativ si in niciun caz nu trebuie sa inlocuiasca recomandarea medicului sau a personalului medical autorizat. Nu trebuie sa folositi aceste informatii pentru auto-diagnostic sau auto-tratament. Medipedia nu isi asuma responsabilitatea asupra efectelor pe care le poate avea folosirea acestor informatii in alte scopuri decat au fost oferite.

ESSENS 3 mg
Denumire ESSENS 3 mg
Denumire comuna internationala RISPERIDONUM
Actiune terapeutica ANTIPSIHOTICE ALTE ANTIPSIHOTICE
Prescriptie P-RF - Medicamente si produse medicamentoase care se elibereaza in farmacii pe baza de prescriptie medicala care se retine la farmacie
Forma farmaceutica Comprimate filmate
Concentratia 3mg
Ambalaj Cutie x 3 blist. PVDC-PVC/Al x 10 compr. film.
Valabilitate ambalaj 3 ani
Cod ATC N05AX08
Firma - Tara producatoare TERAPIA SA - ROMANIA
Autorizatie de punere pe piata TERAPIA SA - ROMANIA

Ai un comentariu sau o intrebare despre ESSENS 3 mg ? Intreaba pe forum:  
Nume afisat:
E-mail (optional):
Intrebare:

Introduceti codul de mai sus:



>> cocutzamisca (vizitator) : Care sunt costurile medicamentului si daca se gaseste in municipiul Onesti.Multumesc.
>> Stefan (vizitator) : Copilul meu are o intarziere in achizitia limbajului expresiv.am primit reteta cu Essens.sunt cam sceptica...
>> Dr. Petre : Daca medicamentul a fost recomandat de un medic psihiatru pentru copii nu este nicio problema.
>> ESSENS 1 mg Comprimate filmate, 1mg >> ESSENS 2 mg Comprimate filmate, 2mg >> ESSENS 4 mg Comprimate filmate, 4mg >> ESSENS 6 mg Comprimate filmate, 6mg >> ESSENS OD 1 mg Comprimate orodispersabile, 1mg >> ESSENS OD 2 mg Comprimate orodispersabile, 2mg >> ESSENS OD 3 mg Comprimate orodispersabile, 3mg
Rezumatul caracteristicilor produsului       

AUTORIZAŢIE DE PUNERE PE PIAŢĂ NR. 6607/2006/01                                                      Anexa 2

NR. 6857/2006/01 NR. 6858/2006/01           Rezumatul caracteristicilor produsului

REZUMATUL CARACTERISTICILOR PRODUSULUI

1.       DENUMIREA COMERCIALĂ A MEDICAMENTULUI

RISPORAN 1 mg, comprimate filmate RISPORAN 2 mg, comprimate filmate RISPORAN 3 mg, comprimate filmate

2.       COMPOZIŢIA CALITATIVĂ ŞI CANTITATIVĂ

Risporan 1 mg, comprimate filmate

Fiecare comprimat filmat conţine risperidonă 1mg.

Risporan 2mg, comprimate filmate

Fiecare comprimat filmat conţine risperidonă 2 mg.

Risporan 3 mg, comprimate filmate

Fiecare comprimat filmat conţine risperidonă 3 mg.

Pentru lista tuturor excipienţilor, vezi pct. 6.1.

3.       FORMA FARMACEUTICĂ

Risporan 1 mg, comprimate filmate

Comprimate filmate, în formă de capsule, de culoare albă, cu o linie mediană pe ambele feţe; pe una

din feţe, de o parte şi de alta a liniei mediane sunt ştanţate simbolurile “RSN’’ şi “1”.

Risporan 2mg, comprimate filmate

Comprimate filmate, în formă de capsule, de culoarea piersicii, cu o linie mediană pe ambele feţe; pe

una din feţe, de o parte şi de alta a liniei mediane sunt ştanţate simbolurile “RSN’’ şi “2”.

Risporan 3 mg, comprimate filmate

Comprimate filmate, în formă de capsule, de culoare galbenă, cu o linie mediană pe ambele feţe; pe

una din feţe, de o parte şi de alta a liniei mediane sunt ştanţate simbolurile “RSN’’ şi “3”.

4. DATE CLINICE

4.1 Indicaţii terapeutice

Risporan este indicat în tratamentul schizofreniei acute şi cronice, precum şi al altor stări psihotice, în care simptomele pozitive (halucinaţii, delir, tulburări de gândire, ostilitate, suspiciune) şi/sau simptomele negative (aplatizare afectivă, înstrăinare socială şi retragere emoţională, vocabular redus) sunt predominante. Risperidona atenuează simptomele afective (depresie, vinovăţie, anxietate) asociate cu schizofrenia.

Risperidona este de asemenea indicată şi ca tratament pe termen lung pentru prevenirea recăderilor (exacerbări acute) la pacienţii cu schizofrenie cronică.

1

4.2     Doze şi mod de administrare

Schimbarea medicaţiei antipsihotice anterioare

Când se consideră necesar din punct de vedere medical, pe măsură ce se iniţiază tratamentul cu

risperidonă este recomandată întreruperea treptată a tratamentului anterior.

De asemenea, când se consideră necesar din punct de vedere medical, trecerea de la un antipsihotic de

depozit la terapia cu risperidonă trebuie realizată înlocuind următoarea injectare programată.

Trebuie reevaluată periodic necesitatea continuării medicaţiei antipsihotice şi anti-parkinsoniene

existente.

Adulţi

Risporan poate fi administrat odată sau de două ori pe zi.

Doza iniţială recomandată este de 2 mg risperidonă pe zi, administrată oral. Doza poate fi mărită la 4

mg/zi, în a doua zi.

Pacienţii aflaţi la primul episod psihotic pot necesita o creştere mai lentă a dozei. Doza poate fi

menţinută neschimbată sau individualizată mai târziu.

Majoritatea pacienţilor răspund optim la doze zilnice între 4 şi 6 mg risperidonă, deşi uneori răspunsul

optim poate fi obţinut la doze mai mici.

Dozele mai mari de 10 mg pe zi nu s-au dovedit a fi superioare ca eficacitate în comparaţie cu dozele

mai mici şi pot determina simptome extrapiramidale. Deoarece siguranţa în cazul unor doze mai mari

de 16 mg pe zi nu a fost evaluată, nu trebuie utilizate doze peste acest nivel.

Vârstnici

Se recomandă o doză iniţială de 0,5 mg risperidonă de 2 ori pe zi. Această doză poate fi ajustată individual, prin creşteri de câte 0,5 mg risperidonă de 2 ori pe zi până la o doză de 1-2 mg risperidonă de 2 ori pe zi. Risporan este bine tolerat de vârstnici.

Copii

Nu există experienţă clinică la copii sub 15 ani.

Insuficienţa renală sau hepatică

Pacienţii cu insuficienţă renală au o capacitate mai mică de a elimina fracţiunea metabolică activă

decât adulţii normali. Pacienţii cu insuficienţă hepatică au o concentraţie plasmatică crescută a

fracţiunii libere de risperidonă.

În consecinţă, la aceste categorii de pacienţi utilizarea de Risporan necesită prudenţă. Se recomandă o

doză de iniţiere de 0,5 mg de 2 ori pe zi. Această doză poate fi ajustată individual cu câte 0,5 mg de 2

ori pe zi, până la o doză de 1-2 mg de 2 ori pe zi.

Risperidona trebuie folosită cu precauţie la acest grup de pacienţi, până se acumulează experienţe

clinice terapeutice viitoare.

4.3     Contraindicaţii

Hipersensibilitate la risperidonă sau la oricare dintre excipienţii medicamentului.

4.4     Atenţionări speciale şi precauţii speciale pentru utilizare

Datorită acţiunii alfa-blocante a risperidonei, poate să apară hipotensiune arterială ortostatică, în

special în perioada iniţială de stabilire a dozei. Dacă apare hipotensiune arterială, trebuie luată în

considerare reducerea dozei.

Risperidona trebuie utilizată cu precauţie la pacienţii cu afecţiuni cardiovasculare cunoscute, inclusiv

cele asociate cu prelungirea intervalului QT, iar doza trebuie crescută gradat. Ca şi în cazul altor

antipsihotice, Risporan trebuie utilizat cu prudenţă dacă se asociază cu medicamente care prelungesc

intervalul QT.

Când este necesară o sedare suplimentară se poate administra o benzodiazepină, pentru a suplini

necesitatea creşterii dozei de risperidonă.

Medicamentele cu efecte antagoniste la nivelul receptorilor dopaminergici au fost asociate cu

inducerea dischineziei tardive, caracterizată prin mişcări ritmice involuntare, predominant ale limbii

2

şi/sau ale feţei. S-a raportat că apariţia simptomelor extrapiramidale este un factor de risc pentru

diskinezia tardivă. Deoarece Risporan are un potenţial de inducere a simptomelor extrapiramidale mai

mic decât neurolepticele clasice, el prezintă un risc mai mic de a induce diskinezia tardivă comparativ

cu acestea. Dacă apar semne şi simptome ale diskineziei tardive, trebuie luată în considerare

întreruperea întregii medicaţii antipsihotice.

La neurolepticele clasice s-a raportat apariţia sindromului neuroleptic malign, caracterizat prin

hipertermie, rigiditate musculară, instabilitate neurovegetativă, alterarea conştienţei şi concentraţii

plasmatice crescute ale creatin fosfokinazei. Semnele suplimentare pot include mioglobinurie

(rabdomioliză) şi insuficienţă renală acută. În acest caz, trebuie întrerupt tratamentul cu orice

medicament antipsihotic, inclusiv Risporan.

Medicii trebuie să evalueze riscurile comparativ cu beneficiile în cazul prescrierii antipsihoticelor,

inclusiv Risporan, la pacienţii cu boală Parkinson sau cu demenţă cu corpi Lewy, care prezintă risc

crescut de sindrom neuroleptic malign, precum şi sensibilitate crescută la antipsihotice.

Manifestările acestei sensibilităţi crescute pot include confuzie, obnubilare, instabilitate posturală cu

căderi frecvente, pe lângă simptomele extrapiramidale.

La pacienţii vârstnici şi la cei cu insuficienţă renală sau hepatică, se recomandă înjumătăţirea dozei

inţiale şi a ratei de creştere a acesteia.

În foarte rare cazuri, în timpul tratamentului cu risperidonă, au fost raportate hiperglicemie sau

exacerbarea diabetului preexistent. Se recomandă monitorizarea clinică corespunzătoare la pacienţii cu

diabet şi la pacienţii cu factori de risc pentru dezvoltarea diabetului zaharat.

Deoarece neurolepticele clasice scad pragul convulsivant se recomandă precauţie în tratamentul

pacienţilor cu epilepsie.

Pacienţii ar trebui sfătuiţi să se abţină de la excese alimentare, pentru a evita o posibilă creştere în

greutate.

Nu există experienţă în folosirea risperidonei pentru tratamentul schizofreniei la copiii sub 15 ani.

În cazul întreruperii bruşte a tratamentului cu doze mari de antipsihotice, foarte rar s-au raportat

fenomene acute de sevraj, incluzând greaţă, vărsături, transpiraţie şi insomnie. De asemenea poate

apare recurenţa simptomelor psihotice precum şi o accentuare a mişcărilor involuntare (cum ar fi

akatizie, distonie şi dischinezie). De aceea, atunci când se consideră necesară întreruperea

tratamentului, aceasta trebuie să se facă gradat.

Acest medicament conţine lactoză. Pacienţii cu afecţiuni ereditare rare de intoleranţă la galactoză,

deficit de lactază (Lapp) sau sindrom de malabsorbţie la glucoză-galactoză nu trebuie să utilizeze acest

medicament.

4.5 Interacţiuni cu alte medicamente şi alte forme de interacţiune

Riscul utilizării risperidonei în asociere cu alte medicamente nu a fost evaluat sistematic. Date fiind

efectele risperidonei asupra sistemului nervos central (SNC) se recomandă precauţie la utilizarea în

asociere cu alte medicamente cu acţiune sinergică.

Risporan poate antagoniza efectul levodopa şi al altor substanţe cu acţiune dopaminergică.

S-a demonstrat scăderea concentraţiei plasmatice a fracţiunii antipsihotice active a risperidonei la

asocierea de carbamazepină. Efecte similare pot fi observate şi la asocierea cu alte medicamente cu

proprietîţi de inducţie enzimatică.

La începerea administrării carbamazepinei sau a altor inductori de enzime hepatice, doza de

risperidonă trebuie reevaluată sau mărită dacă este necesară şi invers, la întreruperea administrării

carbamazepinei sau a altor inductori enzimatici, doza de Risporan trebuie ajustată şi la nevoie, redusă.

Fenotiazinele, antidepresivele triciclice şi unele beta-blocante pot creşte concentraţiile plasmatice de

risperidonă, dar nu şi pe cele ale fracţiunii antipsihotice active.

Amitriptilina nu afectează farmacocinetica risperidonei sau a fracţiunii antipsihotice active.

Cimetidina şi ranitidina cresc biodisponibilitatea risperidonei, dar numai puţin pe cea a fracţiunii

antipsihotice active.

Fluoxetina şi paroxetina, inhibitori ai CYP 2D6, cresc concentraţiile plasmatice ale risperidonei, mai

puţin pe cele ale fracţiunii antipsihotice active. Atunci când se iniţiază sau se întrerupe asocierea cu

fluoxetină sau paroxetină, medicul trebuie să reevalueze doza de Risporan. Studiile in vitro au

demonstrat aceeaşi interacţiune şi în cazul haloperidolului.

Eritromicina, un inhibitor al CYP 3A4, nu modifică farmacocinetica risperidonei şi a fracţiunii

antipsihotice active.

3

Inhibitorii de colinesterază, galantamina şi donezepilul, nu au demonstrat un efect semnificativ clinic

asupra farmacocineticii risperidonei şi fracţiunii antipsihotice active.

Când Risporan este administrat împreună cu alt medicament care se leagă în proporţie mare de

proteinele plasmatice, nu au loc procese semnificative de deplasare reciprocă de pe proteinele

plasmatice.

Risperidona nu a dovedit un efect semnificativ clinic asupra farmacocineticii litiului, valproatului şi

digoxinei.

Antihipertensivele măresc prin efect aditiv riscul de hipotensiune arterială ortostatică la risperidonă.

Alimentele nu influenţază absorbţia gastrică a risperidonei.

Etanolul agravează efectul sedativ al neurolepticelor; trebuie evitată administrarea concomitentă a

Risporan şi a băuturilor alcoolice sau a medicamentelor ce conţin etanol.

4.6     Sarcina şi alăptarea

Siguranţa utilizării risperidonei în timpul sarcinii nu a fost determinată la om.

Deşi în studiile la animale, risperidona nu a demonstrat efecte toxice directe asupra reproducerii, s-au

observat unele efecte indirecte, prolactin sau SNC-mediate. Nici un studiu nu a evidenţiat efecte

teratogene ale risperidonei.

Ca urmare, în timpul sarcinii, Risporan trebuie utilizat numai dacă beneficiul terapeutic matern

depăşeşte riscul potenţial la făt.

În studiile la animale s-a dovedit că risperidona şi 9-hidroxi-risperidona se excretă în lapte. De

asemenea, la om, s-a demonstrat că risperidona şi 9-hidroxi-risperidona se excretă în laptele matern.

De aceea, femeile tratate cu Risporan nu trebuie să alăpteze.

4.7     Efectele asupra capacităţii de a conduce vehicule şi de a folosi utilaje

Risporan influenţează capacitatea de a conduce vehicule şi de a folosi utilaje.

Risporan poate interfera cu activităţile care necesită concentrare. Ca urmare, pacienţii trebuie sfătuiţi

să nu conducă vehicule sau să folosească utilaje, până când nu se stabileşte sensibilitatea individuală.

4.8     Reacţii adverse

Risporan este în general bine tolerat. Adesea, au fost greu de diferenţiat reacţiile adverse de simptomele bolii în sine. Reacţiile adverse observate în timpul tratamentului cu risperidonă sunt menţionate în continuare:

- frecvente: insomnie, agitaţie, anxietate, cefalee;

- rare: somnolenţă, oboseală, ameţeli, dificultate în concentrare, constipaţie, dispepsie, greaţă/vărsături, dureri abdominale, vedere înceţoşată, priapism, disfuncţii erectile, tulburări de ejaculare şi ale orgasmului, incontinenţă urinară, rinită, erupţii cutanate tranzitorii şi alte reacţii alergice;

Risperidona are o tendinţă mai mică de a induce simptome extrapiramidale decât neurolepticele clasice. Totuşi, în unele cazuri, pot să apară următoarele simptome extrapiramidale: tremor, rigiditate, hipersalivaţie, bradichinezie, acatizie, distonie acută. Aceste reacţii sunt de obicei uşoare şi reversibile după reducerea dozei şi/sau administrarea medicaţiei antiparkinsoniene, dacă este necesar.

Ocazional, după administrarea de risperidonă au fost observate hipotensiune arterială ortostatică, tahicardie reflexă sau hipertensiune arterială. Au mai fost raportate neutropenii şi/sau trombocitopenii.

Risporan poate induce o creştere dependentă de doză a concentraţiei plasmatice a prolactinei. Sunt

posibile următoarele manifestări asociate: galactoree, ginecomastie, tulburări ale ciclului menstrual şi

amenoree.

În timpul tratamentului cu risperidonă au fost observate creştere ponderală, edeme şi creşterea

valorilor concentraţiei plasmatice a enzimelor hepatice.

4

Au fost raportate reacţii adverse cerebrovasculare, inclusiv accidente vasculare cerebrale şi atacuri ischemice tranzitorii la pacienţii trataţi cu risperidonă.

În cazuri foarte rare, în timpul tratamentului cu risperidonă, au fost raportate hiperglicemie şi exacerbări ale diabetului zaharat preexistent.

Ca şi la neurolepticele clasice, la pacienţii psihotici au fost raportate ocazional următoarele: intoxicaţie cu apă datorată polidipsiei sau sindromului secreţiei inadecvate de hormon antidiuretic (ADH), diskinezie tardivă, sindrom neuroleptic malign, modificări ale temperaturii corporale şi convulsii.

Sedarea are loc mai frecvent la copii şi adolescenţi decât la adulţi. În general, sedarea este slabă şi tranzitorie.

4.9 Supradozaj

Manifestări

În general, semnele şi simptomele raportate sunt rezultatul amplificării efectelor farmacologice

cunoscute ale medicamentului. Acestea includ ameţeli şi sedare, tahicardie şi hipotensiune arterială,

precum şi simptome extrapiramidale. Au fost raportate cazuri de supradozaj până la 360 mg, dovezile

disponibile sugerând o marjă largă de siguranţă. La supradozaj s-au raportat cazuri rare de prelungire a

intervalului QT.

În caz de supradozaj acut trebuie luată în considerare implicarea tuturor medicamentelor administrate.

Tratament

Sunt necesare stabilirea şi menţinerea unei căi aeriene libere, precum şi asigurarea oxigenării şi

ventilării adecvate. Trebuie avute în vedere lavajul gastric (după intubare, dacă pacientul este

inconştient) şi administrarea de cărbune activat, concomitent cu un laxativ. Monitorizarea

cardiovasculară trebuie începută imediat şi trebuie să includă monitorizare electrocardiografică

continuă în vederea detectării posibilelor aritmii.

Nu există antidot specific pentru Risporan, de aceea trebuie instituite măsuri adecvate pentru

susţinerea pacientului. Hipotensiunea arterială şi colapsul circulator trebuie tratate adecvat, cu aport

intravenos de fluide şi/sau cu agenţi simpatomimetici. În cazul simptomelor extrapiramidale severe

trebuie administrată medicaţie anticolinergică centrală. Supravegherea medicală permanentă şi

monitorizarea trebuie să continue până la îmbunătăţirea stării pacientului.

5. PROPRIETĂŢI FARMACOLOGICE

5.1     Proprietăţi farmacodinamice

Grupa farmacoterapeutică: neuroleptice (antipsihotice), alte antipsihotice, codul ATC: N05AX08.

Risperidona aparţine unei noi clase de agenţi antipsihotici, derivaţii de benzisoxazol. Risperidona este un antagonist monoaminergic selectiv. Are o afinitate mare pentru receptorii serotoninergici 5-HT2 şi dopaminergici D2. Risperidona se leagă, de asemenea, de receptorii α1-adrenergici şi, cu o afinitate mai mică, de receptorii H1-histaminergici şi α2-adrenergici. Risperidona nu are afinitate pentru receptorii colinergici. Deşi risperidona este un potent antagonist D2, considerat a îmbunătăţi simptomele pozitive ale schizofreniei, spre deosebire de neurolepticele clasice produce mai puţin deprimarea activităţii motorii şi inducerea catalepsiei. Antagonizarea echilibrată la nivel central a serotoninei şi a dopaminei poate reduce incidenţa reacţiilor adverse extrapiramidale şi extinde activitatea terapeutică asupra simptomelor negative şi afective ale schizofreniei.

5.2     Proprietăţi farmacocinetice

Risperidona este absorbită complet după administrare orală, atingând o concentraţie plasmatică maximă în decurs de 1-2 ore. Absorbţia nefiind afectată de alimente, risperidona poate fi administrată în timpul sau între mese.

5

Risperidona este metabolizată de către CYP 2D6 la 9-hidroxi-risperidonă, care are o activitate farmacologică similară risperidonei. Risperidona împreună cu 9-hidroxi-risperidona formează fracţiunea antipsihotică activă. Risperidona este metabolizată şi prin N-dezalchilare. Concentraţia plasmatică constantă a risperidonei este atinsă, la majoritatea pacienţilor, în o zi, iar cea a 9-hidroxi-risperidonei după 4-5 zile de administrare. Concentraţiile plasmatice ale risperidonei sunt proporţionale cu doza, în limitele dozelor terapeutice.

Risperidona este rapid distribuită, volumul de distribuţie fiind de 1-2 l/kg. Legarea de proteinele plasmatice a risperidonei este de 88 %, iar cea a 9-hidroxi-risperidonei de 77 %. După administrarea orală la pacienţii psihotici, risperidona este eliminată cu un timp de înjumătăţire plasmatică de aproximativ 3 ore. Timpul de înjumătăţire plasmatică al eliminării 9-hidroxi-risperidonei şi al întregii fracţiuni antipsihotice active este de 24 ore.

La o săptămână după administrare, 70 % din doză este excretată în urină şi 14 % în materii fecale. În urină, risperidona împreună cu 9-hidroxi-risperidona reprezintă 35-45 % din doză, restul fiind metaboliţi inactivi.

Un studiu cu o singură doză a arătat concentraţii plasmatice active mai mari şi clearance redus al fracţiunii antipsihotice active, cu 30% la pacienţii vârstnici şi cu 60% la cei cu insuficienţă renală. Concentraţiile plasmatice ale risperidonei au fost normale la pacienţii cu insuficienţă hepatică, dar fracţiunea plasmatică liberă medie a risperidonei a fost crescută cu aproximativ 35%.

5.3 Date preclinice de siguranţă

Nu sunt disponibile.

6. PROPRIETĂŢI FARMACEUTICE

6.1     Lista excipienţilor

Risporan 1 mg, comprimate filmate

Nucleu: lactoză monohidrat, amidon pregelatinizat, celuloză microcristalină tip pH 102, laurilsulfat de

sodiu, dioxid de siliciu coloidal anhidru, stearat de magneziu.

Film de acoperire: Opadry 20 H 58983 white care conţine hipromeloză, dioxid de titan (E 171),

propilenglicol, hidroxipropilceluloză, talc.

Risporan 2 mg, comprimate filmate

Nucleu: lactoză monohidrat, amidon pregelatinizat, celuloză microcristalină tip pH 102, laurilsulfat de

sodiu, dioxid de siliciu coloidal anhidru, stearat de magneziu.

Film de acoperire: Opadry II 31G 53291 orange care conţine hipromeloză, lactoză monohidrat, dioxid

de titan (E 171), macrogol 4000, macrogol 400, FD&C Yellow #/Sunset yellow FCF Lake (E 110).

Risporan 3 mg, comprimate filmate

Nucleu: lactoză monohidrat, amidon pregelatinizat, celuloză microcristalină tip pH 102, laurilsulfat de

sodiu, dioxid de siliciu coloidal anhidru, stearat de magneziu.

Film de acoperire: Opadry II 31G 52408 yellow care conţine hipromeloză, lactoză monohidrat, dioxid

de titan (E 171), polietilenglicol 4000, polietilenglicol 400, galben de chinolină, talc.

6.2     Incompatibilităţi

Nu este cazul.

6.3     Perioada de valabilitate

2 ani

6.4     Precauţii speciale pentru păstrare

A se păstra la temperaturi sub 250C, în ambalajul original

6

6.5     Natura şi conţinutul ambalajului

Risporan 1mg, comprimate filmate

Cutie cu 3 blistere din PVC - PVDC/Al a câte 10 comprimate

Risporan 2mg, comprimate filmate

Cutie cu 3 blistere din PVC - PVDC/Al a câte 10 comprimate

Risporan 3mg, comprimate filmate

Cutie cu 3 blistere din PVC - PVDC/Al a câte 10 comprimate

6.6     Instrucţiuni privind pregătirea medicamentului în vederea administrării şi manipularea sa

Fără cerinţe speciale.

7.       DEŢINĂTORUL AUTORIZAŢIEI DE PUNERE PE PIAŢĂ

Ranbaxy UK Limited,

20 Balderton Street, Londra W1K 6TL, Marea Britanie

8.       NUMERELE AUTORIZAŢIILOR DE PUNERE PE PIAŢĂ

Risporan 1mg, comprimate filmate: 6857/2006/01 Risporan 2mg, comprimate filmate: 6607/2006/01 Risporan 3mg, comprimate filmate: 6858/2006/01

9.       DATA PRIMEI AUTORIZĂRI SAU A REÎNNOIRII AUTORIZAŢIEI

Autorizare – Iunie 2006; Octombrie 2006

10. DATA REVIZUIRII TEXTULUI

Iunie 2006; Octombrie 2006

7

Ai o intrebare despre acest medicament? Poti intreba aici.
Citeste si...
Graniţa dintre 'normal' şi 'halucinaţie' a fost studiată de cercetătorii britanici Oamenii de ştiinţă de la Universitatea din Cardiff cred că pot ajuta la explicarea faptului că unii oameni sunt predispuşi la halucinaţii şi, împreună cu colegii lor de la Universitatea din Cambridge, au studiat natura predictivă a creierului uman. Rezultatele au fost publicate în revista 'Proceedings...
Chopin 'a avut probabil epilepsie' Compozitorul Frederic Chopin, care a fost bântuit de-a lungul scurtei sale vieţi de halucinaţii, a avut probabil epilepsie, sunt de părere cercetători spanioli, citaţi de BBC News.
Ce contin bauturile energizante Cafeina: stimulent al sistemului nervos central. Efecte adverse: nervozitate, anxietate, insomnie, tahicardie, palpitatii, paralizie, halucinatii, etc. (Aceste bauturi energizante contin de trei ori cantitatea de cafeina gasita in bauturile carbogazoase, iar bauturile energizante de tip “shots”...
Depresia maniacală, redefinită bipolară: sunt atât de multe persoane cu adevărat bolnave mintal? În 1980, când psihiatrii şi-au actualizt "biblia" profesiei lor - Manualul de diagnostic şi statistică al tulburărilor mintale - ei au schimbat numele de depresie maniacală cu cel de tulburare bipolară, alegând acest termen pentru a reflecta faptul că euforia şi disperarea pe care o simt pacienţii sunt...
Coşmarurile şi halucinaţiile nocture pot oferi indicii despre starea de sănătate a unei persoane Coşmarurile şi halucinaţiile nocturne pot oferi indicii importante despre starea de sănătate a unei persoane, unele din cauzele acestora fiind legate de o serie de tulburări cardiace sau provocate de administrarea unor medicamente, relatează miercuri portalul www.topsante.fr.
Sărurile de baie ar putea fi interzise în SUA Îndrăgitele săruri de baie, utilizate pe scară largă ca produs cosmetic, ar avea un impact negativ asupra sănătăţii umane, la această concluzie a ajuns o echipă de experţi americani, relatează miercuri portal-women.